Sunteți pe pagina 1din 30

Biletul 1

1. Instituia prefectului face parte din administraia de stat? Precizai


totodat care este raportul dintre administraia public i
administraia de stat.
Institutia prefectului face parte din administratia de stat in teritoriu. Prefectul
este reprezentantul Guvernului pe plan local. Conform art. 123 din Constitutia
Romaniei, Guvernul alege cate un prefect in fiecare judet si in municipiul
Bucuresti. Totodata, prefectul este cel care conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor si organelor centrale de specialitate din unitatile
administrativ teritoriale.
Intre administratia publica si administratia de stat se stabileste un raport de la
intreg la parte. Administratia de stat reprezinta o componenta a administratiei
publice, alaturi de administratia locala. Administratia publica (sens functional)
reprezinta activitatea de organizare a executarii si executare in concret a legii,
urmarindu-se satisfacerea interesului public prin asigurarea bunei functionari a
serviciilor publice si prin executarea unor prestatii catre particulari.
Administratia publica (sens organic) reprezinta ansamblul autoritatilor publice
care, in regim de putere publica, aduc la indeplinire legile sau presteaza servicii
publice.

2. Art. 5 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial


precizeaz urmtoarele: Pe lng rspunderea politic, membrii
Guvernului pot rspunde i civil, contravenional, disciplinar sau
penal, dup caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, n msura
n care prezenta lege nu cuprinde dispoziii derogatorii. Analizai din
punctul de vedere al structurii normei de drept administrativ
coninutul art. 5 din Legea nr. 115/1999.
Norma este alcatuita din 3 elemente: ipoteza, dispozitie, sanctiune. In ipoteza
se precizeaza conditiile sau imprejurarile in care se aplica dispozitia si
subiectele de drept care pot intra in incidenta normei. Dispozitia este cea care
cuprinse ansamblul de drepturi si obligatiile ale subiectelor de drept prevazute
de norma ( adica stabileste ceea ce pot sau nu pot sa faca subiectele de drept).
Sanctiunea prevede consecintele nerespectarii dispozitiei normei juridice.
In ipoteza art. 5 din legea nr 115/199 9 privind responsabilitatea ministeriala se
precizeaza subiectele de drept, anume membrii Guvernului si conditiile in care li
se aplica dispozitiile: adica in masura in care prezenta lege nu cuprinde
dispozitii derogatorii. Dispozitia normei stabileste faptul ca membrii pot sa
1

raspunda si civil, contraventional, disciplinar sau penal, potrivit dreptului comun


in aceste materii. In cazul acestei normei, sanctiunea o reprezinta tocmai
tipurile de raspundere reglementate in dispozitie, intrucat raspunderea
membrilor Guvernului, inidiferent de ce natura e ea, reprezinta o sanctiune
pentru cazul in care acestia de ex savarsesc fapte penale (raspunderea penala).

3. Romnia are un regim semiprezidenial, n care Preedintele are


atribuii formale numeroase, iar Guvernul este responsabil politic
exclusiv n faa Parlamentului. Precizai argumentat dac afirmaia de
mai sus este adevrat sau fals prin raportare la dispoziiile
Constituiei Romniei.
Afirmatia este adevarata. Romania are un regim semiprezidential, Presedintele
Romaniei dispunand de atributii formal numeroase. Presedintele Romaniei,
potrivit art. 80 din Constitutia Romaniei este reprezentantul statului roman, este
garantului independentei nationale, suveranitatii si integritatii teritoriale. Este
cel care asigura respectarea Constitutiei si asigura buna functionare a
autoritatilor publice. In acest sens, el indeplineste functia de mediator intre
puterile publice. In functia lui de mediator al puterilor publice trebuie
inteleasa in sens politic si nu in sens juridic. In sens juridic, ar insemna ca
Presedintele este deasupra celorlalte autoritati publice, dar in realitate nu se
situeaza deasupra lor. El este mediator si intre stat si societate. El este
autoritate reprezentativa a poporului roman, fiind ales prin vot universal, egal
direct si secret exprimat, din punct de vedere al legalitatii alegerii fiind situat pe
aceeasi pozitie cu Parlamentul.
Potrivit art. 109 alin. 1) din Constitutie, Guvernul raspunde politic in fata
Parlamentului. Din reglementarea constitutionala rezulta ca Parlamentul este
singura autoritate publica in fata careia Guvernul raspunde politic. Potrivit legii
115/1999, raspunderea politica a Guvernului consta in demiterea sa, ca urmare
a retragerii increderii de catre Parlament, prin motiunea de cenzura, adoptata in
conditiile art. 113 si 114 din Constitutie. Rezulta ca afirmatia este adevarata.
4. . Precizai care sunt incompatibilitile de ordin constituional i de
ordin legal pentru membrii Guvernului.
Conform art. 105 din Constitutia Romaniei, functia de membru al Guvernului
este incompatibila cu orice alta functie de autoritate publica, cu exceptia
functiilor de deputat sau senator. Totodata, este incompatibila cu exercitarea
unor functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu
scop comercial.
2

Incompatibilitati de ordin legal:

Presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator,


cenzor la societatile comerciale, banci institutii de credit, societati de asigurare,
institutii publice

Functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor


comerciale,

Calitatea de comerciant persoana fizica

Calitatea de membru al unui grup de interes economic

O functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia celor


prevazute in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
5. Secretarul unitii administrativ teritoriale nu poate refuza
semnarea hotrrilor consiliului local. Precizai argumentat dac
afirmaia de mai sus este susinut i de dispoziiile Legii nr. 215/2001
privind administraia public local.
Afirmatia de mai sus nu este sustinuta de dispozitiile legii nr. 215/2001 privind
administatia publica locala. Hotararile Consiliului Local sunt semnate de
presedintele Consiliului si contrasemnate de catre secretarul unitatii
administrativ teritoriale. In cazul in care secretarul sesizeaza ilegalitatea
hotararii, poate refuza semnarea actului, care este consemnata printr-o opinie
motivata si atasata procesului-verbal al sedintei Consiliului Local. Asadar,
secretar poate sa refuze semnarea hotararilor, iar afirmatia este falsa.
6. ntre funcionarul public i autoritatea public se stabilete un
raport de munc reglementat att de Legea nr. 188/1999 Statutul
funcionarilor publici, ct i Codul muncii. Precizai argumentat dac
afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.
Consider ca afirmatia respectiva este falsa. Raportul de munca nascut intre
functionarul public si autoritatea publica este un raport juridic de munca
denumit in legea 188/1999 raport de serviciu. Exista pareri diverente in acest
caz, unii considerand ca este un raport ce este inclus in dreptul muncii, insa
opinia majoritara in doctrina este aceea ca raportul de serviciu este un raport
contractual administrativ, ce diferentiaza functionarii publici de celelalte
categorii de salariati din cadrul autoritatilor publice. Chiar si in art. 73 alin. 3 lit
j) din Constitutie, legiuitorul constituant a dorit ca autoritatea legislativa sa
realizeze un regim statutar pentru functionarii publici si un regim contractual
pentru restul salariatilor.
3

Raportul de serviciu este un raport juridic general stabilit intre functionarul


public si stat sau administratia publica locala, prin autoritatile administrative
autonome sau prin autoritatile administratiei si institutiile publice centrale sau
locale .

Biletul 2
1. Banca Naional a Romniei este autoritate a administraiei publice
sau autoritate public? Precizai care este distincia dintre cele dou
concepte.
Banca Nationala a Romaniei este o autoritate a administratiei publice.
Autoritatea publica este o colectivitate organizata de oameni care exercita
prerogative de putere publica la nivel statal sau local sau o colectivitate de
oameni care actioneaza in regim de putere publica pentru realizarea unui
interes public.
Autoritatea administratiei publice reprezinta o structura organizationala, care
potrivit Constituiei si legilor, are personalitate de drept public si actioneaza din
oficiu pentru executarea legii sau pentru prestarea unor servicii publice in
limitele legii, sub controlul direct sau indirect al Parlamentului.
Autoritatea publica este reglementata in titlul III din Constitutia Romaniei si
cuprinde: parlamentul, presedintele Romaniei, guvernul, administratia publica si
autoritatea judecatoreasca. Autoritatile publice sunt cele care exercita atat
atributii administrative cat si atributii de natura politica. Autoritatile
administratiei publice exercita numai atributii de natura administrativa, fara sa
fie implicate in jocuri politice.
2.Conform art. 107 alin. (2) din Constituia Romniei, Preedintele
Romniei nu l poate revoca pe prim-ministru. Analizai aceast
dispoziie fcnd aplicarea tezei dublei naturi juridice a normelor de
drept administrativ.
Norma respectiva are o dubla natura juridica intrucat, ea este reglementata in
constitutie, iar toate normele constitutionale sunt norme de drept
constitutional, dar totodata norma respectiva reglementeaza intr-un domeniu al
dreptului administrativ si anume regleemnteaza anumite atributii ale
Presedintelu Romaniei in raport cu primul-ministru, fiind astfel si o norma de
drept administrativ.
Primul-ministru poate sa inceteze calitatea de prim-ministru numai in conditiile
prevazute de art. 105 cu exceptia revocarii si in cazul in care se afla in
imposibilitatea de a-si exercita atributiile pe o perioada mai mare de 45 de zile.
4

