Probele de efort

71

PROBELE DE EFORT
Dr. Dobreanu Dan

Efortul fizic reprezint o suprasolicitare funcional care produce o modificare a homeostaziei

organismului, In scopul acoperirii necesitilor metabolice crescute ale musculaturii In
activitate. Modificrile intereseaz aparatul cardiovascular i respirator, permind
evidenierea unor tulburri In funcia acestora, nedecelabile In repaus.
EVALUAREA CAPACITII DE EFORT
Parametrul care caracterizeaz cel mai exact capacitatea de efort a subiectului este
reprezentat de consumul de oxigen al organismului. Msurarea exact a acestuia se poate
face utiliznd sisteme de respiraie In circuit Inchis; Intruct aceast metod este greu
accesibil, In practic se folosete o estimare aproximativ, pe baza unor nomograme sau
tabele.

4 echivalentul metabolic (MET) reprezint consumul de oxigen de repaus al

organismului; acesta este estimat a fi de 3.5 ml O2 / kg corp / minut.
Raspundeti la ntrebarea din Fia de lucru!

4 capacitatea aerob maxima (VO2max) reprezint nivelul maxim al consumului de

oxigen al organismului. Acesta depinde de capacitatea de adaptare a funciei
respiratorii i cardiovasculare; la subiecii normali, VO 2max este atins datorit
imposibilitii creterii debitului cardiac peste un anumit nivel. Calcularea VO 2max se
face pe baza nomogramei Astrand-Ryhming (Figura nr. 63); exprimarea se face fie In
ml O2/kg/min fie sub forma de multiplu al MET. Rezultatul obinut se compar cu
valoarea teoretic, care se calculeaz conform formulei:

VO2 max teoretic 45.8 (0.17 x Vrsta )

4 deficitul aerobic functional (DAF) reprezint scderea procentual a capacitii
aerobe maxime fa de valoarea sa teoretic; se calculeaz conform formulei:

DAF VO max
teoretic VO 2max realizat
2
x 100
VO max teoretic 2
Valoarea DAF este o msur a scderii capacitii de efort fa de valoarea teoretic.
DAF Intre 0 - 25%: reducere minim sau absent a capacitii de efort DAF
Intre 25 - 50%: reducere uoar a capacitii de efort
DAF Intre 50 - 75%: reducere moderat a capacitii de efort
DAF peste 75%:
reducere important a capacitii de efort.
CLASIFICAREA PROBELOR DE EFORT

4 Dup modalitatea de efectuare a efortului (Figura nr. 60) se disting:

efortul rectangular care utilizeaz un nivel unic de efort cu o durat
determinat. Nu realizeaz modificri similare la nivelul aparatului cardiovascular la
subieci cu grade de antrenament diferite, existnd riscul suprasolicitrii la cei
neantrenai i a unei solicitri insuficiente la cei antrenai.

72

Lucrri practice de fiziologie

efortul triangular care presupune o cretere progresiva ("in trepte") a intensitatii

efortului, pna la un nivel tints, stabilit pe baza capacitatii de efort a subiectului.
EFORT RECTANGULAR

EFORT N TREPTE

timpul

Intensitatea efortului
(Watt)

Figura nr. 60. Tipurile de efort.

Rspundei la ntrebarea din Fia de lucru!

4 Dup intensitatea efortului se disting:

testele maximale la care efortul este realizat pna la atingerea capacitatii aerobe
maxime.
testele submaximale in care efortul este realizat pna la atingerea unei fractii de 8090% din capacitatea aerobe maxima.
PROBA HARVARD

4 Principiu. Proba Harvard este o proba de efort maximal& bazata pe masurarea

frecventei cardiace in perioada de revenire dupa efort. Este in general folosita pentru
a studia comportarea aparatului cardiovascular in timpul unor eforturi intense (munc a
fizica grea, sport de performanta).
4 Descrierea probei
n ritmul metronomului, subiectul executa urcari i coborri pe scarita de efort, in ritm
de 30/min timp de 5 minute; dac e nu mai poate executa efortul in ritmul impus de
metronom se intrerupe proba, notndu-se durata efortului efectuat.
Imediat dup efort, se determine pulsul in 3 perioade, fiecare de 30 secunde, astfel:
in primul minut dup efort:
primele 30" (0-30")
= P1
in al doilea minut dup efort:
primele 30" (1'00"-1'30")
= P2
in al treilea minut dup efort:
primele 30" (2'00"-2'30")
= P3
Se folosete apoi urmatoarea formula pentru determinarea Indicelui de aptitudine
fizic:

T (timpul efortului / sec)

Indicele de aptitudine fizic
(P1+ P2+ P3) x2 100
4 Interpretarea se face
in functie de valoarea indicelui de aptitudine fizica astfel:
sub 55
=
conditie fizica slabs
55 - 79
=
conditie fizica medie
80 - 89
=
conditie fizica buns
peste 90
=
conditie fizica excelent

Probele de efort

73

Efectuati proba i treceti rezultatele In Fia de lucru!

Dac In timpul probei apare cefalee, mai ales occipital, senzatie de lein sau
simtiti durere precordial opriti imediat testul!

PROBA ASTRAND
Principiu. Proba Astrand este o prob de efort maximal prin care se determin In
mod indirect capacitatea aerob maxim. Ea permite astfel aprecierea posibilitilor
maximale ale funciei respiratorii i cardiovasculare.
4 Descrierea probei.
se urmrete ca subiectul s efectueze un efort cunoscut (exprimat In W)
care s produc creterea frecvenei cardiace peste 120/min. Efortul se face la
cicloergometru, timp de 6 minute, contra unei rezisten e de 120 W pentru brbai i
100 W pentru femei.
dup terminarea exerciiului se msoar imediat frecvena cardiac, In
primele 10 secunde, subiectul fiind In poziie ortostatic, iar rezultatul se raporteaz pe
minut.
de pe nomograma Astrand se citete capacitatea aerob maxim exprimat
In litri/min. Ea se raporteaz la greutatea ideal calculat dup formula lui Lorentz:

Greutatea ideal

Inaltimea (cm) 100

Inaltimea (cm ) 150

4

din tabele (Tabelul nr. 4 i Tabelul nr. 5) se apreciaz capacitatea de efort a

subiectului In funcie de capacitatea aerob maxim, vrst i sex.
Tabelul nr. 4. Aprecierea calitativ a capacitii de efort In funcie de
capacitatea aerob maxim (ml/min/kg corp) i vrst la brbati.
Vrsta
Capacitatea de efort
(ani)
F. Sczut
Sczut
Medie
20 - 29
sub 38
39 - 43
44 - 51
30 - 39
sub 34
35 - 39
40 - 47
40 - 49
sub 30
31 - 35
36 - 43
50 - 59
sub 25
26 - 31
32 - 39
60 - 69
sub 21
22 - 26
27 - 35

Ridicat
peste 52
peste 48
peste 44
peste 40
peste 36

Tabelul nr. 5. Aprecierea calitativ a capacitii de efort In funcie de

capacitatea aerob maxim (ml/min/kg corp) i vrst la femei.
Vrsta
Capacitatea de efort
(ani)
F. sczut
Sczut
Medie
20 - 29
sub 28
29 - 34
35 - 43
30 - 39
sub 27
28 - 33
34 - 41
40 - 49
sub 25
26 - 31
32 - 40
50 - 65
sub 21
22 - 28
29 - 36

Ridicat
peste 44
peste 42
peste 41
peste 37

Efectuati proba i completati Fia de lucru!

74

Lucrri practice de fiziologie

Daca n timpul probei apare cefalee, mai ales occipital a, senzatie de lein
sau simtiti durere precordiala opriti imediat testul!

PROBA RUFFIER

4 Principiu. Proba Ruffier este o prob de efort submaximal care se

bazeaz pe msurarea frecvenei cardiace in perioada de recuperare
dup efort.
4 Descrierea probei
se msoar pulsul in poziie eznd, notnd valoarea cu P1.
se execut 30 de genuflexiuni; in primele 15 secunde dup incetarea
efortului, subiectul fiind in clinostatism, se msoar pulsul i se
noteaz valoarea cu P2.
se determin numrul de pulsaii dup 1 minut de repaus in
clinostatism, notnd valoarea obinut cu P3.
se calculeaz Indicele Ruffier dup urmtoarea formul:

Indicele Ruffier

(P2 70) (P3 P1)

10

4 Interpretarea se face in funcie de valoarea indicelui Ruffier:

0 - 2.9
= indice bun
3-6
= indice mijlociu
peste 6
= indice deficitar
Efectuati proba i completati Fia de lucru!

