Nevoiaderesurseapareatatlainfiintareasocietatiicatsipeparcursul

derulariiactivitatiideexploataresiaceleiinvestitionale,capitalulreprezentand
motoruldezvoltariisocietatii.Pentrurealizareaechilibruluipetermenlungsi
scurtestenecesaraacoperireanevoilorpermanentedecapitaldinsurse
permanente,mobilizatepetermenlungsaunelimitat(capitaluripropriisi
imprumuturipetermenlung)siasigurareaunorresursetemporarecaresafaca
fatanevoilordefinantarepetermenscurt.
1.
Surseproprii
Din punctul de vedere al surselor proprii, nu prea exista multe alternative,
respectiv ori se recurge la autofinantare, ori se aduc aporturi noi la capitalul
societatii.

Autofinantarea

esteceamairaspanditaformadefinantaresipresupune
ca intreprinderea sa isi asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept
surse o parte a profitului obtinut in exercitiul expirat si fondul de amortizare,
urmarind atat acoperirea necesarului de inlocuire a activelor imobilizate cat si
crestereaactivelordeexploatare.
Autofinantarea este determinata de cresterearesurselor obtinutedin propria
activitate care vor ramane in mod permanent ladispozitiaintreprinderiipentru
finantareaactivitatiiviitoare.

Autofinantarea este constituita din excedentele pe care intreprinderea le

producesicaresuntfolositepentrufinantareaactivitatilorulterioare.

Autofinantarea constituie in general pivotul finantarii intreprinderii si

pentru unele dintre ele sursa exclusiva a finantarii in fazele decisive ale
dezvoltarii.

Caracterul fundamental al acestei resurse tine de faptul ca aceasta

constituie elementul in baza caruia finantarea externa va putea fi solicitata si
atrasa de catre intreprindere. Acest statut al autofinantarii tine de 2 ratiuni
fundamentale.

Pe de o parte, marimea sa(in valoare absoluta si in valoare relativa)

furnizeaza indicatii cu privire la performantele intreprinderii. O autofinantare
ridicata asigura pe investitorii financiari asupra posibilitatilorderemunerare si
depunereinvaloare,decatreintreprindereafondurilorpecareeilevorinvesti.

Pe de alta parte autofinantarea creeaza capacitatea de rambursare a

datoriilor intreprinderiisi deo masurarisculuipecarefurnizoriidefondurisil
asuma.


Autofinantareaglobalaaredouacomponente:autofinantareadementinere
siautofinantareaneta.

Autofinantarea de mentinere
include sursele din care urmeaza sa se
realizeze in viitor cheltuielile pentru mentinerea potentialului productiv,
respectiv pentru reinnoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscului de
exploatare.
Principalele surse de formare a autofinantarii de mentinere sunt amortizarile
normale(ce corespund pierderii reale din valoarea imobilizarilor) si
provizioanele.

Autofinantareaneta

esteparteadeautofinantarebrutadincareseformeaza
sursele proprii ale intreprinderii pestenecesarulcerutde refacereacapitalurilor
investite avand ca efect o crestere a patrimoniului. Autofinantarea neta se
constituieinprincipaldinprofitulnetrepartizatpentrufonduriproprii,adicadin
profitul care ramane dupa participarea angajatilor la profit si remunerarea
asociatilor sau actionarilor. Partea din fondul de amortizare care depaseste
deprecierea reala a imobilizarilor poate constitui de asemenea o sursa a
autofinantarii nete.Trebuie precizat caamortizareaareoinfluenta neutraasupra
autofinantarii: marind costurile cu amortizarea semicsoreazaprofitulsi invers,
astfel incat nu se poate conta pana la urma decat pe resursele generate din
exploatare.

