Subiectul 1. Definitia si dom de aplicare al medicinei legale Definitie.

Medicina legala
reprezinta o disciplina medicala de sinteza care isi pune cunostintele in slujba justitiei ori de cate
ori pentru lamurirea unor cauze sunt necesare precizari de ordin medical. Nu este un auxiliar al
justitiei ci un colaborator independent al acesteia aducand in fiecare caz juridic un plus de
obiectivitate prin prezentarea expertala a perspectivei medicale. Prestatia medicala trebuie sa fie
obiectiva (bazeaza numai pe date ce se pot demonstra), stiintifica (rationament apt de a fi
reprodus), si impartiala (de tip expertal). Domeniu de aplicare : -autopsie medico legala;
-examinari medico legale a leziunilor traumatice, aprecierea capacitatii de munca sau a starii de
sanatate avand ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate sau
profesie; --expertiza medico legala psihiatrica; --expertiza medico legala in sfera genitala (viol,
probarea virginitatii, stabilirea sexului si a varstei biologice); --examinari complementare medico
legale de toxicologie, serologie, histopatologie, tanatochimie, imunologie, bacteriologie;
--serologie si genetica medico-legala; --cercetare criminalistica si judiciara; --antropologie
medico-legala; --verif autenticitatii si corectitudinii intocmirii actelor medico-legale; --bioetica si
deontologie medicala; cercetare stiintifica; --invatamant medical.
Subiectul 2.Definitia si etapele mortii. In cursul vietii exista diferite transformari
fiziologice in care anumite elemente mor. Acest lucru poate fi definit ca o regenerare perpetua.
Dupa unii autoti moartea este incetarea vietii, dupa altii incepem sa murim de cand ne-am nascut,
celulele imbatranesc si mor pe parcursul vietii. Practic moartea poate fi definita conf OMS
(organiz mond a sanat) ca incetarea ireversibila a trepiedului vital, respiratie, circulatie si
activitate cerebrala. Etapele mortii. Moartea parcurge mai multe faze evolutive, care au putut fi
individualizate datorita manifestarilor constatate la muribunzi. Moartea se instaleaza in 3 etape
succesive: agonia, moartea clinica si moartea biologica. Preagonia etapa premergatoare agoniei,
in care manifestarile psihice sunt relativ specifice, fiind influentate de factori individuali ca:
varsta, felul bolii, structura psihica. Semnele vitale sunt diminuate si are durata variabila. Agonia
numita si viata redusa, este o etapa premergatoare mortii, etapa de lupta in care fenomenele
tanatologice se impun in fata celor biologice. Fazele agoniei: euforica sau de preagonie
individul prezinta o stare de agitatie psiho-motorie, este nelinistit, logoreic, cu respiratie rapida si
superficiala; de privire fixa apar transpiratii reci, cianoza extremitatilor, respiratia devine
neregulata, pulsul slab; de imobilitate extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv.
Formele agoniei: constienta(lucida)- cand individul este prezent in mediu, poarta conversatii, isi
urmareste parametrii functionali; inconstienta(deliranta) cu exprimari incoerente, halucinatii;
alteranta combinatii a celor doua. Agonicii sunt considerati iresponsabili. Durata agoniei poate
fi absenta, scurta sau lunga. Moartea clinica este un diagnostic care semnifica oprirea functiilor
vitale. Poate evolua fie spre moarte cerebrala, fie, prin manevre de resuscitare spre viata. Are o
durata de 5-6 min, iar in conditii de temp scazuta ajunge la 15-20 min. Moartea cerebrala
(juridica) se caract prin aparitia leziunilor morfologice ireversibile la nivelul neuronilor
corticali. Este o moarte a intregului creier, inclusiv a trunchiului cerebral. Absenta circulatiei
cerebrale arteriale evidentiata prin arteriografie cerebrala permite diagnosticul de certitudine al
mortii cerebrale. Este etapa in care se pot recolta organe pentru transplant. Moartea reala consta
in oprirea metabolismului celular si aparitia semnelor mortii reale. Pe o perioada scurta de timp
persista manifestarile postvitale, care reprez viata reziduala a unor celule, tesuturi sau organe
dupa incetarea vietii. Constau in contractii musculare la stimuli electronici, dilatarea pupilei la
atropina etc.

Subiectul 3. Clasificarea mortii. Din punct de vedere al felului mortii, aceasta se clasif
in: moarte neviolenta- cauzata de cauze intrinseci organismului, anumite afectiuni ale organelor
interne; moarte violenta consecinta actiunilor traumatice din mediul extern asupra organismului
(sinucideri, accidente, omucideri). La limita dintre moartea violenta si cea neviolenta se afla
moartea suspecta. In cadrul acesteia se distinge moartea subita, o forma a mortii neviolente,
care se caracterizeaza prin: -durata scurta de timp dintre aparitia simptomelor si deces;
-caracterul imprevizibil, apare in plina stare de sanat aparenta ori fara simtome care sa tradeze o
agravare a unei boli existente, de aceea survine in cele mai variate locuri; -instalarea ei poate sau
nu sa fie precedata de acuze prealabile; -la autopsie se releva totdeauna o cauza
tanatogeneratoare, prin care moartea subita apartine mortii neviolente. Mortile subite se
clasifica in: -M.S. cu leziuni organice incompatibile cu viata (hemoragii cerebrale, infarct
miocardic, pneumopatii); -M.S. cu leziuni cronice (miocardoscleroza, scleroze pulmonare si
renale); -M.S. cu tablou lezional nesfecific pentru o boala. La limita dintre moartea violenta si
cea neviolenta este moartea prin inhibitie. Este o forma de moarte care survine imediat dupa un
traumatism pe o zona considerata reflexogena si la care autopsia nu releva nicio modificare care
sa explice moartea, chiar dupa efectuarea examenelor complenentare de laborator (lovituri la
nivelul gatului, abdomen, testicule).
Subiectul 4. Clasificarea semnelor mortii. Tanatosemiologia studiaza semnele mortii
astfel incat pe baza semnelor sa se poata confirma realitatea decesului, estimarea intervalului de
timp in care a trecut de la deces pana la examinarea cadavrului. Aceasta se ocupa cu 2 categ de
semne: semne negative de viata si semne ale mortii reale (semne pozitive).
Semnele negative de viata au urmatoarele caracteristici: -apar imediat dupa incetarea
functiilor vitale; -au valoare orientativa, nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala;
-se datoreaza alterarii trepiedului vital (creier, cord, plaman). Ca semne negative de viata se
descriu: - asepctul si pozitia corpului, determinate de pierderea tonusului, pleoape intredeschise,
gura deschisa, musculatura flasc; -midriaz fix (nu raspunde la stimuli luminosi); -disparitia
sensibilitatii (tactila, termica, dureroasa); -lipsa respiratiei; -lipsa activitatii cardio-vasculare.
Semnele pozitive de moarte reprez semnele de certitudine ale decesului. In fct de
momentul aparitiei acestea pot fi precoce sau tardive.
Semne pozitice precoce de moarte. Racirea cadavrului (algor mortis) reprez scaderea
temperaturii cadavrului sub temp fiziologica a organismulului viu, cu egalizare fata de
temperatuea mediului ambiant. Temp scade de la ext spre int. La temp mediului de 15 grade,
racirea se face cu 1grad/ora in primele 4 ore, apoi cu 2 grade/ora. Diagnosticul de moarte reala
se pune atunci cand temp intrarectala este de 20 grade. Deshidratarea cadavrului este fenom de
reducere, diminuare a lichidelor, prin evaporare, din zonele superficiale ale pielii in conditiile
intreruperii circulatiei sanguine. Prin deshidratare cadavrul pierde in greutate (pana la 10 kg in
primele 24h), iar in cdt de temp crescuta si in lipsa umiditatii are loc blocare putrefactiei si
aparitia mumificarii. Lividitile cadaverice (livor mortis) sunt reprezentate prin pete sau zone
rosietice-violacei ce apar in zonele declive ale corpului sub actiunea acceleartiei gravitationale si
in lipsa circulatiei sangelui. Lividitatile cadaverice parcurg urm etape: 1.Faza de hipostaz de
coborre a sangelui. La 30-60 min de la deces apar pete rosietice dispersate , care se intind
progresiv si vor conflua. Sunt complet instalate la 8-12h, la digitopresiune ele dispar si reapar la
incetarea presiunii. 2.Faza de difuziune o parte a sangelui incepe sa iasa din vas difuznd in
tesuturile adiacente. Se instaleaza la 18h de la deces. La digitopresiune lividitatile plesc iar daca
se schimba pozitia cadavrului, lividitatile initiale persista, aparnd altele in noile zone declive.
2

3.Faza de imbibiie cea mai mare parte a sangelui se afla n esuturi, apar la 20-24h de la deces,
interval ce se suprapune cu putrefacia. Lividitatile sunt omogen colorate, iar daca se schimba
pozitia cadavrului lividitatile isi pastreaza pozitia initiala. Lividitatile cadaverice reprez cel mai
sigur si precoce semn al mortii reale, pot indica timpul care a trecut de la deces. Rigiditatea
cadaverica (rigor mortis) consta in intarirea/contractura muschilor datorita: scaderii de ATP care
nu se mai poate reface, acumularea de acid lactic, reducerii de lichide la nivelul muschilor.
Rigiditatea se pune in evidenta la nivelul articulatiilor, se instaleaza in sens cranio-caudal si
dispare in ordinea in care s-a instalat. Rigiditatea parcurge urmatoarele etape: 1.de instalare
apare la 1-3 ore de la deces, initial la muschii masticatori si muschii cefei si ulterior se extinde in
sens descendent la celelalte grupe musculare; cuprinde toate grupele muschulare, dar este mai
evidenta la cele mici. La 4-6 ore corpul devine rigid, se poate rupe usor dar se instaleaza
imediat. 2.de stare, apare la 14-24h post-mortem , este completa si totala, se rupe cu greutate,
dupa care nu se mai instaleaza. 3. De rezoluie. Incepe la 24-48h post-mortem, dureaza 1-2 zile ,
timp in care se diminueaza treptat, datorita degradarii fibrelor musculare prin autoliz si
putrefactie. Autoliza cadaveric este un fenomen cadaveric distructiv precoce care apare in
absenta microbilor, dar sub influenta enzimelor proprii organismului, precedand astfel
putrefactia. Are loc ramolire si lichefierea tesuturilor si a organelor.
Semne pozitice tardive de moarte. Pot fi distructive sau conservatoare. Putrefactia este
o modificare cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care substantele organice se
transforma in substante anorganice. Ea continua autoliza, aspectul si evolutia fiind determinate
de conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul. Se desf in 2 faze: gazoas si de lichefiere.
Principalele semne externe ale putrefactiei sunt: -pata verde de putrefactie (apare in fosa iliac
dreapt prin combin hidrogenului sulfurat cu hemoglobina, se formeaza sulfhemoglobina de
culoare verde care coloreaza abdomenul inferior, pata este evidenta la 20h vara); -circulatia
postum (evidentierea desenului vascular sub forma unor dungi de culoare rosietica, se datoreaza
difuzarii sangelui hemolizat in afara vasului de sange); -flictenele de putrefactie (reprez
acumulari de gaze de putrefactie subdermic, initial localzate pe diferite parti al corpului se
unesc); -emfizemul de putrefactie (umflarea cadavrului prin acumularea gazelor rezultate din
putrefactia tesuturilor si organelor).La 0grade putref e oprita.
Modificri conservatoare.
Mumificarea presupune deshidratarea generalizata a cadavrului, apare in cdt de temp scazuta
ventilatie buna si umiditate scazuta. Tbcirea este o forma particulara de mumifiere ce are loc
in medii bogate in acid tanic si humic (mlastini). Cadavrul are volum redus, pielea este dur,
brun, aa numitul cadavru lemnos. Pietrificarea are ca substrat procesul de mineralizare
postmortem, apare in special la nivelul fetei. Congelarea cadavrul se pastreaza ca atare pe
perioade indefinite, dupa dezgetare putrefactia este rapida. Saponificarea apare dupa putrefactie,
macereaza pielea si permite astfel contactul apei cu tesutul adipos, care in urma unor reactii
chimice se transforma in sapun de cadavru.
Subiectul 5. Leagtura de cauzalitate. Leg de cauzailtate este o notiune ce exprima
corelatia dintre traumatism si prejudiciul generat, defineste relatia ce se poate stab intre actiunea
traumatica si efectul constatat. Leg de cauzalitate poate fi: primar sau direct, cu 2 variante: 1.
Imediata/neconditionata intre traumatism si efect nu se interpune nimic(topor in cap deces); 2.
Mediat/conditionata intre traumatism si efect se interpun factori preexisten i, care fie
agraveaza actiunea traumatismului (plaga minora la pacient diabetic), fie acesti factori sunt
agravati de actiunea traumatismului (o fractura in curs de consolidare). Secundar sau indirect
intre traumatism si efect se interpune o complicatie care agraveaza evolutia, genernd o
3

consecinta posttraumatica mult mai severa sau chiar moartea victimei. Aceasta complicatie trb
inteleasa ca un incident care nu face parte din evolutia posttraumatica obisnuita, un element
supraadugat ce perturb evolutai fiziopatologic scontat.
Subiectul 6.Clasificarea agentilor traumatici. Agentul traumatic reprez orice substanta
(solida, lichida, gazoasa) sau forma de energie (naturala sau artificiala), care actionand asupra
organismului uman poate produce leziuni traumatice. Asupra organismului uman pot aciona mai
multe tipuri de agenti traumatici care pot fi calsif in: -a.t. mecanici: corpuri contondente/dure;
-a.t. fizici: variaii de temp, de presiune, electricitatea, radiaii; -a.t. biologici: animale salbatice,
serpi, scorpioni; -a.t. psihici sunt mai greu de obiectivat, intrucat nu produc o traum obiectivat
printr-o leziune
Subiectul 7. Clasificare agenti traumatici mecanici. Agentii traumatici mecanici
reunesc obiectele vulnerante dure, ce produc leziuni traumatice datorita energiei lor
cinetice,venind in contact cu corpul uman, in cadrul unei actiuni violente.
Se pot clasifica in :
corpuri contondente :
in functie de forma suprafetei de impact
cu suprafata plana,triunghiulara,patrata,etc.
cu suprafata curba,cilindro-sferica.
in functie de relieful suprafetei de impact:
cu suprafata neteda-regulata;
cu suprafata rugoasa-neregulata,colturoasa;
in functie de dimensiunile suprafetei de impact:
cu suprafata mica(sub 16 cm)
cu suprafata mare ( peste 16 cm)
obiecte/instrumente/arme ascutite ( denumite si arme albe):
obiecte intepatoare,cu varf ascutit: ac,cui sau mai multe varfuri ascutite: furculita,furca.
obiecte taietoare, cu una sau mai multe lame ascutite : brici,lama.
obiecte intepatoare-taietoare: cu varf si lama ascutita: briceag,pumnal,foarfeca,cutit de
bucatarie.
obiecte taietoare-despicatoare,cu lama ascutita si corp masiv: topor,satar,sapa.
proiectele,caracterizate prin dimensiuni mici,dar cu viteza mare de deplasare.

Subiectul 8. Descrierea si clasificarea leziunilor traumatice externe .

