SAAS. 2016 Economia Deciziei Conf. univ. dr. Ciorian Chie Decizii + Ludim decizil in fiecare zi: ~ Ca persoane private (decizii personale): + Sérmerg astazi la cursul de Teoria Decizie!? + S&-mi iu umbrela cand ies din casa? ~ Ca profesionisti (decizii profesioniste): + Sa list compania la bursa? + Sa particip la greva generala? Economia Dees. Cure sntroduoere 2/36, Decizii * Deciziile pot avea un impact major sau, dimpotriva, succesului unei entitati economico sociale (institutie ublicd, agent economic, etc.) * Decizia constituie un proces complex a cirui finalitate este reprezentaté de alegerea uneia din optiunile specifice unei anumite probleme. Economin Deciil Cars} Introdvere 2/36, legerile pe care le facem se ai bune. Nu intotdeauna este vina noastra, am jucat bine cértile pe care le aveam, dar sortii au fost impotriva noastr3. + Inalte situatii ne dim seama cd exista posibilitatea altei alegeri (decizi) mai bune, pe baza informatiilor de care dispuneam la momentul respectiv. Econo Deh. Cora atrodneere 4198,oe apa Ta Spa ONT quayeduioo qwepioap inun iniusweuoijes ezeq od Yew weppep inun ehuewuovied ealaidoo nes ealeyu « seasejng ~ seyeoapni ofpapunquy nes naoyuy ‘ajnura aqeod 2S gieuorzipep epoyeu lad « B1euo!Zpep fepoyew IN|oU oD SOT TES TROT ens aun eazesnjonias — snqny ea4e19pIsuoD ~ eauaBain9 — uaB9[e foun 10 apap jaun easeny ap 23 Insavoud euoyfaayiad e nnuad + i208} 9] 2189 ad sojaquaweuoyfes 1quul 0 24S010p as sino ysaDe Ulsd jap eae eyen| 3504 © a1eo naqued BTTUAET 16 129 ‘BaIEHTEPOW Hoseoun> es yop 10d guusn uIp enssoy_ “gzeaion| a1e nuquad yao nuquad nes Huapiep nyued HAI OEP o ewopsyns ayso euneapyoqu nu seq « uy aeop gya109 e1z129p e| Bs 2saéna (| 9p quoy2ey (suey) aynasour S1euOIZPep Fepa}eu! njow oF SST TERS ERT TROT “soyyzpap eareuosfaajiad naquad agoul un impsuod yod (aysau8 s0q12!29p ‘ayesozep) aujuuniynuiau ap lems aysave ew201 «Metoda decizionala + Analogie: — Imitarea unui cdntaret: emulare ~Construirea unui sintetizator: inlocuire = Dezvoltarea propriuluitalent: imbunstitire Metoda decizionala apare sub forma unei sau mai ‘multor tehnici specifice bazate pe reprezentari cantitative (modele) ale judecatilor personale pe baza cdrora se face alegerea (se ia decizia). ‘Economia Dect. Care tntroducere s/s6 Tipuri de decizit * Metodele decizionale pot fi de folos in orice activitate + Exempl = Un absolvent se intreabé dacd sa urmeze o carierd in afaceri sau in invatamént. El are nevoie de ajutor pentru a lua o decizie persor conving’ pe nimeni ca decizia lui este cea mai bund. - Comisia de supraveghere a fondurilor de pensit trebuie si ia 0 decizie de sanctionare a unor fonduri. Ea trebuie s8 poati sustine decizia atatin fata publicului (participantii la fondurile respective), cat si {n fata administratorilor de fonduri Tipuri de decizii — O organizatie studenteasca trebuie sd se decid’ dacd a initieze o campanie de donat sAnge. Ea trebuie 88 fie capabil& s8 convinga cét mai multe persoane, iss media de necesitatea acestei luatd pe marginea acestui subiect, interesele organizatiel nu vor fi 2esoomis Dee Car inodacere 2019 Decizii personale + O decizie personald este acea decizie care ne afecteara ‘in mod direct. * Exemple: ~ S8 aleg master-ul SAAS sau alt master? ~ S& investesc in