KINETOTERAPIA

EDUCATIE FIZICA SI SPORTIVA:

STUDENT: IOANA CARMEN MIHAELA
ANUL I

Kinetoterapia
Ce este kinetoterapia?
Kinetoterapia mai este cunoscuta si sub numele de
gimnastica medicala. Radacinile etimologice care provin din
limba greaca evidentiaza partial sensul acestei metode.
Astfel, alaturarea celor doi termeni ("kinen" care insemana a
se misca si "thereapza" tratament) desemneaza principalul
scop al kinetoterapiei, terapia prin miscare.
Kinetoterapia studiaz mecanismele neuromusculare i
articulare care asigur omului micrile normale, n acelai
timp, studiind i elabornd principiile de structurare a unor
programe care se adreseaz organismului uman, att din
punct de vedere profilactic, ct i din punct de vedere
terapeutic i recuperator. Este o disciplin tiintific cu
caracter aplicativ bine definit, avnd un obiect propriu de
studiu:mentinerea i dezvoltarea unor indici morfologici i
functionali normali, prin mijloacele specifice, la persoane n
situatii biologice speciale"(Moet D., Mrza D., 1995).

In ce consta kinetoterapia
Specificul kinetoterapiei este ca reprezinta o practica
profilactica, recuperatorie si curativa extrem de
individualizata. Desfasurarea sedintelor de kinetoterapie
este decisa de specialist in functie de obiectivul terapeutic
(profilaxie, tratare, recuperare), de diagnosticul pacientului si
de starea de avansare a afectiunii, de capacitatea de efort
fizic a pacientului, precum si de pragul sau de durere si de
varsta.
De regula, sedintele avansate de kinetoterapie solicita
pacientul sa depuna mai mult efort decat era capabil
initial.Este vorba de exercitii dinamice si statice, precum si

de exercitii efectuate cu ajutorul a diverse aparate. Tipul,

durata si intensitatea acestora sunt decise de specialist.
Pot exista sedinte individuale sau de grup, in cazul unui
numar de pacienti care necesita acelasi program
kinetoterapeutic. Sedintele de grup sunt recomandate, insa,
pacientilor aflati intr-un stadiu avansat al terapiei.

Afectiuni tratate / ameliorate prin

kinetoterapie
Spectrul afectiunilor care pot fi ameliorate sau la vindecarea
carora kinetoterapia poate ajuta este cat se poate de amplu.
Sustine recuperarea pacientilor suferinzi de afectiuni
locomotorii, dar si cu probleme la nivel de organe interne,
afectiuni cardiovasculare si respiratorii, boli metabolice,etc.
Kinetoterapia este, de asemenea, asociata tratamentelor de
recuperare in urma traumelor si a interventiilor chirurgicale,
in urma perioadelor de imobilizare. Da rezultate si in cazul
pacientilor cu probleme ginecologice si neurologice,
respiratorii si cardiovasculare. Programe inedite sunt create
si adaptate femeilor insarcinate sau celor care au nascut
recent.

Kinetoterapia ajuta in urmatoarele afectiuni:

Afectiuni ale aparatului locomotor: posttraumatice si

ortopedice;

Afectiuni reumatice: spondilita, poliartrita reumatoida,

artrita, reumatisme degenerative, reumatismul
tesutului moale;

Afectiuni neurologice si neuropsihice: accidentele

vasculare cerebrale, traumatismele coloanei vertebrale,
boli degenerative si inflamatorii ale sistemului nervos,
sindroame neurologice.Pe langa numeroasele afectiuni
ale sistemului nervos, kinetoterapia creeaza si o stare

psihica optima datorita reglarii echilibrului intre tonusul

simpatic si parasimpatic.

Afectiuni metabolice (obezitatea). Principalul efect al

kinetoterapiei asupra metabolismului este intensificarea
arderilor celulare (oxidoreducerilor). Datorita acestui
proces volumul oxigenului din sange scade, astfel ca
apare necesitatea consumului de oxigen. Un alt efect
este ca, in urma arderilor, se reduce cantitatea de
glucoza la nivelul muscular si, ca urmare, micsoreaza
glicemia. De asemenea, normalizeaza colesterolemia si
contribuie la profilaxia bolilor vasculare degenerative.

Afectiuni ale aparatului respirator. La un alt nivel,

kinetoterapia influenteaza si sistemul respirator. Astfel,
in urma unor exercitii respiratorii specifice, pacientul isi
imbunatateste respiratia si schimbul gazos la nivel
alveolar, reuseste sa isi mentina elasticitatea cutiei
toracice si sa isi mareasca amplitudinea acesteia prin
controlarea diafragmei.

Afectiuni ale aparatului cardio-vascular. Un rol

important il are in circulatia sangelui, deoarece, prin
practicarea exercitiilor fizice, in urma contractiei
musculaturii venele se comprima, impingand sangele
spre atrii, favorizand intoarcerea venoasa.Astfel, debitul
sanguin creste si, o data cu el si volumul sangelui
circulant.