In schimb, prin politica de amortizare practicata exista posibilitatea

intreruperiisauincetinirii ritmului deamortizare, apareposibilitateaconstituirii
anuale a unui fond de amortizare mai mic sau mai mare in functie de nevoile
intreprinderii.
Principaleleavantajeoferitedeautofinantaresunt:
constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si
stabiladefonduri
autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite
intreprinderii independenta de gestionare fata de organismele
financiaresidecredit
asiguraintreprinderiiunmare graddelibertateprivinddezvoltarea
investitiilor,cuconditiarealizariiunorinvestitiiutile,profitabile
permite franarea indatorarii si implicit reducerea cheltuielilor
financiare


permitemasurarearandamentuluicapitalurilorproprii,respectiv
arentabilitatiifinanciare(autofinantareanetasicapitalulpropriu)

reprezintafactorulhotaratorinasigurareaaccesuluipepiatade
capitalsiatragereadenoicapitaluridinafaraintreprinderii.
Cu toate aceste avantaje oferite de autofinantare, nu trebuie exagerat in
aceasta directiedeoarece in situatia in care rentabilitatea economica a
intreprinderii este superioararatei dobanziipracticatapepiatafinanciara,cucat
raportul dintre capitalul imprumutat si capitalul propriu este mai mare, cuatat
randamentulfinanciaralintreprinderiicreste.

Decizia de autofinantare si nivelul acesteia sunt adesea influentate de

factori externi cum sunt fiscalitatea, restrictiile privind accesul pe piata de
capitalsidiverseconstrangerijuridice.

Capacitateadeautofinantarereprezintaunsurplusmonetarcareseobtineca
rezultatal tuturoroperatiilorde incasari siplatiefectuatedeintreprindereintro
perioadadetimp,avandinvederesiincidentafiscala.
Marimea autofinantarii degajata de o intreprindere joaca un puternic rol de
semnalizare a performantelor acesteia. Ea indica potentialilor investitori ai
intreprinderii daca aceasta este capabila sa utilizeze eficient capitalurile
incredintatesisaleasigureoremunerareatragatoare.
Pentrucreditorimarimeaabsolutasirelativaaautofinantariicertificanivelul
capacitatiiderambursareprecumsinivelulrisculuideneplata.
Cresterea de capitaluri proprii
inseamna aporturile de capital pe care
intreprindereale primeste din exterior. Aceste aporturi pot fi furnizate de
asociatiisauproprietariidejaexistenti sidispusisasimareascaparticiparealor.
Dar pot fi asigurate si de noi furnizori de fonduri doritori sa participe la
capitalul intreprinderii. In ambele cazuri e vorba de o finantare externa,
furnizorii de capital primind titluri de proprietate(actiuni, parti sociale) in
schimbulaportuluilor.

Subscrierea detinatorilor de fonduri la crestereacapitalului unei societati

este motivata de politica dividendelor si de pozitia pe piata a societatii
respective. Aceasta sursade finantaremobilizeazacapitalurisuplimentare,peo
perioadanedeterminata,nefiindrambursabilelascadenta.

Cresterea decapitalse poatefacefieprinemisiuneadeactiuninoi,fieprin

majorarea valorii nominale a actiunilor vechi. A doua alternativa este mai rar
practicata.


Emisiunea de actiuni noi presupune, de asemenea, doua alternative:
emisiunea la valoarea nominala a vechilor actiuni si emisiunea la o valoare
majorata,infunctiedevaloareaacestoralabursa.
Totodata, cresterea capitalului social poate avea ca surse subscrierea de noi
aporturi,incorporarea rezervelor sau a datoriilor, convertite in contributii la
capitalul social. Dar pentru finantarea investitiilor nu intereseaza decat
subscriereadenoi aporturi caredeterminacrestereaefectivaacapitaluluisocial,
celelalte nefiind decat conversii ale posturilor de pasiv, fara a determina
cresterea surselor de finantare Valoareadeemisiuneauneiactiuninoitrebuie
safieapropiatade valoarea depiata auneiactiunivechipentrualimitaefectul
de diluarearentabilitatiiactiunilor, prin impartireaprofitului launnumar mai
maredeactiuni.
Prima de emisiune, diferenta intrevaloareade emisiunesi ceanominala,
este folosita pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de emisiune si este o
rezerva in pasivul bilantier alaturi de capitalul social sau se incorporeaza in
acestaprintronouacresteredecapital.