actiuni, obligatiuni sau in imobiliare? afectate. = S8 m3 csdtoresc cu fata/béiatul mai astept pe cavalerul/printes: jar dacé unele din deciziile personale par a filipsite tant, adunate, aceste decizii ne dau masura vietii noastre. Economia Decne. Cars troeere ai36 Bonomi Deine. Cur ntrodeere 22/96guejou sojnstasey Je swans es m ewue 0 puesnde nes rsdoes wean + guiayt pus Bujsoddo Aq pue sajqno.a 40 bas e ysujeBe suze 2323 03 10 ‘ouNzi0j snoade3N0 Jo ‘smouse pue SBuljs aun s@yjns 03 pul ayp Ut J2/qoU St, s94p2YM—ZvoRSonb O42 51 e4I—9q 03 10U 10 ‘0G OL, + BZpep ep uundy4 | Ca al oF aT TES PERC RONOT “zea eajjop [e-ep [29 ul ereouiadns efuariedxe 0 1§ 10} un ap ajonau 33s9 ejujsasuos uy ‘ajeuosiad agoep apadse aynuu yews goydust gjeuojsazoud apizivea + aT SaapoNeT TERS Ba ON untfoe esdnse gy300 un “2oRuapy uns nu Imound up ajeuorsajosd 2y ‘9d gleuosied arzizap 0 yurzaudias eoino azirapQ + 01Ap WzIPEG BIeuorsajoud 112199q oT SPT eareuortizuppe pulalid guy ap so;auip inun ezoaq — anuyaiqno yenauians un puniad sopBojoustes Jojyznfouco ewin ut atfeindod e azendena ap ez1aq — quesnqueo 2] e210 gnou o aonpozqul e ap WiaAnS inun e1Z199q — rojdwiaxg « “fhueyjnsuod soun sojmeys e7eq ad nes ysye;30ds un ap einogy aingan ezijeuy « “axayduioo ajesipaw tWievedo run jnze ut woy2op ep ediype o ‘auuy foun ‘easaonpuod ‘usaan$ ap ereny 14 a120dTipuri de decizii + The Empire is bearing down on us, Mr. Spock. Should we stand and fight, or make our escape? + seship Eerie Captain sees took + Imperiul se npusteste asupra noastra domnule Spock. ‘Sa stm gi sa luptim sau sé ne pregatim sc3parea? conomia Deis. Cure a wis6 Rationalitatea ‘sentimentelor pe care le are decidentul. + Un decident este perfect rational atunci cénd toate actiunile sale se datoreaz unor rationamente logice impecabile. + Acest lucru nu este posibil, toti suntem rationali intr-o masura mai mare sau mai mici eomomia Dette. Curs taodocere 8/36, Elemente ale unei alegeri rationale * Oalegere corectd presupune considerarea, implicit sau explicit, a urmatoarelor aspecte: deosebité in obtinerea unei alegeri rationale Economia Devise. Cure sntroducere 29/36 Rolul unei analize rationale Economia Detae. Cars Introduce 20/96ae Sapam TRS EST HOUT "%0S/s605 &9 aunds jns01300- 1 + aoreumaeu ayy gs varseu ajaquie ze>uy jayase 3Pa109 azeuotiizod as es imeyeq e9 esues OIA B1537-C (a -msyepeds) (WW sewew) nyduexa 7 Sapo TES BT AON “inimaeieq earereues ggied if-es ones ap 1e9-a « ‘andeouy 2] ap o-tnoey we nu go nes ered jules 0 1S pueyezaD 3p }onau we es o doieoqUl 3s nu imeIeq eDeq “gsuy gan]s guns nN “2eIeq nuquad EuELIeza9 ap a]OnN9U ane 1On nu go ads 1S eanzeu EES 25eU es UIDU—W + ae aiered oni—a + (a unasyepeds) (Ww :ewey) njdwexg we Sapa OT indaouy | ep gueyeze0 02) BS « zimeteg no aueySeu e| ejdwequl en 28 G0 pen gs ydeiée eS « es ingaiy Je *(Sof uy inde> no) gremeu asayseu 0 nyjuad 333109 eieuotiizod 2359 ‘ewtid aySeu en 2s axe ‘exe4 “asanseu | swia|qoid eiede es jqisod aysa aunds jns0330q +(aeteq 1 eyes) usw 1op we 1§ eeuruesuL UNs—W + ynfe #1 gs 2182u)-a eleuosiad atzipep one! es neasa—WW + (a smsyepeds) (Ww :ewrew) njdwexa ee Sap TERS PABA OR “ampep ung 1ew e2o auyiqo e nzquad ewajqoud equine ajupsouno 4ojeze ezeq ed 1pepnf aze> uy npows ap ‘aued gale ap ad 45 (nuswop j20e wy