Daca n timpul probei apare cefalee, mai ales occipital a, senzatie de lein
sau simtiti durere precordiala opriti imediat testul!

PROBA SCHELLONG II

4 Principiu. Proba Schellong este o prob de efort submaximal,

bazat pe msurarea frecvenei cardiace i tensiunii arteriale in
perioada de revenire dup efort.
4 Descrierea probei
se execut 20-30 genuflexiuni, dup care se trece in clinostatism;
imediat i apoi succesiv, la intervale de 1 min se msoar pulsul i PA
continund determinarea pn este atins valoarea de repaus.
4 Interpretare. La subieci sntoi se produc urmtoarele modificri:
frecvena cardiac crete moderat ( pn la 120/min).
PA sistolic crete cu 15-20 mmHg; PA diastolic scade uor sau nu
se modific, diferena intre ele crescnd.
revenire rapid a pulsului i PA in 2-3 minute.
Efectuati proba i completati Fia de lucru!

Probele de efort

75

Daca n timpul probei apare cefalee, mai ales occipital a, senzatie de lein
sau simtiti durere precordiala opriti imediat testul!

EVALUAREA CIRCULATIEI CORONARIENE

4 Principiu. Miocardul fiind un organ cu metabolism aproape exclusiv aerob, necesit
o adaptare rapid a fluxului coronarian la necesitati. Creterea necesarului de oxigen
in timpul efortului permite deci diagnosticarea tulburarilor circulatiei coronariene.
Aceasta se face in primul rnd prin inregistrarea ECG de efort, hipoxia determinnd
modificari in procesele de depolarizare i repolarizare miocardica. Este util de
asemenea estimarea consumului miocardic de oxigen, pe baza unor parametrii
hemodinamici.

Figura nr. 61. Modalitati de efectuare a efortului. A. Testul Master. B.

Testul la cicloergometru. C. Testul la covorul rulant.

4 Modalitatea de efectuare i intensitatea efortului. Efortul se efectueaza la

cicloergometru, covor rulant, sau folosind o scarit special cu dou trepte (testul
Master). Cel mai raspndit este testul in trepte la cicloergometru, care permite o
adaptare mai exacta a efortului la gradul de antrenament.
Se prefer un efort submaximal, pna la atingerea unei frecvente tinta (FT),
reprezentnd 85% din frecventa cardiaca maxima teoretica (FCMT), la care debitul
cardiac atinge valoarea maxima. Aceasta se apreciaza prin formula:

FCMT 220 Vrsta (ani)

4 Descrierea probei.
subiectului, in repaus, aezat la cicloergometru, i se msoara pulsul, TA, i se
inregistreaza ECG de repaus.
se realizeaza efortul, pedalnd la cicloergometru, contra unei rezistente progresiv
crescute, in trepte de 25 W, cte 2 minute la fiecare treapt, pna la atingerea FT. La
sfritul fiecarei trepte de efort se msoara frecventa cardiaca,TA i se inregistreaza
un traseu ECG.
dup oprirea efortului se urmarete continuu subiectul timp de 10 minute, inregistrnd
din minut in minut un traseu ECG.
Efectuati proba. Msurati FC i PA dup fiecare treapta. Opriti efortul la
125W sau la atingerea FT. nregistrati ECG n repaus i dupa terminarea
efortului. Completati Fia de lucru!

76

Lucrri practice de fiziologie

Dac In timpul probei apare cefalee, mai ales occipital, senzatie de lein
sau simtiti durere precordial opriti imediat testul!
4 Interpretare. Criteriile de dup care se apreciaz ca pozitiv un test de
efort n trepte la cicloergometru sunt urmtoarele:
Criterii clinice: apariia durerii precordiale de tip angin
pectoral, n mod reproductibil, la aceeai intensitate a efortului.
Criterii electrocardiografice:
1. Subdenivelarea segmentului ST
a. Subdenivelare ST de tip orizontal sau descendent
cu amplitudine
1 mm i durat 0.08 secunde
b. Subdenivelare ST de tip descendent (joncional)
cu amplitudine
2 mm i durat 0.08 secunde