Revocarea poaste sa apara in caz de remaniere guvernamentala, adica in cazul


in care se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului.(potrivit legii
90/2001). Constitutia prevede ca un membru al guvernului poate sa fie revocat
de catre Presedintele Romaniei la propunerea primulu-ministru. Insa presedinte
nu poate sa il revoce pe primul-ministru, revocarea lui intervenind in cazul in
care Parlamentul adopta o motiune de cenzura cu votul majoritatii
parlamentarilor.
3.Remanierea guvernamental se realizeaz exclusiv cu acordul
Parlamentului. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este
adevrat sau fals
Remanierea guvernamentala reprezinta schimbarea componentei Guvernului pe
durata exercitarii mandatului.
Afirmatia este falsa. In art. 85 alin. (2) se stabileste ca Presedintele Romaniei
poate sa revoce sau sa numeasca, in caz de remaniere guvernamentala sau
vacanta a postului, unii membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru.
In aceasta situatie nu se specifica necesitatea acordului Parlamentului. E
obligatoriu ca Parlamentul sa isi exprime acordulin cazul in care prin remanierea
guvernamentala se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului.
4.Preedintele Romniei poate s cear Parlamentului reexaminarea
legii i, n acelai timp, s cear verificarea constituionalitii legii la
Curtea Constituional. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus
este adevrat sau fals.
Afirmatia de mai sus este falsa. Conform art. 77 alin. 4 din CR presedintele
poate sa ceara reexaminarea legii si poate sa ceara si verificarea
constitutionalitatii legii la Curtea Constitutionala. Insa el nu poate sa ceara
aceste lucruri in acelasi timp, deoarece ar putea sa duca la un blocaj
constitutional. Aceste cereri pot fi realizate consecutiv, astfel incat el poate sa
ceara reexaminarea legii o singura data iar dupa reexaminare ar putea sa
sesizeze CCR in legatura cu neconstitutionalitatea legii sau a unei dispozitii din
legi.

5.Un funcionar public se poate nscrie pentru concursul de ocupare a


unei funcii publice dac ndeplinete o serie de condiii. Care sunt
aceste condiii legale?
Conditiile legale sunt: sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania, sa aiba
varsta de minimum 18 ani, sa indeplineasca anumite conditii de studii, sa
indeplineasca conditiile specifice ocuparii functiei pentru care candideaza, nu a
5

fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, cunoaste limba romana scris
si vorbit, are capacitate deplina de exercitiu, starea de sanatate este
corespunzatoare exercitarii activitatii specifice functiei publice, nu a fost
destituit dintr-o functie publica sau nu i-a incetat contractul de munca pe
motive disciplinare in ultimii 7 ani, nu a desfasurat activitate de politie politica.
6.Mandatul unui consiliu local poate nceta nainte de trecerea a patru
ani de la data constituirii consiliului n urma alegerilor locale.
Comentai aceast afirmaie prin raportare la dispoziiile Legii nr.
215/2001 a administraiei publice locale
Mandatul consiliului local poate sa inceteze inainte de trecerea a 4 ani de la
datat constitutirii consiliului in urma alegerii locale in cazul dizolvarii de drept
sau in cazul dizolvarii prin referendum. Astfel, in cazul in care consiliul local nu
s-a intrunit timp de 2 luni consecutiv, nu a adoptat nicio hotarare in urma a 3
sedinte ordinare consecutive sau in cazul in care nr. membrilor sai a scazut cu
jum.+1 din numarul mb. in functie, e dizolvat de drept inaintea incetarii
mandatului. Totodata, poate sa fie dizolvat si prin referendum local.
Referendumul se organizeaza ca urmare a unei solicitari adresate prefectului,
de cel 25% din cetatenii cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii
adm. teritoriale. Guvernul este cale care stabileste procedura desfasurarii
referendumului precum si data noilor alegeri pentru consiliul local la propunerea
prefectului. Alegerile se organizeaza in cel mult 90 de zile de la data dizolvarii
CL respectiv de la data validarii referendumului.

Biletul 3
1.Precizai dac autoritile enunate n Cap. V, Titlul III din Constituie
sunt singurele autoriti care realizaez administraie public.
Precizai care sunt sensurile noiunii de autoritate public conform
Constituiei
Autoritatea publica reprezinta un colectiv organizat de oameni care exercita
prerogative de putere publica la nivel statal sau local si care urmaresc
realizarea unui interes public prin aplicarea legii si realizarea unor servicii
publice.
In constitutie, titlul III e denumit autoritati publice, regleemntandu-se
Parlamentul, Guvernul, Presedintele Romaniei, administratia publica si
autoritatea judecatoreasca. Autoritatile enuntate in cap V din titlul 3 din C. R nu
sunt singurele autoritati care realizeaza administratia publica. Atributiile de
administratie publica sunt realizate si de alte autoritati care au ca scop
6

fundamnetal realizarea altor activitati. De ex Parlamentul, pe langa functia sa


de legiferare si control al executivului, executa si atributii de natura
administrativa., Chiar si cautoritatile judecatoresti, care rezolva litigiile
existente in societate., la nivelukl acestora se regasesc structuri care
realizaeaza atributii de administratie publica. Cele din capitolul 5 sunt cele care
realizeaza activitatea de administratie publica la nivel central si local, fara
jocuri politice. Si guvernul, din art. 111 rezulta ca este organ al administratiei
publice si chiar si presedintele realizeaza activitati de administratie publica :
apararea tarii, asigurarea ordinii etc.
Autoritatea publica, potrivit constitutiei in titlul 3 stabileste ce este in sens
restrans, in sensul ca ea se limiteaza la cele care exercita clasicele functii ale
statului: legislativa, executiva si judecatoreasca. Dar este vorba si de alte
autoritati publice, care exercita functii de control si ele se reglementeaza in alte
titluri: CCR, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului

2.Ce se nelege prin act administrativ al unei autoriti publice n


conformitate cu dispoziiile art. 52 din Constituie?
In art. 52 din Constitutie se reglementeaza dreptul unei persoane vatamate de
o autoritate publica. Aceasta stabileste ca persoana vatamata intr-un drept deal sau sau intr-un interes legitim de o autoritate administrativa , printr-un act
administrativ sau prin nesolutionarea la termen a unei cereri, are dreptul de a I
se recunoste dreptul pretins, anularea actului vatamator si reopararea
prejudiciului.
Acest prim alineat al art. are in vedere actele administrative care sunt emise de
orice autoritate publica, cu exceptiile si limitele prevazute in legea organica.
Legiuitorul a avut in veddere nu doar actele administrative emise de autoritati
ale administratiei publice apartinand puterii executive, ci si actele
administrative emise de celelalte doua autoritati care exercita celelalte functii
ale statului ( legislativa si judecatoreasca) sau cu atributii de control, prevazute
sau nu de Constitutie.
In practica s-au intalnit cazuri in care autoritatile publice fie au refuzat
nemotivat sa solutioneze cererile adresate de cetateni, fie le-au solutionat dar
cu intarziere (tardivitate) sau fie nu au raspuns deloc (tacerea administratiei).
Aceste situatii au fost asimilate actelor administrative pentru a putea fi atacate
in instanta de contencios administrativ.
3.Preedintele Romniei este singura autoritate care poate convoca
Parlamentul Romniei i singura autoritate care poate s dizolve forul
7

legislativ. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este


adevrat sau fals, preciznd i procedura constituional de
convocare i dizolvare a Parlamentului.
Afirmatia este adevarata. Presedintele Romaniei n este singura autoritate care
poate convoca Parlamentul Romaniei in intregul sau. In art. 66 alin. 2 se
specifica faptul ca Presedintele Romaniei poate sa convoace in sesiuni
extraordinare Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, iar birourile
permanente ale fiecarei camere, si 1/3 din nr. deputatilor sau senatorilor pot
convoca respctiva Camera din care fac parte prin intermediul presedintilor
acestora.
In art. 63 alin. 3 se stabileste ca in 20 de zile de la alegeri, presedintele
romaniei tebuie sa convoace Parlamentul Romaniei. Astfel, dupa alegerile
parlaemntare generale, are obligatia constitutionala ca in 20 de zile de la data
alegerilor sa convoace Parlamentul
Dizolvarea parlamentului este reglementata in art. 89 din constitutie si
presupune indeplinirea a 6 conditii ce fac aproape imposibila realizarea acestui
procedeu. Presedintele Romaniei, dupa consultarea Presedintilor camerei si a
liderilor grupurilor parlamentare, poate sa dizolve Parlamentul in cazul in care
nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in cel mult 60 de
zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin 2 solicitari de
investitura.
Parlamentul, in decursul unui an poate sa fie dizolvat o singura data. In ultimele
6 luni are mandatului prezidential, Presedintele nu mai poate dizolva
Parlamentul. Totodata, Parlamentul nu poate fi dizolvat in conditii de razboi, in
timpul starii de mobilizare, asediu sau urgenta.

