Sunteți pe pagina 1din 13

Monetarismul

Danilov Nicoleta
grupa APFA 151

Cuprins
1.Definirea i apariia monetarismului
2.Tipuri de monetarism i principalii reprezentani
3. Milton Friedman reprezentant de seama al monetarismului

Definirea Monetarismului
MONETARSMs. n.teorie i politic
ce atribuie modificrii masei banilor n
circulaie o importan central, chiar
decisiv,
n
procesul
activitii
economice i n stabilirea nivelului
preurilor. (DEX)

Apariia Monetarismului
Apari

Manifestarea monetarismului ca o
doctrin demn de luat n seam a
avut loc n anii 70, dei acest curent
economist plutea n aer mai de mult.

Evoluia Monetarismului
Ev
Monetarismul este definit, pentru prima dat, n
anul 1868, de ctre K. Brunner , prin 3 trsturi
eseniale:
impulsurile monetare sunt determinate n variaiile
produciei, folosirii minii de lucru i a preurilor.
evoluia masei monetare este indiciul cel mai sigur
pentru a msura impulsul monetar,
autoritile monetare pot controla evoluia masei
monetare n cursul ciclurilor economice.
Altfel spus, moneda reprezint totul n economie,
prin ea se poate stimula , crea i controla, ea nsi
fiind posibil de controlat.

In anul 1936 Keynes propunea o nou


explicaie a funcionrii economiilor naionale,
care justifica interveniile statului n economie., iar
politicile
monetare
erau
considerate
total
ineficace.
Ca reacie, Milton Friedman ncerca s
demonstreze, ncepnd cu anii 40, importana
economic a banilor, pe de o parte, i
ineficacitatea
politicilor
anticiclice
de
tip
intervenionist, pe de alt parte.
Monetarismul
propriu-zis
a
nceput
cu
formularea de ctre Friedman, n anul 1956, a
teoriei cantitii de bani, care emite ideea c banii
reprezint unul din mijloacele de pstrare a
avuiei i c cererea de bani trebuie considerat
un aspect specific teoriei capitalului.

Tipuri de monetarism i principalii reprezentani


Privite in evolutia lor, tipurile de monetarism pot fi structurate in doua etape:

Intr-o prima etapa monetarismul dezvoltat de


reprezentantii neoclasicismului din perioada de
pana la cel de-al doilea razboi mondial, si
anume:

scoala austriaca reprezentata de Carl


Menger, Ludwing von Mises si
Friedrich von Hayek, care au analizat
implicatiile cantitatii de bani asupra
inflatiei si somajului;
monetarismul rigiditatii salariilor, asa
cum a fost el formulat de Irving
Fisher, care lua in considerare un mediu
social-economic unde veniturile si
cheltuielile populatiei erau, nominal,
aproximativ constante, variind numai
volumul tranzactiilor.

In cea de-a doua etapa, dupa cel de-al doilea


razboi
mondial,
s-a
dezvoltat
neomonetarismul cu mai multe scoli de gandire:

- monetarismul anticiparilor rationale care-si indreapta


atentia catre anticiparea evolutiei pietei si factorilor de piata
( R.E.Lucas SUA );
- monetarismul global, care extinde principiile monetariste la
nivelul intregii economii mondiale si care considera, in acest
context, cantitatea totala de moneda ca fiind egala cu creditul
intern plus rezervele externe.
- monetarismul bugetar al lui K. Brunner si A. Meltzer care
apreciaza ca cea mai apta metoda de a controla masa monetara
in circulatie de catre Banca Centrala este vanzarea-cumpararea
de hartii de valoare, in timp ce refinantarea prin reescont este
nepotrivita pentru o asemenea dirijare, deoarece marimea
refinantarii depinde in cea mai mare parte de vointa bancilor si
nu de cea a Bancii Centrale;
- monetarismul britanic, care cuprinde un grup de economisti
din cadrul Facultatii de Economie a Universitatii din Londra, ce
au reprosat premierului de atunci, Margaret Thatcher,
- monetarismul Scolii de la Chicago al carei reprezentant
principal este Milton Friedman. Lucrarile acestuia si ale
numitei Scoli de la Chicago reprezinta cea mai severa critica a
modelului keynesist.

coala de la Chicago a avut un rol


esenial
n
ceea
ce
privete
monetarismul.
Acest coal a fost promovat de
economiti precum Franck Knight,
Jacob Viner i Henry Simons, dar mai
ales de ctre Milton Friedman, care
este considerat mentorul spiritual al
acestei micri.

Friedman deine un loc special in


monetarism i pentru c studiile i analizele sale
dedicate monetarismului au influenat de o
manier decisiv micarea monetarist.
Friedman a primit Premiul Nobel pentru
Economie in 1976 "pentru contribuia sa la
analiza consumului, a istoriei i teoriei
monetare, precum i pentru demonstrarea
complexitii politicilor de standardizare".

Contribuiile lui M. Friedman


sunt indreptate in dou direcii:

critica
keynesismului,
monetarismul
fiind
un
ansamblu
de
enunuri n opoziie
direct cu politica
fiscal keynesist;

introducerea unor concepte


cheie:
anticipri
adaptive,
teoria venitului permanent, rata
omajului natural, necesitatea
stabilitii politicii monetare,
respingerea
politicilor
conjuncturale de stabilizare
prin control guvernamental,
credina n reglarea economiei
prin pia.

Friedman a formulat mai multe principii economice, care


separ monetarismul de alte curente economice moderne,
acestea sunt urmtoarele:
1) modelul economico-matematic nu trebuie s fie nici microeconomic,
nici macroeconomic; trebuie sa existe un compromis ntre microeconomie i
macroeconomie, adic o sintez durabil a acestora;
2) modelul economico-matematic trebuie s exprime o realitate
economic empiric, dar nu numai una teoretic;
3) modelul economico-matematic poate fi util numai atunci cnd
cuprinde o singur categorie-cheie economic, vector al tuturor forelor
economice - banii n corelaie cu o alt categorie-cheie - preurile. Toate
celelalte categorii economice sunt secundare i subordonate "activitii"
banilor pe arena vieii economice.
4) corelaia empiric direct (direct proporional) dintre masa monetar
i preuri, dintre creterea masei monetare i creterea preurilor i invers
proporional cu viteza de circulaie a unei uniti monetare;
5) corelaia direct dintre masa monetar i nivelul preurilor, n raport cu
angajarea forei de munc;
6) dependena inflaiei de dinamica masei monetare n circulaie i de
dinamica nivelului preurilor absolute ale tuturor bunurilor economice.

Friedman a devenit cunoscut atunci cand economistii adepti ai


pietei libere erau foarte putini. De fiecare data, el a aparat cu
strasnicie aceste principii, chiar daca era privit cu scepticism. A
admis chiar ca principiile pietei libere nu sunt perfecte, au
deficiente, dar reprezinta cea mai buna solutie cunoscuta in
prezent.
In mod ironic, tari precum India si China au adoptat in
mare masura ideile sale, mai bine decat unele tari dezvoltate
din zona euro, iar evolutia lor din ultimii ani a fost o consecinta
a acestei strategii. Idealurile lui Friedman au creat o noua viziune
asupra economiei si au oferit statelor noi moduri de a construi si
a mentine economii puternice si stabile.

Milton Friedman (1912-2006)


ntreaga
sa activitate este
descris prin propriile cuvinte:
A vrea ca lumea s i
aminteasc de mine ca de un
prieten al libertii. Dac analizezi
istoria, vezi c, oriunde exist
cretere economic i unde
capitalismul nflorete, oamenii
triesc mai mult i mai bine.

S-ar putea să vă placă și