Leziunile traumatice externe: aceste leziuni reprezinta modificarea care apare la nivelul
tegumentului si a tesutului moale situate imediat subtegumentar, sub actiunea agentilor
traumatice externi. In functie de mentinerea sau nu a integritatii tegumentare pot fi fara sau cu
solutie de continuitate tegumentara.
Leziuni traumatice fara solutie de continuitate a
tegumentului:
Leziunile traumatice fara solutie de continuitate a tegumentului pastreaza
integritatea anatomica a tegumentului, in sensul ca pielea nu prezinta rupture si se caracterizeaza
prin : -Se vindeca fara a lasa urme pe piele; -Cand nu sunt insotite de leziuni secundare, de
regula, nu sunt periculoase pentru viata si nici nu genereaza slutire sau infirmitate; -Aparitia lor
este explicate printr-un mechanism vascular,reprezentat prin vasodilatatie sau efractie vasculara
4

posttraumatica.
In categoria acestor leziuni sunt incluse : Echimoza posttraumatica; este
o leziune traumatica fara solutie de continuitate a tegumentuluim ce se prezinta sub forma unei
coloratii bine determinate,initial rosietica,dar care se modifica in timp si care nu dispare la
digitopresiune. Elea par datorita rupturilor posttraumatice ale vaselor mici de sange din zona
locala de actiune a agentului traumatic; sangele iese din vas se fixeaza in tesului adiacent.
Vechimea este apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge,
modificari de culoare datorita transformarilor pe care le sufera hemoglobin. Initial este rosietica,
in cateva ore devine albastruie sau albastrui-violacee(persista 2-3 zile), apoi cafenie(3-7 zile), iar
in final galbuie(dupa 8-10 zile). Evolutia lor este in functie de marime,localizare,leziuni
traumatice sau patologice associate. Forma lor este in functie de agentul traumatica care le-a
produs. Localizarea lor indica anumite circumstante de producer : in regiunea cefalica,echimoze
ovalare, indica o sugrumare sau tentative de sugramare, pe coapse,o agresiune de conotatie
sexuala.
Hematomul posttraumatic se prezinta ca o coloratie bine definite, initial rosieticaviolacee,pe fond tumefiat, indurat si care nu dispare la presiunea digitala. Mecanismul de
producere consta in acumulare de sange consecutive rupturii posttraumatice a unor vase de sange
de calibru mai mare, ceea ce indica un traumatism mai violent asupra persoanei respective.
Hemotamul isi modifica culoare intr-un interval de timp mai mare decat echimoza datorita
cantitatii mari de sange existente. Hematomul poate fi localizat superficial sau profund in diferite
viscere. Spre deosebire de echimoze, hematoamele pot induce o stare de soc ca in cazul
hematomului cerebral. De regula, hematoamele mici si cele superficiale se resorb intr-un interval
de timp variabil, uneori hematoamele se pot infecta sau inchista,ceea ce necesita interventie
chirurgicala.
Leziuni traumatice cu solutie de continuitate a tegumentului sunt clasificata
ca atare datorita intreruperii continuitati la nivelul invelisului cutanat,ceea ce permite crearea
unei comunicari intre mediul extern si cel intern al organismului, cu posibilitatea patrunderii
germenilor patogeni. Aceste leziuni se vindeca cu cicatrici,au gravitate mai mare.
Aici
intra : Excoriatia : forma simpla a acestor leziuni, intereseaza doar epidermul. Aceastea pot fi
superficiale,cu lezarea doar a epidermului ( se acopera de o crusta galbuie) si profunde cand
intereseaza si dermul ( se acopera cu crusta rosietica). Mecanismul este de zgariere trre cu un
corp/plan dur, neted sau rugos, ce poate actiona asupra tegumentului fie perpendicular fie oblic
sau sub un ungi de 45. Localizarea si froma excoriatiilor poate sugera anumite imprejurari de
producere: semilunare la nivelul gatului sugereaza o sugrumare sau o tentativa de sugrumare,
aceleasi excoriatii localizate la nivelul sanilor sau coapselor sugereaza o agresiune cu tenta
sexuala.
Plaga- cunoscuta sub denumirea de rana,se caracterizeaza prin distrugerea
straturilor pielii,si in mod obligatoriu o sangerare locala mai mult sau mai putin ampla. Cele mai
frecvente tipuri de plagi sunt :
in functie de adancime : superficiale si profunde ( cele
profunde se imparte in perforante,ce patrund intr-un organ cavitar si transfixiante, care
traverseaza un organ parenchimatos (ficat,splina,rinichi) ).
in functie de aspectul
morfologic (mecanismul de producere ) :
Plaga contuza : denumita si plaga zdrobita,se
produce prin lovire cu sau de corp dur. Prezinta urmatoarele caracteristici : profunzime
mica,margini neregulate,zdrentuite,dintate, cu zone excoriate si/sau echimoze adiacente, fundul
este anfractuos acoperit cu cheaguri de sange. In functie de mecanismul de producere exista :
plaga plesnita ( apare cand pielea de deasupra unui plan osos dur,este lovita , cu margini relativ
drepte,forma stelata,uneori liniara); plaga strivita, atunci cand greutate agentului traumatic este
semnificativa,prezinta forma neregulata, margini zimtate,multiple zone excoriate si/sau echimoze
pe tegumentul din zona plagii.; plaga muscata , de om sau de animal.
Plaga intepata : este
rezultatul actiunii obiectelor intepatoare printr-o manevra de impingere sau impingere5

rasucire,astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral, elementele caracteristice sunt :
orificiul de intrare,canalul si orificiul de iesire. Orificiul de intrare ia forma obiectului intepator,
canalul este mai adanc datorita comprimari tesuturilor moi de catre agentul traumatic iar prezenta
orificiului de iesire denota o forta crescuta din partea agresorului.
Plaga taiata : produsa de
obiecte cu lama ascutita printr-o actiune combinata de apasare alunecare pe suprafata
tegumentare. Plagile taiate pot fi : liniare,cand agentul actioneaza perpendicular, pot fi lambou,
cand actioneaza oblic asupra tegumentului si cu amputare a unei fragment de membru,a urechii,
etc. Caracteristici : margini neregulate,peretii sunt netezi, unghiurile ascutite,fiind mai profunde
la debut(capul plagii) fata de partea finala(coada de soricel) , care prezinta o leziune traumatica
superficiala terminala. De asemenea adancimea plagii este de regula mai mica decat lungimea sa
cutanata.
Plaga taiata-intepata: este cel mai frecvent tip de plaga intalnit in practica
medico-legala. Produsa de obiecte taietoare-intepatoare printr-un mecanism deintepare- penetrare
si taiere-sectionare. Lungimea plagii nu este de regula egala cu latimea lamei,peretii sunt
netezi,iar profunzimea plagii nu este in concordanta cu lungimea lamei. Plaga poate lua mai
multe aspect : pana de despicat,stelata.
Plaga despicata este rezultatul actiunii unor obiecte
dure,grele,prevazute cu lama taietoare. Leziunile traumatice , care sunt consecinta fortei de
lovire, sunt in general mortale. Pe langa leziunile tegumentare, apar leziuni grave ale tesuturilor
subiacente: rupture sau zdrobiri de organe,fracturi,etc.
Suniectul 9. Reactia vitala
Reactia vitala reprezinta tolitatea modificarilor locale si generale care apar in organismul
viu ca raspuns la actiunea unui agent traumatic de orice natura. Reactia vitala are o deosebita
importanta in medicina legala deoarece ea reprezinta criteriul obiectiv ce permite diferentierea
leziunilor traumatice produse in timpul vietii de cele postmortale.
Reactii vitale locale :
Infiltrat hemoragic/sanguin: este consecinta fisurarii vasului de sange, cu extravazarea sangelui
in anumite tesuturi din jur. Apare ca o zona rosietica-negricioasa ce contrasteaza cu tesutul din
jur si care poate fi indepartata cu jetul de apa. Corespondentul tegumentar al hemoragiei tisulare
este echimoza sau vanataia. coagularea chegurile de sange care se formeaza in timpul vietii
sunt aderenti de vas, au suprafata rugoasa, sunt friabili si au aspect mat-uscat. Cei postmortem au
suprafata lucioasa,un sunt aderenti de vas, iar cantitatea de fibrin este foarte redusa. retractia
tesuturilor sectionate marginile unei plagi,produse in timpul vietii sunt indepartate datorita
capacitatii de retractile a pielii, pe cand marginile unei plagi postmortem nu sunt indepartate,
sunt moi si netumefiate.
inflamatia reprezinta reactia de raspuns a organismului viu la
actiunea unor factori sau agenti ai mediului, avand scop anularea sau diminuarea consecintelor
post-traumatice (repararea tesutului lezat). Particularitatile macroscopice ale inflamatiei sunt :
rubor,calor,dolor,tumor,function lesa, iar cele microscopice sunt reprezentate de reactia
leucocitara,prezenta la 15 min , posttraumatic.
Reactia vitala generala
aspiratul
pulmonar reprezinta prezenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente :
sange,continut gastric,funingine,apa, care in mod normal nu ar trebui sa fie prezente. Aceste
elemente ajung la nivel pulmonare in prezenta vietii,deci in timpul vieti.
embolia
reprezinta prezenta in vasele sanguine a unui element care, in mod normal, nu se gaseste in
sange. Embolia poate fi cu grasimi,lichid amniotic, fragmente tisulare, plancton, aer, azot, care
pot fi pusi in evidenta prin anumite tehnici special de autopsie sau coloratii specific ( pentru
grasimi coloratia Sudan )

Subiectul 10. Aprecierea gravitatii leziunilor traumatice in conformitate cu

prevederile C.P. Pentru incadrarea juridica a unor fapte penale, cum ar fi lovirea si vatam
integrit corp sau a sanat, organele de justitie solicita medicului legist precizarea unor aspecte
inscrise in legislatia penala care permit incadr corecta a faptelor in textul legii. Art 180 Lovirea
sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchis de la 1 luna
la 3 luni sau cu amenda penala. Act penala se pune in misc la plang prealab a pers vatamate. Pt
incadrarea in acest art, nr de zile de ingrijiri med necesare pt vindecarea leziunilor este de max
20 zile. Art 181 Vatamare corporala. Fapta prin care s-a pricinuit integrit corp sau sanat o
vatamare ce necesita pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile se ped cu inchis 6luni
5 ani. Act pen se pune in misc la plang prealab a pers vatamate. Impacarea partilor inlatura rasp
penala
Art 182 Vatamare corp grava. Fapta prin care s-a pricinuit integit corp sau sanat o
vatamare ce necesita pt vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 zile sau care a produs una din
urmatoarele consecinte: -pierderea unui simt sau organ ori incetarea functionarii acestora (Prin
organ se intelege o formatiune anatomica diferentiata, avand un tesut, o vascularizare si o
inervatie proprie si indeplinind independent sau impreuna cu un organ simetric o anumita
functie. Pierderea unui organ nu este echivalenta cu pierderea unui simt deoarece majoritatea
organelor sunt duble ochi, urechi, rinichi); -Infirmitate fizica sau psihica permanenta (Prin
infirmitate se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin morfologic,
functional sau morfo-functional. Infirmitatea se deosebeste de invaliditate, invaiditatea nefiind in
mod obligatoriu asociata cu o modificare anatomica);
-Sluirea (Prin slutire se intelege o
deformare evidenta morfologica sau estetica a unei regiuni anatomice, daca creeaza un prejudiciu
real fizic sau patologic. Reprezinta un prejudiciu estetic insa modificarea nu se limiteaza la fa .
Diagnosticul de slutire se confirma in momentul in care toate metodele terapeutice, de chirurgie
plastica si reparatorie au fost epuizate); -Avortul posttraumatic (Principalele probleme medicolegale in acest caz constau in determinarea: -felul, localizarea si intensitatea leziunilor
traumatice; -prezenta si varsta sarcinii in momentul loviturii; -realitatea avortului, a datelor
primelor semne si evolutia acestuia; -existenta legaturii de cauzalitate intre leziunile suferite si
intreruperea cursului sarcinii. Avortul posttraumatic costituie o vat corp grava care poate avea
consecinte dintre cele mai grave: pierderea capacitatii de procreere, decesul fatului cat si al
mamei); -Punerea in primejdie a vietii victimei (Aceasta notiune se refera la producerea unor
leziuni, care fara tratament de urgenta ar duce in mod cert la moartea victimei. Medicul legist
trebuie sa tina seama in concluziile sale de potentialul de periculozitate al unei leziuni, respectiv
de modul obisnuit de evolutie al bolii traumatice).
Subiectul 11.Traumatismul CRANIO-CEREBRAL. Intereseaza neurocraniul respectiv
scalpul,cutia cranian i continutul cutiei craniene,respectiv creierul. In medicina legala se
considera ca o leziune este deschisa daca exista comunicare intre continutul cranian si mediul
extern. Mecanismul de producere a leziunilor pot fi: Mecanisme directe nemediate (contact
direct intre cap si agentul traumatic) urmatoarele: -mecanismul de acceleratie: at cand un obiect
in miscare loveste capul in repaus; -mecanismul de deceleratie: at cand capul aflat in miscare
loveste un corp dur fix; -mecanismul de comprimare intre 2 planuri dure. Mecanisme directe
mediate -cu impact extracranian si transmiterea fortei de act la cap se face prin intermediul altor
structuri osoase care mediaza in acest fel producerea leziunilor traumatice. Mecanisme indirectenu pp impact direct intre agent si corpul uman.Acestea sunt: -mecanismul de hiperextensiehiperreflexie brutala a coloanei vertebrale cervicale sau mecanismul in lovitura de bici, leziunile
traumatice ale continutului cutiei craniene se produc datorita vitezei mai mari de deplasare a
7

craniului fata de creier care se loveste de relieful osos endocranian; -mecanismul prin sufluxul
exploziei
In urma act agentilor traumatici se produc urmat tipuri de leziuni traumatice:
Leziuni traumatice ale partilor moi epicraniene-sunt reprez. De plagi plesnite,excoriatii,
hematoame si echimoze. Cele mai frecvente pot fi situate la nivelul vertexului
,occipitalului,frontal anterior sau temporal in lovire pasiva si bilateral in comprimare. Leziuni
traumatice osoase: Craniul este format din 2 regiuni: -bolta craniana in comp. careia intra
oasele parietale si cate o port. a oaselor temporale,frontale si occipitale. -baza craniana formata
din oase subtiri si din oase pneumatice .Este divizata in 3 zone:etajul anterior-frontal,etaj.
mijlociu parietal, etaj.posterior occipital.In regiunea occipitala baza craniana se articuleaza cu
coloana vertebrala. Fracturile craniene pot fi directe sau indirecte,localizate la baza sau la bolta
craniana: 1.fracturile directe pot fi mediate sau imediate.cele imediate apar at cand agentul
traumatic loveste baza craniului ,iar fracturile mediate apar at cand forta contuziva se trans la
baza craniului prin intermediul mandibulei sau al coloanei vertebrale; 2.fracturile localizate la
nivelul boltiii craniene pot fi directe si indirecte.cele indirecte sunt produse prin mecanismul de
iradiere a unei linii de fractura de la un focar principal de fractura. Fracturile directe pot fi de mai
multe tipuri: -liniare:meridionale si ecuatoriale; orificiale-se produc prin patrunderea unui obiect
dur de micvi dimensiuni cu viteza mare; cominutive-formate din multiple linii de fractura.
Leziuni traumatice ale meningelui:in fct de gravitatea si de substratul morfologic
intalnim: -contuzia cerebrala-reprez. O modificare morfologica si functionala severa a
SNC,caracterizata prin iesirea sangelui din vasul lezat.mecanismul de producere poate fi direct
sau prin contralovitura. -Dilacerarea cerebrala-reprez. O plaga a creierului prezentandu-se ca o
ruptura a parenchimului cerebral situata fie la locul de impact ,fie diametral opus prin
mecanismul de contralovitura
Sindromul de compresie posttraumatica apare in leziunile
meningocerebrale fiind det. de hematoamele epidurale, subdurale si subarahnoidiene precum si
cele intraparenchimatoase. -Hematomul extradural-este reprez. de o colectie de sange localizata
intre duramater si planul osos.Localizarea frecventa este in zona temporo-parientala fiind
consecinta lezarii arterei meningiene mijlocii.Colectia de sange are tendinta la limitare dat
aderentei dintre duramater si os. -Hematomul subdural-este asemanator cu cel extradural,dar cu
localizare diferitainvelind uneori aproape in totalitate supraf. craniului. Prezenta unui hematom
subdural cu localizare stricta la baza neinsotit de leziuni traumatice osoase constituie un indiciu
asupra originii sale netraumatice. -Hematomul subarahnoidian este situat intre sau sub straturile
meningelui. -Hematomul intraparenchimatos-sit. in interiorul subst cerebrale.Consecinta
prezentei acestui hematom il constituie cresterea tensiuniii intracraniene,ceea ce pp interventia
chirurgicala de urgenta.
Subiectul 12.Leziuni traumatice ale GTULUI. Datorita formatiunilor importante
situate la acest nivel, orice leziune traumatica in zona respectiva poate avea consecinte dintre
cele mai grave.Ele pot det leziuni fara solutie de continuitate si leziuni cu solutie de
continuitate,dintre care cele mai grave sunt plagile. A.Traumatisme contuzive inchise =dat
zonelor reflexogena sinocarotidiana si laringiana orice lovitura de mica intensitate poate produce
moartea prin inhibitie. In lovituri puternic, accidente rutiere sau precipitari pot aparea luxatii,
fracturi sau zdrobiri totale ale laringelui, cu hemoragie secundara determinnd obturarea cailor
respiratorii si aparitia insuficientei respiratorii. In traumatismele inchise ale gatului pot aparea
urmat mecanisme tanatogeneratorii: -moartea prin inhibitie; -moartea prin asfixie mecanica
produsa prin compresia gatului din afara sau de catre hematoamele formate in tesuturile moi ori
prin obstructia cailor cu sange. B.Leziuni deschise ale gatului:aceste leziuni au o gravitate
8