Figura nr. 62. Electrocardiogram nregistrat n derivaiile

V5 i V6 pe parcursul unui test de efort la cicloergometru.
Se remarc subdenivelarea progresiv a segmentului ST,
care depete 2 mm i negativarea undei T. Testul de efort
este pozitiv.
2.
Negativarea undei U
3.
Modificri ale undei T: negativarea undei T n timpul
efortului sau "pseudo-normalizarea" undei T (negativ pe traseul de repaus)
n timpul efortului. Sunt nespecifice pentru diagnostic n absena (1) i/sau (2).
4.
Tulburri de ritm: extrasistole ventriculare repetitive,
polifocale, sau tahicardie paroxistic supraventricular sau ventricular, a
cror apariie impune oprirea efortului. Sunt de asemenea nespecifice pentru
diagnostic n absena (1) i/sau (2).
Criterii hemodinamice: bazate pe calcularea produsului dintre
presiunea arterial i frecvena cardiac atinse la sfritul ultimei
trepte de efort (dublul produs); acesta definete indicele tensiune-timp
(ITT) i este un indicator al consumului miocardic de oxigen. Valoarea
obinut se compar cu ITT teoretic, calculat conform formula de mai
jos:

ITT teoretic (3 64 Vrsta) x 100

Rezultatul
miocardic

se
exprim sub forma deficitului aerobic
(DAM)ITT teoretic care se calculeaz conform formulei:

DAM ITT teoretic ITT realizat x 100

Probele de efort

77

Interpretarea valorii DAM se face n modul urmtor:

DAM ntre 0 - 20%:
deficit nesemnificativ sau absent
DAM ntre 20 - 40%:
deficit redus
DAM ntre 40 - 60%:
deficit moderat
DAM peste 60%:
deficit important
Compararea valorii deficitului aerobic funcional cu cea a deficitului aerobic miocardic,
permite aprecierea msurii n care reducerea capacitii de efort se datoreaz unei
tulburri a circulaiei coronariene.

78

Lucrari practice de fiziologie

PUTEREA
EFORTULUI
(watt)

FRECVENTA
CARDIACA
(batai/min)

-0

50 ______
_______ 50

170
V02 max
(litri/min)

166
162
158

168

154

160

150

164

146

156

149

1.8

172

134

144

126

2.0

3.2
3.4

132
128

2.4
125
125

3.6
3.8
4.0
4.2

4.4

4.6
5.0

122

100
2.8

140
136

100

2.6

gn
I s..)G

148

75
1.6

2.2

3.0

138

130

75

4.8

150
150

5.2
g8
6.0

124

175

120

200

225

250

Figura nr. 63. Nomograma Astrand- Ryhming modificata.

Probele de efort

79

NREGISTRAREA MODIFICARILOR FIZIOLOGICE DIN TIMPUL EFORTULUI

UTILIZND SISTEMUL BIOPAC
Dr. Orbn-Kis Kroly

OBIECTIVELE LUCRARII
4 nregistrarea simultan a electrocardiogramei, a ratei respiratorii i a temperaturii n
timpul probei de efort
4 urmrirea modificrilor fiziologice induse de efortul fizic

APARATURA NECESARA
4 calculator cu software BIOPAC instalat (sistem operare Windows)
4 BIOPAC DAU (Data Acquisition Unit): MP30 (Figura nr. 39)
4 BIOPAC cabluri SS2L pentru electrocardiogram (Figura nr. 39), traductor SS6L
pentru nregistrarea temperaturii corporale i traductor SS11LA pentru nregistrarea
ratei respiratorii
4 electrozi de unic folosint, gel conductor

NREGISTRAREA MODIFICARILOR FIZIOLOGICE DIN TIMPUL EFORTULUI

1.
2.

Se pornete calculatorul i apoi programul Biopac Student Lab.

Se conecteaz cablurile i electrozii pentru derivatia standard II, traductorul de
temperatur precum i traductorul pentru respiratie (Figura nr. 64).

Figura nr. 64. Conectarea traductorilor pentru nregistrarea modific rilor

fizice din timpul efortului.

