Sunteți pe pagina 1din 7

Diferena dintre criza de

lichiditate, solvabilitate i
sustenabilitate
Studiu de caz: Grecia (2008-2015)
Student: Matasari Lucia

Criza de Sustenabilitatea
Problema sustenabilitatii deficitului bugetar este
urmatoarea: deficitul bugetar determina cresterea
datoriei publice, datorie care va trebui onorata in
viitor. Daca rata dobanzii la datoria publica
depaseste ritmul de crestere economica, datoria
publica va creste mai repede decat produsul
intern brut. In cele din urma, aceasta dinamica
duce la deficite nesustenabile, care necesita
actiuni de corectie.

Externaliti criza de
sustenabilitate:

In situatia in care o tara permite cresterea deficitului bugetar curent


astfel incat rata dobanzii la datoria guvernamentala depaseste rata de
crestere economica,
nevoia sa recurga tot mai des la pietele de capital din spatiul uniunii
monetare, generand astfel presiuni in sensul cresterii ratelor dobanzii.
Or, cresterea ratelor dobanzii mareste povara datoriei pentru celelalte
tari din cadrul uniunii monetare. Daca guvernele acestor tari decid sa
stabilizeze raportul dintre datorie si PIB, ele vor fi obligate sa adopte
politici fiscale restrictive
O crestere nesustenabila a deficitelor bugetare ale unor tari forteaza
alte tari din uniunea monetara sa urmeze politici deflationiste si exact
aceste tari sustin necesitatea existentei unui mecanism de control
care sa faca posibila restrictionarea dimensiunii deficitelor bugetare.
O alta posibila externalitate negativa a deficitelor bugetare
nesustenabile afecteaza banca centrala din cadrul uniunii monetare
(BCE).

Criza de solvabilitate vs.


Criza de lichiditate
Criza de solvabilitate este atunci cand o
tara nu-si poate rambursa datoriile iar o
criza de lichiditate este atunci cand un stat
solvabil nu mai poate gasi finantare pe
piete in conditii normale. Daca o tara sufera
o criza de solvabilitate, urmata de una de
lichiditate, efectul va fi dezastruos, pentru
ca alte state, institutii internationale vor
credita mai mult aceasta tara in conditiile
in care ea este involvabila.

Sudiu de Caz: Grecia


Acesta este cazul Greciei, care s-a confruntat cu o criza de
solvabilitate bugetara in 2008-2009 (datoria publica a sarit de
la 110% la 170% din PIB din 2007 pana in 2010) si cu o criza de
solvabilitate externa (datoria externa a Atenei a atins 100% din
PIB in 2007). Cu toate acestea, UE a pus la punct un plan de
ajutor, asigurandu-i mai multe imprumuturi (73 miliarde euro
un prim program de asistenta si 177 miliarde pentru al doilea).
Dar nivelul de indatorare publica a Greciei a continuat sa
progreseze, ajungand la 185% din PIB in 2015. Singura solutie
ar fi fost recunoasterea faptului ca Grecia a avut in 2008-2009
o chestiune de solvabilitate si restructurarea masiva a datoriei
sale incepand cu acea data. Europenii au respins insa acest
scenariu.

Paii crizei n Grecia


Criza datoriei publice din Grecia debuteaza in
2009 i este o consecina a Crizei Economice
Mondiale din prezent.
Punctul culminant a fost atins la 30 iunie 2015 cand
Grecia refuza sa restituie cele 1,5 miliarde de euro
pe care le datora Fondului Monetar Internaional.
Este primul caz cand un ara membra UE se afla in
incapacitate de plata a datoriei catre FMI.
Pentru a reducerea deficitului, diferitele guverne
care s-au succedat au impus mai multe pachete de
masuri de austeritate:

9 februarie 2010: inghearea salariilor angajailor


guvernamentali i interzicerea orelor suplimentare.
3 martie 2010: suprimarea unor bonusuri de Craciun, Pate,
creterea TVA, a taxelor pe maini importate .a.
6 mai 2010: reforme in sectorul public, creterea varstei de
pensionare a femeilor, creterea unor taxe.
29 iunie 2011: vanzarea unor proprietai de stat, creterea
taxelor pentru persoanele cu un venit anual de peste 8.000 de
euro, introducerea unei extra-taxe pentru cei cu un venit de
peste 12.000 de euro anual, reducerea cunatumului pensiilor.
12 februarie 2012: reducerea salariilor i a pensiilor, anularea
unor bonusuri de vacana, reducerea bugetului Sanataii i
Apararii, privatizarea unor mari firme cum ar fi companiile de
gaze DEPA i DESFA.
7 noiembrie 2012: recapitalizarea bancilor, reforma in
sistemul de taxe, in piaa muncii, in sistemul de pensii.
17 iulie 2013: concedierea a 15.000 de angajai din sectorul
public.