Sunteți pe pagina 1din 6

Dupa J.B.Caroll si B.S.

Bloom releva ca elevii mediocrii si slabi in activitatea scolara


frontala si cronometrata obtin rezultate scolare bune si chiar foarte bune. Tot dupa acesti autori,
aproape toti elevii sunt capabili sa-si insuseasca cunostintele, deprinderile si competentele fixate
drept obiective esentiale ale planului de invatamant. Studiile experimentale arata ca, spre
deosebire de elevii buni la invatatura, cei slabi au nevoie de o cantitate de timp de cinci ori mai
mare pentru a stapani aceiasi deprindere, materia scolara, etc.
Acordarea timpului si a ajutorului de care au nevoie elevii ,stimulandu-i totodata sa dedice
activitatii scolare timpul necesar, ar determina ca aproape toti elevii sa obtina rezultate scolare
bune si foarte bune. Aceasta presupune o asemenea elaborare a sarcinilor si a obiectivelor
instructiv-educative care sa-i permita profesorului sa constate exact momentul in care elevul si-a
realizat sarcina la un nivel satisfacator.[1]
Strategiile si conditiile favorabile prevenirii si eliminarii insuccesului scolar se stabilesc in
mare masura, in functiile de cauzele nereusitei scolare, ele reiterand caracteristicile strategiilor si
conditiilor obtinerii succesului scolar. Ele se stabilesc in stransa legatura cu cele trei naturi ale
cauzelor: familiala, psihosociofiziologica si pedagogica[2].
Activitatea de inlaturare a esecului scolar este mai dificila decat cea de prevenire
presupunand elaborarea unor strategii de tratare diferentiata si individualizata a elevilor aflati in
situatie de esec scolar.
Pentru a fi puse in aplicare astfel de strategii necesita o buna cunoastere a particularitatilor
psihologice ale elevilor, pentru a fi identificate acele dimensiuni psihologice care permit realizarea
unor dezvoltari ulterioare ale elevului cu dificultati scolare sau a unor compensari eficiente.
Variatiile mari de ritm intelectual si stil de lucru, de rezistenta la efortul de durata, de abilitati
comunicationale si nevoi cognitive, existente in general intre elevi, impun actiuni de organizare
diferentiata a procesului de predare invatare, pe grupuri de elevi, in care sa primeze sarcinile
individuale de invatare sau lucru.
Un alt aspect important in inlaturarea esecului scolar il reprezinta crearea unor situatii
speciale de succes pentru elevii cu dificultati scolare, deoarece succesele si recompensele dezvolta

initiativele elevului si sporesc increderea acestuia in propriile posibilitati. Pentru aceasta


profesorul trebuie sa stie sa dozeze in asa fel dificultatile sarcinilor propuse elevilor, incat acestia
sa fie dispusi sa le abordeze fara teama si cu sanse reale de reusita.
Succesul scolar are o pronuntata dimensiune intelectuala si motivationala, el neputand fi
obtinut de un elev care nu si-a dezvoltat judecata critica, nu si-a format deprinderi de lectura
personala si care nu are curiozitatea de a cerceta, de a afla lucruri sau explicatii noi. Un elev pasiv,
dezinteresat sau neobisnuit sa gandeasca si sa discute logic nu dispune in fond, de acele premise
psihologice care alcatuiesc substanta activitatii intelectuale de invatare. O mare parte dintre elevii
cu insucces scolar au ajuns in aceasta situatie datorita suprasolicitarii capacitatilor psiho-nervoase.
Fenomenul suprasolicitarii este periculos deoarece genereaza stari subiective penibile,
specifice oboselii cronice. Pentru astfel de situatii sunt necesare masuri de igiena a muncii
intelectuale si de protectie afectiva generala a elevului. Acesta va fi ajutat sa-si organizeze cat mai
bine timpul zilnic de lucru, acordand atentie ritmurilor individuale de munca intelectuala si
necesitatii de a alterna activitatile abstracte cu cele reactive, pentru a crea astfel conditiile
necesare realizarii unor fenomene compensatorii la nivelul activitatii corticale[3].
Pentru orientarea factorilor educativi in gasirea strategiilor si conditiilor de prevenire si
eliminare a insuccesului scolar se da cate un exemplu de fiecare natura a cauzelor
a) Daca lipsa de legatura a parintilor cu scoala, cu profesorii, este o cauza familiala
importanta a nereusitei scolare, atunci eforturile factorilor educativi se vor indrepta spre
convingerea parintilor de a tine sistematic legatura cu scoala, cu profesorii, indeosebi cu
dirigintele, ca impreuna sa contribue la prevenirea si eliminarea nereusitei scolare a copiilor lor,
asigurand astfel promovarea succesului scolar.
b) In ipoteza cauzelor de natura psihofiziologica,cum sunt tulburarile nervoase si
psihosociale, printre strategiile de prevenire sau eliminare a insuccesului scolar, trebuie avuta in
vedere masuri psihosociopedagogice terapeutice. Psihoterapia foloseste urmatoarele metode si
procedee mai importante:

persuasiunea,
sugestiile,
procedeele catarsice,
hipnoza,

analiza conflictelor psihice


constientizarea efectelor subconstiente si inconstiente.