4.Toate actele Guvernului sunt acte administrative. Precizai


argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i
indicai care sunt actele Guvernului i natura juridic a acestora.
Afirmatia este falsa. Actele Guvernului sunt hotararile si ordonantele. Hotararile
sunt acte administrative adoptate pentru organizarea executarii legii. Pot sa
aiba caracter normativ sau caracter individual. Ele pot fi atacate in instanta de
comntencios administrativ. Ele sunt actele prin care Guvernul isi realizeaza
atributiile privind conducerea administratiei publice . Ele sunt adoptate in
temeiul unei legi, fiind secundum legem si avand o forta juridica mai mica decat
a legilor si ordonantelor. Uneori adoptarea unor hotarari este expres prevazuta
in textul legii/ordonantei, iar in altele ea rezulta implicit.
8

Ordonantele sunt acte normative cu putere de lege. Ele pot sa fie adoptate in
domeniul legilor organice (OUG) si in domeniul legilor ordinare (oug+
ordonantele simple). OUG sunt intodeauna supuse aprobarii Parlamentulu,
celelalte numai daca legea de abilitaer stabileste acest lucru.,
5.Actele primarului nu pot s deroge de la actele consiliului local.
Precizai argumentat dac afirmaia este adevrat sau fals i
indicaie ce raporturi se stabilesc ntre primar i consiliu local.
Eu consider ca afirmatia este falsa. Autoritatile administratiei publice locale
functioneaza pe baza a 3 principii, dintre care unul este autonomia locala.
Autonomia locala reprezinta dreptulsi capacitatea efectiva a autoritatilor de a
solutiona si de a gestiona probleme locale si treburile publice in interesul
colectivitatilor locale pe care le reprezinta in conditiile legii. Primarul, in
conditiile legii, este cel care emite dispozitii cu caracter normativ sau individual.
In legea 215/2001- legea adm. publice locale, nu se specifica oobligatia ca
actele primarului sa nu poata sa deroge de la actele consiliului local. Actele
primarului trebuie sa fie in conformitate cu dispozitiile constitutionale, portviti
principiului suprematiei constitutiei din art. 1 alin. 5 din Constitutie.
Raporturile dintre primar si consiliul local sunt raporturi de colaborare. Primarul
este cel care convoaca consiliul local in sedinte ordinare, iar cererea de
convocare trebuie sa fie transmisa cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii
secretarului unitatii adm. terit. El poate sa convoace CL si in sedinte
extraordinare, convocarea realizandu-se cu 3 zile inainte de data sedintei
extraordinare. Primarul este cel care care intocmeste proiectul bugetului local si
contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare CL.
Amandoua sunt autoritati ale administratiei publice locale care sunt alese prin
votul direct al cetatenilor din unitatea adm. terit. Totodata, primarul poate sa
fie unul dintre subiectele de drept care pot sa sesizeze instanta de contencios
administrativ in legatura cu situatiile care duc la dizolvarea de drept a
consiliului local.
6.
Care sunt principiile ce stau la baza exercitrii funciei publice, n
conformitate cu Legea nr. 188/1999 republicat?
Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:
1.1.

Principiul legalitatii

1.2.

Impartialitatii si obiectivitatii

1.3.

Eficientei si eficacitatii

1.4.

Resposabilitatii
9

1.5.

Transparentei

1.6.

Orientarea catre cetatean

1.7.

Subordonarea ierarhica

1.8.

Stabilitatea in exercitarea functiei publice

Biletul 5
1.Precizai care sunt autoritile reglementate la Cap. V, Titlul III din
Constituie i care este semnificaia sintagmei administraie public
potrivit dispoziiilor constituionale.
Autoritatile reglementate in capitolul V, titlul III din Constitutie sunt: consiliul
local, primarul, consiliul judetean si presedintele consiliului judetean, prefectul,
CSAT, ministere si alte organe centrale de specialitate. Administratia publica
reprezinta activitatea ce priveste organizarea executarii si executarea in
concret a legilor, in vederea satisfacerii interesului public prin asigurarea bunei
functionari a serviciilor publice si prin executarea unor prestatii catre particulari.
Totodata, reprezinta ansamblul de autoritati publice care in regim de putere
publica, la nivel statal sau local uramresc satisfacerea interesului public prin
aplicarea legilor si prin prestarea unor servicii publice. Sfera administratiei
publice este mai mare decat cea reglementata in capitolul 5 din titlul 3. Chiar si
Guvernul reprezinta un organ al administratiei publice. SI presedintele Romaniei
realizeaza atributii de natura administrativa (atributii privind apararea tarii, a
ordinii publice).

2.Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale
precizeaz: Autoritile administraiei publice centrale vor consulta,
nainte de adoptarea oricrei decizii, structurile asociative ale
autoritilor administraiei publice locale, n toate problemele care le
privesc n mod direct, potrivit legii. Care sunt subiectele raportului de
drept administrativ? Comentai, de asemenea, structura logico-juridic
a normei de drept administrativ enunate mai sus.
Subiectele raportului de drept administrativ, conform art. 8 alin. (1) din Legea
nr. 215/2001 sunt autoritatile administratiei publice centrale si structurile
asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. Din punct de vedere
extern, norma juridica este reglementata pe articole, alineate. Din punct de
vedere intern, ipoteza normei este cea care cuprinde referiri la subiectele care
10

intra sub incidenta normei si conditiile sau imprejurarile in care se aplica norma.
Astfel, ipoteza este cea care stabileste ca Autoritatile administratiei publice
centrale vor consulta inainte de adoptarea oricarei decizii structurile asociative
ale autoritatilor administratiei publice locale. Dispozitia este cea care
stabileste ce au voie sau ce nu au voie sa faca subiectele de drept. Dispozitia o
reprezinta faptul ca autoritatile adm publice locale consulta structurile
asociative ale autoritatilor adm publice locale in toate probleme le care le
privesc in mod direct, potrivit legii. Respectiva norma nu dispune de o sanctiune
in acest exemplu.

3.Poate Preedintele Romniei s iniieze procedura pentru


referendum consultativ prin intermediul unui mesaj adresat
Parlamentului? Precizai, totodat, care sunt efectele juridice ale
mesajului adresat de Preedinte Parlamentului.
In Constitutia comentata, la art. 88, scrie ca Presedintele consulta Parlamentul
in vederea organizarii referendumului fie sub forma unei scrisori adresate
Parlamentului, fie sub forma unui mesaj prezentat Parlamentului. In art. 90 din
Constitutie, se stabileste ca Presedintele Romaniei poate sa initieze un
referendum in legatura cu problemele de interes national, dar numai dupa
consultarea Parlamentului. Mesajul reprezinta o modalitate prin care
Presedintele poate sa aduca la cunostinta Parlamentului anumite masuri pe
care doreste sa le adopte (de regula prin decret).- portivit CCR intr-o decizie.
Efectele mesajului difera in functie de contextul in care Presedintele le adopta.
In art. 88 din CR acesta trimite anual un mesaj Parlamentului in legatura cu
principalele probleme politice de interes national. Aici, Parlementul e doar
obligat sa se intruneasca pentru a asculta mesajul Presedintelui. In cazul
mesajului pentru organizarea referendumului, Parlamentul urmeaza sa dea si un
aviz consultativ, ceea ce inseamna ca este obligat nu numai sa primeasca
mesajul, ci sa il si dezbata.

4.Pot depune parlamentarii amendamente la proiectul de lege asupra


cruia Guvernul i angajeaz rspunderea? Care sunt etapele acestei
proceduri de amendare?
Guvernul isi poate angaja raspunderea in conditiile art. 114 din Constitutie.
Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiec de lege, unui
program sau asupra unei declaratii de politica generala. In cazul in care
Guvernul isi angajeaza raspunderea asupra unui proiect de lege, parlamentarii
pot sa aduca amendamente asupra proiectului de lege, dar acestea trebuie sa
11

fie acceptate de Guvern, Prin aceste amendamente, parlamentarii pot sa


completeze sau sa modifice proiectul de lege respectiv.