mare prin interesarea pachetului vasculo-nervos al gatului:artera carotida comuna,arterele

carotidelor interne si externe,arterele cervicale,vena jugulara externa.Consecinta interesarii
acestor vase este moartea rapida prin hemoragie externa.Plagile gatului pot leza independent sau
concomitent si pachetul nervos al gatului si se insotesc constant de afectare si altor formatiuni
anatomice.
Subiectul 13.Traumatisme ale TORACELUI. In marea maj a cazurilor pot fi mortale
dat organelor vitale ce se gasesc in cutia toracica. Aceste leziuni pot fi deschise sau inchise.
Leziuni traumatice inchise:in functie de intensitatea traumatismului pot aparea echimoze si
hematoame.In cazul in care intensitatea traumatismului este mare pot aparea fracturi costale
simple sau multiple.Complicatia cea mai frecventa in cazul acestor fracturi este aparitia
hemotoraxului sau pnemotoraxului,det. de patrunderea capetelor coastelor fracturate in interiorcu
lezarea pleurei si a plamanului.Cordul si vasele mari sunt mai rara afectate. Leziuni traumatice
deschise: pp patrunderea agentului vulnerant din afara in interiorul cutiei toracelui.Cele mai
periculoase leziuni pt viata victimei sunt plagile care pot fi penetrante sau nepenetrante.Plagile
penetrante sunt frecvent periculoase intrucat det constant aparitia hemopneumotoraxului sau
hemopericardului.Toate aceste leziuni impun un tratament de urgenta medico-chirurgical
Subiectul 14.Traumatisme ABDOMINALE. Acestea pot fi inchise sau
deschise.Traumatismele inchise pp lipsa comunicarii cavitatii peritoneale cu exteriorul.In functie
de gravitate leziunile abdominale inchise pot fi mortale. Mecanismele tanatogeneratorii sunt:
-hemoragia si socul hemoragic prin ruperea unui organ visceral (ficat, splina, pancreas) sau a
unor vase cu hemoperitoneu consecutiv.
-peritonita prin deschiderea unui organ
cavitar(stomac,vezica,intestin) -moartea prin inhibitie prin iritarea plexului solar(plex nervos
abdominal). Aceleasi mecanisme pot fi luate in considerare si in traumatismele abdominale
deschise produse cu instrumente ascutite sau proiectile. Plagile penetrante abdominale pot fi
perforante sau transfixiante. Trumatismele abdominale cu interesarea organelor reprez. urgente
chirurgicale pentru salvarea vietii victimei.
Subiectul 15. Caderea si precipitarea- apar in conditii variabile, ambele fiind
consecinte ale echilibrului.Caderea reprez o schimbare a pozitiei corpului, astfel incat o parte a
acestuia ia contact cu planul de susinere.Precipitarea reprez trecerea corpului de pe un plan
superior pe un plan inferior, sub actiunea grvitaiei. Gravitatea leziunilor produse prin
precipitare si cadere depinde de o serie de factori: -viteza de cadere, care la randul ei depinde de
inaltimea si greutatea corpului; -proprietatile obiectelor de care se loveste corpul in cadere;
-regiunea lezata; cele mai grave leziuni sunt cele sit la niv capului;
Pierderea echilibrului
poate fi consecinta unor cause interne- boli neurologice, sincopa cardiac, epilepsia sau cause
externe-umiditatea solului,obscuritatea, diferite obstacole.
Cderea Leziunile produse prin
cadere au o serie de caracteristici care servesc la stabilirea mecanismului de producere.Astfel,
aceste leziuni se sit pe partile proeminente ale corpului, nas, barbie, frunte, coate,genunchi, zona
occipital si constau in echimoze, excoriatii, hematoame, plagi si fracturi. O alta caracteristica a
acestor leziuni este faptul ca sunt unipolare, adica sunt situate pe o singura parte a corpului.
Precipitarea Principala caracteristica a leziunilor prin precipitare este gravitatea, cel mai adesea
ele fiind mortale. A2a caract este ca sunt multipolare, fiind situate pe mai multe parti ale
corpului. Sunt extreme de numeroase si foarte variate. In functie de aceste caracteristici se poate
face diagnosticul diferential intre leziunile de cadere si cele de precipiare. Nu trebuie uitat insa
9

si importanta cercetarii caracterulu vital al leziunilor (in special de precipiatare) in cadrul

expertizei medico legale, deoarece pentru disimularea unei crime, cadavrul poate fi aruncat de la
inaltime spre a sugera sinuciderea sau caderea accidentala.
Subiectul 17. In general OCUPANII pot suferi 2 mecanisme lezionare: 1.prin oc
direct( proiectare sau ejectare) partile moi se comporta diferit in functie de regiunea
topografica, astfecl coapsele, gambele, genunchii, partile moi sunt mai afectate decat scheletul si
invers la umar si antebrate: partile osoase sunt mai grav lezate decat partile moi; 2. prin forte
cinetice si vibratorii create, apare mecanismul lezional specific traumatologiei rutiere,ca urmare
a acceleratie bruste,care modifica greutatea dinamica a organelor si pozitia lor anatomica. Astfel,
deflectarea cervical cu hiperextensie brusca duce la contuzia medulara. In fracturile de coloana
vertebrala, prin deplasarea fragmentelor osoase are loc strivirea si sectionarea maduvei spinarii.
Aorta se rupe prin intermediul sternului care loveste cu efect de lopata. In functie de locul pe
care il ocupa in masina,pasagerii prezinta o serie de leziuni traumatice. Soferul prezinta leziuni
prin impactul cu volanul, localizate la nivelul sternului, coastelor si la viscerele adapostite de
cutia toracica. La nivelul membrelor inferioare apar frecvent fracturi localizate fie la gamba,
genunchi sau plante. Daca volanul este telescopic, soferul e proiectat inainte, lovindu se cu capul
de parbriz sau de stalpul lateral stang, rezultand fracturi de piramida nazala, de mandibula si
dento-alveolare. Pasagerul de langa sofer prezinta in maj cazurilor cele mai grave leziuni. In
impactul frontal, datorita inertiei este proiectat inainte. Capul se loveste de partile proeminente
din interiorul vehiculului si apar fracturi ale craniului,mandibulei,ale arcadei temporarozigomatice si ale oaselor frontale. Daca nu exista tetiera, exista posib aparitiei fracturilor la niv
coloanei cervicale cu moarte rapida sau paralizii. Pasagerii din spate sunt proiectati brusc pe
spatarul scaunelor din fata. Datorita capitonajului forta loviturii este absorbita,ceea ce face
leziunile sa fie mai putin grave. Cele mai frecvente leziuni sunt: entose, intinderi ligamentare,
fracturi ale membrelor inferioare.
Subiectul 18. Leziunile la PIETONI. 1.mecanisme simple: - prin impact direct
aparleziuni la locul de contact cu autovehiculul.acestea depind de partea cu care auto ia contact
cu corpul si pot fi echimoze, hematoame, fracturi, plagi contuze. Dupa impact pe hainele sau
corpul victimei pot ramane urme de la vehicul : vopse, rugina, ulei, dupa cum pe partea de
vehicul care a lovit se pot gasi urme biologice prov de la victim: sange, fire de par. - leziuni de
proiectare, polimorfe si mult mai grave. Se gasesc pe partea opusa celor de lovire. In functie de
viteza vehiculului victima e proiectata de la cativa metri la zeci de metri, pe ca;daram , stalp,
pom. Leziunile aparute sunt mortale prin traumatism cranio-cerebral. -leziuni de calcare sunt
mai rare; cel mai frecv apar in cadrul unor mecanisme complexe;sunt foarte grave, majorit
mortale. -leziuni de tarare, apar cand victima e agatata si tarata pe o anumita distanta; apar sub
forma unor excoriatii in placard, ce pot imita arsurile; uneori se pot produce delabrari ale pielii si
partile moi pe suprafete mari. 2. mecanisme asociate: - lovirea si caderea apar in sit in care
auto are viteza de deplasare redusa ;vor aparea 2 focare lezionare, unul la nivelul unde masina
loveste victim si altul in care victim ia contact cu planul de sustinere; leziunile aparute sunt
variate, echimoze,hematoame, fracturi, rupturi musculare . - lovire-proiectare , apare in cazul
vehiculelor cu viteza > 40km/h; apar leziuni grave, mai ales in zona de contact cu solul si se
expr prin traumatism cranio- cerebral si leziuni ale organelor interne . -lovire-basculareproiectare apare la viteze sub 40 km/h; in rulare masina loveste victim, o arunca pe capote si apoi
dupa basculare o proiecteaza pe planul de rulare; pe capota masinii este imprimat conturul cutiei
10

craniene sau al altei regiuni a corpului cu care victim e aruncata pe masina. -lovire-cadere si
calcare, lovire-cadere si tarare caracteriz prin multipolaritatea leziunilor , imposibilitatea
individualizarii fiecarei leziuni in parte ca mechanism de producere si prezenta obligatorie a
leziunilor osoase plurifocale .
Subiectul 20 Aciunea proiectilului (glonului) Principiul de funcionare al armelor de foc
are la baz fora de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia
unei incrcturi. Capacitatea de penetrare este determinat n primul rnd de aa-numaita fora
2
vie a acestuia. Fora vie se calculeaza dup formula E= m v /2. n general, asupra corpului
uman glonul are 4 aciuni: -De penetrare, ce formeaza un orificiu de intrare rotund sau ovalar cu
pierdere de substan; -De nfundare, apare cnd viteza proiectilului este mic; glonul despic
esutul ca o pan, formnd un orificiu de intrare in form de fant; -Contuziv, apare cnd fora
vie este foarte mic i glonul poate aciona ca un obiect tare, producand o echimoza sau
excoriatie; -De rupere apare cand tragerea se face de aproape. In cazul tragerilor de aproape ,
cand se vizeaza un organ cavitar ce contine materie bogata in apa (stomac plin, creier), apare
explozia organului respectiv, datorita faptului ca presiunea exercitata pe o suprafata lichida se
raspandeste uniform pe intreaga suprafata lichida.
Subiectul 21 studiul orificiului de INTRARE. Orificiul de intrare este mai mic decat
calibrul proiectilului datorita faptului ca pielea are un grad de elasticitate determinat de fibrele de
elastina. In plus, tegumentul se retracta in momentul in care este agresionat. Orificiul poate fi
egal ca dimensiune cu calibrul glontului cand pielea este situata aproape de os, cum se intampla
la craniu, unde capacitatea elastica a tegumentului este micsorata. Orificiul de intrare este mai
mare decat calibrul glontului in tragerile de aproape sau cu teava lipita, cand actiunea destructiva
a proiectilului este asociata cu actiunea gazelor. In mod obisnuit in tragerile de departe orificiul
de intrare este rotund; el poate fi oval atunci cand glontul nu patrunde perpendicular, ci sub un
unghi oarecare, sau aproape cand intervine forta gazelor, sau atunci cand varful glontului este
bont sau rotund. Cu cat forta vie a glontului este mai mare, in tragerile de departe, cu atat
marginile orificiului vor fi mai netede. La nivelul orificiului de intrare a proiectilului se observa
o serie de modificare care au mare importanta medico-legala. Aceste modificari apar in mod
constant indiferent de distanta de la care s-a tras si se datoreaza actiunii factorilor primarI ai
impuscarii (proiectil). -Gulerasul de excoriatie este o mica lipsa de substanta la nivelul buzei
orificiului de intrare. Explicatia producerii acestei excoriatii este urmatoarea: epidermul este mai
putin elastic decat corionul, acesta se rupe primul in contact cu proiectilul si se detaseaza in jurul
plagii, pe o distanta de 1-2 mm de marginile orificiului. La omul viu gulerasul de excoriatie sau
de eroziune are o culoare rosie; la cadavru, fiind vorba de o lipsa de substanta se pergamenteaza.
-Gulerasul de stergere (manjire) - se datoreaza stergerii glontului de marginile orificiului,
determinand incarcarea acestor margini cu particule de pulbere nearse, unsoare, fum (elemente
ce se gasesc pe camasa glontului). -Inelul de metalizare se datoreaza si el stergerii glontului de
marginile orificiului de intrare, aici depunandu-se mici particule metalice antrenate pe glont in
urma frecarii acestuia de teava.
Atunci cand distant de la care s-a tras este mai mica de
60 cm 1m (dupa tipul de arma) in jurul orificiului de intrare apar pe langa modificarile amintite
mai sus, o serie de modificari noi, datorita factorilor suplimentari sau secundari. Acestea sunt:
-Tatuajul care se datoreaza depunerii pe piele in jurul orificiului de intrare, a pulberilor nearse
ce determina o serie de incrustatii negricioase depuse pe o suprafata cu atat mai mare cu cat gura
tevii este mai departe de corp. -Mansonul de fum se datoreaza funinginii. -Arsurile
datorita actiunii flacarii -Aspectul neregulat al marginilor orificiului de intrare care este
11

