Arhitectura modernism multi arhitecti-teoreticieni au avut ca deziderat

revolutionarea arhitecturii in sensul centralizarii umanului in spatiile create

-

Edificiile ancorate in spiritul modernismului isi pierd identitatea, devenind

capsule de locuit fara suflet
Se practica un limbaj standardizat, globalizat, international care respinge
contextul local
Se respinge ornamenul parte intrinseca a spiritului uman, incorporata chiar
si in structura biologica a omului.
Lipsa ornamenului functionalitatea primeaza in raport cu latura estetica. Cu
toate acestea, lipsa ornamenului nu compeneaza financiar, constructiile
ramanand un produs scump. Se pune accent pe forma, pe impresia artsitica
exterioara si nu pe modul in care spatiul interior deserveste omului de rand
omul se simte izolat, alienat in spatiile create chiar pentru el
Arhitectul ignora cerintele spirituale, sociale ale omului nu are capacitatea
de a le analiza in mod profund. Trairea faptului direct depaseste in
majoritatea cazurilor teoriile din carti. Fiind o profesie cu un puternic caracter
social, comunicarea reprezinta un aspect esential pentru conceperea de
edificii care sa rezoneze cu launtrul omului (exemplu Starbucks)
Arhitectura a devenit o vocatie obscura!
Reiterand, se pune accent pe limbajul formal omul este de multe ori exclus
din fotografii, reprezentari arhitecturale, infatisandu-se doar unghiuri insolite,
bizare
Se concep piatete vaste, monotone, goale ajungand intr-un astfel de spatiu,
omul devine neinteresat, orice punct de interes este pierdut. Exemplu La
Defense o piata mare, inconjurata de giganti de sticla si otel si guvernata de
arcul de triumf reinterpretat in spirit contemporan, care iti lasa un sentiment
de deznadejde, de izolare, inducand chiar depresia. De asemenea, se
remarca lipsa vegetatiei in acest spatiu, omul este incojurat de mineral si
nu de organic, reprezentand un fel de smulgere prematura din pantecul
naturii primordiale.
Cu toate acestea, exista totusi o farama de umanitate in haosul contemporan
arhitecti precum Pei sau Jean-Marie Duthilleul
Arhitectul trebuie sa depaseasca sfera legala si sa pun sub semnul intrebarii
in ce masura constructia sa este etica. In ce masura aceasta afecteaza
publicul larg? E datoria arhitectului de a echilibra binomul public-cladire.
Spatiile publice: acestea trebuie sa fie determinate de necesitatile, cerintele,
dorintele oamenilor si la randul lor le influenteaza viata repreinta un proces
simbiotic ciclic necesar pentru sustinerea unei comunitati sanatoase,
prospere. Exemplu: complexul Mariposa, Denver Mithun Architects au facut
o cercetare amanuntita a pietei interviuri cu oameni!
Trebuie sa aducem elemntul natural inapoi in arhitectura omul este creat de
natura in natura, are nevoiue de ritmuri, de culori, de contraste materiale, de
imperfectiuni, de rece, de cald si de toate nuantele dintre acestea omul
simte nevoia sa transceanda imanentul si sa traiasca sinestezia vietii. Ne
inconjuram de cutii goale (malluri, centre comerciale etc.) vacante dpdv
semantic.
Exemplu: UK, edificii domestice dezastru
Arhitectura a devenit o modalitate de discriminare intre oameni aceasta
este croita pe necesitatile clasei de varf, clasa care nu mai este atat de
relevanta in societatea de azi ea nu este inca accesibila consumatorului de
rand.

Orasul = doar un simplu conglomerat de cladiri cu putine considerente interspatiale. Unele parti ale orasului sunt extrem de utilizate si populate in timp
ce unele sunt supuse degradarii. Omul cu posbilitati materiale tinde sa se
retraga in suburbii pentru a se vindeca de maladia urbana in timp ce omul de
rand este exilat in adaposturi sociale ancorate in textura degradata urbana.
Societate globalizata! Omul de rand = elita, nu se mai fac diferentieri. Masa
de oameni: multumita sau se multumeste cu arhitectura reactiva care se
practica?
Tehnologia progreseaza la o rata exponentiala. Comunicarea, transporturile
etc. Se fac aproape instant, granitele sunt irelevante. Tehnologia
imbolnaveste societatea cu o patologie schizoida: traim intr-o era
caracterizata de confort, convenienta dar paradoxal, aceasta tehnlogizare
determina alienarea, poluarea, anihilarea, nihilismul absurd.
Arhitectura prezinta probleme legate de masa de oameni, accentul fiind pus
pe formalism si nu functionalism.
Arhitectura in perioada socialismului? Blocurile socialiste modalitatea
regimului comuinst de a colecta oamenii din mediu rural in mediul urban, in
locuinte realizate din elemente prefabricate (panouri din beton). Pretext
pentru cresterea fortei de munca?
Le Corbusier La ville radieuse. Propunere de plan urban utopic pentru noua
epoca.