Metodologia psihoterapeutica se realizeaza prin comunicarea si relatiile interumane directe dintre


educator (psiholog ,terapeut) si subiect (elev), in cadrul carora se imbina procedeele de
comunicare verbale cu cele nonverbale indeosebi, cum sunt:

explicatia simpla si directa,


impresionarea sugestiva,
mijloacele intuitive,
gesturile,
faptele.
c) In ipoteza cauzelor de natura pedagogica, cum ar fi cele determinate de strategiile

didactice, pasive si neadecvate specialitatii si varstei elevilor, solutia de optimizare a procesului


didactic, care sa previna si sa elimine esecul scolar, consta in gasirea si folosirea unor strategii
didactice activ-participative si euristice, cum ar fi:

problematizarea,
modelarea,
studiul de caz,
experimentul,
exercitiile teoretico-aplicative in clasa,
laborator care sa faca din elev subiect al educatiei, propriul sau educator.

Diferentierea invatarii prin programe cu grade treptate de dificultati si prin procedee didactice
adecvate constituie una dintre solutiile cele mai sigure de profilaxie si de terapie a insuccesului
scolar.
Organizarea instruirii in clase eterogene prin atribuirea de sarcini didactice cu grade de
dificultate diferite, prin folosirea fiselor de munca independenta limiteaza aria de gravitate a
insuccesului scolar sau esecului scolar. Munca in echipe favorizeaza colaborarea si utilizarea de
sine a fiecarui membru dupa capacitatile lui.
Activitatea psihopedagogica de orientare scolara si profesionala pentru examinarea corecta
a obtiunilor previne nesansa insuccesului si a esecului si favorizeaza adaptarea scolara si
universitara.
Dintre masurile de prevenire mentionam:

-sporirea rolului invatamantului prescolar. Aproximativ jumatate din rebuturile scolare constatate
in ciclul primar si gimnazial isi au originea in diferentele prezentate de copii la debutul scolaritatii,
in ceea ce priveste capacitatatea verbala, gradul sociabilitatii, cunostintele si deprinderile minime
necesare insusirii scris-citit, familiarizarea cu rigorile unui program scolar organizat
-stabilirea unor relatii stranse de parteneriat intre scoala si familie, deoarece pentru multi elevi,
factorii esecului scolar se situeaza in familie si nu in cadrul contextului scolar. Pentru buna
functionare a relatiei scoala-familie este necesar ca parintii sa acorde importanta scolii, sa
manifeste interes pentru studiile copiilor lor, sa se arate preocupati de formarea profesionala a
copiilor de perspectivele lor sociale. Asigurarea in familie a unui cadru cultural adecvat
-sprijinirea scolii care trebuie sa asigure resurse materiale si umane corespunzatoare unui
invatamant de calitate: dotare cu laboratoare si echipamente moderne, cadre didactice calificate si
motivate in activitatea lor, programe scolare de calitate, periodic revazute si inbunatatite, un
climat scolar stimulator etc.
-profesorul reprezinta piesa de baza in actiunea de asigurare a reusitei scolare, el nu trebuie sa
dispuna nu numai de o buna pregatire de specialitate dar si de o competenta psiho-pedagogica in a
stabili factorii si metodele cele mai adecvate de redresare a dezadaptarii sau a esecului scolar
-evaluarea rezultatelor invatarii sa se faca sistematic, cu maximum de obiectivitate, solicitarile
scolare sa fie echilibrate,sa se previna suprasolicitarea si subsolicitarea[4].

CONCLUZII
Unul dintre fenomenele cu care se confrunta scoala este insuccesul, acesta poate determina atat
rezultate slabe la invatatura cat si tulburari comportamentale, in cadrul acestora facand parte:
tulburarile de limbaj citit scris (disgrafia, agrafia, dislexia, alexia), tulburari de ritm si fluenta
(balbaiala si logonevroza), tulburari de pronuntie ( dislalie, dizartrie, rinolalie), tulburari polimorfe
( afazie, alalie), tulburari de voce (afonie, disfonie, disortografie, discalculie), tulburari de ritm
(mutism ).
Drept urmare, aceste tulburari pot afecta psihicul elevului unele ducand la aparitia
handicapurilor psihice.Ca reactii fata de insucces apar dispretul, dezamagirea, compasiunea, toate
acestea generand complexe de victima, deteriorand relatiile cu ceilalti : familia, prietenii,colegii
de clasa prin certuri, violente fizice si verbale.