5.Care sunt situaiile n care primarul i consilierii locali i pierd


mandatul nainte de expirarea duratei legale?
Primarul si consilierii locali isi pierd mandatul inainte de expirarea duratei legale
in urmatoarele cazuri: demisie, deces, incompatibilitate, pierderea calitatii de
membru al unui partid politic, schimbarea domiciliului din unitatea administrativ
teritoriala in care au fost alesi, in cazul in care au fost condamndati prin
hotarare judecatoreasca pentru executarea unei pedepse privative de libertate,
in cazul in care au fost pusi sub interdictie judecatoreasca, si-au pierdut
drepturile electorale, imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai
mare de 6 luni de zile, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, lipsa nemotivata
pentru mai mult de 3 sedinte ordinare ale consiliului .

Biletul 5
1. Analizai noiunea de administraie public prin raportare la Cap. V, Titlul III i art. 52
din Constituia Romniei.
.....................
2. Precizai care este semnificaia noiunii de for juridic a unui izvor scris al dreptului
administrativ. Enunai care sunt izvoarele scrise ale dreptului administrativ n funcie de
fora juridic a acestora.
Forta Juridica a unui izvor scris este data de continutul si caracterul acestuia
determinate de natura si pozitia autoritatii publice de la care emana actul
respectiv.Dupa autoritatea de la care provin, izvoarele scrise ale dreptului
administrativ sunt :
A Constitutia
B Legile
C Ordonantele
D Decrete legi
E Hotararile guvernului
F Actele administratiei ministeriale si extra-ministeriale
G Actele autoritatilor autonome centrale
H Ordinele prefectilor
I Actele autoritatilor locale hotararile consiliilor locale, dispozitiile
primarilor
A Constitutia
12

Este cel mai important izvor datorita caracterului de lege fundamentala,


fiind sursa directa sau indirecta a prerogativelor de administratie publica. Nu
toate dispozitiile constitutionale sunt izvoare ale dreptului administrativ, ci doar
cele care reglementeaza norme ale dreptului administrativ ( referitoare la
Presedinte, la Guvern, la autoritatea publica, etc).
B Legile
a Legile Constitutionale sunt izvoare ale dreptului administrativ in
masura in care reglementeaza in acest domeniu.
b Legile Organice sunt izvoare ale dreptului administrativ in masura in
care reglementeaza in acest domeniu. Acestea pot fi adoptate in
materiile prevazute expres de Constitutie.
c Legile Ordinare reprezinta regula in raport cu cele organice,pot
reglementa in orice materie si sunt izvoare ale dreptului administrativ
in masura in care reglementeaza in acest domeniu
C Ordonantele
a Ordonantele Guvernului sunt simple sau de urgenta si sunt izvoare
ale dreptului administrativ (art.108 si art.115 Constitutia Romaniei )
daca avem in vedere autoritatea emitenta, iar in acelasi timp pot
constitui izvoare ale altor ramuri ale dreptului in functie de obiectul
reglementat (fiscal, etc.). Ordonantele simple se adopta in baza unei
legi de abilitare. Ordonantele de urgenta ale Guvernului sunt supuse
toate, fara exceptie, aprobarii Parlamentului.
D Hotararile Guvernului, Actele administrative ministeriale,
extra-ministeriale, Actele autoritatilor administrative centrale,
ale prefectului, ale autoritatilor administrative publice locale
Sunt izvoare ale dreptului administrativ numai in masura in care au
caracter normativ . Caracterul normativ este stabilit dupa sfera de
cuprindere. Actele administrative normative contin reguli generale,
impersonale, oricine putand intra sub incidental lor la un moment dat.La
nivelul administratiei ministeriale pot fi adoptate si acte administrative
comune ce constituie izvoare ale dreptului administrativ daca au caracter
normative. La actele normative deja mentionate, unii autori adauga si
decretele prezidentiale ce au caracter normativ. Este vorba despre
dectretele care conduc la mobilizarea totala sau partial a formelor
armate, respingerea unei agresiuni armae sau instituirea unei stari de
urgenta.
In opinia noastra, decretele presedintelui sunt doar acte administrative
individuale neconstituind izvoare ale dreptului administrativ. Decretele
apreciate de unii autori ca avand caracter normativ, constituie doar acte
13

administrative care se afla la baza aplicarii unor texte legale ce consacra


restrangerea exercitiului unor drepturi.
Asemenea masuri nu pot fi luate decat in cadrul C.S.A.T, iar masura
luata ar fi o masura colectiva.
Pe langa aceste izvoare mai putem intalni, tot ca izvoare, legi anterioare
anului 1989 inca in vigoare, decrete-legi adoptate in primele luni ale
anului 1990, dar mai pot exista si decrete ale Consiliului de stat (organ al
puterii de stat cu activitate permanenta a disparut in`89) legea 2 /
1968.
E Tratatele si conventiile internationale
Reprezinta izvoare ale dreptului administrativ daca sunt indeplinite
cumulativ conditiile : sa fie de aplicatie nemijlocita, sa fie ratificate
conform dispozitiilor constitutionale, sa cuprinda reglementari
ale relatiilor sociale ce fac obiectul dreptului administrativ. Si
dreptul Uniunii Europene a afectat ordonantarea clasica a ierarhiei
izvoarelor dreptului. In fiecare dintre cele 28 de state member, ansamblul
dreptului Uniunii Europene este superior legii.
3. Precizai care este rolul Preedintelui Romniei conform Constituiei Romniei. n ce
const funcia de mediere a Preedintelui Romniei?
Potrivit art.80 din Constituia republicat:
(1). Preedintele Romniei reprezint statul romn i este garantul
independenei naionale, al unitii i al integritii teritoriale a rii. (2).
Preedintele Romniei vegheaz la respectarea Constituiei i la buna
funcionare a autoritilor publice. n acest scop, Preedintele exercit funcia
de mediere ntre puterile statului, precum i ntre stat i societate. Doctrina
romneasc actual, pornind de la coninutul art.80 din Constituie, apreciaz
c Preedintele Romniei apare ntr-o tripl ipostaz: de ef al statului, de ef al
executivului alturi de primul-ministru i de garant al Constituiei i mediator
ntre puterile statului.Consacrarea expres a rolului Preedintelui, de arbitru
ntre puterile statului, precum i ntre stat i societate nu poate fi interpretat
n conotaia sa juridic. Cum eful statului nu poate interveni direct ntre
autoritile publice ce realizeaz clasicele funcii ale statului, o asemenea
interpretare ar duce la concluzia de neacceptat c acesta s-ar situa undeva
deasupra celor trei puteri ale statului, eventual, ca o autoritate suprastatal.
4. Dei Constituia Romniei reglementeaz un Guvern fr scar ierarhic interioar, primministrul Romniei are o poziie privilegiat n cadrul Guvernului. Precizai argumentat
dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.
Sub aspectul modului de constituire, adic al existenei unor nivele ierarhice
ntre membrii
Guvernului, pot fi identificate Guverne formate din prim-ministru i ceilali
membri, adic guverne cu structur simpl i Guverne ce conin o ierarhizare,
adic Guverne cu structur ierarhic. Potrivit art.102 alin.(3) din Constituia
14

republicat: Guvernul este alctuit din prim-ministru, minitri i ali membri


stabilii prin lege organic. Prin aceast dispoziie este prevzut structura
Guvernului, din formularea normei constituionale rezultnd c s-a urmrit
reglementarea unui Guvern fr scar ierarhic inferioara.
5. Consiliul local nu poate fi dizolvat nainte de ncheierea mandatului fr acordul
majoritii consilierilor. Precizai argumentat dac afirmaia este adevrat sau fals i
precizai n ce ipoteze se poate ajunge la dizolvarea consiliului local.
Potrivit art.55 din Legea nr.215/2001 republicat, dizolvarea consiliului local
poate interveni de drept sau prin referendum local.Consiliul local se dizolv de
drept n cazul n care acesta nu se ntrunete timp de 2 luni consecutiv, dei a
fost convocat potrivit prevederilor legale sau nu a adoptat n 3 edine
ordinare consecutive nicio hotrre, precum i n situaia n care numrul
consilierilor locali se reduce sub jumtate plus unu i nu se poate completa prin
supleani. n legtur cu cea din urm situaie se ridic ntrebarea fireasc, ce
se va ntmpla n situaia n care consiliul local trebuie s adopte o hotrre
privind patrimoniul, pentru care legea prevede votul majoritii calificate a
membrilor si, iar numrul acestora a sczut sub aceast majoritate, dar nu a
ajuns nc la majoritatea absolut, cea cerut de lege pentru a putea fi dizolvat
de drept. Prin urmare, de lege ferenda propunem ca dizolvarea de drept a
consiliului local s poat intervene n situaia n care numrul consilierilor se
reduce sub dou treimi.Primarul, viceprimarul, secretarul unitii administrativteritoriale sau orice alt persoan
interesat sesizeaz instana de contencios administrativ cu privire la cazurile
care atrag dizolvarea de drept a consiliului local iar instana analizeaz situaia
de fapt i se pronun cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotrrea
instanei este definitiv i se comunic prefectului. Consiliul local poate fi
dizolvat prin referendum local, organizat n condiiile legii. Referendumul se
organizeaz ca urmare a cererii adresate n acest sens prefectului de cel puin
25% din numrul cetenilor cu drept de vot nscrii pe listele electorale ale
unitii administrativ-teritoriale.Legea detaliaz procedura desfurrii
referendumului prevznd c, stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului
consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se
organizeaz n maxim 90 de zile de la rmnerea definitiv i irevocabil a
hotrrii judectoreti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau,
dup caz, de la validarea rezultatului referendumului.
6. Funcionarul public poate refuza oricnd delegarea. Precizai argumentat dac afirmaia
de mai sus este adevrat sau fals i enunai condiiile n care se dispune delegarea
funcionarului public.

