Sunteți pe pagina 1din 48

Linii de transmisii telefonice

Paul BECHET

Cuprins
}
}
}
}
}
}
}

Nivel de transmisiune
Nivele relative si absolute
Diagrama de nivel
Echivalent de transmisie
Tensiune psofometrica
Diafonia
Imperfectiunile canalului de transmisie

Comunicatii analogice si numerice

Cuprins
}
}
}
}
}
}
}

Nivel de transmisiune
Nivele relative si absolute
Diagrama de nivel
Echivalent de transmisie
Tensiune psofometrica
Diafonia
Imperfectiunile canalului de transmisie

Comunicatii analogice si numerice

Nivel de transmisiune

Prin canal (cale de transmisie) definim ansamblul


mijloacelor tehnice care asigur comunicaia ntre dou
puncte, ntr-un sens.
Prin cale de comunicaie vom nelege ansamblul
mijloacelor tehnice care asigur o comunicaie ntre dou
puncte, n ambele sensuri. Ea este format din dou canale.
Sistemul de transmisie (ST) este ansamblul format dintrun emitor i un receptor de semnale, legate printr-un canal.

ST i semnalele transmise pot fi clasificate n analogice i digitale.

Comunicatii analogice si numerice

Nivel de transmisiune
n studiul propagrii semnalului pe linie i aciunii elementelor componente
ale canalului (amplificare, atenuare, distorsiuni, diafonie) asupra
semnalului este uzual aprecierea mrimii semnalului n uniti logaritmice,
exprimare denumit nivel.
Datorit proprietilor logaritmilor, operaiile de inmulire (amplificare)
i imprire (atenuare) sunt inlocuite de adunare i respectiv scdere,
care sunt mai uor de efectuat.

Comunicatii analogice si numerice

Cuprins
}
}
}
}
}
}
}

Nivel de transmisiune
Nivele relative si absolute
Diagrama de nivel
Echivalent de transmisie
Tensiune psofometrica
Diafonia
Imperfectiunile canalului de transmisie

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute

Puterea, tensiunea, intensitatea unui curent electric, mrimi


caracteristice ale unui semnal electric, pot fi exprimate n uniti
absolute W (mW, W),V (mV, V), A (mA, A).

Este util reprezentarea relativ a valorii uneia dintre mrimile


P, U, I, prin raportarea valorii absolute (P, U, I) dintr-un punct al
circuitului sau n anumite condiii, fa de o valoare de referin,
din alt punct sau din anumite condiii de referin (P0, U0, I0) sub
forma:

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute


In cazul reprezentrii relative a puterilor se folosete frecvent o
exprimare n uniti logaritmice:
} decibel (dB)
} neper (Np)
Decibelul este o subunitatea unitatii numita bel (de la Alexandr
Graham Bell)
} Bells=lg (P/P0)
} Decibells (dB)= 10 lg (P/P0)

Nivel relativ:

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute


}

In dB sau Np se pot exprima i nivele relative (rapoarte) de


tensiune sau cureni, sub formele:

Dac puterile P i P0 se disip pe rezistene egale atunci:

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute


}
}

Egalitatea nivelelor relative ale puterii cu ale tensiunii i curentului exist numai dac
sarcinile R i R0 (pe care se disip puterile) sunt egale.
Exprimarea relativ a nivelelor de tensiune i curent se poate face i dac
rezistenele R i R0 nu sunt egale, astfel:

10

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute


}

Exprimarea relativ a nivelelor este util cnd mrimile (P, U, I)


sunt cele de la ieirea i intrarea circuitelor, n care caz nivelele
relative au semnificaia de:
}

11

amplificare, ctig sau atenuare, referin fiind mrimea de intrare.

Comunicatii analogice si numerice

Problema
}

Curentul la intrarea ntr-o linie cu lungimea l = 1 km este de 40 mA,


iar cel din rezistena pe care este nchis linia de 1 mA. S se
determine:
} nivelul relativ la captul liniei;
} atenuarea liniei pe unitatea de lungime a.

