Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arta de A Deveni Simpatic
Arta de A Deveni Simpatic
simpatic
Daca v-as spune ca in acest articol as vrea sa va explic tehnica de compunere a unei
simfonii ati gandi ca am innebunit dintr-o data, sau ca vreau sa rad de voi: admitand
ca o creatie artistica complexa - cum este o simfonie - se poate codifica intr-o serie
de reguli fixe (ceea ce, oricum, nu este adevarat...), oricine stie ca invatarea lor cere
ani de studiu la conservator, indrumarea unui specialist, lucru din greu si, mai presus
de toate, o experienta personala formata in principal din incercari si greseli.
Afirm aceasta intrucat pretentia de a explica tehnica (sau, mai bine, tehnicile)
"raport" intr-un articol de cateva pagini este nu numai absurda dar, fiind vorba
despre raporturi personale, devine si periculoasa (tehnicile mai avansate deriva in
mod direct din cele intrebuintate in hipnoza terapeutica si sunt orientate spre
influentarea partii inconstiente a interlocutorului, implicand toate resursele de
comunicare, verbale si non-verbale; aplicarea lor incorecta ar duce la rezultate
catastrofale).
Sa nu uitam: comunicarea, in special cea paraverbala si non-verbala (care, sa ne
reamintim ca reprezinta impreuna 93% din mesajul perceput), constituie o activitate
a carei invatare solicita verificarea directa a aplicarii in practica a ceea ce s-a invatat
teoretic. Este acelasi lucru ca si cum v-ati instala la conducerea unui aeroplan dupa
ce veti fi citit o carte despre "Cum sa devii pilot in 24 de ore".
Asadar, ma voi limita la expunerea conceptelor de baza, fara a intra in detaliile
tehnicilor care ar putea fi usor intelese gresit, propunandu-va un exercitiu simplu
care va poate folosi la crearea unei experiente proprii.
Inca ceva! Pentru a evita repetari inutile, contez pe faptul ca ati citit articolele
dinainte, la care va trebui, deseori, sa fac referire.
Ce este <>
Va propun un exercitiu. Amintiti-va de ultima intalnire cu un prieten. Acum incercati
sa va amintiti pozitia corpului dvs., gesturile pe care le-ati facut, tonul vocii si
cuvintele pe care le-ati folosit, ca si senzatiile pe care le-ati incercat. Evocati, pentru
cateva minute, situatia cu maxima precizie posibila.
Bun. Acum faceti acelasi lucru, dar gandindu-va ca stati de vorba cu un preot, apoi
un ofiter din armata, apoi cu un copil de cinci ani si, de ce nu, cu o fata frumoasa
(puteti sa continuati asa cat va place, imaginandu-va si alte situatii: intalnirea cu
presedintele Statelor Unite, cu un star rock, cu un extraterestru...).
Cu un minimum de atentie, v-ati dat cu siguranta seama de capacitatea dvs. de a va
modifica nu numai limbajul ci si tonul, privirea, pozitia corpului fata de persoana cu
care sunteti. V-ati dat seama si de faptul ca aceste modificari nu sunt datorate
ipocriziei sau falsitatii, ci necesitatii de a stabili un dialog cu interlocutorul, cautand
afinitati comune in care acest dialog este posibil (de exemplu, sper ca nimanui sa nui vina in minte sa discute cu un copil ca si cum ar vorbi cu Bill Clinton sau
viceversa...).
Mergand mai departe cu rationamentul, ajungem la concluzia ca in aceste cazuri
tema noastra este relativ usoara, in masura in care rolul public jucat de o persoana
ne informeaza suficient asupra sistemului sau de credinte, asupra valorilor, asupra
modului in care, probabil, va reactiona la comportamentul nostru.
O prima definitie a "rapport"-ului ar fi deci: capacitatea de a intra in sintonie cu
diferentelor.
- Posibilitati/Necesitati/Motive: este in functie de justificarea pe care o persoana o
gaseste pentru propriile actiuni.
Metaprogramele trebuie descoperite cu tehnici potrivite si apoi copiate si utilizate in
cursul conversatiei.
