Tulburari de

conducere
Asist. Univ. Dr. Mihaela Popescu
Catedra de Cardiologie Spitalul
Universitar de Urgenta Elias

Anatomia
sistemului de
conducere

Anatomia sistemului de conducere

Vascularizatie
NSA

CD (proximal)

LAD

LAD ( r. septal) &

CD (terminal)
A interventriculara
posterioara

ramul septal
ramul drept proximal
fascicul anterior ram stang
fasciculul posterior al ramului stang

NAV si Hiss

Etiologie
Cresterea tonusului vagal

Tulburari degenerative (boala Lev, boala Lenegre)

Ischemie

Scleroza (Aortica)

Endocardita

Chirurgie cardiaca

Miocardita

RAA

Diselectrolitemii

Toxicitate medicamentoasa

Boli de colagen

Hipotiroidie

Blocurile de conducere

Localizarea blocului:
o
o
o
o
o

Sinoatrial
Intra-atrial
Atrioventricular
Intra-ventricular
Blocuri de ramura

Gradul blocului
1.
2.
3.

Tip I: prelungirea timpului de conducere

Tip II: bloc partial
Tip III: bloc complet

Blocul Sino Atrial

Bloc SA de grad I
Bloc SA de grad II
1.Tip 1 (Mobitz 1)
2.Tip 2 (Mobitz 2)
Bloc SA de grad III

Bloc SA de grad I
Prelungirea timpului in care impulsul paraseste
NSA
Nu se poate detecta pe ECG de suprafata
Doar studiul electrofiziologic poate masura
timpul de conducere

 Tip I (SA Wenckebach)

1. Intervalele PP se scurteaza progresiv pana
apare o pauza (impulsul sinusal nu mai ajunge in
atrii)
2.Durata pauzei este < decat doua intervale PP
3.Intevalul PP de dupa pauza este mai mare decat
cel de dinainte de pauza

Bloc SA de grad II tip I

1000 msec

1000 msec

1000 msec

Nod
sinusal
Conducere
sino atriala

180
msec

250
msec

300
msec

Atriu

1000 + 180=1180

1000 -180 +250

=1070

1000-250 +300
=1050

Bloc SA de grad II

Tip II
Intervale PP constante apoi brusc nu se mai
produce conducerea
Pauza este aproximativ 2 PP

 Nu se poate deosebi de o pauza sinusala

Poate fi identificat doar prin studiu
electrofiziologic
Se asociaza cu un ritm de scapare

Blocurile
Atrioventriculare

Blocurile Atrioventriculare
Blocul atrioventricular = intarziere sau
blocarea transmiterii depolarizarii de la atrii
la ventriculi
Clasificare:
1. BAV grad I
2. BAV grad II
1.
2.

BAV grad II tip I

BAV grad II tip II

3. BAV grad III= BAV complet

Blocurile AV
Toate tipurile de bloc pot fi :

Intermitente
Persistente

SUPRA HIS

INFRA HIS
BAV GRAD I

BRD SAU
BLOC
FASCICULAR

BLOC
BIFASCICULAR

BAV GRAD II,

WENCKEBACH

BAV GRAD
INALT

BAV GRAD
II, TIP II
BAV
COMPLET

Nivelul blocului
PR lung

Bloc grad II tip I

NAV

Bloc grad II tip II

HIS

Bloc complet

HIS-Ventricul

Localizarea blocului
Supra His- NAV

Sub His

Atropina

Scade gradul de bloc

Creste gradul de bloc

Efort fizic

Scade gradul de bloc

Creste gradul de bloc

Masaj sinus carotidian

Creste gradul de bloc

Scade gradul de bloc

Important in blocul 2:1

BAV de grad I
R

PR interval > 0.20 second

Interval PR constant
PR> 0.20s

BAV grad II:tip I MOBITZ I -Wenckebach

BAV grad II tip I

BAV grad II: Tip II MOBITZ

II
P

Intervale PR
constante

Brusc, o unda p este

blocata

BAV grad II tip II

BAV grad II tip I vs tip II

PR = .24 sec

PR = .36 sec

PR = .40 sec

PR = CONSTANT

P blocat

Unde p blocate

bloc 2:1

bloc 3:1

BAV grad III

BAV grad III

SINDROM STOKESADAMS

AV Block

Manifestari
BAV grad I: de obicei asimptomatic;
BAV grad II: palpitatii, fatigabilitate
BAV grad III: ameteala, stare presincopala
sincopa
o Variabilitatea Zg 1, poate aparea zgomotul de tun

BAV- Tratament
1. BAV grad I nu necesita tratament
2. Vagolitice (atropina) pentru cresterea
frecventei
3. BAV simptomatic cu cauza reversibila
(IM, intoxicatie medicamentoasa,
hiperK) pacemaker temporar
4. BAV cronic simptomatic grad II si III
-pace maker permanent
5. Boli neuromusculare asociate cu BAV
grad II sau III - pace maker permanent

Blocuri intraventriculare
1.
2.
3.
4.