Boli congenitale: distrofia neuro-musculara, luxatia

congenitala de sold, tetraplegia.

Afectiuni ale sistemului digestiv.Are un rol important in

imbunatatirea tonusului muscular, ajutand la digestie
prin stimularea tonusului peristaltismului intestinal si in
evacuarea bilei.

Avantajele kinetoterapiei
Avantajele kinetoterapiei sunt:

Caracterul profilactic

Kinetoterapia nu este o masura la care recurg doar cei deja

afectati de bolile ale sistemelor mentionate. Poate fi folosita
cu succes si in cazul persoanelor care vor sa previna. Pentru
ca un program de exercitii bine gandit, care sa raspunda
nevoilor reale ale organismului la diverse nivele, este dificil
de conceput si de respectat, urgenta integrarii programului
kinetoterapeutic in ritualul zilnic este cu atat mai mare. Sub
supravegherea specialistului si la indicatiile acestuia,
progresele pot fi mult mai usor si mai eficient inregistrate.

Grad crescut de complementaritate

Kinetoterapia nu exclude asocierea cu alte practici

terapeutice. De fapt, cel mai adesea merge mana in mana
cu diverse forme de masaj. Alte asocieri clasice sunt
termoterapia, hidroterapia si talasoterapia. Sedintele pot lua
si forma psihokinetoterapiei.

Grad crescut de individualizare

Se deduce cu usurinta din cele de mai sus ca nu exista un

tablou etern repetabil al sedintei de terapiei, o reteta
universala de aplicat fiecarui pacient. Faptul ca fiecare
sedinta este conceputa pentru a raspunde nevoilor
terapeutice reale din acel moment este o garantie pe termen
lung a eficientei programului kinetoterapeutic. Lucru valabil
si in cazul sedintelor de grup.

Durata sedintei de kinetoterapie

Fiind o terapie puternic indivizualizata, kinetoterapia poate
varia ca durata a sedintei, cat si ca numar de sedinte. Astfel,
pacientului ii pot fi propuse sedinte care dureaza de la 25-30
de minute la 4 ore.
Ideal este ca, asa cum efortul fizic ar trebui sa fie integrat in
rutina cotidiana, si kinetoterapia sa devina o parte din stilul
de viata al pacientilor, cel putin pentru cei care mizeaza pe
obiectivul profilactic.

Efectele kinetoterapiei
Primul efect resimtit de pacient este o stare de relaxare si
inviorare. Este aici vorba de o consecinta comuna oricarei
activitati bine gandite. Efectele pe termen lung sunt, insa,
mult mai valoroase. Astfel, kinetoterapia da, de una singura
sau in combinatie cu alte practici, urmatoarele efecte:

ajuta la refacerea fortei musculare si la cresterea

rezistentei musculare;

contribuie la cresterea capacitatii de efort;

stimuleaza imbunatatirea functiilor de coordonare,

control si echilibru a corpului;

sustine formarea si / sau consolidarea capacitatii de

relaxare;

ajuta la corectarea posturii si aliniamentului corpului;

sustine cresterea mobilitatii articulare;

contribuie la reeducarea respiratorie;

stimuleaza reeducarea sensibilitatii.

Scaderea nivelului de stres si imbunatatirea starii generale

sunt beneficiile pe care kinetoterapia le aduce in viata
oricarui pacient care vrea sa se desparta de caile nocive ale
vietii moderne, in special de sedentarism.

Contraindicatiile kinetoterapiei
In ciuda beneficiilor, kinetoterapia nu este o solutie la care
orice pacient poate apela. Astfel, se cunosc contraindicatii
definitive si contraindicatii temporare.
Dintre contraindicatiile generale, citam cancerele, bolile cu
manifestare tegumentar (psoriazisul) si bolile psihice grave
(psihozele sau psihopatiile). In aceasta categorie intra si

varicele voluminoase neoperate si ulcerul varicos,

trombozele venoase localizate, flebitele i tromboflebitele.
Dupa vindecare, pot recurge la kinetoterapie si pacientii
suferinzi de boli neurologice (accidente vasculare cerebrale,
meningoencefalite, hipertensiune intracranian), boli
circulatorii (infarctul miocardic, cardiopatia ischemic
instabil, insuficiena cardiac decompensat, anevrismele
arteriale), boli respiratorii (insuficiena respiratorie, boli
infectioase acute cu origine microbian sau viral,
pneumonii sau bronhopneumonii, afeciuni pleurale,
tuberculoza coronar activ, pneumotorax), boli digestive
(ulcere gastroduodenale simple sau complicate, pancreatite
acute sau subacute, hepatite virale, ciroza hepatica
decompensata, rectocolite ulcero-hemoragice), boli
urogenitale (glomerulonefrite acute i cronice, insuficiene
renale acute sau insuficiene renale decompensate,
hematurii macroscopice, endonefrite i mionefrite), boli
articulare n puseu evolutiv (reumatismul articular acut,
poliartrita reumatoid).
Femeile cu sarcina de peste 3 luni nu pot recurge, nici ele, la
kinetoterapie.