urmarea actiunii gazelor. Aceste 4 modificari apar asa cum am aratat numai in tragerile de
aproape si ele variaza ca intensitate dupa tipul de arma: astfel la armele vechi actiunea lor se
manifesta pana la o distant de 1,5m , actiunea flacariim a fumului si a pulberilor nearse fiind mai
intensa. In schimb la armele moderne actiunea acestor factori suplimentari se manifesta de la o
distant mai mica (cca. 60cm), iar actiunea gazelor este mai puternica.
Prezenta factorilor suplimentari (pulbere nearsa sau fum) se pune in evidenta pe piele (in
jurul orificiilor de intrare sau in spatiul dintre police si index la sinucideri) prin prelevari din
aceste zone si folosirea in laboratoarele criminalistice a reactiilor chimice specifice cu brucina si
difenilamina. Se pot face prelevari si de pe haine.
In medicina legala in raport cu aceste
modificari se vorbeste de trageri in limita de actiune a factorilor suplimentari sau in afara limitei
acestor factori. In acest fel se poate vorbi despre trageri cu teava lipita sau semilipita, de trageri
de foarte aproape, de trageri in limita factorilor suplimentari si de trageri in afara factorilor
suplimentari.
Tragerea cu teava lipita prezinta 2 situatii: Cand gura tevii este aplicata ermetic pe
piele. In acest caz orificiul de intrare este inconjurat de inelul de imprimare al gurii tevii, iar
proiectilul si factorii suplimentari se afla pe canalul produs de gaze si de proiectil; Cand gura tevii
nu este aplicata ermetic, gazele patrund sub piele si o rup sub forma de cruce sau stea. Orificiul de
intrare in tragerea cu teava apropiata are loc in limitele actiunii factorilor suplimentari
(flacara, gaze, fum, pulbere nearsa) pe care-i vom analiza in mod separat pe zone: Zona actiunii
flacarii pentru pulberea neagra aceasta zona se caracterizeaza printr-o parlire a epidermei si parului.
Urme se obserca si pe imbracaminte. Zona actiunii gazelor gazele au o actiune mecanica, termica si
chimica. - mecanic, la o distante de 1-5cm , poate rupe imbracamintea, avand un aspect cruciform. In
tragerile de la 10 cm, orificiul de intrare in imbracaminte este rotund si neregulat - termic, se
manifesta prin parlirea tesuturilor; - chimic, se constata aparitia carboxihemoglobinei in rana produsa
(coloratie rosu-carmin a tesutului si muschilor din jurul ranii). Zona actiunii fumului difera de
culoare, de originea pulberii: neagra, gri, galbena, verde etc. Pentru pulberile fara fum. In tragerile
pana la 5 cm, se formeaza un cerc negricios cu diametrul de 3-8 cm, lezeaza epiderma; in tragerile de
la 7-15 cm, un cerc mai putin vizibil cu marginile periferice neclare. Zona actiunii pulberii nearse
(zona de tatuaj) incrustarea granulelor acestei pulberi in jurul orificiului de intrare, formeaza o
figura concentrica si circulara in tragerile perpendiculare si una ovoida in tragerile oblice. Marimea
acestor figuri creste cu distanta, iar numarul lor este invers proportional cu cresterea distantei
Subiectul 22 studiul orificiului de IEIRE
Trecand prin corp glontul isi pierde o parte insemnata din energie, astfel ca la iesire el
actioneaza ca o pan asupra pielii, desfacand-o sub o forma de fant. De aceea, la nivelul orificiului
de iesire nu intalnim pierdere de substanta, asa incat acesta va avea un aspect caracteristic, fara
pergamentarea marginilor. Dimensiunile orificiului de iesire pot fi mai mici decat ale glontului sau
pot fi egale sau mai mari decat proiectilul. In studiul comparativ dimensional dintre orificiul de
intrare si cel de iesire trebuie cunoscute urmatoarele: Pentru ca orificiul de intrare sa fie egal cu cel de
iesire, proiectilul trebuie sa treaca prin corp cu mare viteza, sa fie animat de o miscare elicoidala
accentuata, sa strabata tesuturi avand aceeasi densitate si sa nu se deformeze pe traiectorie dupa
patrundere. Pentru ca orificiul de intrare sa fie mai mare decat cel de iesire, trebuie ca proiectilul sa
intre oblic si sa iasa perpendicular, sa antreneze la intrare un corp strain pe care apoi sa-l abandoneze
in canal si asupra orificiului de intrare sa actioneze gazele.
Pentru ca orificiul de intrare sa fie mai
mic decat orificiul de iesire, trebuie ca proiectilul odata intrat sa se deformeze pe traiectorie marindu-

12

si volumul, sau el sa intre perpendicular si sa iasa oblic; in sfarsit acest aspect mai apare atunci cand
proiectilul antreneaza la iesire eschile osoase.
Subiectul 23 - Fenomenul de << Backspatter >> In cazul in care descarcarea armei
indiferent de tip, se face aproape de corpul victimei se va obserca la locul faptei, dar si pe mana
victimei sau a agresorului fenomenul de imprastiere a petelor de sange. Fenomenul consta in ejectarea
materialului biologic de la nivelul orificiului de intrare a unei plagi produse prin arme de foc in sens
invers directiei de intrare a proiectilului. Cauza de producere a fenomenului este determinata de
expansiunea rapida a gazului de propulsie la nivelul cavitatii virtuale care apare intre tegument si
tesuturile subiacente. Plagile impuscate ale capului determina un backspatter mai accentuat datorita
incompresibilitatii tesutului osos. Backspatter-ul este prezent pe o suprafata de 60-100cm2, iar
picaturile de sange permit in functie de forma- sa se stabileasca directia. Un element important a
fost cel al prezentei in backspatter a microfragmentelor tisulare dure ( piele si os ) fapt ce poate
permite stabilirea unui diagnostic eficient al impuscarii accidentale sau a sinuciderii in functie de
prezenta micro-petelor de sange sau a microfragmentelor tisulare pe mana sinucigasilor. Demn de
amintir este cel a doua tipuri de pete de sange in cadrul fenomenului de backspatter pete cu
diametrul sub 0,5mm ( pete mici) care pot fi evidentiate pana la 100cm de la nivelul orificiului de
intrare si pete cu diametrul de peste 0,5mm , care nu pot fi evidentiate la distanta mai mare de 50-60
cm de orificiul de intrare. Petele mici pot ajuta la stabilirea directiei de tragere prin distributia lor, in
timp ce petele mari sunt utile prin faptul ca au forma alungita, uneori concordanta cu directia de
tragere.
Subiectul 24 clasificarea asfixiilor mecanice Scaderea concentratiei de oxigen la nivel tisular
(hipoxie) sau absenta acestuia poate fi consecinta perturbarii procesului fiziologic in oricare din
etapele procesului respirator. Deci pot aparea urmatoarele tipuri de asfixii mecanice:
- anoxii de aport cantitatea care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta; aceste
anoxii pot fi provocate de cauze: neviolente (patologice) pneumonii , BP, tumori
laringiene, deci diverse boli care impiedica buna desfasurare a ventilatiei; --violente (asfixii)
care au ca mecanism scaderea/absenta concentratiei de O2 din aerul expirat (inlocuit cu
altceva decat O2, de exemplu CO2) sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei, din diferite
cauze: astuparea orificiilor respiratorii, comprimarea externa a cailor respiratorii, asa cum
apare in cazul compresiunii toraco-abdominale sau pneumotoraxului traumatic sau in cazul
electrocutiei.
- anoxii de transport in aceasta situatie sanele nu-si poate indeplini functia de transpotor a O2;
aceste anoxii pot fi: anoxii stagnante apare atunci cand singele circula cu viteza foarte redusa,
datorita unei disfunctii cardio-vasculare. Cauza neviolenta.
Anoxii anemice care apar in
toate tipurile de anemii. Pot fi violente (hemoragii masive) sau neviolente (boli ale sangelui).
- anoxii de utilizare se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi in metabolismul
celular O2-ul din sange. Aceste anoxii pot fi de cauza violenta (intoxicatia cu HCN, barbiturice,
morfine, sau in hipotermie cand se produce reducerea metabolismului) sau cauza neviolenta
(alcaloze si acidoze).
Subiectul 25 asfixii mecanice produse prin comprimarea gatului ( spanzurare,
strangulare, sugrumare)
Spanzurarea= asfixie mecanica produsa prin comprimarea gatului cu ajutorul unui lat,
actionat de greutatea propriului corp. In functie de pozitia corpului fata de sol, de pozitia nodului,
13

spanzurarea poate fi: - completa, cand corpul nu are contact cu solul; - incompleta, cand corpul,
prin diferitele parti ale lui, are contact cu solul; - tipica, cand nodul este situat la ceafa; -atipica,
cand nodul este situat in oricare alta parte a gatului.
Tanatogeneza in cazul spanzurarii poate fi explicabila prin 4 mecanisme: Mecanismul
mecanic sau asfixic prin care se impiedica patrunderea aerului in plamani, prin comprimarea cailor
respiratorii.
Mecanismul vascular sau hemodinamic prin care vasele de la baza gatului sunt
comprimate si implicit fluxul de sange spre creier.
Mecanismul neuroreflex determinat de
comprimarea brutala a sinusului carotidian, formatiune refelxogena situata la baza gatului, cu oprirea
instantanee a inimii;
Mecanismul medular care apare in cadrul executiilor cand are loc
alungirea brutala sau elongarea maduvei spinarii, uneori cu sectiune medulara, asa-numita fractura
spanzuratilor urmata de incetarea concomitenta a activitatii centrilor nervosa medulari ai inimii si
respiratiei.
Modificarile specifice spanzurarii sunt: 1. Santul de spanzurare depresiune
pergamentata, situata circular in 1/3 superioara a gatului, cu traiect oblic ascendent catre regiunea
nodului, de adancime neuniforma; este mai adanc si este intrerupt in partea opusa nodului; 2. Dunga
echimotica care este continua sau discontinua, situata de-a lungul marginii superioare a santului,
formata prin hemoragia punctiforma din straturile superficiale ale pielii.3. linia argintie pe fata
interna a tegumentului sub sant, datorita comprimarii tesutului adipos subcutanat. 4. Infiltrate
sanguine adiacente santului, in muschiul sternocleidomastoidian (semnul Walcher). 5. Fracturi ale
laringelui si/sau osului hioid.6. Fracturi/luxatii ale coloanei vertebrale. 7. Plesnituri transversale ale
stratului intern al carotidei (semnul Amussat). Problemele medico-legale pe care expertiza trebuie sa
le rezolve sunt in primul rand, stabilirea faptului daca este sau nu vorba de o moarte prin asfixie ,
forma de asfixie si agentul producator si stabilirea caracterului vital al santului de spanzurare, avand
in vedere posibilitatea disimularii unei crime prin spanzurare. STRANGULAREA = este o forma
de asfixie mecanica care se realizeaza prin compresiunea gatului cu ajutorul unui lat ce se strange
progresiv, actionat de o forma din afara. Tanatogeneaza poate fi explicata prin aceleasi mecanisme
descrise la spanzurare, cu mentiunea ca mecanismul neuroreflex nu este implicat in producerea
decesului. Modificari specifice strangularii- santul de strangulare apare ca o depresiune
pergamentata situata circular in 1/3 medie sau inferioara a gatului, are traiect orizontal, adancimea
este uniforma si este complet - leziunile traumatice decelate la autopsie sunt mai evidente dupa
sectionarea pielii gatului - mult mai frecvent decat in cazul spanzurarii, in strangulare vor aparea
leziuni traumatice de aparare, deoarece victima opune rezistenta; atunci, insa, cand cel agresat este in
stare de inconstienta sau paralizat aceste leziuni de aparare vor lipsi.
- stigmatele externe ale unei asfixii mecanice sunt mai evidente.
Circumstante de
producere:*omucidere , in majoritatea cazurilor *accidente, cazul celebrei dansatoare Isadora Duncan
care a decedat prin strangulare accidentala *sinucidere , foarte rar, dar posibil, insa iti trebuie o vointa
de fier. Tractiunea asupra latului poate fi exercitata in mod direct, fie cu mana fie cu piciorul sau
indirect, prin intermediul unui dispozitiv, un lemn sau o vergea, trecute prin cele 2 capete ale
cordonului si rasucite astfel incat sa realizeze comprimarea gatului. SUGRUMAREA = este o forma
de asfixie mecanica ce se realizeaza prin comprimarea gatului cu ajutorul mainilor. Tanatogeneza
poate fi explicata prin aparitia mecanismului neuroreflex si a celui hemodinamic, mai rar cel mecanic
de comprimare a cailor respiratorii superioare.
Modificarile specifice sugrumarii sunt
reprezentate de: - lezini traumatice elementare la nivelul gatului, reprezentate de echimoze, ovalar
alungite, determinate de degete, si /sau excoriatii semilunare produse de unghii. - frecvent se poate
constata amprenta arcadelor dentare pe limba - spuma sanguinolenta la nivelul orificiilor respiratorii
si in caile respiratorii - leziuni traumatice de aparare, cand victima este contienta.Circumstante de

14

producere: *omucidere cel mai frecvent.*sinuciderea nu este posibila , deoarece dupa pierderea starii
de constienta, are loc relaxarea musculara.
Subiectul 26 Compresiunea Toraco-Abdominala Este o forma de asfixie mecanica ce se
realizeaza prin comprimarea toracelui si /sau a abdomenului; presiunea care actioneaza asupra zonei
toraco-abdominale, impiedica excursiile respiratorii ale mm. Respirator, care se numeste diafragma.
La un adult normoponderal, o greutate de 40-50 kg este suficienta pentru a realiza asfixia prin
comprimarea toraco-abdominala. Tanatogeneza poate fi explicata prin:- mecanismul mecanicanoxic aerul nu mai poate fi inspirat (la fel ca in cazul electrocutiilor); - mecanismul
hemodinamic, apare stagnarea sangelui anoxia stagnanta.
Moartea se instaleaza lent , ceea ce
face ca modificarile generale sa fie foarte intense. De fapt diagnosticul de asfixie mecanica prin
comprimare toraco-abdominala se pune , in principal pe baza circumstantelor in care a fost gasit
cadavrul, corelate cu elemente gasite la autopsie.
Circumstante de producere: - accidente , cele
mai frecvente, surpari d maluri, ziduri daramate, avalanse, vehicule rasturnate sau tamponate, etc.
omucidere - disimularea unei alte morti violente printr-o comprimare toraco-abdominala
accidentala
Subiectul 27. SUFOCAREA Este o asfixie mecanic produs prin astuparea concomitent a
orificiilor respiratorii externe cu ajutorul minii sau cu diferite obiecte moi, ceea ce face imposibil
ptrunderea aerului prin cile respiratorii spre plmni. Tanatogeneza este explicat prin
mecanismul anoxic, singurul mecanism implicat. Modificari specifice sufocarii:-leziuni traumatice
elementare, frecvent apar echimoze alungite sau ovalare determinate de degete sau excoriaii
semilunare determinate de unghii n jurul gurii i nasului.- pe feele interne ale buzelor apar
echimoze, plgi superficiale, determinate de comprimarea buzelor ntre arcada dentar i agentul
traumatic.-uneori, se pot evideniaia cavitatea bucal sau n fosele nazale, fragmente din materialul
folosit la sufocare.-leziuni traumatice de aprare n cazul n care victima se putea
apra.Circumstante de producere-omucidere,frecvent-accidente, n special la bebelui.-sinucidere,
extrem de rar ( n literatura de specialitate este menionat un caz al unui individ care s-a sinucis prin
sufocare, astupndu-i gura i nrile cu o hrtie lipit cu clei de cizmrie).
OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII Obstrucia cilor respiratorii se realizeaz
prin stenoza sau obstrucia intern a CRS (laringe, trahee, bronhii i ramificaiile acestora) cu diferii
corpi strini. Pentru a se produce asfixia este nevoie ca lumenul respirator s fie redus la mai puin de
1 pe 2 din diametru.Obstrucia se poate produce prin:-diversi corpi straini
-obstrucia prin clu,
din cnep, hrtie, paie, care blocheaza faringo - laringele.
Subiectul 28.Submersia (INECUL) Form de asfixie mecanic ce se realizeaz prin
obstrucia cilor respiratorii-aiveolelor pulmonare cu lichide ce nlocuiesc aerul respirat.
Tanatogeneza n nec (submersie) se realizeaz prin urmtoarele mecanisme: -mecanismul mecanic anoxic , determinat de lichidele care blocheaz CRS -mecanismul neuro - reflex, exprimat prin
spasmul laringian, care poate apare n mod reflex la contactul apei cu faringo - laringele sau prin
mecanismul de hidrocuie sau sincopa termo - diferenial sau reflexul de plonjon ce poate aprea la
contactul brusc al corpului ncins cu apa rece. -mecanismul hemodinamic, diferit n funcie de tipul
apei n care se produce submersia: A) n ap dulce (deces ti aproximativ 4 minute), apa din
alveolele pulmonare trece n vasele de snge aflate n vecintate (capilarele pulmonare), realiznd
hipervolemie cu hemodiluie, rezultnd distrugerea hematiilor i eliberarea de ioni de K(potasiu),
responsabil de apariia fibrilaiei ventriculare i implicit a stopului cardiac resuscitai; B) n apa
srat (deces n aproximativ 8 minute), se creeaz o hiperconcentraie n alveolele pulmonare, ceea
15