Biletul 6
1. Normele dreptului administrativ au cel mai adesea caracter permisiv. Precizai argumentat dac
afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i precizai alte trsturi ale dreptului administrativ.
15

Dup criteriul gradului de impunere a normelor sau caracterul


dispoziiei, se poate distinge
ntre norme cu caracter imperativ, adic norme obligatorii de
executat sau de realizat; norme cu caracter prohibitiv, adic
normele prin care se interzic anumite fapte sau acte administrative
i norme cu caracter permisiv, prin care subiectelor raporturilor
juridice administrative li se permite s fac sau s nu fac un
anumit act sau fapt. Asadar, afirmatia conform careia normele
dreptului administrative au cel mai adesea caracter permisiv este
adevarata, deoarece este necesar ca subiectele de drept sa fie
obligate de dispozitiile dreptului administrative in respectarea lor.
Clasificarea normelor se poate realiza dupa mai multe criterii.
Spre exemplu, dupa criteriul de reglementare avem :
Norme organice (organizarea si functionarea),
Norme de drept material (drepturi si obligatii) si
Dupa criteriul sferei de cuprindere avem :
Norme generale (sfera larga de reglementare)
Norme special (o anumita grupa de raporturi specifice)
Norme exceptionale
2. Jurisprudena instanelor de contencios administrativ i a instanei de contencios constituional
este un izvor scris sau nescris al dreptului administrativ? Rspundei argumentat.
In doctrina actuala se sustine ca pe masura ce jurisprudenta
instantelor de contencios administrativ se va dezvolta, va constitui un
veritabil izvor nescris al dreptului, urmare a formarii unei practici
unitare. n doctrina interbelic dei se considera c jurisprudena nu
constituie un izvor de drept, s-a susinut c instanele judectoreti
avnd dreptul de a interpreta legea, n mod indirect o creeaz, cci
nimeni nu contest rolul imens pe care-l joac jurisprudena n
dezvoltarea dreptului.n alte sisteme de drept, ca de exemplu, dreptul
anglo-saxon, se consider n mod tradiional c, practica judiciar,
aa-numitul precedent judiciar constituie izvor de drept, fiind invocat
ntotdeauna cnd apar probleme asemntoare sau identice. Cu alte
cuvinte, judectorul n pronunarea unei soluii ntr-o spe
determinat va ine ntotdeauna cont de poziia avut anterior, ntr-o
cauz asemntoare sau identic.
n realitate, analiza evoluiei jurisprudenei instanelor de contencios
administrativ i mai nou, a
jurisprudenei instanelor de contencios constituional a permis
doctrinei occidentale contemporane s aprecieze c este vorba despre
noi izvoare ale dreptului administrative.
n ara noastr, n absena unei justiii administrative distincte ca n
Frana, se pune problema dac jurisprudena seciilor de contencios
administrativ i fiscal aparinnd instanelor judectoreti prevzute
16

de legislaia n materie ar putea constitui un izvor al dreptului


administrativ.
3. Conform art. 95 din Constituie, Parlamentul poate s demit Preedintele. Precizai argumentat
dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i indicai etapele procedurale ale rspunderii
politice a efului statului.
Art. 95 din Constitutia Romaniei consacra suspendarea din
functie ca o raspundere politica a presedintelui, urmata de sanctiunea
demiterii prin referendum.Constitutia leaga procedura suspendarii
presedintelui, urmata de demitere, de initiativa parlamentara, de
pozitia instantei de contencios constitutional si in final, de votul
popular.In cazul savarsirii unor fapte grave prin care presedintele
incalce prevederile Constitutiei, propunerea de suspendare poate fi
initiata de cel putin o treime din numarul senatorilor si deputatilor si
ea trebuie adusa neintarziat la cunostinta presedintelui.Totodata,
propunerea trebuie sa fie temeinic motivata, iar procentul de
parlamentari necesar pentru a o declansa se raporteaza la totalul
acestora si nu doar la membrii unei camere. Ea se depune la Birourile
Permanente ale celor 2 camere ce o comunica neintarziat
presedintelui, stabilindu-se si data si locul sedintei comune a
camerelor in vederea suspendarii. Daca parlamentarii considera ca nu
exist suficiente informatii privitoare la suspendarea din functie,
acestia pot decide cu votul majoritatii constituirea unei comisii de
ancheta. Inainte de suspendarea propriu-zisa este obligatorie
solicitarea unui aviz consultativ din partea C.C.R. La sedinta comuna,
in vederea suspendarii, presedintele se poate prezenta in fata
parlamentului pentru a da explicatii cu privire la faptele ce i se impun
in primul rand printr-o atributie lasata la libera apreciere a
presedintelui Romaniei. Pentru a deveni efectiva, propunerea de
suspendare trebuie sa fie votata de majoritatea deputatilor si
senatorilor. In cazul aprobarii ei in cel mult 30 de zile se organizeaza
referendum pentru demiterea presedintelui.
4. O moiune simpl adoptat mpotriva unui membru al Guvernului conduce obligatoriu la
demiterea acestuia. Comentai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i
indicai care este procedura adoptrii unei moiuni simple.
5. Care sunt diferenele dintre autonomia administrativ i descentralizarea administrativ?
Precizai coninutul ambelor concepte.
6. Precizai care sunt principalele diferene i asemnri dintre funcia public i demnitatea
public conform Constituiei Romniei.
17

Biletul 7
1. Este Avocatul Poporului parte a uneia dintre cele trei puteri ale statului? Rspundei argumentat
i precizai totodat care este diferena dintre autoritate public n sens larg i autoritate public
n sens restrns.
Desi autoritate publica, Avocatul Poporului, este dificil de incadrat
in una din cele 3 puteri clasice.Ombudsmanul-denumirea
traditionala a acestei autoritati, este legat de puterea legislativa
pentru ca, de regula, la acest nivel, este numit si in plus, are
obligatia de a prezenta anual sau la cerere rapoarte Parlamentului.
Totodata, ombudsmanul este legat de puterea executiva pentru ca,
cel mai adesea, plangerile cetatenilor sunt indreptate impotriva
administratiei publice si in aceasta sfera isi coordoneaza
activitatea.Ombudsmanul are si atributii de natura judecatoreasca
daca are in vedere ca, cel mai adesea, isi propune sa rezolve
conflictele aparute in societate ca urmare a lezarii unor persoane cu
drepturile si libertatile lor.In concluzie, incadrarea acestei autoritati
publice, strict, intr-una sau alta din cele 3 puteri clasice ale statului
este practic imposibila.
In sens restrans, autoritatea publica se refera la autoritatile
publice care exercita clasicele functii ale statului:legislativa,
executiva si judecatoreasca, fara a epuiza, insa, sfera autoritatilor
publice din sistemul constitutional actual. In sens larg, se refera la
alte organe ce exercita prerogative de putere publica:Avocatul
Poporului, Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala,
acestea
exercitand diverse forme de control, in principal, asupra
autoritatilor publice care realizeaza clasicele functii ale statului.
2. n raporturile de drept administrativ, unul dintre subiecte poate fi o persoan privat. Comentai
argumentat afirmaia de mai sus i precizai care sunt trsturile raporturilor de drept
administrativ.
Dreptul administrativ este acea ramura a dreptului public care
reglementeaza relatiile sociale din sfera administratiei publice
precum si pe cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice
si cei vatamati in drepturile si intereselor lor legitime, pe de alta
parte.
Raporturile de drept administrativ se caracteaza prin 3 trasaturi
esentiale: unul dintre subiecte este intotdeauna un purtator al
autoritatii publice, determinand, in conditiile legii un anumit
comportament din partea celuilalt subiect. Acesta, potrivit
Constitutiei, ar putea fi statul, prin organele sale, unitatile
administrativ-teritoriale, un organ al administratiei publice, dar
poate fi si o alta autoritate publica.Sunt raporturi de putere care
18