Unele dintre handicapurile psihice care afecteaza insuccesul scolar sunt de natura genetica,
dar exista si tulburari comportamentale sau afective strans legate de relatiile cu cei din jur.
Acestea din urma s-ar putea evita daca s-ar interveni la timp cu tratamente adecvate si interventia
comuna a scolii cu familia in educatia elevului.
Mediul familial ocupa un loc central in evolutia elevului. Unele familii ofera un mediu
favorabil dezvoltarii copilului, in timp ce altele prezinta situatii precare sub raport material,
educational, cultural si al atmosferei de ansamblu. Acestea din urma sunt familii care nu pot
asigura conditii optime dezvoltarii copilului, adesea acest mediu familial fiind caracteristic
elevilor cu insucces scolar. Desi in majoritatea cazurilor este vorba despre carente de ordin
material, exista si cazuri in care , desi familia poate asigura suport material si financiar favorabil
dezvoltarii copilului, nu furnizeaza suportul afectiv necesar unei evolutii optime in plan
psihosocioeducational. Este cazul familiilor cu parintii plecati la lucru in strainatate, al celor in
care figurile parentale sunt adesea absente fie datorita unui program de munca prelungit, fie
datorita neglijentei sau neatribuirii rolurilor parentale.
Si cauzele de natura pedagogica pot influenta insuccesul scolar prin : variatia manualelor
alternative, moduri diferite de predare, schimbarea profesorilor, corectitudinea profesorilor in
evaluarea si abordarea elevilor, lipsa preocuparilor socioeducative, supraincarcarea programului
scolar etc.
Pentru atingerea obiectivului acestei lucrari, dintr-un efectiv de 321 elevi care apartin celor 3 scoli
ale comunei Bicaz Chei (Bicaz Chei1,Bicaz Chei2 si Ivanes) s-a studiat un lot de 58 elevi care au
probleme la invatatura. S-a constatat ca predominant este esecul scolar de tip cognitiv manifestat
prin corijare la diferite obiecte de studiu si chiar repetentie. In cadrul acestui lot nu au fost sesizate
cazuri de abandon scolar. Dintre cei 58 de elevi cu probleme la invatatura, 3 elevi sunt cu esec
scolar (repetentie), iar 18 sunt in situatie de corijare la diferite discipline.
Dintre materiile de studiu care sunt mai dificile pentru elevii din lotul studiat si la care sunt
probleme de corijare pot fi prezentate astfel: matematica, istorie, geografie, fizica, lb.engleza,
lb.franceza, biologie, lb.romana si chimie.
Materiile de studiu cu un grad de dificultate mai redus care nu creaza nici un fel de
probleme sunt:educatie tehnologica, religie, muzica, desen, educatie fizica si cultura civica De
asemenea s-a constatat ca esecul scolar are o incidenta mai mare in randurile elevilor de clasa a
VII-a.

Din datele prezentate mai sus ne putem da seama ca avem o rata de promovabilitate de
aproximativ 94% din care avem aproximativ 6% elevi cu corijare.
Am incercat sa sintetizez cateva dintre principalele cauze de ordin individual ce tin direct
de elev. In lotul studiat alcatuit din 58 de elevi, din care 33 de baieti si 25 de fete, s-a constatat ca
predomina urmatoarele cauze de ordin psihologic si individual:
-handicapuri psihice-5 baieti
-instabilitate psihomotorie si emotionala -10 baieti si 2 fete
-anxietate -3 baieti si 5 fete
-inteligenta scolara de limita- 5 baieti si 5 fete
Din datele de mai sus se poate observa de asemenea ca insuccesul scolar determinat de
cauze individuale are o incidenta mai mare in randul baietilor decat la fete.
Plecand de la anchetele sociale si studiile de caz realizate de psihologii scolari si profesori
am constatat ca majoritatea elevilor din lotul studiat provenea din medii familiale cu efecte
negative asupra evolutiei scolare a copiilor. Sintetizand materialele puse la dispozitie s-a constatat
existenta a trei tipuri de factori de ordin familial care au un rol important in aparitia insuccesului
scolar: familii dezorganizate, parinti alcoolici, mediu familial conflictual.
Cauzele insuccesului scolar studiat in cele trei scoli sunt prezentate procentual astfel:
-handicapuri psihice: aprox. 2%
-instabilitate psihomotorie si emotionala: aprox. 4%
-anxietate: aprox. 2%
-inteligenta scolara de limita: aprox. 3%
-cauze familiale: aprox. 6%
Din datele de mai sus ne putem da seama ca principala cauza a insuccesului scolar este de
natura financiar-familiala in raport cu celelalte cauze.La polul opus se afla handicapurile psihice.