Sunteți pe pagina 1din 7

Elaborarea nr.

5
Tema: Prepararea cavitatilor de clasele II si III

1. Care cavitati carioase se atribuie la clasa II.


Afectarea fetelor de contact ale premolarilor si molarilor.

2. Enumerati variantele de cavitati carioase de clasa a II-a


I. Cnd procesul carios este situat doar pe o fa proximal, se pot ntlni urmtoarele trei situaii:
1. carie care a subminat i a ntrerupt creasta marginal de smal, pierderea de substan fiind vizibil dinspre
suprafaa ocluzal;
2. carie situat la nivelul punctului de contact, care a subminat dar nu a ntrerupt creasta marginal de smal;
3. carie situat sub punctul de contact, nu a interesat creasta marginal de smal, fiind la distan de ea.
II. n funcie de prezena unor carii sau tratamente anterioare pe suprafaa ocluzal, sau a unor carii pe cealalt
fa proximal a aceluiai dinte sau pe faa proximal a dintelui vecin, se pot ntlni o serie de situaii clinice:
1. carii pe ambele fee proximale ale aceluiai dinte;
2. carii pe o fa proximal i pe suprafaa ocluzal;
3. carii pe o fa proximal i la colet;

4. carie proximal i obturaie sau incrustaie ocluzal;


5. carii situate fa n fa pe feele proximale a doi dini vecini (n oglind).
Indiferent de aspectul clinic, nainte de nceperea instrumentrii procesului carios se vor nsemna contactele ocluzale
cu hrtie de articulaie, aceast imagine fiind un ghid pentru conturul viitoarei caviti i viitoarei restaurri. Se
recomand izolarea cu dig.

3. Care este ordinea de preparare a cavitatilor de clasa a II-a


I.

Largirea spatiului dintre dinti pentru evitarea traumarii smaltului dintelui vecin, cu ajutotul
instrumentului numit separator care poate fidin lemn sau masa plastica. Dar cea mai buna
alternativa sunt lemele separatoare interguard (confectionate din placute de inox, cu capete
rasucite, avind latimea de 4sau 5.5mm, si grosimea de 100 microni. Se fixeaza sigur in spatiul
interdentar si apara adecvat dintele vecin.

II.

Deschiderea :
accesul este inceput pe smaltul suprafetei masticatorii in zona de proiectie a cavitatii
carioase, creasta marginala fiind intrerupta cu o freza-rotata (sau cu o freza

sfericadiamantata sau extradura din otel de dimensiuni mici.)


apoi suprafata masticatorie este trepanata cu o freza sferica diamantata care este
indreptata dea lungul axului dinteluisi se avanseaza pina ce patrunde in cav. Carioasa,

III.

IV.

V.

oferind o senzatie specifica de prabusire.


Extensia
Se efectueaza la turatii mici prin miscari pendulare in sensul jugal-lingual cu freze
fisurale.
Indepartarea smaltului subminat de pe suprafata de contact:
Este necesara o precautie sporita pentru a nu trauma smaltul dintelui vecin
Vom folosi excavatorul sau freza la turatii mici.
In spatiul interdentar se poate introduce o lama metalica
NB! Deoarece cavitatea carioasa in dentina are dimensiuni mai mari, decit in smalt,
parametrii exteriori ai cavitatii sunt mai mari, decit la planseul cavitatii.
Deschiderea peretilor laterali ai cavitatii principale
Se realizeaza pe larg, pentru a nu ramine margini ale cavitatii prelucrate in contact cu

VI.
VII.

dintele vecin, fara a tinge unghiurile care sunt putin receptive la carie.
Se creeaza accesul catre cavitatea aproximala principala si un spatiu suficient pentru

prelucrarea ei ulterioara.
Necrectomia
Formarea cavitatii principale
1. Prelucrarea peretelui gingival
Este necesara desgolirea peretelui gingival indepartind portiunea suspendata a
gingiei cu ajutorul coagulatorului, laserului sau a unui alt instrument

chirurgical corespunzator.
Dupa prelucrarea gingiei cavitatea este spalata si uscata, zonele decalcifiate

devin mult mai vizibile si sunt inlaturate cu freza sferica.


Peretele gingival trebuie sa fie suficient de lat, drept, uniform si sa fie
perpendicular fata de planseul cavitatii.