apar in sfera relatiilor sociale, reglementate de dreptul


administrativ. In acest sens, sunt raporturi care se nasc in cadrul si
in vederea realizarii puterii executive a statului. Raporturile de
drept administrativ se disting astfel de celelalte ramuri de drept
public. Sunt raporturi de subordonare ale unuia dintre subiecti fata
de ceilalti. Acest raport de inegalitate, de supraordonare a
autoritatii administrative este ceea ce deosebeste dreptul
administrativ de orice subramura a dreptului privat unde subiectele,
oricare ar fi ele, se afla in raport de egalitate.
3. Care sunt atribuiile Preedintelui Romniei n domeniul politicii externe?
Art. 91 din Constitutie consacrat atributiilor in domeniul politicii
externe, reglementeaza 2 mari categorii de atributii in acest
domeniu, prin care se exprima rolul de reprezentare a intereselor
tarii noastre de catre Presedinte, in relatiile internationale. Potrivit
art. 91 alin. (1) din Constitutie, Presedintele incheie tratate
internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si le
supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil.
Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau
se ratifica potrivit procedurii stabilite de lege. Potrivit alin (2) si (3)
ale aceluiasi articol, acesta priveste asigurarea legaturilor
diplomatice cu alte state prin acreditarea si rechemarea
reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, la propunerea Guvernului,
aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor
diplomatice ai altor state.
4. Preedintele Romniei poate s desemneze candidat la funcia de prim-ministru orice persoan
consider de cuviin, singura obligaie fiind aceea a consultrilor cu partidul/partidele
parlamentare. Comentai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i
precizai care sunt toate etapele nvestiturii unui nou Guvern.
Potrivit art. 103 din Constitutie, afirmatia de mai sus este
adevarata, deoarece, potrivit alin (1), Presedintele Romaniei
desemneaza un candidat pentru functia de Prim-ministru in urma
consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori,
daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in
Parlament.
Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de
10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra
programului si a intregii liste a Guvernului. Programul si lista
guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta
comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor.
5. Precizai care este raportul dintre descentralizare deconcentrare autonomie local.

19

Descentralizarea reprezinta transferul de competenta


administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice
centrale la nivelul administratiei publice locale sau catre sectorul
privat.Deconcentrarea reprezinta redistribuirea de competente
administrative si financiare de catre ministere si celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale catre propriile
structuri de specialitate din teritoriu.
6. Prin funcia public se realizeaz prerogativele de putere public ale administraiei publice.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i prezentai care sunt
principalele activiti desfurate de funcionarii publici.
Potrivit art. 2 alin(1) din Legea nr 188/1999, functia publica
reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in
temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de
catre administratia publica centrala. Activitatile desfasurate de
functionarii publici care implica exercitarea prerogativelor de
putere publica sunt urmatoarele: punerea in executare a legilor si a
celorlalte acte normative; elaborarea proiectelor de acte normative
si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice,
precum si asigurarea avizarii acestora; elaborarea proiectelor
politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si
statisticilor necesare reaizarii si implementarii politicilor publice,
precum si a documentatiei necesare executarii legilor, in vederea
realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice; consilierea ,
controlul si auditul public intern; gestionarea resurselor umane si a
resurselor financiare; colectarea creantelor bugetare; reprezentarea
intereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia
cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara si
strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul
autoritatilor sau institutiei publice, precum si reprezentarea in
justitie a autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara
activitatea; realizarea de activitati in conformitate cu strategia de
informatizare a administratiei publice.

Biletul 8
1. Nu numai autoritile publice din sfera puterii executive realizeaz activitate de administraie.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals, indicnd totodat care
este raportul dintre executiv i administraie public.
Aceasta afirmatie este adevarata deoarece autoritatile care
realizeaza administratia publica sunt: Presedintele Romaniei,
Guvernul si ministerele, organele centrale de specialitate
subordonate guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative
centrale autonome, care nu sunt in subordinea Guvernului,
institutiile publice, regiile autonome si companiile nationale
20

subordonate autoritatilor centrale autonome, prefectul si serviciile


deconcentrate ale ministerelor, administratiile autonome locale,
institutiile publice si regiile autonome de interes local subordonate
organic sau functional consiliului judetean sau local.
Administratia publica este legata in cea mai mare masura de
puterea executiva, dar nu se identifica cu aceasta, avand o sfera
mai larga de cuprindere.
2. ntre prefect i autoritile locale care realizeaz autonomia local se stabilesc raporturi de
subordonare i control. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals,
indicnd totodat toate tipurile de raporturi care se pot stabili ntre autoritile administraiei
publice.
Potrivit art. 11 din Legea 340/2004 privind prefectul si institutia
prefectului, afirmatia de mai sus este falsa deoarece, intre prefecti,
pe de o parte si consiliile locale si primarii, precum si consiliile
judetene si presedintii acestora, nu exista raporturi de
subordonare. Raporturile dintre autoritatile administratiei publice
locale din comune, orase si municipii si autoritatile administratiei
publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiul autonomiei,
legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea
problemelor intregului judet.
3. Comentai afirmaia: Preedintele este eful executivului.
Presedintele este unul dintre cei 2 sefi ai executivului, Atributiile
sale in cadrul puterii executive se exercita in raport cu Guvernul si
in principial, in raport cu cel care conduce puterea executiva, cu
primul-ministru si apoi cu alte autoritati ale administratiei publice,
potrivit dispozitiilor constitutionale si legale in materie.
4. Ordonana de urgen intr n vigoare dup adoptarea sa de ctre Guvern. Precizai argumentat
dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i precizai care este procedura de adoptare a
unei ordonane de urgen.
Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii
extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand
obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora. Ordonanta de
urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in
procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa
publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se
afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la
depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult
30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra
ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite
celeilalte Camere care decide, de asemenea, in procedura de
urgenta. Ordonanta de urgenta, cuprinzand norme de natura legii
organice, se aproba cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.
21

5. Precizai care sunt atribuiile principale ale consiliului judeean.


Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale
constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatilor
consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii
serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean
indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii: atributii
privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al
consiliului judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes
judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de
interes judetean, dar cea mai improtanta fiind alegerea celor 2
vicepresedinti
dintre
consilierii
judeteni;
atributii
privind
dezvoltarea economico-sociala a judetului, precum aprobarea
bugetului propriu al judetului, la propunerea presedintelui
consiliului judetean; atributii privind gestionarea patrimoniului
judetului, precum atributia privind darea in administrare,
concesionarea sau incheierea bunurilor proprietate publica a
judetului; atributii privind gestionarea serviciilor publice din
subordine precum asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea
serviciilor de interes judetean; atributii privind cooperarea
interinstitutionala precum atributia de a hotari, in conditiile legii,
cooperarea sau asocierea cu persoane straine, inclusiv cu parteneri
din societatea civila, in vederea finantarii si realizarii in comun a
unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean.
6. Precizai care este rolul unui nalt funcionar public i care sunt condiiile legale pentru ca o
persoan s poat ocupa o asemenea funcie.
Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care
sunt numite intr-una din urmatoarele functii publice:secretar
general al guvernului si secretar general adjunct al guvernului,
secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, prefect, secretar general adjunct
din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei
publice centrale, subprefect si inspector guvernamental,.
Potrivit statului, inaltii functionari publici realizeaza
managementul de nivelul superior in administratia publica centrala
si in autoritatile administrative autonome. Pentru a ocupa o functie
publica corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici,
persoana trebuie sa indeplineasca mai multe conditii prevazute de
statut, incepand cu conditiile generale mai sus enuntate, conditii
speciale de studii si sa promoveze concursul national pentru
intrarea in categoria inaltilor functionari publici.

