Sunteți pe pagina 1din 56

Masa rotund` - Tehnica tensiunilor înalte [i lucrul sub tensiune

233

Masa rotund`

Tehnica tensiunilor înalte [i lucrul sub tensiune

Edificarea sistemului energetic na]ional precum [i realizarea re]elei electrice de înalt` [i de foarte \nalt` tensiune au determinat aprofundarea studiilor privind fenomenele specifice tensiunilor înalte [i a procedurilor de lucru la aceste tensiuni. În acest sens, în urm` cu peste 35 ani s-a pus problema realiz`rii unor laboratoare, necesare atât pentru preg`tirea viitorilor speciali[ti, cât [i pentru realizarea unor studii legate de dezvoltarea echipamentelor [i a instala]iilor de înalt` [i de foarte înalt` tensiune. Laboratoare de Tehnica tensiunilor înalte, cum sunt cele de la Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti, ICMET Craiova, ICEMENERG Bucure[ti, Universitatea „Gheorghe Asachi” din Ia[i, Universitatea Politehnic` „Traian Vuia” din Timi[oara etc. au avut o contribu]ie important` la preg`tirea speciali[tilor, ca [i la rezolvarea unor complexe probleme de proiectare, execu]ie, exploatare.

Masa rotund` – ocazionat` de împlinirea a 35 ani de la intrarea în func]iune a laboratorului de Tehnica tensiunilor înalte de la Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti – a reunit o mare parte a celor mai cunoscu]i speciali[ti din domeniu, pentru a prezenta cele mai noi realiz`ri în domeniu, dar [i pentru un profund schimb de idei privind direc]iile viitoare de dezvoltare [i principalele probleme care trebuie abordate [i rezolvate în continuare.

Cei aproape 100 participan]i la masa rotund` au audiat cu interes cele 14 comunic`ri, cu subiecte de mare importan]` pentru sistemul electroenergetic.

Lucr`rile prezentate pot fi grupate, în func]ie de tematic`, în modul urm`tor:

a) teorii nonconforme în domeniul tehnicii tensiunilor înalte;

b) evaluarea activit`]ii keraunice în România [i protec]ia instala]iilor energetice contra ac]iunii tr`snetelor;

c) sisteme moderne de m`surare a tensiunilor înalte;

d) protec]ia instala]iilor electrice la supratensiuni;

e) dimensionarea echipamentelor de foarte înalt` tensiune;

f) mentenan]` [i modernizare în instala]iile de foarte înalt` tensiune;

g) lucrul sub tensiune pe liniile electrice de foarte înalt` tensiune.

Lucr`rile prezentate precum [i discu]iile care au avut loc au pus în eviden]` faptul c` este necesar`, în continuare, acordarea unei aten]ii deosebite acestui domeniu, atât prin aprofundarea preg`tirii speciali[tilor în înv`]`mântul superior, cât [i prin elaborarea de noi tehnologii [i mijloace pentru proiectarea, realizarea [i mentenan]a noilor echipamente [i a instala]iilor de înalt` [i foarte înalt` tensiune.

Lucr`rile mesei rotunde au oferit posibilitatea unor ample discu]ii privind temele prezentate, discu]iile prelungindu-se mult dup` încheierea lucr`rilor, în cadrul vizit`rii laboratorului de Tehnica tensiunilor înalte al Universit`]ii „POLITEHNICA” din Bucure[ti.

Având în vedere deosebita apreciere a lucr`rilor prezentate, de mare interes [i pentru al]i speciali[ti din sistemul energetic, moderatorii mesei rotunde au recomandat publicarea acestora în revista Energetica. Un prim set al acestora este inserat în paginile num`rului de fa]` al revistei.

Moderatori, Acad. Gleb DR~GAN Dr. ing. Stelian Alexandru GAL

234

234 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Despre unele teorii neconcordante \n tehnica tensiunilor înalte

Gleb DR~GAN*

Abstract: High voltage engineering is a domain where experimental physics interact with engineering concepts. In order to design the domain tools specific theories have been developed to offer postulates and rules required by practical applications. In some cases elements from molecular physics have been employed. The domain complexity as well as the necessity to obatin practical results resulted in some of these theories not complying to the rules imposed by scientific research, although their results are sufficiently close to the experimental results.

Key words: high voltage engineering, matter structure, noncomplying theories

Descriptori: tehnica tensiunilor înalte (TTI) , structura materiei, teorii neconcordante

Contribu]ii

În cunoa[terea la nivel microscopic, în care este implicat` [i Tehnica tensiunilor înalte se întâlnesc teorii care nu respect` regulile impuse de cercetarea [tiin]ific`. {i totu[i, din punctul de vedere al rezultatelor de calcul, se înregistreaz` concordan]e cu rezultatele experimentale.

Contribu]ia autorului const` în punerea în eviden]` a unor astfel de neconcordan]e [i în formularea caracteristicilor specifice disciplinei de Tehnica tensiunilor înalte care condu- ce, totu[i, la rezultate corecte din punct de vedere practic.