ce va determina ieirea lichidului din snge, cu apariia edemului pulmonar. -mecanismul hipotermic,
cu apariia ocului hipotermic atunci cnd corpul rmne n ap rece timp ndelungat. Fazele
inecului: -faza preasfixic sau de apnee voluntar, are loc oprirea reflex a respiraiei, care dureaz
pn cnd concentraia de C02 din snge crete suficient de mult pentru a declana automat micrile
respiratorii. Apa ptruns pe cile respiratorii declaneaz reflexul de aprare, de ncercare de
eliminare a lichidului, manifestat prin dispneea expiratorie. -faza convulsiv se caracterizeaz prin
pierderea strii de contien (aproximativ 1 minut) i apariia convulsiilor. -faza de com, cu
respiraii ample, terminale, acum se nghite i se aspir ap, i instalarea progresiv a asfixiei.
Ulterior, cadavrul cade la fundul apei. Ridicarea la suprafa este determinat de apariia gazelor de
putrefacie (vara dup 2-3 zile) Datorita contactului prelungit cu apa pe corpul victimei apar
modificri specifice: -pielea de gin, apare dup aproximativ 3- 4 ore de lafieci este consecina
contraciei mm. erectori ai firului de pr. -Macerarea pielii, care const n albirea, nttrirea, ncreirea
i detaarea tegumentului, iniial palmo - plantar, apoi generalizat. -Mnua morii (epiderm i
unghii), la aproximativ 30 de zile, -Cderea prului, ncepe n aproximativ 10 zile i devine manifest
la 20 zile. -Adipoceara debuteaz dup detaarea epidermului, n urma reaciei esutului adipos cu
srurile din ap: vara apare dup aproximativ 1 - 2 luni iar iama dup 2-3 luni. Putrefacia ncepe n
aproximativ 48 ore. Din punct de vedere anatomo-patologic, n necare se constat o serie de aspecte
caracteristice care atest faptul c decesul s-a produs prin acest mecanism. Apare astfel, creterea
fluiditi sngelui (n necul n ap dulce), prezena la nivelul gurii i nasului a ciupercii necatului" ,
produs prin frecarea amestecului de ap cu aer de peretele CRS. De asemenea apare i emfizemul
hidro - aeric, cnd plmnii apar voluminoi, grei, iar pe seroasa pleural apar peteii Paltauf mari,
albstrui, produse prin rupturi ale pereilor alveolari i capilari. La autopsie, vom constata ap n
stomac, n special n poriunea iniial a intestinului subire, numit duoden, precum i staz visceral
(snge n cantitate mare n organele viscerale). Expertiza medico - legal n necare va trebui s
precizeze cauza morii pe baza examenelor anatomopatologice de laborator. Trebuie avut n vedere
posibilitatea unei mori subite n ap, caz n care lipsesc semnele de necare. Diagnosticul de laborator
se bazeaz pe studiul planctonului acvatic (alge, diatomee) ce poate fi gsit n interiorul alveolelor
pulmonare atunci cnd decesul s-a produs datorit necrii.
Subiectul 29. LEZIUNILE l MOARTEA PRODUSE PRIN AGENI FIZICI. Medicina
legal ntlnete adeseori cazuri de leziuni sau mori datorate efectelor diferitelor forme de energie
fizic asupra organismului. Aceste forme variate de energie fizic, pot fi naturale sau produse de om,
ns toate conduc n final la declanarea unui ntreg complex de modificri morfofuncionale grave
care pot duce la deces.11.1. Variaiile de temperatur Organismul uman dispune de sisteme de
adaptare fa de variaiile de temperatur. Atunci cnd aceste mijloace de protecie sunt insuficiente,
omul va prezenta modificri locale i generale datorit hipo - sau hipertermiei 11.1.1. Leziunile si
moartea prin TEMPERATUR NALT Organismul uman este mult mai puin adaptat la
temperaturile nalte decat cele sczute i reacioneaz mult mai zgomotos la aceste temperaturi. In
privinta modificrilor locale, leziunile aprute poart numele de arsuri cnd sunt produse prin flacr,
metale nclzite, gaze fierbini sau raze solare i opriri cnd sunt produse prin lichide fierbini sau
aburi. Arsura de gradul I - se caracterizeaz prin hiperemie, tumefiere i durere| local. Dup un timp,
roeaa i tumefierea dispare, persist un timp o culoare rosie nchis, apoi urmeaz descuamarea
epidermului. Arsura de gradul II - se caracterizeaz prin inflamaie cu apariia de bule (flictene) cu
lichid transparent, rareori tulbure, Arsura de aradul III - se caracterizeaz prin necroz tisular ce
constituie un teren favorabil pentru apariia infecilor. Vindecarea se face prin apariia de cicatrici
retractile, dureroase, cu limitarea micrilor dac sunt localizate la nivelul plicilor. Arsura de aradul
16

IV - se caracterizeaz prin apariia carbonizrilor. Acest grad de arsura apare doar la cadavru. Moartea
prin arsuri se poate produce fie rapid datorit ocului iniiat de excitarea intens a terminaiilor
senzitive din piele, fie, mai trziu, datorit ocului postcombustional. Arsurile se pot complica cu
infecii locale sau generale. Dintre complicaiile cele mai frecvente amintim bronhopneumonia i
nefrita, complicaii care pot determina i ele moartea. In ceea ce privete aciunea temperaturilor
nalte asupra organismului, ele produc supranclzirea corpului. Supranclzirea corpului poate aprea
vara n caz de canicul sau n orice alt mediu industrial. n aceste cazuri temperatura corpului crete,
apar transpiraii puternice, roirea feei, iar la o temperatur de 44 -45 C survine moartea prin
paralizia centrilor nervoi. Examenul cadavrelor cu arsuri este important i pentru a stabili dac aceste
arsuri au caracter vital sau post-mortem, pentru a diagnostica corect cauza mortii. Sunt situaii de
disimulare a morii prin incendierea cadavrului, n cazul decesului prin arsuri diagnosticul pozitiv este
dat de examenul microscopic al flictenelor, de prezena arsurilor la nivelul gurii, faringelui, precum
i, cel mai important semn, prezena de carboxihemoglobin n snge n concentraie ridicat.
Subiectul 30. Leziunile si moartea prin FRIG (TEMPERATURI SCZUTE). Moartea prin
temperaturi sczute este n general accidental, dar condiiile suspecte n care se gsesc cadavrele
precum i lipsa de leziuni caracteristice impun o anchet i o expertiz medico - legal amnunit.
Aciunea local a frigului se caracterizeaz prin apariia de leziuni traumatice numite degerturi, care
prezint 4 grade: -gradul I - se caracterizeaz prin apariia de tulburri circulatorii care se traduc prin
vasoconstricie, pielea devenind palid, sngele se acumuleaz n viscere, dar rapid dup aceea apare
vasodilataia paralitic care d o culoare albstruie pielii. Concomitent apare o durere puternic i
sensibilitatea pielii dispare. -gradul II - se caracterizeaz prin inflamatie, flictene pline cu exudat
sanguinolent inflamator. Flictenele se sparg uor, lsnd la vedere ulceratii greu vindecabile. -gradul
III - se caracterizeaz prin necroza pielii i esutului subcutanat.-gradul IV - necroza se ntinde n
profunzime, pn la oase, complicat frecvent cu infeci secundare.
La cadavru degeraturile de
gradul I nu persist; flictenele i necrozele se pstreaz mai bine. Flictenele sunt mici, se sparg uor i
sunt pline cu un lichid roiatic tulbure, spre deosebire de cele din arsuri, unde veziculele sunt mai
mari, mai greu de spart i conin lichid transparent deschis, rareori tulbure, dar niciodat
sanguinolent.
Sub aciunea frigului este tulburat termoreglarea (mecanism care menine
temperatura organismului constant) n sens negativ iar temperatura corpului ncepe s scad. La 34 340 C apare o stare de slbiciune i oboseal. Dac temperatura i menine tendina de scdere apar
ameeli, somnolen. Funciile vitale se diminueaz treptat iar la o temperatur a corpului de 25 C e
instaleaz moartea.
Aadar, moartea nu se instaleaz prin ngheare propriu - zis ci printr-o
rcire a corpului. Frigul produce o serie de tulburri metabolice ce au repercusiuni asupra sistemului
nervos central. Principala tulburare metabolic est inhibarea sau blocarea proceselor chimice de
asimilare a oxigenului la nivel tisular. Ori, sistemul nervos, extrem de sensibil la lipsa de oxigen, va
avea cel mai mult de suferit.
Expertiza medico - legal a morii prin frig se face dup
dezghearea cadavrelor n ncperi rcoroase, cci leziunile anatomopatologice se modific la o
dezgheare rapid. Dup dezgheare, autoliza i putrefacia avanseaz foarte rapid. Caracteristic
examenului intern este coloraia violaceu nchis a organelor, datorit CO2 neutilizat la nivel tisular
n urma inhibrii la frig a enzimelor respiratorii, i apariia la nivelul mucoasei gastrice a petele
Vinievschi, mici sufuziuni sanguinen stratul superficial al mucoasei gastrice. Diagnosticul pozitiv
de moarte prin frig se pune avnd n vedere urmtorii parametri: aspectul rou deschis al
lividitilor; snge roz deschis i lichid n cord;sufuziuni sanguine pe mucoasa gastric;examenul
toxicologic pentru stabilirea alcoolemiei; excluderea morii subite sau morii violente.

17

Subiectul 31. Leziunile si moartea prin ENERGIE ELECTRIC Electricitatea poate fi

industrial i atmosferic. Electricitatea atmosferic: - trsnetul este o descrcare electric ntre 2
nori cu sarcini opuse sau ntre nor i pmnt. El are o for mecanic i una termic. Cantitatea de
electricitate este foarte mare, Pe piele trsnetul las urme sub form de arsuri superficiale, de obicei
de gradul I i II, numite figuri de trsnet (fulguride sau arborizaii), avnd form de pnificaii, care
ns plesc rapid dup moarte (cam 24 ore) i dispar. La cei rmai li via aceste figurine persist
cteva zile. Pentru expertiz este important examenul hainelor i a celorlalte obiecte de pe corp.
mbrcmintea poate fi rupt, ars, dar caracteristice sunt gurile de pe talpa nclmintei. Stabilirea
morii prin trsnet se face prin coroborarea datelor eamenul extern cu circumstanele n care a fost
gsit: pe cmp, dup furtun, n preajma unor pomi carbonizai. Electricitatea industrial: - aciunea
curentului electric este condiionat de p serie de factori:tensiunea (voltajul - are importanta
deoarece curenii ce deesc 350 - 400 V sunt mortali; curenii de 1000 V nu produc moartea
ntotdeauna dac nu are o intensitate suficient. intensitatea (amperajul) - msoar cantitatea de
electricitate ce ptrunde n organism. Un curent electric cu o intensitate mai mare de 80-100 mAS
este considerat periculos; rezistena organismului frecvena curentului durata de aciune; suprafaa i
intensitatea contactului; traiectul curentului - n organism curentul alege traseu format din esuturile
care au rezistena cea mai mic. Aciunea este mai periculoas atunci cnd intereseaz inima sau
sistemul mervos. Tanatogeneza prezint 3 mecanisme: -trecerea curentului prin cord produce
fibrilaie ventricular; -trecerea curentului prin torace i abdomen determin paralizia respiratorie prin
contractur tetanic a muchilor intercostali i diafragm; -trecerea curentului electric prin cap i gt
determin paralizia centrilor cardiac i respirator. Semnele externe sau interne ale
electrotraumatismelor sunt reprezentate de urmtoarele leziuni:- marca electric - apare sub forma
unei depresiuni a pielii, albe cenuie sau galben, rotund sau ovalar. Este dur i apare n general la
cureni de mica intensitate;-arsura electric - este localizat i cu ntindere mic; nu exist hemoragii
i se observ toate gradele arsurilor, inclusiv carbonizarea i topirea oaselor. Flictenele sunt bine
delimitate i fr reacie inflamatorie n jur; -metalizarea pielii - const n impregnarea pielii la locul
de contact cu particule de metal din conductorul electric; -edemul electrogen - apare la locul de
contact sau distan; -necroze cutanate sau subcutanate. La examenul intern vom gsi semnele de
moarte prin asfixie. Expertiza medico - legal n cazurile de electrocuii se va face n prezena unui
expert tehnic. Circumstanele de producere a electrocuiilor sunt n majoritatea cazurilor accidentale,
dar apar uneori i sinucideri i rareori omucideri.
Subiectul 34.TRAUMATISMELE CHIMICE (TOXICOLOGIA MEDICO - LEGALA)
Expertiza toxicologic nregistreaz succesiunea fenomenelor toxice n corpul omenesc, studiaz i ia
n considerare diferitele metode de cercetare si determinare a toxicelor. Toxicul reprezint orice
substan care, introdus n organism n cantiti relativ reduse, provoac alterri funcionale sau
lezionale , determinnd o stare patologic numit intoxicaie. Toxicitatea reprezint ansamblul
modificrilor fizico - patologice care rezult din interaciunea dintre toxic i mediu. Deci toxicitatea
este condiionat att de proprietile toxicului ct i de reactivitatea organismului. Toxicul intervine
n aceast interaciune prin structura chimic, prin proprieti fizico - chimice, prin viteza i calea de
ptrundere. Reactivitatea organismului este condiionat de specie, vrst, sex, terenul patologic care
are o mare importan, i greutatea corporal.Soarta toxicelor n organism (cile de ptrundere, modul
de distribuie, acumularea, metabolizarea, felul i ritmul de eliminare) trebuie cunoscut cci poate
lmuri evoluia unei intoxicaii, simptomele clinice, leziunile i pot da indicaii asupra tratamentului
de aplicat. Ptrunderea n organism are loc pe mai multe ci, acestea influennd viteza i cantitatea
absorbit: -calea respiratorie - este cea mai periculoas cale de ptrundere, datorit faptului c,
18

