Aspecte privind atributiile ofiterului de stare civila in materia incheierii casatoriei

care pot constitui cauze de nulitate a casatoriei. Regimul juridic al nulitatii

casatoriei

Potrivit art. 1246 alin. 2 C. Civ. Nulitatile se clasifica in functie de mai multe criterii :
a.

dupa natura interesului ocrotit prin norma juridica incalcata la incheierea

b.
c.

actului juridic civil, nulitatea poate fi nulitate absoluta sau nulitatea relativa ;
dupa intinderea efectelor nulitatii, nulitatea poate fi totala sau partiala ;
dupa modul de consacrare legislativa a nulitatii, avem nulitate expresa sau

d.

nulitate virtuala ;
dupa felul conditiei de validitate incalcate la incheierea actului juridic civil,
nulitatea poate fi de fond sau nulitate de forma.

Regimul juridic al nulitatii reprezinta ansamblul de reguli carora le sunt supuse nulitatea
absoluta si nulitatea relativa. Astfel, se vor identifica doua regimuri, cel al nulitatii absolute,
respectiv cel al nulitatii relative, care se vor diferentia din punctul de vedere al persoanei
indreptatite sa invoce nulitatea, al termenului inauntrul caruia poate fi invocata nulitatea, precum
si al posibilitatii ca nulitatea sa fie acoperita prin confirmare .1
Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata, oricand, fie pe cale de
axceptie, fie pe cale de actiune, daca prin lege nu se prevede altfel si nu poate fi acoperita, in
principiu, prin confirmarea actului. Insa, nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre
persoana ocrotita prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului, fie personal, fie de c atre
reprezentantul sau legal, poate fi invocata decat in interiorul termenului legal de prescriptie
(termen general de 3 ani), si poate fi acoperita prin confirmarea actului de catre cel indreptatit a
cere anularea lui, in mod express au tacit.
Efectele nulitatii unui act juridic sunt aceleasi indiferent daca este vorba de o nulitate
absoluta sau de o nulitate relativa. De asemenea, nu trebuie omise nici principiile efectelor

1 S. neculaescu, p. 121

nulitatii, respectiv principiul retroactivitatii efectelor nulitatii 2, principiul repunerii partilor in

situatia anterioara3 si principiul anularii nu numai a actului initial, ci si a actului subsecvent4.
In materia actelor de stare civila, regimul juridic al nulitatii este conturat de prevederile
Noului Cod Civil precum si de cele ale Legii nr. 119/1996 aprobata prin H.G. nr. 64/2011.
Regimul juridic al nulitatii casatoriei beneficiaza de o reglementare corespunzatoare si
unitara prin art. 293 306 din Codul civil.
Potrivit art. 127 din Metodologie, anularea se poate cere in cazul in care :
1. actul de stare civila a fost intocmit intr un registru necorespunzator;
2. actul nu trebuia intocmit la Serviciul public Comunitar Local de Evidenta a Populatiei
3.
4.
5.
6.

sau, dupa caz, la primaria din cadrul unitatii administrativ teritoriale respective ;
faptul sau actul de stare civila nu exista ;
nu s au respectat prevederile legale la intocmirea actului de stare civila ;
mentiunea a fost inscris ape un al tact de stare civila ;
mentiunea a fost inscrisa cu un text gresit.

Cazurile de nulitate a casatoriei enumerat au un caracter exemplificativ si nu limitativ,

sanctiunea nulitatii absolute fiind atrasa si de efectuarea inregistrarii de catre o persoana
necompetenta, cu exceptia aplicarii regulii error communis facit ius instituita de art. 17 alin. 2
din Noul Cod civil.
Pentru a se aplica principiul error communis facit ius trebuie indeplinite urmatoarele
conditii :

2 Potrivit art. 1254 alin. 1 C. civ. contractul lovit de nulitate absoluta sau anulat
este considerat a nu fi fost niciodata incheiat .
3 Potrivit art. 1254 alin. 3 C. civ. in cazul in care contractul este desfiintat, fiecare
parte trebuie sa restituie celeilalte, in natura sau prin echivalent, prestatiile primate,
potrivit prevederilor art. 1639 1647, chiar daca acestea au fost executate succesiv
sau au avut un character continuu.
4 Potrivit art. 1254 alin. 2 C. civ. desfiintarea contractului atrage, in conditiile legii,
si desfiintarea actelor subsecvente incheiate in baza lui .

a) pentru ca actul de stare civila intocmit de o alta persoana decat de un ofiter de stare
civila competent sa fie valabil, este necesar ca agentul instrumentator care a intocmit
acel act sa fi exercitat in mod public atributiile specifice unui ofiter de stare civila in
asa maniera incat s a format convingerea generala ca acea persoana este un ofiter de
stare civila legal investit ;
b) persoana in interesul careia s a intocmit actul de stare civila nu trebuie sa fi cunoscut
la momentul intocmirii actului faptul ca agentul instrumentator nu are calitatea de
ofiter de stare civila ;
c) in cazul in care nu au fost respectate prevederile legale privind intocmirea actului de
stare civila, altele decat cele referitoare la calitatea de ofiter de stare civila, actul va fi
totusi lovit de nulitate absoluta.
In conformitate cu prevederile art. 100 alin. 1 C. civ. Coroborat cu art. 57 alin. 1 din
Legea 119/1996 si art. 125 alin. 1 din Metodologie, anularea actelor de stare civila si a
mentiunilor inscrise pe marginea acestora se poate face numai cu in temeiul unei hotarari
judecatoresti definitive.
Astfel, pentru a constata nulitatea unui act de stare civila, respectiv pentru a se obtine
anularea acestuia trebuie sesizata instant competent. Competent de solutionare a unei astfel de
cereri in prima instant apartine judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul
petitionarului sau sediul autoritatilor.
In ceea ce priveste nulitatea actului juridic al casatoriei, aceasta poate fi definita in mod
specific ca fiind sanctiunea civila care intervine ca urmare a nerespectarii cerintelor de
valabilitate cerute de lege, iar constatarea sau pronuntarea sa inlatura efectele casatoriei ducand
la desfiintarea sa. Astfel, se suprima efectele produse de casatorie in trecut si se stopeaza
producerea de efecte in viitor.
Legiuitorul a creat un regim juridic aparte in materia starii civile, mai exact in ceea ce
priveste nulitatea casatoriei, derugandu se de la regimul juridic al nulitatii de drept comun, avand
in vedere importanta casatoriei, precum si consecintele grave pe care le genereaza desfiintarea
acesteia fata de soti, fata de copiii rezultati din acea casatorie, precum si fata de terte persoana.

Potrivit art. 293 alin. 1 C.civ., este lovita de nulitate absoluta casatoria care se incheie cu
incalcarea dispozitiilor privitoare la existent consimtamantului la casatorie si la diferenta de sex,
precum si la diferenta de sex, precum si casatoria incheiata cu nesocotirea impedimentului
bigamiei, a rudeniei in grad prohibit la casatorie, a starii de alienatie si debilitatea mintala.
In cazul nerespectarii formalitatilor ce asigura solemnitatea si publicitatea incheierii
casatoriei, intervine aceeasi sanctiune. La aceste cazuri de nulitatea absoluta se adauga si cazul
prevazut de art. 294 din C. civ. Privind impubertatea legala, precum si cel prevazut de art. 295
din C. civ. Referitor la casatoria fictiva.