ezadxa) indsip 219 2p ‘2jeiunSouno ap ‘eyed o ep ad ‘epuidap gung aizivep 0 + (e4unSouns) ezredxe sa ayeujeuoniey|Exemplu (Mama: M) (Specialistul: D) ‘+ D—Haisd schit&m o lista a celor spuse de tine (vezi tabelul urmator). Cele doug randuri corespund optiunilor tale. Coloanele stabilesc ce se poate ‘int&mpla in fiecare caz, cat de probabil si care este efectul. Aceasté lista te ajuté cu ceva? ‘Bzonomia Decide. Cust tnwrodacere 25/96 |Exemplu (Mama: M) (Specialistul: D) * D—Deci sansele sunt 50%/50%. Acum cu privire la rezultatele sau efectele deciziei tale (utilitatea). Pe o ‘scara de la 0 la 100, unde 0 este situatia cea mai rea (nastere natural si apol cezariand) si 100 reprezint’S situatia cea mai buna (ambele nasteri naturale), cat de multumitd ai fi de nasterea prin cezariand a ambilor copii? * M-~S& spunem 20. |Exemplu (Mama: M) (Specialistul: D) * M-Cred ca da. Uitandu-mi la tabel mi se confirma ‘simtaméntul de a naste natural. Dar nu sunt in ‘intregime convinsi si doresc si pot discuta constructiv, decizia luatd, cu sotul meu. + _D—Hai sd cuantificdm numeric judecatile pe care le facem. In primul rand doctorul ne poate da alte iti cu privire la pozitionarea corectd a (Dupa consultarea doctorului): + M—Rspunsul lui este acelasi:sansele sunt egale sonoma Desc. Cars utrotneere 26/36 Exemplu (Mama: M) (Specialistul: D) + D=S3 ludm acum in considerare probabilitstile si ile pentru aceast3 decizle. Prima optiune cer la tnceput (din tabel) garanteazs (100%) c& ambele nasteri vor fi prin cezariand, situatie pentru care ai stabilit o utilitate de 20. Dac nasti natural la inceput pot exista dou’ situatii: natural + cezarians (0) medie obtinut3 poate fi intre 0 si 100. valoarea exacté considerénd si probabi Economia Deceel: Care ineroducere 27/36 ‘Economia Decne. Cort! Introdncere 28/96fezpep eeyewjeuoriew Z njdurexa TIE =a TT SE ROOT ‘yeamyeu seu gs wre 1§ jW-BS WIE £2 P2I)— IW + “Qandaouy, 2] pueyezaa) eaunsido. aye yew ajpaw ayeyinn © ex94o 1 (andeouy ej ejeunyeu a10xSeu) eounifdo 1920 + 0z = (1-02) andaou, 2] gueysezao nzquad aipaui eayewiiin ap auiqasoap aids « 0S =(001-$‘0)+(0-5°0) 12353 yndaguy 2] gremeu easoxseu nnuad aipaw eseunn-a + (q *Imsyepeds) (W teweW) njduexa OTE SSO TES BERTONE 282en] epep oynsnf yyz12ep je jeuy NIeYNZIY « nydusex3) Soe Sapa Tag PeRSC ONO ema nen etiam aipustezen [%0 3 @ } (0s) elgemeu ‘iaton g (a arasyepeds) (WreweW) njduexg|Exemplul 3 Tipuri de decizii + Un manager vrea sé ia o decizie in privinta concedierii secretarei personale * Un contabil se decide in privinta s candidat la urmatoarele alegeri Curtea suprema de justitie trebuie s3 decid dac& alegerile din turul Il au fost corecte + Doud studente trebuie si se decid’ dacd s8 plece cuo bursa in Franta. Beonomia Decsei. Core Inwredeoere 9/36 2. Evaluarea calitativa a unei alegeri + Inacest capitol vom discuta despre aspecte pe care decidentil rational considerare atunci cdnd fac 0 aleget structurarea sistematicS, pe baza acestor aspecte, a unei deciaii logice. * Undecident trebuie si urmareascé sl rispunda la intrebari precum: ~ Ce problem sau oportunitate a dectansat decizia? ~ Existd vreo optiune pe care decidentul are tendinta s& oaleags, side ce? = Cell face pe decident s8 ezite? = Ce bar face pe decident s8 se