Biletul 9
22

1. Autoriti ale puterii judectoreti pot realiza activiti de administraie public. Precizai
argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i indicai sensul noiunii de
administraie public conform Constituiei Romniei.
2. Stabilii corelaia capacitate-competen la nivelul organelor administraiei publice.
In doctrina postbelica s-au dezvoltat 2 teze cu privire la aceasta
corelatie: potrivit unei teze devenita traditionala, capacitatea
reprezinta aptitudinea de a fi titular de drepturi de obligatii in
raporturile administrative, element determinant al competentei,
insasi competenta. Observam ca in aceasta teorie competenta se
identifica cu capacitatea.
Potrivit celei de-a doua teze fundamentale, capacitatea nu se
identifica cu, competenta, desi, practic, putem realiza daca o
anumita formatiune colectiva are sau nu calitatea de subiect de
drept administrativ, numai cercetand competenta ei legala, stabilita
in legea organica.
Capacitatea se distinge de competenta sub urmatoarele 3
aspecte:capacitatea este proprie numai organelor administrative, in
timp ce competenta au atat organele administrative, cat si
structurile lor organizatorice si functionale; capacitatea presupune
posibilitatea de a actiona in nume propriu in timp ce competenta nu
presupune o astfel de independenta; atributiile ce formeaza
continutul categoriei de competenta pot fi delegate, in timp ce
capacitatea nu poate fi transmisa altui subiect de drept. Pe baza
acestor teorii, in doctrina s-a dezvoltat teza potrivit careia,
fundamentul capacitatii administrative il constitutie normele de
conferire a competentei pe care o intalnim numai in cazul organelor
administratiei publice.
3. Toate decretele Preedintelui n domeniul aprrii sunt contrasemnate de prim-ministru i
msurile dispuse sunt controlate de Parlament. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus
este adevrat sau fals i indicai care sunt atribuiile Preedintelui n domeniul aprrii.
Afirmatia de mai sus este adevarata deoarece, potrivit
Constitutiei, Presedintele poate declara cu aprobarea prealabila a
Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate.
Numai in cazuri exceptionale, hotararea presedintelui se supune
ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare.
Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si
indeplineste functia de presedinte a Consiliului Suprem de Aparare
a Tarii. In caz de agreisune armata indreptata impotriva tarii,
presedintele ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce
neintarziat la cunostinta Parlamentului printr-un mesaj. Daca
Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de
ore de la declansarea agresiunii.
23

4. Precizai care este rolul Guvernului pornind de la afirmaia conform creia Guvernul este
parlamentar prin origine i guvernamental prin funcie.
Rolul politic al Guvernului se exprima nu numai in sfera exclusiv
executiva, ci si prin colaborarea cu celelalte autoritati publice, din
care hotaratoare este actiunea sa in afara puterii legislative, prin
exercitarea initiativei legislative si a modalitatilor de conlucrare cu
Camerele Parlamentului. Potrivit afirmatiei Guvernul este
parlamentar prin origine si guvernamental prin functie se intelege
ca programul politic al Guvernului ramane un document exclusiv al
acestuia, dar liniile sale de forta sunt acceptate de Parlament.
5. Ce raporturi de drept administrativ se stabilesc ntre Guvern, prefect, consiliile judeene,
consiliile locale i primari? Comentai.
Intre Guvern si prefect se stabileste un raport de subordonare
deoarece prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, iar
potrivit art. 11 din Legea nr 340/2004, consiliile locale, primarii,
consiliile judetene si prefectii se afla pe picior de egalitate. Rezulta
ca si acestea sunt subordonate Guvernului.
6. Un funcionar public poate refuza detaarea. Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este
adevrat sau fals i indicai condiiile n care se poate dispune detaarea unui funcionar
public.
Functionarul public poate refuza detasarea daca se afla in una
dintre urmatoarele situatii:graviditate; isi creste singur copilul
minor; starea sanatatii, dovedita cu certificat medical; detasarea se
face intr-o localitate in care nu i se asigura conditii corespunzatoare
de cazuri; este singurul intretinator de familie; motive familiale
temeinice justifica refuzul de a da curs detasarii.

Biletul 10
1. Serviciile publice deconcentrate sunt autoriti ale administraiei publice locale sau centrale?
Rspundei argumentat identificnd totodat i toate autoritile publice prin care se realizeaz
administraia public.
Deconcentrarea este o masura intermediara in procesul
descentralizarii, fiind privita ca transfer de atributii de la centru la
agentii puterii centrale aflati la conducerea diferitelor organisme
locale.In
regimul
constitutional
romanesc
actual,
sistemul
autoritatilor administratiei publice se compun din:administratia
centrala:presedinte, guvern, organe centrale de specialitate si
institutii publice centrale subordonate ministerelor sau autoritatilor
administrative atuonome; administratia de stat in teritoriu:prefect,
24

servicii deconcentrate subordonate ministerelor sau altor organe


centrale de specialitate; administratia locala:consiliul local si
primarul si consilierul judetean si presedintele consiliului judetean.
2. Precizai care este raportul dintre puterea executiv i puterea legislativ n dreptul public
contemporan.
In dreptul public contemporan, problema fundamentala care isi
pastreaza actualitatea o constituie distinctia dintre legislativ si
executiv, distinctie ce reprezinta si esenta structurii puterii politice.
Initial se delimita intre puterea de a face legea si puterea de a o
executa. In prezent, adevarata divizare este cea dintre puterea
executivului de a conduce politica nationala, utilizand administratia
publica pe de-o parte si libertatea lasata legislativului de a controla
actiunea executivului pe de alta parte. Potrivit art.61 alin(1) din
Constitutie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporlui roman su unica autoritate legiutioare a atarii, spre
deosebire de executiv, care in prinncipiu, adopta norme doar in
aplicarea legii, in vederea punerii ei in executare. Un capitol distinct
din titlul III al Constitutiei este consacrat raporturilor dintre
Parlament si guvern, fiind evident rolul politic al guvernului ce se
exprima nu numai in sfera exclusiv executiva, ci si prin colaborare
cu celelalte autoritati publice, in special cu cea legiuitoare, spre
exemplu,
in
cazul
initiativei
legislative
si
delegarii
legislative.Afirmatia de mai sus este falsa deoarece, conform art
100 alin(2)din Constitutie, decretele emise de presedinte in
exercitarea atribiiilor sale se contrasemneaza de primul-moinistru.
In ceea ce priveste regimul juridic aplicabil decretelor Presedintelui,
in principiu, ele sunt supuse regulii contrasemnarii de catre primulministru.
3. Conform Constituiei Romniei, regula este ca decretele Preedintelui s nu fie contrasemnate.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i analizai regimul
juridic aplicabil decretelor Preedintelui Romniei.
4. Orice modificare n structura Guvernului trebuie aprobat de ctre Parlament. Precizai
argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals, indicnd totodat i condiiile n
care poate interveni remanierea guvernamental.
Potrivit art. 85 alin(3), afirmatia de mai sus este adevarat deoarece
daca prin propunerea de remaniere se schimba structura si
compozitia politica a Guvernului, presedintele va putea exercita
atributia
prevazuta
la
alin(2)
numai
pe
baza
aprobarii
Parlamentului,
acordata
la
propunerea
primului-ministru.
Parlamentul, prin votul acordat isi exprima doar increderea in acest
program, incredere pe care o poate retrage oricand, prin adoptarea
unei motiuni de cenzura, daca motivele pentru care fusese acordata
la investitura au disparut ulterior.
25

5. Precizai care este rolul administratorul public conform Legii nr. 215/2001 a administraiei
publice locale.
Potrivit legii nr 215/2001, rolul administratorului public este de a
profesionaliza administratia publica locala prin eficientizarea
serviciilor publice oferite de catre cetateni. Intrucat, practic, rolul
administratorului public este de a eficientiza utilizarea resurselor
umane, tehnologice si finanicare de la nivelul autoritatilor locale, se
poate spune ca, de fapt, menirea functiei este de a intari
capacitatea administrativa la nivel local.
6. Precizai care sunt elementele specifice care difereniaz personalul contractual de corpul
funcionarilor publici din cadrul unei autoriti publice.