12

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute


}

In unele cazuri puterea de referin (P0) este stabilit convenional sau prin
standarde i n acest caz nivelul exprimat logaritmic devine nivel absolut, iar
din denumirea unitii rezult valoarea referinei.
Puterea de referin (P0) este stabilit la una din valorile: 1W, 1mW, 1W.
Cu aceste referine, nivelele relative se exprim n uniti logaritmice specifice:
dBW, dBm, dBu sau dB (se citesc decibellwatt, decibellmiliwatt,
decibellmicrowatt):

13

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute


}

Nivelele absolute de tensiune i curent se definesc:

Referinele U0 i I0 rezult imediat din puterea de referin de 1 mW


pentru impedana normal a circuitelor telefonice de 600 (impedana
liniilor aeriene cu fire de bronz folosite n perioada de nceput a telefoniei,
n domeniul frecvenelor superioare este de 600 ).

14

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute

15

Factorul de mul-plicare in tensiune/


curent
+dB
-dB

Factorul de mul-plicare in
putere
dB +dB
-dB

1.12

0.89

1.26

0.8

1.26
1.4

0.79
0.707

2
3

1.58
2

0.63
0.5

2.0
2.8
3.16
4.47
10
100

0.5
0.35
0.316
0.22
0.1
0.01

6
9
10
13
20
40

4
8
10
20
100
10000

0.25
0.125
0.1
0.05
0.01
0.0001

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute

16

dBW

dBm

Putere

dBW

120

90

1MW

60

90

60

1KW

30

80
70

50
40

100W
10W

20
10

60
50
40
33
32
31
30

30
20
10
3
2
1
0

1W
100mW
10mW
2mW
1.58mW
1.26mW
1mW

0
-10
-20
-27
-28
-29
-30

Comunicatii analogice si numerice

Nivel de masura
}

17

Pentru msurtori pe linii se folosete generatorul normal cu


impedana intern real egal cu 600 i t.e.m. 1,55 V care livreaz
pe sarcina de 600 , puterea util P0 (1 mW). Aplicnd la originea
cii un generator normal, se poate msura nivelul absolut n diferite
puncte ale cii, i calcula cel de putere, dac se cunosc impedanele
la intrare. Valorile astfel determinate se numesc nivele de
msur.
Cnd impedana la intrarea circuitului este Za, diferit de 600 ,
tensiunea aplicat la originea cii va fi:

Comunicatii analogice si numerice

Nivel de masura
}

Nivelele de msur ale tensiunii i puterii n originea cii sunt:

Efectul neadaptarii de impedanta

18

Comunicatii analogice si numerice

Nivele relative si absolute


}

Reprezentrile logaritmice au urmtoarele avantaje:


}
}
}

19

nlocuiesc operaiile de nmulire i de mprire cu operaii de adunare


i scdere (de exemplu n cazul unui lan de amplificatoare);
permit exprimarea unor numere foarte mari cu numere mici;
permit reprezentri grafice mai sugestive, adesea nlocuind curbe cu
segmente de linii drepte (diagramele Bode sunt un exemplu).

Comunicatii analogice si numerice

Cuprins
}
}
}
}
}
}
}

Nivel de transmisiune
Nivele relative si absolute
Diagrama de nivel
Echivalent de transmisie
Tensiune psofometrica
Diafonia
Imperfectiunile canalului de transmisie

20

Comunicatii analogice si numerice

Diagrama de nivel
}

Diagrama de nivel (DN) se refer la nivelul relativ sau de msur i este


reprezentarea grafic a variaiei acestora de-a lungul cii de transmisiune; ea
este elementul de baz n proiectarea liniilor, circuitelor i echipamentelor
de telecomunicaii i ntreinerea lor.