Diferenta intre valoarea de piata inainte decresterea decapitalsivaloarea

dupa crestere este dreptuldesubscriere sicareestede faptpierdereadevaloare
a actiunii vechi cu care trebuie recompensat detinatorul acesteiapentruanufi
afectatdesuplimentareacapitaluluisocial.
Cresterea decapitalprinincorporarearezervelor,aprimelordeemisiunesia
profiturilor nerepartizate, nu aduce un aport nou, ci da posibilitatea atribuirii
gratuitedeactiuninoisaudecrestereavaloriinominaleaactiunilorvechi.
1.2.

Surseatrase
Surseleatrasesuntconstituitedindatoriideexploataresiinafaraexploatarii
acumulate de o firma in decursul unei perioade de gestiune ca urmare a
realizarii obiectului de activitate si care pana in momentul stingerii lor sunt
asimilatesurselorpropriifiindutilizatepentrufinantareaactivitatiicurente.
Gestiuneafinanciaraa acesteicategorii desurse economicevizeazaanaliza
structurii lor, urmarirea scadenteiacestora, corelatiacreanteobligatii,vitezade
rotatieadatoriilorsifactoriideinfluentaasupraei.

Noua versiuneabilantului contabil situeazasurseleatraseindouacategorii

dedatorii,caretrebuieplatite introperioadadeun ansi respectivmaimarede
unan.
Incadrulacestordatoriisurseleatrasesuntreprezentatede:

avansuriincasateincontulcomenzilor
datoriicomerciale
efectedecomertdeplatit
sumedatoratesocietatilordincadrulgrupului
sumeledatorateprivindintereseledeparticipare

alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru

asigurarilesociale.
Analiza vitezei de rotatie a surselor atrase se poate face pe baza
indicatorilorcunoscuti,duratainzileauneirotatiisinumarulderotatii.

Literatura de specialitate propune doua modalitatidecalcul aacestora:

prin cifra de afaceri si respectiv prin cheltuielile totale. Exprimarea vitezei de

rotatie a surselor atrase prin cifra de afaceri permite si analiza raportului
creanteobligatii,deaceeaoptampentruaceastamodalitate.
Duratainzileauneirotatiiaratanumarulmediudezileincaresurseleatrase
raman la dispozitia firmei sau numarul mediu de zile in care este necesar ca
obligatiilesafieonorate(rambursate)
Numarul de rotatii arata de cate ori sursele atrase se rotesc prin cifra de
afaceri,inintervaluldetimprespectiv.

Durata in zile de onorare a obligatiilor generate de sursele atrase este

influentatade:
modificarecifreideafaceri
modificareasurseloratrase.
Deci aceste surse de finantare au un caracter neoneros, intreprinderea nu
poate sa amane termenul efectivde platadeoareceacesta este reglementat prin
contracte saulegideimpozitare,iardepasireatermenuluideplataestepenalizat.
Este necesar insa ca serviciul de trezorerie al firmelor sa gestioneze in asa fel
incasarilesiplatileincatsabeneficiezecatmaimultdedecalajuldintreacestea.
Surseleatrasesemainumescsisursetemporaresausurseciclice.Acestease
reinnoiescpermanentodatacudesfasurareacicluluideexploatare
Furnizoriireprezintaceamaiimportantacategoriedesurseatrasecarepoate
fi gestionat eficient de aceea analiza financiara ii acorda o atentie deosebita.
Celelalte categorii de surse atraseauingeneraltermenedeexigibilitatesigure,
care nu pot fi amanate, de exemplusalariile. Furnizoriiin schimb siclientiipe
de alta parte, pot fi gestionati astfel incat sa conduca la crearea de fluxuri de
trezoreriecepotfiplasateeficientdefirma,conducandlaprofituriimportante.