80

Lucrri practice de fiziologie

Electrozii pentru ECG se aeaz pe membre In ordinea: alb membrul superior

drept, rou membrul inferior stng i negru membrul inferior drept. 3. Se
selecteaz Lesson 15 (Exercise physiology test).
5. Se introduce numele.
6. Pentru Inregistrare subiectul st In ortostatism, relaxat. n vederea unei Inregistrri bune
verificai urmtoarele:
4 scoatei orice obiect de metal de pe mn (ceas, brar)
4 verificai conexiunile de la cabluri.
7.

C
Dac In timpul probei apare cefalee, mai ales occipitala, senzatie de lein l
sau simtiti durere precordiala opriti imediat testul!
i
c
k
pe butonul Setup. Va urma o Inregistrare de 30 de secunde, timp In care nu trebuie s
efectuai exerciii fizice. Respirai normal, relaxat. La sfritul acestei perioade ar trebui s
vedei trei trasee (de sus In jos: spirogram, electrocardiogram i temperatura corpului).
Dac exist un traseu artefactat Inseamn c electrozii nu realizeaz contact corespunztor.
n acest caz verificai conexiunile i dai click pe "Redo setup".

8.

Click pe butonul Record 15. Va urma o Inregistrare de de 2 minute care Ins se poate opri
prin apsarea butonului Stop" In orice moment. Dup pornirea Inregistrrii stai In
ortostatism relaxat 30 secunde (condiii bazale) apoi urcai i cobori prima treapt a scriei
ct mai rapid posibil timp de 90 de secunde. n momentul Inceperii efortului propriu zis se
apas tasta F9, acesta inser un marker.

Figura nr. 65. nregistrarea parametrilor fiziologici din timpul unei probe de
efort. De sus In jos: electrocardiogram (derivaia standard II), frecvena
cardiac, temperatura periferic, rata respiraiei. Triunghiul negru: markerul
inserat cu tasta F9 In momentul Inceperii efortului fizic. Poriunea selectat
(cu negru): interval de 10 secunde (t=10.00sec) din perioada de repaus.

Probele de efort

81

n timpul probei ar trebui sa nregistrati ceva asemanator cu Figura nr. 65. Desi am
nregistrat o spirograma completa pentru simplitate o sa vizualizam doar rata respiratiei. De
asemenea pentru simplitate softul ne afiseaza direct variatia frecventei cardiace respectiv a
temperaturii periferice.
Se poate observa ca imediat dup nceperea efortului frecventa cardiac creste respectiv
temperatura periferic scade n timp ce rata respira tiei se modific doar dup o scurt
perioad de timp. De asemenea se poate observa variabilitatea frecven tei cardiace cu
respiratia.
Explicai fenomenele observate! De ce crete frecvena cardiac? De ce
scade treptat temperatura msurat pe suprafaa pielii? Care este motivul
intrzierii ajustrii ratei respiratorii la efort? Rspundei la aceste intrebri
completnd Fia de lucru!
Folosii unealta de selecie a softului () i selectai o poriune de 10
secunde din perioada de repaus (Figura nr. 65). n acest moment la csua t
trebuie s scrie 10.00sec. Citii valorile medii ale frecvenei cardiace (ch40),
valoarea medie a temperaturii periferice (ch42) respectiv valoarea medie a
ratei respiratorii (ch43) in perioada selectat. Selectai apoi consecutiv
perioade de 10 secunde din timpul efortului (selectai perioadele: secundele
40-50 al inregistrrii, secundele 80-90 ale inregistrrii, secundele 110-120 ale
inregistrrii). De fiecare dat citii valorile mai sus amintite. Completai Fia de
lucru!
Dac se dorete i vizualizarea revenirii dup efort se procedeaz in felul urmtor:
1. nainte de a incepe inregistrarea propriu zis se selecteaz File ->
Measurement length ->10 minutes
2. Se incepe la fel cu o perioad de baz de 30 de secunde urmat (se apas tasta F9
la inceputul efortului) de o perioad de 90 de secunde de efort. La terminarea
celor 120 de secunde inregistrarea nu se oprete ci continu, subiectul stnd
relaxat in ortostatism dup terminarea efortului (se apas din nou tasta F9 pentru
a insera un marker in vederea cunoaterii momentului terminrii efortului). Se
continu inregistrarea pn la revenirea la valorile de repaus ale parametrilor
fiziologici.