21

Comunicatii analogice si numerice

Diagrama de nivel
}

Exemplul ilustreaz modul de plasare a repetoarelor pe o linie lung de 29 km,


cu atenuarea de 4dB/km.
} Atenuarea total a semnalului este 116 dB; compensarea atenurii de 116 dB
ar fi posibil prin 3 metode:
} amplificarea semnalului la intrarea n linie cu 116 dB;
} amplificarea semnalului recepionat cu 116 dB;
} amplificarea pe parcurs a semnalului, n diverse puncte.
Puterea de ieire standard fiind 1 mW, metoda 1 ar implica transmiterea unei
puteri egale cu 3,98 1011 10-3 400 MW. Cu metoda 2, semnalul ar ajunge
cu nivelul de 116 dBm la captul cii, iar nivelul semnalului ar cobor sub cel al
zgomotului de fond. Rmne aadar metoda 3.
Odat cu semnalul este amplificat i zgomotul de fond (linia punctat). Dac
semnalul scade prea mult, raportul S/Z se nrutete i nu mai poate fi
mbuntit. Pe seciunea III repetoarele sunt mai ndeprtate, iar nivelul
semnalului scade i se apropie de cel al zgomotului.
Se recomand pstrarea aceleai distane ntre repetoare, pentru a nu
nruti raportul S/Z.

22

Comunicatii analogice si numerice

Cuprins
}
}
}
}
}
}
}

Nivel de transmisiune
Nivele relative si absolute
Diagrama de nivel
Echivalent de transmisie
Tensiune psofometrica
Diafonia
Imperfectiunile canalului de transmisie

23

Comunicatii analogice si numerice

Echivalent de transmisie
}

Pentru un cuadripol pasiv liniar, echivalentul de transmisiune (ET) este


definit ca atenuarea compus a cuadripolului, n situaia cnd la bornele lui
de ieire se conecteaz o rezisten de 600 :

}
}

24

P10 puterea debitat de generatorul cu rezistena intern de 600 pe o rezisten de


sarcin R de 600 ;
P2 puterea absorbit de rezistena R.

Comunicatii analogice si numerice

Echivalent de transmisie
}

Pentru un amplificator sau un cuadripol activ, relatia echivalentului de transmisie


este valabil numai n sensul de transmisie al amplificatorului. Dac n msurare se
folosete generatorul normal, P10 = 1 mW atunci:

ET este egal cu nivelul absolut de tensiune msurat la bornele sarcinii, luat cu


semnul minus. Dac nu se folosete un generator normal, ET este dat de:

25

unde: nm1 este nivelul de tensiune la bornele generatorului, nchis pe o rezisten de 600
.

Comunicatii analogice si numerice

Echivalent de transmisie
}

Pentru un circuit format din m cuadripoli pasivi, cu atenurile ai i n activi, cu


ctigurile sj, conectai n cascad:

26

Relaia este valabil dac impedanele de intrare i ieire au valoarea 600 iar
cuadripolii sunt adaptai n impedan.

Comunicatii analogice si numerice

Cuprins
}
}
}
}
}
}
}

Nivel de transmisiune
Nivele relative si absolute
Diagrama de nivel
Echivalent de transmisie
Tensiune psofometrica
Diafonia
Imperfectiunile canalului de transmisie

27

Comunicatii analogice si numerice

Tensiunea psofometric

Printre problemele cele mai dificil de soluionat de tehnica sistemelor de


transmisiuni telefonice se numr i cea a asigurrii unui nivel de zgomot sczut,
care s nu perturbe sensibil calitatea transmisiei. Avnd n vedere curba de
sensibilitate a urechii, este evident c tensiuni de zgomot de diferite frecvene, dar
avnd aceeai valoare efectiv, vor avea efecte perturbatoare diferite. Pentru
aprecierea lor a fost introdus noiunea de tensiune psofometric ( zgomot).

Tensiune psofometrica este tensiunea unei unde de 800 Hz, care d aceeai
impresie de trie ca i unda perturbatoare, avnd deci acelai efect perturbator
asupra convorbirii. Impedanele de intrare i ieire ale cii trebuie s fie de 600 .

Ponderea psofometrica a frecvenei f se definete ca:

28

Up - tensiunea psofometric (TP) a undei de frecven f.