Diagnosticul financiar cerceteaza evolutia raportului creanteobligatii si
corelarea acestora cu dinamica vanzarilor pentru a evidentia raportul dintre
politica de creditare a firmei si de atragere a unor surse temporare. Pentru
aceasta se analizeaza indicii de dinamica a celor trei indicatori, evolutia
comparativaadurateiinzileauneirotatiisiraportuldintrecreantesiobligatii.
1.3.

Surseimprumutate
In afara resurselor proprii interne si externe intreprinderea poate recurgesi
laindatorare pentru finantarea necesarului deresurse pe termenscurt,mediusi
lung.
In acest scop ea poate utiliza in principal piata creditului, piata obligatara si
piataleasingului.
1.3.1.

Imprumutulobligatar
Imprumutulobligatar reprezintao formadeosebita acredituluipetermenlung
careconstainemisiuneasivanzareapublicaaobligatiunilor.
Principalelecaracteristicialeimprumutuluiobligatarsunt:
marimeaimprumutuluiobligatar
valoareadeemisiune
marimeadobanzii
duratasimodalitateaderambursare.
Obligatiunile sunt titluri de valoare, negociabile, reprezentand un drept de
creantaasupra capitalurilor imprumutate unei societati. De obicei, aceste
imprumuturi au un cost de procurare mai mic decat subscrierile la capitalul
social si nu afecteaza dreptul de proprietate al actionarilor. Decizia privind
emisiunea se obligatiuni apartine Adunarii Generale a Actionarilor si se
realizeaza prin institutii care actioneaza ca intermediar(societatile de valori
mobiliare),innumepropriusaucagarantalemisiunii.

Marimea imprumutului obligatar se stabileste in functie de necesitatile de

finantare, valoarea de emisiune a unei obligatiuni putand fi egala cu valoarea
nominala(laparitate),saumaimica(subpari),ceeacelefacemaiatractive.

Diferenta intre valoarea de emisiune si valoarea nominala este prima de

emisiune, iar diferenta intre valoarea rambursata(mai mare) si valoarea de
emisiuneesteprimaderambursare.

Rambursarea unui imprumut obligatar se poate face in mai multe

modalitati:


prin amortizariconstante sianuitativariabile rambursarease
faceprintranseegaledeimprumut

prin anuitati constante siamortizarivariabile pentrua avea

anuitati constante este necesar ca rambursarile imprumutului sa
variezecrescatorsicompensatorcuvariatiadescrescatoareadobanzii

integrallascadentaestemetodacelmaidesutilizatadesiare
costul cel mai ridicat, dobanda calculanduse de fiecare data cand se
plateste, la toata valoarea imprumutului. Pentru societatea
imprumutata, prezintaavantajul dispuneriidecapitalulimprumutatpe
toata perioada de acordare a acestuia. Insa, compania capitalizeaza
acumulareabrutarealizatadinexploatareainvestitiei

prin vanzare la Bursa de Valori este interesanta pentru

societateaimprumutataatuncicandcursulbursieralobligatiuniloreste
inferior valorii de rambursat. Exista insa, in multe tari, limite legale
privind numarul de obligatiuni rascumparate. O alta modalitate este
conversiainactiuni,lascadentaemisiuniideobligatiuni.

Leasingul(financiar,operational)
Finantarile prin sistem leasing constituie in economia romaneasca o
adevarata gura de oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile
reprezinta o cerinta esentiala pentrudezvoltareaactivitatiilor. Sicum99% din
activitatile din economie necesita investitii pentru a se dezvolta, finantarile in
sistemleasingvorcunoasteocrestereconstanta.
Leasingulsaimpussilanoiin tara,asacuma facutopeste totinlume
(poate mai putin in economiile tarilor din lumea a IIIa) in primul rand prin
simplitate. In conditiile in care mediul concurential din tara noastra devinetot
maiaspru,vitezadereactieacompaniilor laschimbariledinmediulexterneste
vitala. Leasingul, prin operativitatea sa satisface in intervale de timp foarte
scurte nevoia de fonduripentru investitiiaagentilor economici. De asemenea,
prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate alecontractariide
credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din
patrimoniulsocietatiisaucelprivatpentruconstituireadegarantii.
Leasingul presupune existentaatreitertepersoane: furnizorul,societatea
finantatoare (societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii).
Societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de utilizator si il
cedeazaacestuiadinurma peoanumita perioadadetimpcontraunorredevente