Bloc de ram drept (BRD)

Bloc de ram stang (BRS)
Hemibloc anterior stang (HBAS)
Hemibloc posterior stang (HBPS)

BRD- blocul de ramura

dreapta
BRD incomplet cand 100ms
< QRS < 120ms
BRD complet cand
QRS>120ms

Criterii pentru BRD

QRS 120ms
Pattern rSR sau R fragmentat in V1
Unda S larga in DI si V6

BRD

BRD

BRS- blocul de ramura

stanga
BRS incomplet cand 100ms
< QRS < 120ms
BRS complet cand
QRS>120ms

Criterii pentru BRS

QRS 120ms
R larg in DI si V6
QS larg in V1
Absenta undei q in DI si V6

BRS

BRS

Tulburarile secundare de repolarizare

BRS

BRD

Hemiblocul anterosuperior HBAS

Ram
stang

Deviatie axiala stanga, QRS la >-

DI

FPI

45 grd
Depolarizarea se face de jos in sus
1.

si de la stanga la dreapta
Unde S adanci in derivatiile
inferioare
FAS

2.

D III

AVF

Hemiblocul posteroinferior HBPI

Ram
stang

Deviere axiala dreapta, QRS la

DI

FPI

>120 grd

1.

Depolarizarea se face de sus in jos

si de la stanga la dreapta
Unde S adanci in derivatiile
laterale

FAS
2.
D III

AVF

 Bloc bifascicular: BRD + HBAS / HBPI

Bloc trifascicular: BRD + HBAS / HBPI asociat cu
BAV grad I

Diselectrolitemii

Hiperpotasemie
K= 8.1

K= 1.7

Hipopotasemie

Sindromul Brugada

Brugada I: ST supradenivelat in V1-V3 >2mm, T

negativ.

Sindromul Brugada
Anomalie a canalelor de Na care predispune la
moarte subita
Pattern ECG caracteristic:
o Tip I diagnostic -cand se asociaza FV documentata, MS in familie la
varsta tanara
o Tipurile II and III ridica suspiciunea de Brugada dar sunt diagnostice
doar daca se convertesc in tip I la test de provocare cu blocant de
canal de Na
Terapie: defibrilator implantabil, testarea rudelor de gr I

Cardiomiopatia (displazia)
aritmogena de ventricul drept

Afectiune transmisa genetic in principal autozomal dominant

Produsa de mutatii ale genelor ce codifica proteine desmozomale

Miocitele sunt inlocuite cu tesut fibro-grasos,

predominant la nivelul VD

Varsta medie de prezentare 29 ani

Palpitatii 27-60%
Sincopa /presincopa 26-47%
Deces ca prima manifestare 25%
Dureri toracice nelegate de stress sau patologie coronariana (pana la
80%)
Insuficienta cardiaca - tardiv
Efortul fizic accelereaza evolutia bolii si aparitia simptomatologiei

Cardiomiopatia (displazia)
aritmogena de ventricul drept

Aspect ECG

Unde T negative in V1-V3

Bloc parietal QRS >110 ms in V1-V3 sau
V1+V2+V3/V4+V5+V6= 1.2
BRD complet sau incomplet
Microvoltaj in derivatiile drepte
Slurring al undei S(>55ms) cel mai frecvent semn de CAVD
Potentiale tardive
Unde epsilon
ESV frecvente (dublete, triplete) cu aspect de BRS
TV mono/polimorfe, sustinute sau nesustinute
FV
posibil

Aritmii supraventriculare
Blocuri atrioventriculare avansate

Cardiomiopatia (displazia)
aritmogena de ventricul drept

Sindrom
defemei
QT lung
QTc > 460

QTc > 450 barbati

13 tipuri de sdr de QT lung descrise

LQT 1 - Unde T largi

LQT 2
UndeT bifide

LQT 3
segment ST alungit

Sindrom de QT scurt

QTc<300ms
3 tipuri de sdr de
QT scurt