Comunicatii analogice si numerice

Tensiunea psofometrica
}

n uniti de transmisiune ponderea se exprim ca:

Pentru msurarea TP dintr-un circuit se folosesc aparate ce msoar direct


tensiunea psofometric, definit pentru o und de zgomot complex ca:

Psofometrul conine un circuit de filtrare ponderatoare i un voltmetru


electronic. Atenuarea circuitului de intrare ponderator respect valorile lui
af date n recomandrile CCITT, la care se adaug i o atenuare constant,
adic:

29

Comunicatii analogice si numerice

Tensiunea psofometric
}

Atenuarea circuitului ponderator

30

Comunicatii analogice si numerice

Cuprins
}
}
}
}
}
}
}

Nivel de transmisiune
Nivele relative si absolute
Diagrama de nivel
Echivalent de transmisie
Tensiune psofometrica
Diafonia
Imperfectiunile canalului de transmisie

31

Comunicatii analogice si numerice

Diafonia
}

DIAFONIA este, n general, ptrunderea parazit n canalul


considerat a unei pri din energia semnalelor transmise pe alte
canale. Ea este produs de:
}
}
}
}
}

cuplajele ntre circuitele fizice aparinnd aceleiai linii;


imperfeciunii filtrelor post-modulaie i pre-detecie;
intermodulaiei n elementele de grup din sistemele de comunicaie multiplex;
cuplajelor din echipamente;
formei de und inadecvate folosit pentru transmisie.

Calitatea liniilor i echipamentelor, d.p.d.v. al diafoniei, se apreciaz prin


abaterea i atenuarea de diafonie.
}

32

Considernd dou canale, unul perturbat i cellalt perturbator, precum i dou puncte 1 i
2 n cele dou ci i o und sinusoidal perturbatoare cu puterea P1 n punctul 1, care
produce prin diafonie un semnal perturbator cu puterea P2 n punctul 2, se definete atenuarea
de diafonie ca:

Comunicatii analogice si numerice

Diafonia
}

Cazurile de interes practic presupun localizarea punctelor de definiie a


abaterii de diafonie la intrarea (influena zgomotului maxim) i ieirea din
repetoare (nivel maxim al semnalului).
Se vorbete de paradiafonie sau telediafonie, dup cum punctele se
gsesc la acelai capt sau la capete opuse ale circuitului sau seciunii de
linie. Atenurile de para- i telediafonie indic gradul de simetrizare al liniei
i se definesc ca:

33

Comunicatii analogice si numerice

Diafonia

34

Comunicatii analogice si numerice

Cuprins
}
}
}
}
}
}
}

Nivel de transmisiune
Nivele relative si absolute
Diagrama de nivel
Echivalent de transmisie
Tensiune psofometrica
Diafonia
Imperfectiunile canalului de transmisie

35

Comunicatii analogice si numerice

Imperfectiunile canalului de transmisie


}

S considerm un canal de transmisie ideal, atacat de semnalul de intrare


x(t), care d la ieire semnalul y(t):

unde: - timpul de propagare necesar semnalului x(t) s strbat canalul de


transmisiune, datorat vitezei finite de propagare, iar a atenuarea semnalului x(t)
introdus de canal.

Semnalul de la iesire este identic cu ce cel de la intrare daca:


}
}

36

Atenuarea canalului nu depinde de frecventa


Faza variaza liniar cu frecventa

Comunicatii analogice si numerice

Distorsiuni ale semnalului


distorsiuni liniare:

distorsiuni neliniare:

37

distorsiuni de amplitudine (ale amplitudinii n funcie


de frecven);
distorsiuni de faz (ale fazei n funcie de frecven).
distorsiuni armonice;
distorsiuni de intermodulaie (de combinaie).

Comunicatii analogice si numerice

Distorsiuni ale amplitudinii


A0
fmin

f0

fmax

frecventa

A0
0,707A0

A
f0
fmin

f
Banda la 3 dB

38

fmax

frecventa

Comunicatii analogice si numerice

Distorsiuni de faza
}

Distorsiunile de faz se refer la timpul necesar


pentru trecerea prin etajele receptorului a
componentelor spectrale ce compun informaia util.