lunare. Aceastareprezintainesentaoperatiuneadefinantareprinleasing.Pentru
utilizator,aceastaoperatiuneiivaaducesialteavantajecumarfi:

Ii permite realizarea de investitii atunci cand nu dispune de

lichiditatile necesare. Si cum investitiile contribuiedecelemaimulte
orilasporireacifreideafaceri,surplusuldevenitobtinutpoateacoperi
redeventelelunare.

Iipermitesasifoloseasca fondurilepentrusporireacapitalului

delucru(aactivelorcirculante),celecaresuntaducatoaredebani.

Ii permite sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la

sfarsitul contractului de leasing poate returna bunul societatii

finantatoaresisainchiriezealtulalecaruicaracteristicitehnicesporite
iipotoferioeficientamaimareinexploatare.

Iipermitesabeneficiezedeamanareaplatiitaxelorvamalepana

la sfarsitulcontractuluipentru bunurileadusedinimport.Platataxelor
vamalesevafacedoarla20%dinvaloareabunului.

Iipermitesabeneficiezedefacilitatilefiscale.

Intreagavaloarea
rateideleasingestedeductibilafiscalpentruIMM.
Leasingul
este o adaptare a pietei la capacitatea limitata de finantare a
investitiilor.
Leasingul
este o forma speciala de inchiriere a bunurilor mobile sau
imobiliare,prin
carebeneficiaruldetinetoatedrepturilecereiesdindetinereabunului,maiputin
dreptuldeproprietate.
Inschimbulacestoravantajepecareleprimeste,beneficiarulleasingului
platesteo rata deleasingcareesteformatadintrocotaparteavaloriibunului,o
dobanda pe care proprietarul (de cele mai multe ori o societate de leasing ca
intermediar financiar) o plateste finantatorului(de obicei o banca), primele de
asiguraresicomisionulsocietatiideleasing.

Infunctie detipuldeleasing(financiarsauoperational),ratadeleasing
estecheltuialalanivelulamortizariisia dobanzii(leasingulfinanciar)sauesteo
cheltuialadeexploatareintegrala(leasinguloperational).
Durata unui contract deleasing variaza sidepindein specialdebunulce
face obiectul inchirierii labunurilede valorimarieaesteingeneral75%din
duratadeviata economica abunului,intimpcelabunuriledevalorimaimicisi
cuuzuramairapida,duratacontractuluipoatefidenumaiunan.