toxicul se absoarbe nemodificat, direct i imediat n circulaie, ocolind bariera detoxifiant hepatic;
-calea digestiv - cea mai frecvent cale de ptrundere, ncepe cu absorbia toxicului la nivelul
mucoasei bucale, continu cu mucoasa gastric i a intestinului subire. Toxicul trecut n circulaie va
fi dirijat prin vena port spre ficat unde va fi supus procesului de detoxificare; calea cutanat ptrund toxicele liposolubile, care au proprietatea de a se dizolva in grsimile din structura pielii:
-calea parenteral - este reprezentat de calea intravenoas, intramuscular, subcutanat;
-calea
transplacentar - toxicele (opiacee) trec prin placent, cordon ombilical la ft; -calea conjunctival toxice cu absorbie ocular. Distribuia (difuziunea) toxicelor const n transferul toxicelor din
snge n esuturi (organe) sau n alte lichide. n general, aceasta este condiionat de hidro i
insolubilitatea toxicului, de irigaia organului respectiv, de tropismul toxicului. Unele toxice se
fixeaz i se acumuleaz n ficat (arsenicul), altele n rinichi (mercurul) sau n sistemul nervos
(hipnotici, anestezici). Neutralizarea toxicului se realizeaz prin urmtoarele mecanisme:
biotransformarea,depozitarea n organe i eliminarea acestora. -biotransformarea sau metabolizarea
toxicului const n transformarea acestuia n compui simpli, mai excretabili i de regula mai puin
toxici, sub aciunea enzimelor detoxifiante. Ficatul conine cea mai mare cantitate de enzime necesare
acestui proces i sunt situate la nivelul celulei hepatice, n hepatocit, mai exact la nivelul reticulului
endoplasmic neted; -depozitarea n organe - prin depozitare toxicul este sustras din circulaie n
organele de depozit., efectele sale sunt mai puin pronunate iar derivaii rezultai din biotransfomare
sunt eliminai mai lent. Printre organele de depozit amintim: esutul adipos (pentru barbiturice),
ficatul (toxicele ptrunse pe cale digestiv), tendoane, cartilaje (se depoziteaz plumbul). Eliminarea
toxicelor se face pe urmtoarele ci: calea digestiv, determin apariia de leziuni la nivelul mucoasei
bucale (plumb, mercur), la nivelul vezicii biliare (mercurul determin apariia tiflitei mercuriale):
calea renal, se elimin alcoolul i toxice care produc leziuni la acest nivel (nefroza mercurial,
nefrita arsenical);- prin laptele matern, se elimin alcoolul, morfina, arsenicul;
Subiectul 35. Toxice methemoglobinizante Sunt substante care provoaca fieooxidare
directa fie substante reducatoare. Caracteristic intoxicatiei cu subst methemoglobinizante este
oxidarea ireversibila a Fe2+ in Fe3= cu formare de MetHb. Specific acestei intoxicatii este coloratia
cafenie-roscata a sangelui si uneori a lividitatilor cadaverice. Apar frecvent in industria alimentara,
abatoare,unde nitritii sunt folositi frecvent pentru a induce o culoare roz a carnurilor si mezelurilor,
sau accidentala prin confuzia cu sarea. Este o asfixie de transport. Tratamentul consta in spalari
gastrice,O2 sub presiune.in cazuri grave se practica perfuzarea in doze mici de nitrit de sodiu sau
albastru de metil.
Subiectul 36.Intoxicatia cu MONOXID DE CARBON Este un gaz incolor,inodor, foarte
difuzabil. Apare intr-o atmosfera cu un un continut insuficient de oxigen: sobe cu tiraj insuficient,
gaze de esapament, etc. mecanismul tanatogenerator: CO patruns in organismpe cale
respiratorie,ajunge in sange prin intermediul membranei alveolo-capilare,se fxeaza pe Hb din
eritrocit,formand CoHb care nu permite transportul oxigenului in sange,deci apare o asfixie mecanica
de transport.Simptomele clinice variaza in functie de concentratia de CO, ele mergand de la cefalee,
astenie musculara, greturi, varsaturi pana la coma ,convulsii si moarte. La necropsie se vor constata
lividitati cadaverice rosii aprinse, sangele si organele de asemena rosii datorita continutului ridicat de
carboxihemoglobina.mai apar mici sufuziuni ale mucoasei digestive,subpleural, in muschiul cardiac
si in creier. In sange se gaseste CoHb care este princiupala reactie vitala in cadrul intoxicatiilor cu
CO.Moartea se produce prin inhibitia centrilor cardio-respiratorii sau asfixie mecanica.

19

Subiectul 37 Intoxicatia cu ALCOOL ETILIC Una dintre cele mai frecvente intoxicatii
acute, avand numeroase implicatii in medicina legala ca urmare a actelor agresive, antisociale,
accidentelor si mortilor violente ce survin in cursul intoxicatiei, patrunderea in organism se face pe
cale digestiva sau respiratorie. Etanolul se absoarbe 20% in stomac, si 80% in portiunea initiala a
intestinului subtire. Daca stomacul este plin, absorbtia se face mai lent, alcoolemia maxima fiind
atinsa la 2 ore, iar cand este gol aceasta este atinsa la 30-60 min. Metabolizare: 95% se metabolizeaza
in ficat iar 5% se elimina prin urina, transpiratie, respiratie, saliva, lapte. Intoxicatia cu alcool
defineste betia acuta, care prezinta mai multe faze: faza de euforie- corespunde unei alcoolemii de
sub 1g/1000ml, sunt afectate functiile intelectuale, reflexele, coordonarea motorie, faza medicolegala- 1-3g/1000ml, tulburarile neurologice sunt evidente, faza comatoasa, peste 3g/1000ml, se
manifesta prin anestezie periferica, narcoza profunda, hipotermie, decesul- se produce la 47g/1000ml, prin inhibitie cardiorespiratorie centrala, aspirarea continutului gastric, refrigeratie,
hipoglicemie. Decesul la consumatorii cronici se realizeaza prin cardiomiopatie etilica, ciroza
hepatica, pancreatita necrotico-hemoragica, hipotermie si asfixie mecanica prin aspiratia continutului
gastric.
Subiectul 38 Intoxicatia cu HCN si derivatii si HCN este un lichid incolor, volatil, cu
miros caracteristic de migdale amare. Este folosit ca insecticid si rodenticid. Sarurile de HCN pot fi
simple ca cianura de K sau Na, si complexe ca fericianura de K. Sarurile de HCN se gasesc si in
samburii de migdale amare, samburi de cirese sau piersici, care sub actiunea HCL din stomac pot
elibera HCN producand intoxicatii.
Toxicul actioneaza asupra enzimelor din lantul respirator
celular, iar moartea se produce prin paralizia bulbara la cateva zeci de secunde de la intoxicatie.
La necropsie lividitatile sunt de culoare rosie, rigiditatea este intensa si precoce, iar continutul
gastric are miros de migdale amare.
Subiectul 39.Intoxicatia cu SUBSTANE CAUSTICE
Aceasta categorie de substante
toxice cuprinde acizi si baze.Toate aceste substante produc la locul de contact procese inflamatorii si
distructive, pana la necroza.
Toxicii caustici au in primul rand o actiune locala producand
leziuni caracteristice, urmate apoi de unele efecte secundare produse prin resorbtie. Intensitatea si
evolutia fenomenelor sunt in functie de concentratia toxicului precum si durata de actiune.
Substantele caustice produc local o coagulare a proteinelor dand distrugeri diferite dupa natura
toxicului. Astfel acizii dau zone dure, deshidratate, uscate, in timp ce bazele produc o necroza umeda,
rezultand un aspect moale si ingrosat. Aceasta zona umeda permite maiusor patrunderea in
profunzime a causticului, existand pericolul crescut de perforatie.Urmarile comune produse de acesti
agenti caustici sunt perforatia, intoxicatia si cicatrizarea. Decesul se produce fie initial prin soc, fie
prin insuficienta cardiaca. Mai tarziu apar complicatii, dintre care amintim stenoza esofagiana, ulcere
perforante, gastrice si duodenale. Tratamentul de electie este laptele amestecat cu oua crude, indicat la
acizi, cat si la baze. Spalaturile gastrice si provocarea varsaturilor sunt indicate doar imediat dupa
ingestie, fiindca altminteri favorizeaza perforatia. Durerile se calmeaza prin administrarea de morfina.
Subiectul 40 Pesti toxici -pestii chtiohemotoxici: anghile, murene, care contin in sange o
toxina ce actioneaza pe hematiile victimei .-pestii chtiotoxici: somn, stiuca, lin, la care toxina este
localizata in glande, oua, in timp ce carnea este comestibila. -pestii chtiosarcotoxici: care contin in
carnea, pielea si viscerele lor o substanta deosebit de toxica( ex: ton, macrou, care pot determina
diferite forme de intoxicatii). Aceste fenomene apar in situatia in care imediat dupa pescuire, pestele
nu este refrigerat si bine preparat termic cu ocazia consumului. Tinuti la temperatura mediului
ambient, pe suprafata lor vor aparea germeni care produc toxine cat si mari cantitati de histamine.
20

Alte vietuitoare marine toxice prin consum: moluste- care sunt toxice in perioada mai- octombrie. In
aceasta perioada stocheaza toxinele organismelor unicelulare pe care le consuma, fara a fi ele insele
afectate. Consumul lor de catre om in aceasta perioada poate produce decesul. Doza minima letala
este de o stridie.
Subiectul 41. Intoxicarea cu bacterii.Bacterii: unele bacterii pot determina boli infecioase
avnd drept poart de intrare cutanat ( tetanosul), digestive ( toxinfectii alimentare) sau parenteral
(scop criminal). Tetanosul : boala infecioas datorit bacilului tetanic care se multiplic la nivelul
porii de intrare de unde exotoxina se difuzeaz n ntreg organismul. Aceasta produce contractura
tonic a musculaturii scheletice i respiratorii i crize de contractura generalizat cu ruperi musculare
ct i a muchiului cardiac. Decesul se produce prin asfixie mecanica i/sau ruptur miocardic.
Toxiinfeclile alimentare: boli acute, epidemice, cu tablou gastrointestinal acut, produse de consumul
de alimente contaminate cu germeni, toxine i/sau metaboliii toxici bacterieni. Cei mai frecveni
ageni implicai sunt: salmonella, stafilococul. Izvorul de infecie al salmonelei sunt: psrile, oule
de ra, porci, bovine, peti. Infecia este determinat de aciunea conjugat a germenului i a
enterotoxinei. Botulismul: intoxicaie acut datorit bacilului botulinic. Boala este produs de
consumul de alimente n special conserve nepreparate termic. Decesul survine prin insuficien
respiratorie acut datorita paraliziei muchilor respiratori. Ali ageni traumatici biologici i care au
o pondere destul de ridicat sunt transfuziile de snge heterolog, cu ocazia reanimrii hematologice.
Complicaiile imediate care pot apare sunt: reacii hemolitice acute, suferina acut pulmonar, oc
bacterian, embolii gazoase, reacii alergice febrile. Complicaiile tardive, sunt n special cele legate de
transmiterea de boli infecioase (hepatite, SIDA, malarie, sifilis, virusul citomegalic). Reaciile
hemolitice se produc atunci cnd n serul primitorului se gsesc anticorpi mpotriva antigenelor
corespunztoare sngelui donatorului. Poate fi vorba de o incompatibilitate de grup ABO.
Complicaiile cele mai grave sunt CID (coagulare intravascular diseminat), insuficiena renal si
moartea.
Subiectul 42. Intoxicaii cu ciuperci: cele mai importante sunt amanitele si halvella.
Intoxicaiile sunt accidentale i se produc cel mai frecvent prin confundarea acestora cu ciupercile
comestibile. Cea mai toxic este amanita faloides care are o toxicitate ce rmne nealterat i dup
fierbere. Dintre manifestrile intoxicaiei amintim: -sindromul faloidian dat de ciuperca amanita
faloides, denumit plria arpelui. Se caracterizeaz prin tulburri digestive violente cu colici, sete
puternic, astenie i ameeli. Evoluia poate dura 3-8 zile. Spre sfrit apare oliguria, convulsii, icter i
tulburri respiratorii grave; -sindromul muscarinic dat de ciuperca amanita muscaria. Dup 1-2 ore
de la ingestie, apar arsuri stomacale, tulburri digestive, transpiraie, mioz. Aspecte anatomopatologtce comune tuturor intoxicatiilor cu ciuperci sunt: rigiditate cadaverica tardiva si slaba,
leziuni inflamatorii si ulceratii pe mucoasa gastrica si leziuni hepatice ireversibile.
Subiectul 43. Pruncuciderea Pruncuciderea este definit n legislaie (art. 177 CP) ca fiind:
Uciderea copilului nou - nscut, svrit imediat dup natere, de ctre mam, aflat ntr-o stare de
tulburare pricinuit de natere''. Din textul de lege rezult c infraciunea trebuie s cuprind
urmtoarele aspecte juridice: -uciderea pruncului n omisiune sau comisiune; -uciderea s se
execute asupra copilului nou - nscut; -uciderea s fie fcut imediat dup natere; -uciderea s
fie fcut de ctre mam; -mama s prezinte o tulburare legat de actul naterii, tulburare care s nu
duc la abolirea sau diminuarea discernmntului.

21

Expertiza medico - legal n pruncucidere vizeaz urmtoarele etape: -examenul

cadavrului nou nscutului; -examenul femei suspectate de pruncucidere; -examenul locului
faptei. Examenul cadavrului nou nscutului: 1.starea de nou - nscut se stabilete prin cercetarea
anumitor particulariti morfologice ale acestuia i anume: lungimea (49 - 55 la fetie i 50 - 54 la
bieei), greutatea (2900 - 3200 g. fetie i 3000 - 3500 g bieeii), cordonul ombilical ntre 50 - 60
cm, turgescent i lucios, urme de snge i grsime pe corp, testiculele coborte n scrot, n intestinul
terminal se gsete meconiu. 2.vrsta intrauterin se poate calcula n funcie de lungimea ftului cnd
se folosete formula Dervieux, lungimea x 5.6 = vrsta n zile sau formula Haase, cnd lungimea este
peste 25 cm se mparte la 5, iar cnd este sub 25 cm se extrage rdcina ptrat obinndu-se vrsta n
luni lunare (luna lunar are 4 sptmni sau 28 zile). 3.viabilitatea ftului reprezint capacitatea
ftului de a se adapta la condiiile extrauterine i posibilitatea de a tri autonom n condiiile noi de
mediu. Se consider c un ft este viabil numai dac a depit 38 cm. lungime i 1500 g greutate.
Alturi de aceti parametri, viabilitatea este condiionat de malformaiile congenitale incompatibile
cu viaa, afeciuni pulmonare contractate intrauterin sau aspirat amniotic masiv n timpul naterii.
4. dovezi de instalare a vieii extrauterine - dovedirea faptului c ftul s-a nscut viu este elementul
cheie n acest tip de expertiz. Criteriul cel mai important de stabilire a acestor dovezi este respiraia
pulmonar, cu modificrile macro i microscopice caracteristice pulmonului. Dac ftul a respirat,
plmnul este expansionat, umple cavitile toracice, are culoare roz. La palpare consistena este
elastic. Examinarea trebuie completat cu docimazia hidrostatic. Intr-un vas cu ap se scufund
ntreaga pies buco-cervico-toracic. Dac piesa plutete, nseamn c ftul s-a nscut viu. In etapa
urmtoare a docimaziei, se recolteaz fragmente mici de pulmon, din fiecare pulmon cte 4
fragmente, care la rndul lor se scufund ntr-un vas cu ap. Fragmentele vor pluti sau vor cdea la
fundul vasului. In raport cu aceste aspecte se poate vorbi de plmn respirat sau nerespirat. 5.durata
vieii extrauterine este un element important n ncadrarea juridic a faptei (pruncucidere sau
omucidere). Aspectul ftului imediat dup natere se recunoate dup modificrile tegumentelor.
Aspectul cordonului trece prin diferite etape, imediat dup natere este gelatinos i turgescent. Dup
24 ore apare o linie de demarcaie la locul de implantare al cordonului. Mumificarea cordonului se
face la 7 zile de la natere, rmnnd bontul ombilical. 6. aprecierea ngrijirilor acordate dup
natere - nou -nscutul, imediat dup natere are nevoie de ngrijiri speciale. La necropsie se
examineaz cu atenie tegumentele pentru a constata dac ftul a fost splat, cordonul ombilical
secionat i ligaturat sau rupt, dac orificiile i cile respiratorii au fost dezobstruate. Lipsa
alimentelor n stomac dovedesc omisiunea mamei de a alimenta copilul. 7.cauza morii ftului se
poate produce n toate etapele naterii. Moartea intrauterin poate fi determinat de afeciuni genetice
ale ftului, afeciuni ale mamei sau placentei. n timpul naterii decesul ftului se poate produce
avnd drept cauze obstetricale, cea mai frecvent cauz. Leziunile pot aprea n momentul traversrii
filierei pelvigenitale sau prin manevre obstetricale, expulzie precipitat. Dup natere decesul poate fi
patologic sau violent. Cauzele patologice sunt malformaii congenitale incompatibile cu viaa, boli
hematologice, pneumonia intrauterin, aspirat masiv amniotic. Cauzele violente sunt multiple: asfixii
mecanice, traumatisme cranio - cerebrale, refrigeraia.etc. Alt cauz este decesul prin omisiune;
mama ,,uit" s - i alimenteze nou -nscutul.
Examenul mamei const n stabilirea semnelor de
natere recent, examenul psihic i psihologic. Starea de tulburare determinat de natere se poate
stabili cu att mai exact cu ct acest examen se face mai aproape de momentul naterii.
Comportamentul femeii va putea fi apreciat prin cercetarea cu atenie a antecedentelor patologice,
evoluia sarcinii, constituiei somato - psihice, condiiile n care a avut loc naterea. Examenul
locului unde s-a produs naterea - n locul respectiv se vor gsi placenta, urme de snge, diferite
obiecte utilizate la natere (rufe, crpe), necesare identificrii.
22