Suprafata regulata, neteda, a peretelui gingival este creata cu o freza


diamantata cilindrica sau con invers prin miscari pendulare (freza trebuie

VIII.

sa fie indreptata perpendicular fata de peretele gingival)


Formarea cavitatii orizontale
poate rezulta din pregtirea unui proces carios care ntmpltor a evoluat n acelai timp cu
cel de pe suprafaa vertical a dintelui, coinciden extrem de rar, sau, de cele mai multe ori,
rezult din necesitatea de a crea accesul la procesul carios prin intermediul suprafaei
ocluzale a dintelui i din necesitatea de a defini cavitii finale forma de retenie.
n ultim instan este vorba despre dou caviti distincte ca form, constituite una n
prelungirea celeilalte; ntre ele trebuie s existe rapoarte diferite care s asigure ntregii

4.

5.
6.

caviti de clasa a II-a anumite caracteristici:


Caile de acces spre cavitatile de clasa a II-a

Accesul este inceput pe smaltul suprafetei masticatorii in zona de proiectie a


cavitatii carioase.
Notiune de cavitate accesorie. Caracteristica
Caracterizati cavitatile verticala si orizontala in prepararea cavitatilor carioase de clasa a II-a

Cavitatea vertical:
-

adncimea cavitii, raportat prin limea peretelui gingival trebuie s fie de minimum 2 mm;
pereii vestibular i oral trebuie s fie uor nclinai n plan axial, convergent spre ocluzal; n plan

transversal, trebuie s existe o deschidere n evantai spre dintele vecin;


peretele parapulpar trebuie s fie plan; se obine fie prin sculptarea n dentin, fie prin aplicarea unei

obturaii de baz;
unghiurile de ntlnire ntre perei trebuie bine precizate.

Cavitatea orizontal:
-

conturul cavitii depinde de desenul ocluzal;


trebuie s fie n prelungirea cavitii verticale, n aa fel nct dac cele dou caviti ar fi desfurate pe o

suprafa plan, axele lor longitudinale s constituie o singur dreapt;


ntre cele dou caviti apare o zon de trecere numit istm; limea istmului trebuie s fie 1/3 din limea

maxim a cavitii i este indicat bizotarea lui;


este recomandabil ca suprafaa cavitii ocluzale s reprezinte maximum 1/2 din suprafaa cavitii

verticale;
adncimea acestei caviti este, n medie, de 2 mm, dar se admit concesii n plus sau n minus; astfel, la
dinii care prezint abraziune accentuat, adncimea cavitii de retenie poate fi redus, dar cavitatea va fi
extins n suprafa, n timp ce la dinii cuspidai (cu relief ocluzal accentuat), adncimea poate fi mai mare.

7. Numiti elementele cavitatii de clasa a II-a


Margini
Pereti
Unghiuri
Planseu
Tavan
8. Indicatii pentru formarea cavitatilor MOD
La premolari si in cazul unor leziuni mari ale molarilor la trecerea cavitatilor pe
suprafata masticatorie se pot contura doua cavitati preparate de clasa II-a, cu
ambele platouri orizontale separate printr-un perete adamantin nerezistent (<2mm),
ceea ce impune in mod normal unirea lor intr-o cavitate comuna tip MOD.

. Pregtirea unei caviti comune mezio-ocluzo-distale. Aceast situaie solicit o pierdere mai mare de
substan dentar sntoas i devine necesar frecvent la nivelul premolarilor, a cror suprafa ocluzal
ngust nu permite pregtirea distinct a dou caviti de clasa a II-a.
Pregtirea propriu-zis a cavitii MOD se realizeaz urmrind aceleai faze ca la pregtirea unei caviti
tipice de clasa a II-a.
Deschiderea proceselor carioase poate fi obinut n dou moduri:
-

deschiderea separat a fiecrui proces carios, prin mijloace corespunztoare strii crestei lor marginale;

deschiderea simultan a celor dou procese carioase;


n afar de instrumentarul descris la situaiile anterioare, deschiderea se poate realiza i cu o frez con invers sau cilindric

pentru turbin; se acioneaz de-a lungul anului intercuspidian mezio-distal, pn se ajunge la suprafaa dentinei. Dac unul din
cele dou procese a subminat creasta marginal de smal, prin aciunea frezei de turbin se cade, la acest nivel, n cavitatea carioas,
lrgindu-se n continuare accesul.
n cazul n care creasta marginal de smal este integr, pentru deschidere se acionez vertical cu o frez sferic extradur
deasupra tavanului cariei pn se creeaz un tunel.
Prin largirea tunelului cu freza sferic, se obine o bre care este mrit pn se asigur un acces satisfctor.
Celelalte faze de lucru se realizeaz ca la orice cavitate de clasa a II-a.
Poriunea orizontal a acestei caviti difer prin urmtoarele caractere:
-

are un aspect liniar;

este continu pe toat suprafaa ocluzal de la cavitatea mezial la cea distal;

are o lime aproape uniform pe tot traiectul ei;

respect desenul cuspidian;

este mai puin adnc (mai ales la premolari, pentru a nu aciona ca o pan) i mai lat.