Decizia de a opta pentru leasing, in raport cu un imprumut bancar sau

obligatar, se fundamenteaza pe compararea costurilor si avantajelor acestor
tipuridefinantari.
Selectia surselor de finantare a investitiilor este complexa, intrucat pe
langa criteriul principal privind procurarii capitalurilor actioneaza o serie de
restrictii privind accesul la piata capitalurilor, legislatia greoaie, decizia
institutiilor abilitate a aproba utilizarea acestor surse de finantare, situatia
financiaraaintreprinderii.
Deexempluaccesullaimprumuturileobligatarenuilaredecatunnumar
redus de companii, respectiv cele care ofera o garantie suficienta pentru un
astfel de angajament, in plus un astfel de imprumut este foarte complicat din
punctdevederealformalitatilor.
Ceamaimare parteacompaniilornusuntcotate labursasidrepturmare
nu au posibilitatea vanzarii de titluri prin bursa. Deci, nui raman decat
autofinantarea sau imprumutul bancar obisnuit, leasingul sau vanzarea de
active.
Chiar daca este cea mai oneroasa sursa de finantare, leasingul este de
multe ori preferat, ca urmare a simplicitatii sale si a efectelor in timp ce le
provoaca asupra trezoreriei companiei. In general, societatea de leasing
beneficiaza de garantii si asigurari suficiente pentru a acoperi, fata de banca,
riscul de faliment al beneficiarului. Dimpotriva, banca nu acorda imprumut
decatinconditiilegarantariicertearambursarii.
Asadar, companiile se pot finanta, teoretic, alegand dintre aceste
instrumente pe cele mai convenabile din punctul de vedere al costurilor,
rapiditatii, eficientei lor, insa de cele mai multe ori, in practica, ele nu au
posibilitatea de a opta, fie din pricinasituatiei societatii, fieabirocratieifoarte
mari,alipseidetimppentruparcurgereatuturoretapelorsolicitatedefinantator,
etc. Si atunci, decizia de finantare poate fi impovaratoare pentru compania
respectiva.
A creauncadruflexibil definantare nuinseamnaariscafoarte multcia
acordasocietatilorposibilitateade asi analizapotentialulsiaoptaincunostinta
decauzapentruunadintrevarianteledefinantare.
Leasingulfinanciar
Leasingul financiar asigura transmiterea catre locator a dreptului de
folosinta asupra unui bun, iar contractul de aceasta natura este valabil atunci

cand prin continutul sau indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii
prevazuteinCodulfiscal:

riscurile sibeneficiiledreptuluide proprietate asuprabunului

care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la
momentullacarecontractuldeleasingproduceefecte

prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra

bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul
expirariicontractului

existaoptiuneautilizatorului dea cumpara bunulla expirarea

contractului,iarvaloarearezidualaexprimataprocentualestemaimica
sauegalacudiferentadintredurata normala defunctionaremaximasi
durata contractului de leasing, raportata la durata de functionare
maximaexprimataprocentual

perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de

utilizare a bunului ce face obiectul leasingului, cu posibilitatea
prelungiriiacesteiperioade

valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile

accesorii,estemaimaresauegalacuvaloareadeintrareabunului.
Leasingul financiar se deosebeste de cel operational prin faptul ca este
obligatoriuca
in contractul ce se incheie intre locator si locatar sa fie precizate urmatoarele
patruelemente:
valoareadeintrareabunuluiinpatrimoniullocatorului
valoarearezidualaabunuluiconvenitdeparti(candestecazul)
valoareaavansului
ratadeleasing.
Oricare dintre acesteelemente sepoate inscriesi incontractuldeleasing
operational
atuncicandexistaasemeneaoptiuneacceptatadeambeleparti.

Leasinguloperational

Leasinguloperationalasiguratransmitereacatrelocatoradreptuluide
folosinta asupraunuibun,iar incadrareainaceastacategoriearelocatuncicand
contractulincheiat, prin continutulsau,nuindeplinesteniciunadintreconditiile
legal stabilite pentru contractul de leasing financiar, conditii precizate in
paragraful anterior, cu exceptia celei privind transferarea riscurilor si

beneficiilor dreptului de proprietate asupra bunului la momentul in care

contractulproduceefecte.
Aspectelespecificeacesteicategoriideleasingseprezinta,inmodsuccint:

activele corporale care fac obiectul operatiunilor de leasing

operational apartin proprietarului(locatorului) pana la expirarea
contractului incheiat in acestsens,cand,inmasurainacreincontract
sa prevazut optiunea utilizatorului de cumparare a lor, se transfera
dreptuldeproprietate

in perioada de actiune a leasingului, locatorul(finantatorul)

calculeaza si inregistreaza amortizarea imobilizarilor corporale in
cauza,pentrurecuperareavaloriiacestora,exclusivvaloareareziduala,
peparcursuldurateicontractului,darnumaiputinde3ani

la termenele stabilite prin contractul de leasing, locatorul

factureaza chiria (rata de leasing) ce i se cuvine, care contine
amortizarea si marja de profit, chirie care este deductibila fiscal.
Totodata, se are in vedere ca locatorul isi incaseaza costul asigurarii
bunurilorpredateinleasing.