39

Comunicatii analogice si numerice

Distorsiuni de faza
a) semnal intr are
5
f2
i
f2
i

f1
i

f1
i

500

1000

b)semnal iesire(componenta f1 def azata)


5
f2
i
f2
i

f1 1
i

f1 1
i

500
i

40

Comunicatii analogice si numerice

1000

Distorsiuni de faza
Amplitudin
e

curba 3 (cazul n care exist distorsiuni de


faz)
curba 1
timp
curba 2

41

Comunicatii analogice si numerice

Distorsiuni de faza
}

Distorsiuni puternice de atenuare i faz apar cnd semnalul recepionat


provine din suma mai multor componente sosite pe trasee diferite:
}
}
}
}

42

n cabluri datorit reflexiilor multiple n locurile cu neuniformitate de impedan;


n circuite pe patru fire, ca ecouri datorate echilibrrii imperfecte la jonciunile
ntre circuitele pe 2 i 4 fire;
n radiocomunicaiile n unde scurte prin unda indirect cu reflexia pe ionosfer,
datorit spaiului diferit parcurs;
n radiocomunicaiile spaiale i prin satelii, datorit lungimilor de und mici,
diferenele mici de drum produc defazaje mari.

Comunicatii analogice si numerice

Imperfectiunile canalului de transmisie

Canalul telefonic are caracteristici care difer de cele


ideale. Pentru o cale vocal ideal, caracteristica
atenuare/frecven este de tipul A. Deoarece sub 300
Hz i peste 3400 Hz frecvenele nu contribuie
esenial la inteligibilitatea convorbirii, ele nu sunt
transmise i deci atenuarea poate lua valori
importante n afara acestei benzi.

Caracteristicile reale ale unui circuit telefonic de bun


calitate au forma B. Dei avem disponibil pentru
transmisie ntreaga band, n zona peste 1100 Hz
exist o atenuare progresiv a frecvenelor nalte. Un
circuit telefonic de mai slab calitate. Se observ c
limita superioar a benzii de trecere pentru o
atenuare definit la 20 dB nu depete 2500 Hz iar
n band exist distorsiuni puternice.
43

Comunicatii analogice si numerice

Imperfectiunile canalului de
transmisie
}

Distorsiunile de faz introduse de canalul de transmisie sunt


exprimate de variaia timpului de ntrziere de grup cu frecvena.
Dac n cazul convorbirilor telefonice, distorsiunile de faz nu sunt
importante, avnd n vedere c urechea uman acioneaz ca un
detector de anvelop i nu sesizeaz variaiile fazei, n cazul
comunicaiilor digitale ele constituie o problem serioas.

44

Comunicatii analogice si numerice

Distorsiuni neliniare

Producerea distorsiunilor neliniare const n aceea c


la ieirea receptorului (n casc, difuzor) apar
componente spectrale noi de frecvene care nu au
existat n structura semnalului informaional la intrarea
receptorului.

45

Comunicatii analogice si numerice

Distorsiuni armonice
s( t ) = A sin( 2ft )

s' ( t ) = A sin( 2ft ) + A2 sin( 2 2 ft ) + A3 sin( 2 3 ft ) + ....

d=

A22 + A32 + A42 + ....


A

46

Comunicatii analogice si numerice

Distorsiuni de intermodulatie

s(t ) = A j sin 2f j t
j

2
uies = f (uint r ) = a0 + a1uint r + a2uint
r + ....

j {1,2}

47

f k = mf1 nf 2

m, n N

Comunicatii analogice si numerice

Egalizarea n liniile de transmisie


}

Caracteristicile atenuare-frecven i timp de ntrziere de


grup, avnd n general alur parabolic, pot fi compensate uor
introducnd filtre cu caracteristica complementar, astfel ca pe
ansamblu caracteristica s rezulte plat.
Operaia se numete egalizare, corectarea fcndu-se manual sau
automat.

48

Comunicatii analogice si numerice