Subiectul 44. Expertiza medico-legala AVORTUL Expertiza medico-legala obtreticoginecologica se refera la numeroasele probleme pe care le ridica avortul sau naterea. Rezolvarea
acestora se poate referi la o femeie sau la cadavrul unei femei. La cadavru, expertiza medico-legala se
efectueaz in suspiciunile de avort, moartea unei femei n timpul graviditii, naterii, dup natere.
n CP preved art 185 sunt: -ntreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, svrit n vreuna
din urmtoarele mprejurri: a. n afara instituiilor medicale sau cabinete medicale autorizate n acest
scop; b. de ctre o persoan care nu are calitatea de medic; c. dac vrsta sarcinii a depit 14
sptmni, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile- amend; -ntreruperea
cursului sarcinii, svrit n orice condiii, fr consimmntul femeii nsrcinate, se pedepsete cu
nchisoare strict de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepturi. Nu se pedepsete ntreruperea
cursului sarcinii efectuat de: a.dac ntreruperea era necesar pentru a salva viaa sau integritatea
femeii de la un pericol grav i iminent; b. dac ntreruperea se impunea din motive terapeutice
potrivit dispozitiilor legale; c. n cazul prevzut n alin 2 cnd femeia s-a aflat n imposibilitatea de ai exprima voina, iar ntreruperea cursului sarcinii, se impunea din motive terapeutice potrivit
dispoziiilor legale.
Clasificarea avortului. Clasificarea se face n funcie de factorii care l-au
generat: - spontan (sau patologic); - provocat. Cel provocat, poate fi: - la cerere, legal; - accidental;
- empiric. AVORTUL SPONTAN - reprezint 5 - 15% din totalul naterilor i cunoate cauze
patologice ce pot aduce la avort spontan prin moartea produsului de concepie, prin decolarea oului
sau prin declanarea de contracii uterine de expulzie.
AVORTUL ACCIDENTAL - se
caracterizeaz prin lipsa inteniei de a-l produce, iar consecinele se apreciaz potrivit prevederilor
legii penale de vtmare corporal. Avortul accidental poate fi traumatic (lovirea gravidei avnd drept
consecin pierderea sarcinii, cu toate complicaiile ce pot decurge din aceast stare), dar se poate
provoca i n afara unui traumatism, spre exemplu, n cadrul unui tratament medical contraindicat de
starea de graviditate, situaie care n plus atrage i rspunderea profesional.
AVORTUL EMPIRIC - provocat prin diferite mijloace mecanice, chimice i fizice de ctre
nsi femeia nsrcinat sau alt persoan care nu este medic.
Consecinele avortului empiric
depind de manevra abortiv folosit. Manevrele mecanice sunt cele care dau procentul cel mai mare
de complicaii, att local, ct i pe plan general. In plan local, apar hemoragii uterine prin perforarea
uterului, hemoragii care de cele mai multe ori sunt dramatice. De asemenea rnile aprute pe col sau
pe uter, consecina metodei mecanice de provocare a avortului, constituie ci de propagare a infeciei,
care pot disemina ulterior spre anexe (anexite, tromboflebite pelviene) i peritoneu, apoi se poate
generaliza determinnd apariia septicemiei.
Complicaiile locale tardive mai frecvent sunt:
cicatricele colului uterin, obstrucii tubare postinflamatorii care pot cauza sterilitii secundare,
histerectomii impuse de complicaiile necrotice sau hemoragii grave.
EML n caz de avort empiric: are urmtoarele obiective: -existena sarcinii - este posibil
ca sarcina s rmn intact dup ncercri abortive nereuite. In acest caz este vorba de tentativ
nereuit de avort, situaia ns foarte rar. Dac femeia nu mai poart ftul, ci prezint doar o
inflamaie localizat la nivelul organelor genitale i febr, n scopul diagnosticului pozitiv de avort se
vor face dozri hormonale, examen clinic i examen morfologic pe produsul de chiuretaj.
Diagnosticul de certitudine l ofer, evidena resturilor ovulare decelate prin examen histopatologic,
precum i pozitivarea reaciilor biologice de sarcin nc 8-10 zile dup golirea uterului. La cadavru,
diagnosticul sarcinii este uurat de examenul macro- i microscopic al cavitii uterine i a anexelor.
n cavitatea uterin se poate gsi locul de inserie al placentei sau chiar resturi placentare ce atest
diagnosticul de sarcin. -stabilirea metodei abortive - folosite i dac a fost specific pentru
provocarea avortului. n mod normal, n sarcin orificiul extern al colului uterin este nchis, el
23

deschizndu-se pe msura ce sarcina se apropie de termen. Dac orificiul uterin este uor ntredeschis
i se asociaz i cu o sngerare uterin, suspiciunea de avort este ndreptit. -stabilirea legturii de
cauzalitate ntre avort i metoda abortiv folosit - dac timpul ntre administrarea substanelor
abortive i avort este scurt, se pot efectua analize toxicologice ale coninutului gastric, intestinal sau
sngelui. n cazul rnirii cilor genitale este uor de susinut ideea unei manevre abortive mecanice;
aceste leziuni se gsesc pe faa vaginal a colului, n canalul vaginal sau n cavitatea uterin. Nu
ntotdeauna o manoper mecanic las urme, deci lipsa lor nu exclude automat utilizarea unei
asemenea manevre abortive.
Subiectul 45. Expertiza medico-legala VIOL. Conform CP (art. 197 CP.) actul sexual, de
orice natur, cu o persoan de sex opus sau de acelai sex, prin constrngerea acesteia sau profitnd
de imposibilitatea ei de a se apra ori de a-i exprima liber voina, se pedepsete cu nchisoare de la 3
la 10 ani i interzicerea unor drepturi.
EML a violului cuprinde 2 probleme importante:
probarea raportului sexual i probarea lipsei de consimmnt. A. Probarea raportului sexual: se
face n mod diferit, dup cum femeia a fost sau nu virgin n momentul comiterii faptei. Dac femeia
a fost virgin, la examenul ginecologic se poate observa prezena rupturii himenului. Acest diagnostic
este posibil ntr-un interval de 7 - 10 zile de la producerea violului; n acest interval de timp, n
special n primele 3-5 zile, marginile himenului sunt roii sngernde, infiltrate tumefiate neregulate,
dureroase la examinare i cteodat supurate.
Dup acest interval de timp, aceste semne dispar i
ncepe procesul de vindecare a rupturilor himenale, cu formarea de esut cicatriceal alb. n aceast
situaie medicul legist eticheteaz ruptura ca fiind veche, mai mult de 10 zile, nemaiputndu-se proba
realitatea unui raport sexual recent.
Probleme deosebite ridic himenele complezente care au o
elasticitate mare i permit efectuarea raportului sexual fr ruptura acestuia. Concomitent cu ruptura
himenal se produce i o hemoragie de intensitate variabil, care trebuie difereniat ns de o
eventual metroragie prin examinarea microscopic a sngelui.
Dac femeia nu mai era virgin,
probarea raportului sexual se face prin evidenierea prezenei spermei n vagin, cu condiia ca victima
s nu-i fi fcut toaleta i s se prezinte ntr-un interval de maximum 24 - 36 ore de la producerea
violului. Alte probe sunt mai puin directe sau sigure: fire de pr de la agresor prezente pe corpul
victimei sau existena sarcinii ori a bolilor venerice.
n ceea ce privete probarea raportului
sexual la persoane de acelai sex( n cazurile de pederastie), acest lucru se probeaz prin recoltarea
spermei din anus sau ampula rectal, iar la pasivii cronici sunt de observat i modificrile specifice
regiunii anale, j anus n plnie". La lesbiene raportul sexual nu se poate proba. B. Probarea lipsei
de consimmnt se realizeaz prin evidenierea leziunilor traumatice la nivelul feelor interne ale
coapselor (echimoze, excoriaii), pe gt, n jurul gurii, pe membrele superioare, torace sau regiunea
fesier. Violul se poate produce i abuznd de imposibilitatea victimei de a se apra. Aceast
mprejurare se ntlnete cnd victima este n convalescen dup o boal grav, este n vrst sau
minor, n cazul paraliziei sau prin inducerea unei stri de incontien prin administrarea de
medicamente care induc somnul. Alte mprejurri care pot duce la comiterea infraciunii de viol sunt
create de influenele psihice exercitate asupra victimei care i d consimmntul n mod silit.
Aceast categorie de situaii care pot favoriza svrirea unui viol nu intr n competena expertului
medico - legal, ele trebuie probate de organele judiciare, medicului revenindu-i sarcina de a constata
i a proba raportul sexual.
Subiectul 46. Expertiza medico-legala FILIAIA. Cercetarea filiaiei este legiferat prin
Codul Familiei. Copilul nscut n afara cstoriei, conform Codului Familiei, are aceleai drepturi cu
cel nscut n timpul cstoriei, cu condiia ca paternitatea s-i fie recunoscut. Recunoaterea
paternitii se face pe 2 ci: - la oficiul de stare civil; - prin sentin judectoreasc. n cazul n
24

care se ajunge la proces, prima prob pentru stabilirea paternitii este expertiza serologic, bazat pe
studiul i corelarea genelor motenite de copil de la prini, n cadrul sistemelor grupelor sanguine.
Acest mod de expertiz poate exclude paternitatea unui brbat fa de un anumit copil, dar niciodat
nu o poate afirma. Cu ct nr. de expertize este mai mare cu att ansele de a stabili paternitatea este
mai mare.
In urma investigailor serologice se poate ajunge la una din urmtoarele formule: paternitatea brbatului Y fa de X se exclude; ---paternitatea nu se exclude. Formula respectiv
spune c, poate fi tat prtul sau orice alt brbat" al crui mozaic antigenic se ncadreaz n
complexul serologic compatibil filiaiei.
Situaiile n care se cere expertiza filiaiei sunt:
-cercetarea filiaiei copilului nscut n afara cstoriei; -cercetarea filiaiei copilului nscut n timpul
cstoriei, dar tgduit de so; ---cercetarea maternitii n schimburile de copii. In expertiza
medico - legal a filiaiei se utilizeaz numeroase sisteme de factori, dar aceste sisteme trebuie s
ndeplineasc anumite condiii: -s fie stabil pe tot parcursul vieii; -s fie prezent la natere; -s se
transmit dup legi stabile i bine stabilite.
Aceste sisteme utilizate n identificarea filiaiei sunt:
-sisteme eritrocitare, la care antigenele se gsesc pe eritrocite; -sisteme serice, caracterele se gsesc
n serul sanguin; -sisteme enzimatice, acestea au la baz polimorfismul enzimelor eritrocitare;
-sisteme limfocitare, specificaiile se gsesc pe limfocite; -alte sisteme: secretor - nesecretor,
gusttor - negusttor.
SISTEMUL ABO fReprezint primul sistem antigenic descoperit, foarte
important pentru transfuziile de snge, boala hemolitic a nou- nscutului, transplantul de organe, etc.
Exist 4 fenotipuri (cele care apar n buletinul de identitate) i 6 genotipuri: 1. sngele
reprezint aproximativ 8% din greutatea corporal; el este compus din plasm (un lichid galben citrin ) i elementele figurate (celulele roii, celulele albe si trombocitele) careMplutesc" n plasma. 2.
antigenul - este o substan recunoscut de sistemul imunitar ca fiind strin; 3. hematia (celula
roie sau eritrocitul) va fi cea care este purttoare de antigene, deci vorbim despre antigenul de pe
suprafaa hematiei, care se mai numete si aglutinogen;
4. anticorpul - este o substan produs de
sistemul nostru imun pentru a lupta mpotriva antigenului. 5. n plasm se afl anticorpii, deci
vorbim despre anticorpii plasmatici (aglutinine);
6. anticorpii plasmatici (aglutininele ) nu trebuie
s intre n contact cu antigenele specifice de pe suprafaa hematiilor (aglutinogenele); 7. dac totui
se va produce 'ntlnirea' dintre aglutinogene si aglutininele specifice, atunci cea care va avea de
suferit va fi hematia, care va fi distrus n procesul de hemoliz;
Persoanele care au grupa A au anticorpi anti-B, cei cu grupa B au anticorpi anti-A, cei cu
grup 0 au anticorpi anti-A i anti-B, iar cei care au grupa AB nu au anticorpi anti-A i nici anti-B.
Indivizii de grup 0 sunt toi homozigoi, cei AB sunt heterozigoi, iar indivizii de grup A i B pot fi
homozigoi sau heterozigoi. Transmiterea ereditar se face conform legilor lui Mendel: A) nu se
poate ca la un copil s apar un antigen dac nu exist la cel puin unul din prini: 0/0 A/0 0/0 A/0
0/0 A/0 B/0 Tat posibil; -Excludere:B) legea lui Bernstein: un printe de grup 0 nu poate avea copii
AB i invers, un printe de grup AB nu poate avea copii de grup 0, indiferent de cellalt printe.
Alte sisteme. a) secretor - nesecretor (Se - se). De ce se numesc secretori i nesecretori? Pentru
c la acetia, n saliv, secreia vaginal, transpiraie, etc, exist, alturi de antigenele ce se gsesc pe
eritrocite i antigenul H, care este un precursor al antigenului A i B. persoanele care nu secret n
lichide i umori antigenele de pe eritrocite se numesc nesecretori. b) gusttor-negusttor. Sunt
acele persoane care au capacitatea de a percepe gustul foarte amar al fenilthio-carbaminei.
Transmiterea se face conform legilor lui Mendel, adic din prini negusttor nu poate iei un copil
gusttor. In stabilirea filiaiei, n primul rnd se utilizeaz toate aceste sisteme enumerate. Dac
aceste sisteme nu stabilesc cu certitudine tatl biologic, atunci se apeleaz la tehnologia ADN.