Valori
Sunt veritabile filtre de evaluare. Ele privesc modul in care noi decidem ceea ce este
bun sau rau, corect sau gresit.
Ca sa le aflu trebuie sa raspund la intrebarea "Ce este important pentru mine?"
Valorile sunt ordonate ierarhic, de la cea mai importanta la cea mai putin importanta
si pot fi usor descoperite cu cateva intrebari cheie.
Criterii echivalente
Reprezinta modul in care valorile sunt intelese in practica. Caci aceeasi valoare
(libertate, de exemplu) este inteleasa in moduri foarte diferite.
Credinte
Credintele se refera la convingerea ca anumite lucruri sunt adevarate si altele nu
(vezi articolul din noiembrie) si la secventele cauza - efect (daca..., atunci...).
Ele se formeaza pe parcursul intregii noastre existente pe baza:
- mediului social
- evenimentelor
- cunostintelor
- rezultatelor precedente
Nici o persoana nu ar putea, in mod normal, sa reactioneze in afara propriilor
credinte, asadar si acestea trebuie a fi descoperite si copiate cu grija.
A nu tine cont de credintele si de valorile altei persoane reprezinta principala cauza a
neintelegerilor.
Atasamente
Insotesc valorile si credintele si privesc un element specific (sunt fundamentale, pe
parcursul unei intalniri in scop de vanzare).
Amintiri
Amintirile influenteaza profund perceptiile si raspunsurile comportamentale ale
persoanelor.
Este evident ca nu puteti sti tot ceea ce isi aminteste cineva, dar informatiile pe care
o persoana le pastreaza din anumite experiente ne pot fi de asemenea de folos in
conducerea unei conversatii. Daca... ele ne sunt cunoscute.
Decizii
Deciziile se refera la noi si la mediu si sunt luate in mod inconstient in primii ani de
viata si preponderent constient ulterior (rational sau afectiv). Ele exprima credinte,
valori, atasamente.
Poate ca unii dintre dvs., in acest moment, se intreaba daca intr-adevar merita sa
cunoasca toate acestea referitor la o persoana, iar altii se minuneaza de cat de multe
sunt de descoperit. Ceea ce eu pot spune, pe baza experientei mele, este ca dupa
putina practica devine un automatism descoperirea punctelor "cheie". Invingerea
rezistentelor in aceste puncte "cheie", in special in ceea ce priveste tratativele
comerciale, inseamna sa le utilizezi astfel incat sa conduci conversatia spre beneficiul
tau fara ca interlocutorul sa constientizeze acest lucru. In acest moment,
interlocutorul te va percepe ca o persoana deosebit de simpatica careia, nu stie de
ce, dar este inclinat sa-i faca anumite favoruri pe care nu le-ar face altei persoane.
Tema... pentru <>
Oricum, avand in vedere ca, dupa cum cred eu, rezultatele personale obtinute au
ultimul cuvant, va propun un experiment preliminar, in asteptarea marilor rezultate.
Incercati, pe parcursul urmatoarei intalniri cu cineva, sa va reflectati pozitia corpului
si a miscarilor (evident, in maniera discreta si nu vulgara) si observati ce se
intampla. Adaugati si copierea canalului senzorial predominant al interlocutorului,
dupa cum am vazut in numarul din august; apoi intrerupeti contactul. O data in plus,
observatiile personale vor reprezenta cea mai buna experienta pentru dvs. Ca
exercitiu de flexibilitate, distrati-va copiind anumite credinte particulare ale cuiva pe
care il cunoasteti si incercati sa va imaginati cum s-ar schimba modul dvs. insusinduva, pentru scurt timp, aceste credinte. Este un exercitiu obositor dar extrem de
instructiv.
Un ultim lucru: in momentul in care copiati gestica, sistemele de valori si credintele
cuiva, incepeti intr-adevar sa vedeti lucrurile din punctul sau de vedere si sa fiti mult
mai intelegatori si empatici. Vi se pare un rezultat de dispretuit?