razgandeasc8? ‘Economia Dect. Cars — 24/96 2.4. Pro si Contra ‘+ Urmatorul pas constd in construirea unei liste in care s& fie aduse argumente pto si contra unei anumite optiuni. * Exemplu: decizia de alegere a tipului de motor pentru ‘© magin3 ~ Diesel (motorin’) sa * Diesel (Pro) + Otto (1 * Consum redus + Demaraj rapid * Duratd mare de + Chel functionare + Decidentul poate inspecta aceasté list ajusta, dacd este necesar, preferinta init Economia Desire. Care tntroducere ass 2.2. Obiective, optiuni si rezultate * Goals, Options, Outcomes (GOO) + Pe lang& lista de argumente pro si contra unei Beonomia Desice. Core Introdnoere 26/96]TIF Sapo Ta BRS HOOT 2s gusset a pupaidas 7 (on sooo pura: 5 pexfemuog enpasfeueg (+0) auiouecsuon, enguoe _ypsnquco ap wav ‘eparewrewursiog spel. (6a) ouCuDSS (cued) cH (gusmow) rea Ba bas ee (gurzuaq) 0119 nes (puyol) jasaig — eujseu o naqued 1o0w ap injndn e axe¥aje ap erzizep znjduiaxa « 009 ininjeqes & €a9 ase giduIs epoIWO « sayeynzer (§ juntido ‘angoaiqo gadeajaiuy arzjoap oe! es jnyuaplsap eo naQUad - 009 InPqeL Ez TaD ROC HIT juapipap sojannzaigo ejdweruy eatnd se-s ap — fou sojayeynzai eazenjeng — Pranyereyny « syeynzes 16 punsido ‘eane1G0 °7'Z| I Sa TRS OHIO “aeyerap nes 212 ad ayuyap 1 10d ajunido ~ eyeynze. 1S unrido ‘eampeigo “Z'Z, snugooy efuerioduy 2302129 — geerepnfauns ua8aje run ajayeynzas azeo ud ay uns a1e9 — egaune ‘31 85 238040 mauapisep a1eo ad ajannoaigo yuns a1e — ginquappap aySasop 25 — ayeynzau i$ junrido inreHOT 7%2.3. Tabelul GOO. Distinctia intre elemente. * Deosebirea dintre elementele acestui tabel este foarte importanta * Obiectivele (Scopurile): Ce prefer decidentul? * Rezultatele (Efectele): Ce se intémpla in cazul unei anumite alegeri superioare ( )ti poate |, cea ce ar duce la un eonomi Decisih.Cure1 a 3/96 2.3. Tabelul GOO. Distinctia intre elemente. + Obiective vs. Rezultate = Considerarea obiectivelor si rezultatelor ca fiind notiuni distincte poate fi cel mai important aspect al une’ jude jionale. Aceste notiuni sunt adesea confundate. ~ Obiectivul unei decizi c inta decidentului si nu fine cont de ceea ce se int&mpla in realitate (rezultate) ‘Economia Dei. Cars snerodacere 42196 2.3. Tabelul GOO. Distinctia intre elemente. * Obiective vs. Rezultate = Exemplu: Dac 0 persoans ar fi avocatul energiei eoliene iar o alt persoana nu ar fide acord, se poate + faptului cd prima persoana crede ca vor scadea_ costurile de productie a energiei mai mult decat a doua persoana (rezultat) =Si/sau + faptului c& prima perscand considera mai putin important aspectul disponibiitati acestei energii decat a doua persoana (obi — Clarificarea sursei dezac dezbatere mai productiva. 2enpomia Det. Cre sneroducere 9/36 lui face posibils o 2.4. Evaluare multi-stagiu + Pentrua lua 0 decizie rationalé este important 0 evaluare prin mai multe metode, respectiv evaluarea multi-stagiu: = Intuitie — Pro sicontra ~Tabelul GOO ~ Analogie cu alta situatie — Opinia altora Boonoma Deis. Cars Introducer 24/36]naquad (-) nes (+) ayn yews au (i) 21s youn euros qns « doy Nsnumw I$ sopNSHYd 28427110709 “T"¢| TF =r OBE OO © Rema) ROH eaEN o o Peesfemusg —smpaifeeueg —suounseoN, a (es) “uo 009 12ge2 inun ewo ans + oF ar sojNsnuru 16 soyinsnyd easez110309 “TE Hebeye foun e gAReyQUeD eoueNjeng *¢