La expirarea contractului de leasing, in baza optiunii

utilizatorului, se transfera dreptul de proprietate, facturanduse
valoarearezidualaaactivelorcorporalefolosite delocatarsi,totodata,
seinregistreazaiesirealordinpatrimoniu

Larandulsau,utilizatorulinregistreaza aceastaultimavaloare
caintrareinpatrimoniupentruactivelecorporalecumparate

In perioada pentru care este incheiat contractul de leasing,

utilizatorul asigura urmarirea valorilor datorate catre locator cu
ajutorul contului 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte
datorii asimilate.Acest contreflectaindebit valoarea totalaaratelor
de leasing, iar in credit numai valoarea platita acestuia, avand sold
debitorcarereprezintasumeledatorate(nedecontate).
Operatiile economice privind leasingul operational ocazioneaza
inregistraricontabile
atat in contabilitatea locatorului, cat si in contabilitatea locatarului, care se
prezintainordineaefectuariilorinactivitateapractica.

Creditulbancar

Relatiile de credit au aparutinmomentulistoric aldezvoltariiproductiei

de marfuri, dezvoltare ce a permis trecerea marfurilor de la vanzator la
cumparator, fara ca transferul de valoareinsensinvers saaibalocsimultan,ci
ulteriorcuundecalajintimp.
In literatura de specialitate, conceptul de
credit este abordat din doua
punctedevedere:juridicsieconomic.
Dinpunctdevedere
juridic
,creditulexprimao
conventieintrecreditorisi
debitori
sicareservesteprocesuldeproductiesidecirculatieamarfurilor.
In literatura de specialitate creditul edefinit caunschimb sau tranzactie,
careconstaintransferareatemporaraafolosiriibogatiei.
Esenta creditului se refera la dreptul de a se folosi deceva,in cele mai
multecazuribani,alcarortitlueconomicfinalapartinealteipersoane.
Dinpunct devedere
economic
creditulexprima
relatiiderepartitie
aunei
parti din produsul national brut sau din venitulnational,in vederea satisfacerii
uneianumitenevoidecapital.
Economistii francezi definesc creditul bancar ca fiind suma de bani pe
careo obtineo intreprinderede labanca atuncicandactivulcirculantdinbilant
nuestefinantatintegralprinincasariledelafurnizorisideladiversicreditorisi
candaceastainsuficientanuesteacoperitadefondulderulment.
O definitiemaicuprinzatoareacredituluiestedataindocumenteleBancii
Centrale Europene: .relatia baneasca intre o persoana fizica sau juridica
numitacreditor, careacorda unei alte persoanenumita debitor ,unimprumutin
banisaucarevinde marfuri/serviciipedatorie,ingeneralcuodobandastabilita
infunctiederisculpecaresilasumacreditorulsaudereputatiadebitorului.
InRomania,definitiaoficialaacredituluiesteredatainLegeanr.58/1998
republicata Legea bancara, astfel: creditul reprezinta orice angajament de
plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite,
precumsi laplatauneidobanzisauaaltorcheltuielilegatedeaceastasuma,sau
orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament deachizitionarea
unuititlu careincorporeazaocreantasauaaltuidreptlaplatauneisumedebani
.
Avantajulcredituluiestecaelindeplineste ofunctie decapital. Dinacest
punct devedere, bunurilesuntintrebuintatededebitorinmodeficientlacrearea
unui surplus, peste acea parte a produsului, care este necesara pentru plata