9. Caracterizati exigentele fata de formarea peretelui gingival a cavitatilor


de clasa a II-a si a III-a
Prelucrarea peretelui gingival este o etapa ce necesita o atentie aparte. Smaltul in
aceasta portiune este de obicei subtire si insuficient de mineralizat. Frecvent el este
acoperit de gingie hipertrofiata, si de aceea frecvent ramin neobservate zonele
decalcifiate, cretoase in smalt si dentina , care sunt usor supuse afectarii carioase
ulterioare. De aceea este necesar de a dezgoli peretele gingival, indepartind
portiunea suspendata a gingiei cu ajutorul coagulatorului, laserului sau a unui alt
instrument chirurgical.
Dupa prelucrarea gingiei cavitatea este spalata si uscata. Zonele decalcifiate devin
mult mai vizibile si sunt inlaturate cu o freza sferica.
Peretele gingival este un suport important pu obturatia proximala. El trebuie sa fie
suficient de lat, drept, uniform si sa fie perpendicular fata de planseul cavitatii.
Suprafata regulata, neteda, a peretelui gingival este creata cu o freza diamantata
cilindrica sau con invers prin miscari pendulare. Este important ca freza sa fie
directionata perpendicular fata de peretele gingival .
Daca marginea gingivala se afla in limitele smaltului, uneori se face bizotarea.
Trebuie de tinut minte, ca peretele gingival poate fi la nivelul gingiei atasate sau
chiar mai jos. In ultimul caz apar dificultatide preparare si obturare.
Dupa aceasta prelucrare rezulta o cavitate-cutie, ce consta din:
1) Doi pereti laterali verticalizati, dispusi sub un unghi de 90 fata de suprafata
dentara;
2) Peretele gingival regulat, dispus perpendicular fata de fundul cavitatii;

3) Fundul cavitatii.
Clasa III
Peretele gingival se formeaza cu freza fisurala sau con invers,
Freza trebuie tinuta paralel bazei dintelui si sa fie manevrata in sens anteroposterior
Peretii laterali sunt formati sub forma de planuri
(Aceasta se realizeaza prin instrumentarea frezei dinspre gingie spre marginea
incizala. Formind un fund plat, trebuie evitata denudarea pulpei. Prepararea se
face la turatii mici)
10. Metoda de tunelizare completa si incompleta. Indicatii.
A. Metoda clasica (prepararea prin acces ocluzal)
B. Metode de:
1. Preparare in tunel descendent (prep verticala, tunelizare verticala, preparare
oblica, preparare prin tunel ocluzo-proximal)
2. Preparare in tunel orizontal (prep laterala/ prin acces vestibular sau lingual/
slot-preparare)
3. Preparare ascendenta (prepararea prin acces gingival)
A . Metoda tunelara partiala
prevede prepararea tesuturilor
dure dentare fara perforarea
smaltului fetei proximale.
B . Metoda tunelara completa
presupune perforarea cu freza a
lamei adamantine demineralizate
sub punctul de contact.

11. Erori si complicatii in prepararea cavitatilor de clasa II


Este important ca smaltul din regiunea cuspizilor sa aiba un suport dentinar. In caz
contrar are loc fracturarea smaltului, fapt ce duce la recidiva cariei. Smaltul subminat
al cuspizilor trebuie sa fie numaidecit inlaturat.
La lezarea concomitenta a suprafetelor meziala si distala ale premolarului si
molarului cavitatea este preparata conform metodei mentionata mai sus.
Pe linga situatia examinata mai sus , cind leziunea carioasa de pe suprafata de
contact ocupa o portiune neinsemnata, adesea sunt intilnite leziuni masive. In asa
cazuri prepararea se face reiesind din situatia concreta. Daca leziunea este mare,
cavitatea e o extindem in procesul prepararii. Ea trebuie sa fie intotdeauna mai larga
la peretele gingival, si mai ingusta la suprafata masticatorie.
Daca leziunea suprafetei de contact se asociaza cu cea a unuia din cuspizii suprafetei
masticatorii, este efectuata prepararea suprafetei de contact conform recomandarilor
de mai sus, incluzind zona leziunii din regiunea cuspidala. Cuspidul suprafetei
masticatorii este inlaturat in acelasi moment, urmind a fi mai apoi restaurat.
12. Care cavitati se atribuie la clasa III

Cavitile de clasa a III-a rezult din tratarea proceselor carioase situate pe


feele proximale ale dinilor frontali, a cror evoluie nu a periclitat existena
unghiului incizal.