25

Subiectul 47. Simulare si Disimulare Simularea : ncercarea contient i premeditat de a

imita, provoca, ascunde sau a exagera unele tulburri morbide subiective sau obiective n scopul
obinerii unor avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligaii sociale.
Printre avantajele pe
care simulanii caut s le obin se numr: obinerea de pensii de invaliditate, concedii medicale,
prime de asigurare, ocuparea unor anumite funcii, sau pur si simplu mil. De asemenea ei caut s se
sustrag de la obligaia de a se prezenta n faa justiiei, fie de a executa anumite pedepse. Aadar
simularea este o infraciune pedepsit de lege.
Simularea se manifest, fie prin aceea c individul
pretinde c sufer de o boal pe care n realitate nu o are, fie c i provoac n mod artificial unele
boli sau infirmiti. In prima situaie, individul poate recurge fie la acuzarea unor semne subiective
cum ar fi: cefaleea, mialgii, artralgii, ameeli, hipoacuzie, tulburri de vz; fie la imitarea sau crearea
unei simptomatologii patognomonice pentru afeciunea pretins, ca de exemplu o criz de epilepsie,
chioptare, redoare articular, icter, echimoze, incontinen urinar.
n cea de a doua categorie
se ncadreaz crearea artificial de diferite boli ca piodermite, otite, conjunctivite, abcese, arsuri,
tumori, etc, precum i crearea unor infirmiti reale, uneori definitive, ceea ce se cheam
automutilare, cel mai frecvent amputaii de degete.
Agravarea presupune existena unei boli
reale, dar a crei simptomatologie este agravat de ctre bolnav. Aceast exagerare se face pe seama
unor semne subiective (durerea) sau a unor semne obiective (chioptarea, anchiloz). Din aceast
categorie mai face parte i prelungirea artificial a unor procese patologice (infectarea unor rni).
Disimularea: este un aspect opus simulrii; presupune ascunderea simptomelor unor boli
reale. Astfel, pentru obinerea unor avantaje (serviciu) sau pentru a scpa de rspundere, sunt tinuite
boli ale ochilor, auzului, boli venerice.
Expertiza medico - legal n simulare ntmpin anumite
probleme legate de neparticiparea sau reaua credin a simulantului n faa examenului medical. Un
rol important n depistarea simulantului l constituie ancheta social.
Exist ns o serie de
principii metodologice ale EML n cazul simulrii unei boli inexistente. In primul rnd, medicul
trebuie s dea impresia c este convins de cele afirmate de bolnav. In al 2-lea rnd, examinarea
trebuie fcut fr brutalitate, fr idei preconcepute asupra maladiei simulate. n plus examenul
trebuie s se fac amnunit, utilizndu-se toate metodele de investigare clinic i paraclinic,
eventual prin internarea presupusului bolnav n spital pentru urmrirea continu.
Principiile
metodologice ale EML n cazul crerii artificiale de boli sau infirmiti vizeaz n mod special
automutilarea. Deoarece acest fel de simulare se produce prin anumite mijloace i cu ajutorul
anumitor manevre executate de cel n cauz, leziunile provocate au anumite caractere: --sunt
dispuse n regiuni ale corpului accesibile propriei mini;
---localizarea leziunilor este n
concordan cu scopul pentru care au fost create ( pe feele interne ale coapselor n viol, la degete
pentru militari); --leziunile sunt neperictiloase pentru via, deoarece simularea are n vedere ca
gravitatea leziunii s nu fie prea mare. Adesea se gsesc unele mici leziuni de ncercare (leziuni de
ezitare).
n final, apreciem c numai printr-o colaborare real ntre organele de anchet, psihologi,
cadre medicale, n general i medicii legiti, n special, comportamentele duplicitare vor putea fi
probate, astfel nct finalitatea procesului juridic s nu treneze, iar cel vinovat s poat fi pedepsit, n
timp ce persoana cu adevrat bolnav s poat fi tratat. Astfel, vom asista la situaia paradoxal n
care pucriile se vor transforma n stabilimente de tratament", n timp ce adevraii infractori vor
continua s persifleze justiia.
Subiectul 48. Simularea psihiatrica EML psihiatric reprezint o activitate tehnicotiinific specific instituiei medico - legale ce const n evaluarea strii psihice pentru a putea oferi
justiiei un mijloc de prob obiectiv, referitor la capacitatea psihic sau la discernmntul persoanei
26

examinate, n vederea stabilirii responsabilitii juridice a acesteia.

Articolul 31 din Codul penal
precizeaz: "nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal dac fptuitorul n momentul
svririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s-i dea seama de
aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele". Acest articol definete noiunea juridic
de iresponsabilitate.
Responsabilitatea, care implic posibilitatea tragerii ia rspundere penal a
individului, este o noiune juridic i care sub aspect medical reprezint totalitatea particularitilor
psihice ale individului care-l fac pe acesta capabil s neleag libertatea i necesitatea aciunilor sale
i s aprecieze consecinele faptelor sale atunci cnd acioneaz contrar normelor de convieuire
social i a legilor." Art. 117 CPP prevede obligativitatea efecturii EML psihiatrice: efectuarea
EML este obligatorie n cazul infraciunii de omor deosebit de grav, precum i atunci cnd organul de
urmrire penal sau instana de judecat are ndoial asupra strii psihice a nvinuitului sau
inculpatului".
Expertiza medico - legal se efectueaz de ctre o comisie instituit n acest scop
i este format dintr-un medic legist i 2 medici de specialitate psihiatrie. Comisia poate funciona
numai n centrele unde exist servicii sau cabinete medico - legale i spital sau secii de psihiatrie.
Dac expertiza vizeaz un minor, n comisie vor fi cooptai specialiti de neuropsihiatrie infantil i
eventual psihopedagogi.
EML psihiatric se va executa n principiu dup urmtoarele reguli:
- observaia clinic prin internarea expertizailor dac este cazul, procedndu-se la toate investigaiile
clinice i paraclinice;
- consultarea urmtoarelor date din dosarul cauzei: antecedente medicale
ale expertizatului, antecedente penale i ancheta social, mobilul i mprejurrile n care s-a svrit
infraciunea;
- examenul psihic efectuat imediat dup identificarea nvinuitului. In cazul n care
sunt supuse expertizei persoane cu tulburri care prezint stare de pericol, n concluziile raportului de
expertiz se vor propune i msuri ce trebuie luate n conformitate cu dispoziiile legale. In cazul
expertizrii minorilor, concluziile raportului de expertiz vor cuprinde obligatoriu msurile medico psiho -pedagogice care urmeaz s se ia pentru asigurarea dezvoltrii n condiii corespunztoare a
personalitii acestora.
OBIECTIVELE EXPERTIZEI .EML psihiatric are n final scopul de
a oferi justiiei criterii medico - legale obiective pe baza crora o persoan poate fi tras la rspundere
penal, de a stabili dac nvinuitul are capacitatea de a rspunde de faptele sale. EML constituie un
document probatoriu, care ajut justiia n stabilirea responsabilitii. Pe baza acesteia i a
concluziilor, justiia are posibilitatea s stabileasc dac o persoan este sau nu responsabil. Starea
de vinoviei presupune prezena discernmntului n momentul svririi faptei. Dac justiia
stabilete responsabilitatea, expertiza medico - legal psihiatric, n urma coroborrii unui complex de
date privind nvinuitul, are obligativitatea de a stabili discernmntul.
Discernmntul este
funcia psihic de sintez prin care persoana este In msur s conceap planul unei aciuni i
urmrile ce decurg din svrirea aciunii. Este deci capacitatea subiectului de a organiza motivat
activitatea sa. Aceast funcie depinde de 2 categorii de factori: a. de structura personalitii
individului; b.de structura contiinei acestuia In momentul comiterii faptei.
Expertiza trebuie s stabileasc care este structura persoanei, gradul de dezvoltare
intelectual, gradul de instruire general i profesional, gradul de educaie familial, experiena de
via a subiectului. Se poate constata prezena unui factor organic cerebral sau somatovisceral
susceptibil de a scdea nivelul personalitii, factori traumatici, toxici etc.
METODOLOGIA EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE. Dup cum s-a
artat n rndurile de mai sus, comisia de expertiz este alctuit dintr-un medic legist i 2 medici
psihiatri. Cadrul de desfurare este cel mai frecvent sediul serviciilor judeene de medicin legal i
IML -urile. In mod excepional i numai n funcie de caz, acestea se pot ine i la nivelul unui spital
de psihiatrie (bolnav grav sau netransferabil) sau penitenciar (infractori deosebii de periculoi sau
netransportabili).
27

Prima etap este supunerea infractorului, n sitgaia n care este descoperit imediat dup
comiterea faptei, unui examen neuropsihic. Examinarea clinic trebuie s fie ct mai complet i
amnunit privind funciile psihice de baz. Aceast examinare are o importan deosebit deoarece
poate surprinde tabloul psihologic din timpul faptei nvinuitului. El poate fi o stare de repaus
schizofrenic, o criz de agitaie maniacal, o stare confuz delirant, beie patologic, etc. Aceste
examene ajut i ofer unele indicaii organelor de urmrire i anchet asupra modului de desfurare
a anchetei, dac aceasta poate continua sau este necesar internarea infractorului sau chiar
administrarea unui tratament medical.
Pentru a uura examinarea, dosarul nu trebuie s se limiteze la elemente privind fapta i
infractorul; n dosar comisia trebuie s aib la dispoziie actele medicale privind trecutul
psihopatologic al acestuia, Investigaiile trebuie s mearg pn la condiiile n care s-a nscut
agresorul, date privind mediul familial n care acesta a trit i s-a dezvoltat, ocupaia prinilor,
numrul copiilor, sursele de existen, climatul familial, familii dezorganizate, boli ereditare n
familie. De asemenea se menioneaz i elementele psihopedagogie din timpul colarizrii:
performane colare, frecvena prieteniilor avute, fiele psihologice colare.
Investigaiile medicale clinice i paraciinice sunt cel mai adesea necesare, iar n cazul
infraciunii de omor, obligatorii. Nu in toate EML este necesar internarea; sunt situaii n care simpla
observaie clinic a subiectului, pe o perioad de cteva sptmni, poate fi edificatoare n stabilirea
diagnosticului.
Examenul psihologic este important de efectuat pentru determinarea personalitii
subiectului. Se pot depista unele trsturi anormale, patologice ale personalitii, care pot avea
legtur cu faptele svrite. Examenul psihologic este necesar la minori, la btrni, la psihotici, n
strile de hipodezvoltare mintal.
In final, expertiza medico-legal, pe baza coroborrii tuturor datelor medicale i generale
obinute, trebuie s stabileasc concluziile raportului medico-legal, care trebuie s precizeze
urmtoarele: a.boala psihic de care sufer subiectul; b.tulburrile psihice caracteristice generate de
boala de baz i legtura cauzal dintre aceste tulburri i svrirea faptei, motivaia psihopatologic
a mobilului de aciune; c.legat de boala psihic, trebuie stabilit dac acesta n momentul comiterii
faptei a avut discernmntul pstrat, abolit sau diminuat; d.n final, se recomand msurile de
siguran cu caracter medical, individualizate pentru fiecare subiect i care sunt prevzute n art. 109,
110, 111: obligarea la tratament medical, internarea medical i interzicerea de a ocupa o funcie.
EXPERTIZA MEDICO-LEGALA LA MINORI Aceast expertiz necesit o metodologie
aparte, dat fiind rolul su mai mult recuperator, educativ, evitarea introducerii unora dintre delicveni
n mediul de detenie, expertiza fiind mai puin restrictiv. Comisia de expertiz, este format n plus
fa de cea pentru aduli, dintr-un pedopsihiatru i un psiholog, i are obligaia de a obine anumite
informaii i anume: - nivelul mintal al subiectului; - dac ne aflm n faa unui bolnav psihic sau a
unei persoane cu deficiene organice, neurologice, etc; - capacitatea colar a minorului, felul cum
se ncadreaz n colectivul clasei i al colii; - relaia printe-copil; - condiiile de via i de
dezvoltare, influena i rolul mediului ambiant.
Concluziile expertizei sunt aceleai de la EML de la aduli, n plus minorul care nu a mplinit
vrsta de 14 ani nu rspunde penal; cei care au vrsta de 14 ani rspund penal, dac se dovedete n
mod cert c fapta a fost svrit cu discernmnt; cei care au mplinit 16 ani rspund penal.
n funcie de gradul de discernmnt sunt instituite i msurile de siguran recomandate de
comisie: -msuri de recuperare pe plan medico - social. Sunt de natur psiho-pedagogic,
materializate n institute speciale de reeducare pentru minorii n vrst de peste 14 ani i coli speciale
de reeducare pentru minorii de cel puin 10 ani;
- msurile medicale cu caracter medical educativ
28

aplicate pentru cazurile n care starea fizic sau psihic impune un tratament i supraveghere medical
- pedagogic.
In cazurile minorilor care necesit tratament medical ntr-un serviciu de specialitate,
urmat de dispensarizare medical, se impun msuri cu caracter exclusiv medical, alte tulburri
impunnd msuri cu caracter exclusiv social n situaiile cnd se urmrete ocrotirea minorilor prin
scoaterea acestuia din mediul necorespunztor.
Subiectul 49. EXPERTIZA PSIHIATRICA l REGIMUL JURIDIC N ALCOOLISM.
n general, n expertize ntlnim aspecte ale etilismului acut i cronic:Etilismul acut
a) beia acut voluntar - cel mai frecvent episod, consecina ingestiei voluntare de buturi
alcoolice, pe care persoanele o fac cu bun tiin, cunoscnd faptul c Ingestia peste
anumite limite poate provoca o serie de tulburri urinate de acte antisociale, mai ales
cnd cantitatea ingerat depete valori peste 2- 2,5 %o . La unele persoane ntlnim
forme cu episoade de amnezie i agitaie, mai ales la cele care consum cantiti mari,
timp ndelungat i schimb felul buturii. Persoanele care svresc fapte antisociale n
asemenea stri sunt pedepsite de lege, fiind considerate responsabile;
b) intoxicaia accidental - este o form rar ntlnit, mai ales la copii. La aduli, beia
accidental se poate ivi ca accident de munc la persoane care lucreaz uneori cu vapori
de alcool (n mediu), dar acetia, fiind iritai pentru cile respiratorii constituie un factor
alarmant i ca atare favorizeaz luarea msurilor de prevenire prin prsirea atmosferei
ncrcate cu asemenea vapori;
c) beia intenionat - este o form | beiei acute voluntare; ea presupune o aciune de
premeditare, deoarece unele persoane, nainte de a trece la svrirea faptelor, consum
alcool n scopul de a trece de faza de reinere i control, de a cpta curaj i a realiza cele
propuse. Persoanele,care svresc fapte antisociale n asemenea condiii rspund n faa
legii, iar dac dovedete c n mod intenionat au recurs la consumul de alcool, acesta
constituie un element agravant;
d) beia patologic - este o form a beiei acute voluntare la persoanele cu stri
posttraumatism cranio-cerebral sau meningoencefalite, epilepsie, care dau rspunsuri
paradoxale la consumul unor cantiti mici de alcool, printr-o agitaie psihomotorie,
anestezie, amnezie i somn prelungit.
Persoanele n aceast stare dispun de o for extraordinar, svresc fapte antisociale grave,
crime, omoruri, etc, i nu au consecina faptelor comise. Persoanele n aceast situaie sunt
considerate iresponsabile i trebuie mult atenie la stabilirea diagnosticului corect, unii infractori
ncercnd s simuleze.
Cu prilejul expertizei, mai ales instana trebuie s interzic acestor persoane consumul de alcool,
cunoscndu-se faptul c alcoolismul le provoac asemenea stri, sunt pasibili de pedeaps dac
abuzeaz n continuare de buturi alcoolice. Nu este indicat msura internaii obligatorii
conform art. 110 cp.
Forme/e cronice ale etilismului cronic
a) etilismul cronic - se caracterizeaz prin ingestia cotidian a unor cantiti de buturi
alcoolice de ctre persoane ce simt nevoia aproape permanent de a se afla n asemenea
stri. In general, asemenea persoane recurg mai rar la fapte antisociale, sunt considerate
responsabile, iar cu timpul rezistena lor scade din ce n ce mai mult nct manifest o
serie tulburri la doze mici. O parte din aceste cazuri pot evolua ctre psihoza etilic;
b) dipsomania - este tot o form a etilismului cronic i const n necesitatea periodic de a
consuma buturi alcoolice (la intervale de sptmni sau luni - ntre acestea existnd un
29

interval de abstinen). Persoana devine irascibil, fr capacitatea de a lucra i nevoia de

toxic devine imperioas, nct poate svri furturi n scopul procurrii toxicului sau
banilor necesari; unii consum alcool metilic, medicinal, etc. Episodul poate dura zile dea rndul - atingnd apogeul de beiei avansat, stri subcomatoase; se constat amnezie,
tulburri psihosenzoriale (stri delirante, nevrite, tendina la suicid, etc). In general
asemenea persoane nu rspund de faptele fcute pentru a-i procura toxicul, dar rspund
de faptele antisociale, dac nu se evideniaz apariia unor stri psihotice, delirante;
c) delirium tremens - se caracterizeaz printr-o stare delirant aprut la etilicii cronici, mai
ales la cei care sunt privai de aportul buturilor alcoolice, caracterizat prin delir i
halucinaie. De obicei sunt agitai, consecina zoopsiilor halucinatorii. Asemenea
bolnavi nu rspund de faptele lor;
d) psihoza etilic - este o form mai rar ntlnit; se presupune c ar fi vorba de o
cauzalitate multipl: leziuni meningo -cerebrale, epilepsie, tulburri de involuie.
Stabilirea diagnosticului atrage dup sine iresponsabilitatea.

30