folosintei imprumutului.Surplusul poateficonsideratcafiindechivalentulunei

spoririacapitalului.
Necesitatea
creditului este de natura obiectiva, in sensul ca produsul
reproductiei sociale si desfasurarea acesteia determina in ultima instanta,
manifestarea relatiilor decredit. Incadrul acestuiproces,iau nastereatatcereri
suplimentare de capital, care nu au alte posibilitati de satisfacere decat prin
credit,catsi resursedisponibiledecapital,societatiiinansamblulsaunefiindui
indiferentmoduldefolosireaacestordisponibilitatidecapital.
Rolul creditului este concretizat in rezultatele obtinute in economie prin
manifestarea relatiilor de credit sau in contributia creditului la realizarea
anumitorobiectivedepoliticaeconomica.
Formele creditului reprezinta modul de organizare a relatiilor decredit
ineconomie,modclasificatdupamaimultecriterii.
Dupacelemaiimportantecriteriiarfiurmatoareleformealecreditului:
A.

Dinpunctdevedereal
calitatiicreditorului
:
creditcomercial
creditbancar
B.Dinpunctdevedereal
marimiiperioadei
:
creditpetermenscurt
creditpetermenmijlociu
creditpetermenlung
Creditul bancar cuprinde o sfera larga deraporturi angajandmodalitati
diferite, pe termen scurt si termen mediu si lung, privind operatii bazate pe
inscrisuri sau fara, garantate, in fiecare caz in parte sau in cadrul unui acord
general.
In raporturile de credit cu banca se pot angaja si persoane care in acest
cadrunuaucalitateadeagenteconomic.
Raporturiledecreditaleintreprinderiicubancilesuntderegulareciproce.
Pe de o alta parte intreprinderea avand conturi deschise la banci formeaza
depozitecare potfi folosite decatre aceastacaresurse.Pedealtaparte,bancile
acorda credite intreprinderilor pentru nevoile lor de productie curente sau cu
recuperareulterioarapentruinvestitii.
Sistemul modern de credit care sta la baza vietii economice
contemporane, serveste si pentru a stimula productia industriala ca principal
factor alcresteriieconomice.Banca,uzinaprincipaladecreareacreditului,se

regaseste inraporturi,directesiintime,cuindustria,acareinasteresidezvoltare
depindedecreditevastesiperformante.
Folosirea creditului bancar este avantajoasa in cazul in care rata
rentabilitatiiestemaimare decatratadobanzii.Insachiarinconditiileincarein
faza de previziune rentabilitatea depaseste costul indatorarii este necesar sa se
aibainvedere sirisculfinanciar determinat deeventualitateacapeparcurs,rata
dobanziisadevansezeratarentabilitatii.
Risculfinanciarapare caurmareaexistenteiunorfluxurinegative,stabile
denumerarsuperioarefluxurilorpozitiveprobabiledelichiditati.
Bancile comerciale ofera societatilor comerciale solicitatoare un evantai
de credite, destinate finantarii operatiunilor economice desfasurate de catre
aceasta. Diversitatea creditelor poate fi tratata din multiple unghiuri, insa
lucrarea de fata se limiteaza doar la cele care prezinta importanta pentru
intelegerea destinatiei si duratei de utilizare a capitalului imprumutat de la
banci.
Nu vor fi omise aspectele care privesc forma creditelor acordate
societatilorcomerciale.

Dinpunctdevederealobiectului,creditelesunt:
deproductie
deconsum.

Dinpunctdevederealtermenuluiderambursare,creditelesunt:
petermenscurt,cuduratadesub1an
petermenmediu,cuduratacuprinsaintre1si5ani
petermenlung,cuduratadepeste5ani.

Dinpunctdevederealgarantiilor,creditelesunt:

creditepersonale,garantate fara ase utilizagarantiiimobiliareci

doardocumenteprincaredebitoruldovedestemarimeasiritmicitateaincasarilor
creditereale,garantatecuactivefixe.

Din punct de vedere al domeniului de activitate al firmei care

solicita credit, bancile concep produse de creditare bancara relativ

personalizatedindiversedomenii
:
constructii
activitatimestesugaresti
productiealimentara


profesii liberale(avocati,medici, artisti, experti siconsultantiin
diversedomenii)
comertengrosssiendetail
prestariservicii
prelucrarealemnului
productiaagricolavegetalasizootehnia,etc.