Au aspectul unei casete triunghiulare cu patru perei: trei perei laterali i


unul reprezentnd fundul cavitii peretele parapulpar.
13.Variante de cavitati de clasa a III-a
I. Cnd procesul carios este situat doar pe o fa proximal se descriu
urmtoarele situaii clinice:
1. carie situat pe faa proximal a unui dinte frontal, care ntrerupe
continuitatea crestei marginale de smal;
2. carie situat pe faa proximal a unui dinte frontal, care submineaz
creasta marginal de smal;
3. carie incipient situat pe mijlocul feei proximale.
II. n funcie de afectarea suprafeei proximale a dintelui frontal vecin sau
de afectarea celorlalte suprafee coronare ale aceluiai dinte, mai ntlnim i
alte situaii:
1. carii proximale care ntrerup continuitatea crestei marginale de smal,
localizate fa n fa pe doi dini vecini (n oglind);
2. carie proximal care ntrerupe continuitatea crestei marginale situat fa
n fa cu o carie proximal incipient;
3. carii proximale care submineaz creasta marginal de smal, situate fa n
fa pe doi dini vecini;
4. carie proximal care submineaz creasta marginal de smal situat fa n
fa cu o carie proximal incipient, la doi dini vecini;
5. carii proximale incipiente situate fa n fa pe doi dini vecini;
6. carie pe una sau ambele fee proximale, care se continu cu o carie de
colet.
14.Caile de acces in prepararea cavitatilor de clasa III
Carie situat pe faa proximal a unui dinte frontal, care ntrerupe
continuitatea crestei marginale de smal
Deschiderea cavitii de clasa a III-a este relativ simpl, dar trebuie s
respecte pe ct posibil factorul estetic. Deschiderea dinspre faa vestibular
se face n mod cu totul excepional, numai dac ea se ofer de la sine, graie
avansrii cariei n aceast direcie, sau existenei unor diasteme care s
permit accesul instrumentarului.
Deschiderea, n mod obinuit, se face dinspre faa oral, pstrnd
neatins faa vestibular, chiar dac ea este att de subiat nct a rmas
doar stratul de smal, cu condiia ca acesta s fie necolorat.
n aceasta situaie clinic, deoarece creasta marginal de smal este
ntrerupt, deschiderea cavitii se va face oral, fr uurarea accesului, cu
ajutorul frezelor sferice la turaie convenional sau cu ajutorul toporitilor de
dentin.
. Carie pe una sau ambele fee proximale, care se continu cu o carie de colet
n aceste situaii, deschiderea cavitii este posibil fie dinspre faa oral,
fie dinspre cea vestibular, fr a ntrerupe continuitatea crestei marginale
datorit accesului pe care l ofer caria de colet.
15.Exigentele fata de cavitatile de clasa III
16.Numiti instrumentele necesare in prepararea cav de clasa II si III
II:
Instrumentar necesar: - instrumente pentru examenul clinic: sond dentar
rigid (curb), sonde rigide speciale (nr. 9, 10 sau 17), oglind, pens dentar,
sond flexibil;

instrumente rotative: freze sferice, cilindrice, con invers, extradure


pentru turaii convenionale i pentru turbin;
instrumente de mn: toporiti de smal, dalta de dentin dreapt i
cudat, linguri Black de diferite dimensiuni n funcie de mrimea procesului
carios, bizotatoare de prag gingival.
III :
Instrumentar: - instrumente pentru examenul clinic: sond rigid, sonde rigide
speciale nr. 9, 10, 17, pentru feele proximale, oglind, pens dentar, sond
flexibil.
- instrumente ajuttoare: separator Ivory.
- instrumente rotative: freze extradure sferice mici, freze extradure coninvers,
freze diamantate sferice sau flacr.
- instrumente de mn: toporiti de dentin, uneori toporiti de smal i linguri
Black mici.
17. Atitudinea medicului fata de adamantina peretilor vestibulari in prepararea
cav de clasa III
La prepararea si obturarea unor asemenea defecte, pe linga compensarea
defectului si restabilirea formei anatomice a dintelui, medicul stomatolog are o
sarcina importanta de a restabili aspectul exterior si caracteristicile estetice ale
dintelui.

S-ar putea să vă placă și