Biletul 11
1.Conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 215/2001: Lucrrile edinei de constituire (a consiliului
local) sunt conduse de cel mai n vrst consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri .
Pornind de la norma de drept enunat mai sus, precizai semnificaia noiunii de putere discreionar
a administraiei i stabilii dac exist n baza art. 31 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
Deciziile unde se manifesta puterea discretionara se refera la
aspectele care, intr-un cadru legal, confera autoritatii publice o
anumita libertate de decizie, acest lucru nu presupune in niciun caz
devierea de la litera legii. Necesitatea puterii discretionare apare
datorita faptului ca legislatia nu poate prevedea orice tip de situatie
care ar putea interveni in timp. Pentru aceasta, legea, acolo unde se
considera necesar, lasa administratiei libertatea de initiativa si
apreciere, mai mare sau mai restransa, in functie de natura
reglementarii, de importanta acesteia fara a distorsiona activitatea
administratiei si fara a-i diminua gradul de initiativa, operativitate si
reactie la dinamica cerintelor sociale. Potrivit art 31 alin (1) din Legea
215/2001 puterea discretionara nu exista in aceasta norma deoarece
prin intermediul verbului a fi la prezent este stabilita clar si concret
conducerea lucrarii sedintei, aceasta nelasand loc de interpretare.
2. Noiunile de organ al administraiei publice i autoritate a administraiei publice sunt diferite.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals.
Afirmatia de mai sus este falsa deoarece din analiza reglementarilor
constitutionale observam ca actuala Constitutie utilizeaza cu
pedilectie notiunea de autoritate a administratiei publice si in mica
masura notiunea de organ al administratiei publice. Din cercetarea
mai aprofundata a dispozitiilor constitutionale si legale in materie nu
rezulta insa vreo distinctie care s-ar putea face intre cele 2 notiuni,
fiind vorba despre una si acceasi categoei juridica, ce desemneaza
26

structurile care infaptuiesc administratia. O asemenea distinctie nu ar


avea nicio relevanta in practica, sensul principal al sintagmei
autoritate publica fiind acela de organ public, adica un colectiv
organizat de oameni care exercita prerogative de putere publica, la
nivel statal sau local sau intr-o alta formulare, o structura
organizatorica ce actioneaza in regim de putere publica, pentru
realizarea unui interes public.
3.Preedintele poate s refuze numirea unui judector la propunerea CSM. Precizai argumentat dac
afirmaia de mai sus este adevrat sau fals, indicnd totdat toate atribuiile Preedintelui n
raporturile cu autoritile puterii judectoreti.
Potrivit art 31 alin (3) din legea nr 303/2004 privind statutul
judecatorilor si procurorilor, presedintele Romaniei poate refuza o
singura data numirea judecatorilor si procurorilor. Refuzul motivat se
comunica de indata Consiliului Superior al Magistraturii. In ceea ce
priveste atributiile presedintelui in raporturile cu justitia, in mod
obisnuit, in doctrina au fost analizate 2 categorii de atributii si anume:
numirea magistratilor si acordarea gratierii individuale
4.Membrii Guvernului nu pot rspunde penal pentru activitile desfurate n timpul mandatului.
Precizai argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals, indicnd totodat i
elementele rspunderii membrilor Guvernului.
Afirmatia este falsa deoarece, potrivit Constitutiei, art 109 alin
(2) consacra dispozitia potrivit careia numai Camera Deputatilor,
Senatul si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala
a executivilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei
lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, presdintele poate dispune
suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui
membru al guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta
de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Potrivit alin(3)
al aceluiasi articol, cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile
membrilor guvernului sunt reglementate printr-o lege privind
responsabilitatea ministeriala.
5.Consiliile locale se afl n raporturi de subordonare fa de consiliile judeene. Precizai
argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i indicai care sunt principalele
atribuii ale consiliilor locale i judeene.
Afirmatia este adevarata deoarece consiliul judetean este constituit
la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale,
orasenesti si municipale in vederea realizarii serviciilor publice de
interes judetean. Consiliul judetean indeplineste urmatoarele categorii
principale de atributii:atributii privind organizarea si functionarea
aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor si
serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si
regiilor autonome de interes judetean, cea mai importanta fiind
alegerea celor 8 vicepresedinti dintre consilierii judeteni; atributii
privind dezvoltarea economico-sociala a judetului precum aprobarea
27

bugetului
propriu
al
judetului;
atributii
privind
gestionarea
patrimoniului judetului, precum atributii privind darea in administrare,
concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a
judetului; atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine
precum si asigurarea cadrului necesar pt furnizarea serviciilor publice
de interes judetean; atributii privind cooperarea interinstitutionala
precum atributia de a hotari in conditiile legii, cooperarea sau
asocierea cu persoane juridice romane ori straine, inclusiv cu parteneri
din societatea civila, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor
actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean.
Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii: atributii
privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al
primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale
societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local; atributii
privind dezvoltarea economico-sociala a comunei, orasului sau
municipiului; atributii privind administrarea domeniului public si privat
comunei, orasului sau municipiului; atributii privind gestionarea
serviciilor furnizate catre cetateni; atributii privind cooperarea
interinstitutionala pe plan intern si extern.
6. Care sunt rolul i principalele atribuii ale Ageniei Naionale a Fucionarilor Publici?
Rolul Agentiei Nationale a Functionarilor publici este de a aplica
politicile si strategia guvernului in domeniul managemenetullui
functiei publice si functionarilor publici, de a crea si coordona
aplicarea instrumentelor necesar realizarii unui management eficient
si performant in cadrul autoritatilor si institutiiilor publice.Atributiile
principiale ale ANFP sunt: elaborarea cadrului legal privind functia si
functionarii publici; monitorizarea si controlul aplicarii regleemntarilor
in domeniu; gestionatrea programelor privind functia publica, prin
intermediul
carora
se
realizeaza
managementul
functiei
si
functionarilor publici; colaborarea cu alte institutii din tara si din
strainatate, in vederea perfectionarii pregatirii profesionale a
functionarilor publici; elaborarea si administrarea bazei de date
cuprinzand evidenta nationala a functiopnarilor publici, precum si a
functiilor publice vacante.

Biletul 12
1. Analizai noiunea de administraie public prin raportare la Cap. V, Titlul III i art. 52 din
Constituia Romniei.
2. Analizai raportul dintre competen i capacitate n administraia public?
3. Comentai afirmaia: Preedintele Romniei este eful statului i unul dintre efii
executivului.
28

4. Guvernul este demis n urma revocrii prim-ministrului. Precizai argumentat dac afirmaia
de mai sus este adevrat sau fals i indicai toate cazurile n care Guvernul este demis
nainte de expirarea mandatului.
Afirmatia este falsa deoarece constitutia prevede in art 110 alina
2 ca guvernul este demis la data retragerii de catre parlament a
increderii acordate sau daca primul-ministru se afla in una din
conditiile prevazute la art 106 cu exceptia revocarii, ori este in
imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de
zile.Constitutia a avut in vedere 3 situatii atipice de incetare a
activitatii unui abinet:retragerea increderii acordate unui cabinet
prin introducerea unei motiuni de cenzura, incetare din functie
de membru al guvernului a primului-ministru, primul-ministru nu
isi poate exercita atributiile pt o perioada peste 45 de zile.
5. Preedintele Consiliului Judeean poate fi revocat de ctre consilierii judeeni. Precizai
argumentat dac afirmaia de mai sus este adevrat sau fals i precizai care este statutul
preedintelui consiliului judeean.
Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in
relatiile cu celelalte autoritati publice, cu perxoanele fizice si juridice
romane si straine precum si in justitie, raspunde pentru buna
functionare a aparatului de specialitate al consiliului judetean pe care
il conduce, asigura respectarea prevederilor constitutiei, punerea in
aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si
ordonantelor Guvernului, a hotsrarilor consiliului judetean, precum si a
altor acte normative. Mandatul presedintelui inceteaza ca urmare a
rezultatului unui referendum judetean avand ca obiect demiterea
acestuia, organizat in conditiile legii. Referendumul pt incetarea
mandatului presedintelui se organizeaza ca urmare a cererii adresate
in acest sens prefectului de catre locuitorii judetului,, ca urmare a
nesocotirii de catrew acesta a intereselor generale ale colectivitatilor
locale sau a neexercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii, inclusiv a
celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

6. Precizai condiiile legale n care poate avea loc avansarea funcionarilor publici.
Avansarea era privit n doctrina interbelic ca un drept al
funcionarului public, constnd n trecerea acestuia, cu acordul
su, ntr-un alt grad ori treapt profesional, n cadrul aceleiai
funcii sau trecerea ntr-o funcie superioar. n prezent,
avansarea este privit i ca un drept obiectiv al funcionarului,
sistemele i condiiile de avansare n funcii publice putnd fi
diferit reglementate i putnd conine condiii specifice anumitor
categorii de funcionari publici. Din punct de vedere al modului
de avansare al funcionarilor publici exist dou
29

posibiliti:avansarea liber i avansarea prin concurs sau


examen. Avansarea liber se poate realiza fie prin aprecierea
conductorului cu privire la persoana, funcia i momentul n care
ea trebuie s aib loc, fie prin constatarea ndeplinirii automate
i integrale a unor condiii legale, ca de exemplu, vechimea n
funcia deinut. Prima modalitate este criticabil deoarece
implic subiectivism din partea celui care face aprecierea.
Avansarea prin concurs sau examen se face ca urmare a
verificrii cunotinelor de specialitate necesare exercitrii
funciei superioare. Aceast metod de avansare permite o
selecie obiectiv a candidailor, care pot proveni att din cadrul
autoritii, ct i din afara ei, n msura n care ndeplinesc
condiiile legale.
Concursul se organizeaz atunci cnd numrul candidailor este
mai mare dect al funciilor publice vacante, iar examenul se
organizeaz atunci cnd numrul candidailor este egal sau mai
mic cu cel al funciilor publice vacante.

30