1. Introducere

Se [tie c` materia, indiferent de structura ei, este format` din particule elementare. Ca urmare natura este discret`, iar aplicarea matematicii pentru cunoa[terea acestei naturi nu este posibil`. Analiza fenomenologic` a naturii implic` utilizarea unei teorii a câmpului continuu, divizibil la infinit. Totodat`, recurgem la concepte care reprezint` esen]a unei m`rimi sau a unui proces. Utilizarea conceptelor permite o formulare matematic`, care are ca efect generalizarea [i abstractizarea, inerente unei cunoa[teri unitare a naturii.

2. Moduri de abordare a problemei

Plecând de la faptul c` materia este format` din particule, exist` dou` modalit`]i de a g`si solu]ionarea problemei. Prima modalitate const` în considerarea c` num`rul particulelor este infinit de mare în orice spa]iu, oricât de mic ar fi acesta. Astfel se recurge la m`suri primitive sau derivate (energia, masa, viteza etc.) care variaz` în mod continuu.

În cazul unei alte modalit`]i se utilizeaz` calea statistic`. Determin`m probabilitatea unei m`rimi, care ne d` – implicit – valoarea cre[terii acestei m`rimi.

În realitate procesele din natur` sunt aleatoare, astfel încât aceast` modalitate de a studia unele procese se justific`, de[i – în func]ie de caracteristicile procesului – aplicarea acestei c`i este mai dificil`.

* Membru al Academiei Române

O

problem` important` se refer` la dependen]a unei solu]ii,

în

func]ie de condi]iile ini]iale. La nivel macroscopic, legile

statistice ale teoriei cuantelor nu prezint` o dificultate deosebit`, sensibilitatea deosebit` a unui sistem în raport cu starea ini]ial` nefiind caracteristic` numai nivelului cuantic. Ea se observ`, în lumea real`, la o clas` de sisteme, numite sisteme haotice: caracteristic sistemelor la care traiectoriile considerate în raport cu st`rile ini]iale se îndep`rteaz` în timp, unele de altele, conform unor func]ii exponen]iale ale timpului. De altfel, dup` cum au demonstrat matematicienii J. Hadamard [i H. Poincaré, schimb`rile minore ale condi]iilor ini]iale conduc la concluzii mult diferite fa]` de cele presupuse.

3. Teorii neconcordante în TTI

Acest fapt se constat` [i în cazul unor teorii ce apar în TTI. Voi prezenta \n continuare unele din teoriile noncon- cordante:

a. La început am s` m` refer la teoria cinetic`, elaborat` de Maxwell, în cazul unui gaz monoatomic, în parte rarefiat. Aceast` teorie a permis s` fie explicate unele fenomene în mediile fluide, asemenea aerului. De men]ionat c` schema molecular` folosit` de Maxwell nu respect` riguros legile mecanicii newtoniene pentru c` ea consider` o ciocnire binar`, ori dac` for]ele moleculare se extind la infinit, mi[carea a dou` molecule este influen]at` de mi[carea tuturor celorlalte molecule. Mi[carea unui grup de molecule este determinat` de condi]iile ini]iale [i de ecua]iile proceselor dinamice. Considerarea unui ansamblu de mase punctuale binare – cum a f`cut Maxwell – este doar o ipotez`. În realitate dac` presupunem moleculele de form` sferic`, conform analizei dinamice, cel pu]in trei sfere se vor interconecta, nu dou`, cum a considerat Maxwell. Dac` nu se respect` principiile mecanicii clasice, rezult` c` nu este nici cazul consider`rii teoriei probabilit`]ilor, care se aplic` unui sistem molecular. Teoria cinetic` a lui Maxwell – care se aplic` în mod curent în teoria desc`rc`rilor electrice în gaze [i care a permis s` se explice [i alte procese în spa]iul microscopic – nu se încadreaz` nici în domeniul mecanicii clasice, nici în domeniul teoriei probabilit`]ilor. Aceast` teorie este dovada m`iestriei lui Maxwell.

b. Un alt exemplu se refer` la procesul de desc`rcare electric`, ca de exemplu tr`snetul. Se [tie c` procesele, îndeosebi în cazul desc`rc`rii de întoarcere sunt în regim nesta]ionar, extrem de intense. Concentra]ia electronilor la cap`tul liderului este de 10 14 cm -1 ; totodat`, este necesar` o temperatur` suficient de ridicat` [i num`rul electronilor se poate reduce în 10 -7 s.

Metodele de calcul al intensit`]ii curentului electric sau al intensit`]ii câmpului magnetic presupun c` procesele care se studiaz` sunt în regim cvasista]ionar ceea ce în cazul desc`rc`rii de întoarcere nu se întâmpl`. Datorit` multiplic`rii deosebite a purt`torilor de sarcin` se tinde spre o

G. Dr`gan - Despre unele teorii neconcordante in tehnica tensiunilor înalte

235

stare la limit`, echivalent` echilibrului. Starea de echilibru se poate defini ca un exemplu particular de stare sta]ionar` a c`rei entropie nu variaz` în cursul timpului. De altfel la nivel microscopic, deosebirea dintre trecut [i viitor persist` chiar [i în cadrul unui sistem de echilibru. Nu dezechilibrul este cel care creeaz` s`geata timpului, dar echilibrul împiedic` s`geata timpului – prezent` întotdeauna la nivel microscopic – s` aib` efecte macroscopice.

Se [tie c` în lumea cuantic` se definesc pentru fiecare atom sau molecul` nivelurile de energie bine stabilite. Aceste niveluri, dup` J. Prigogine, sunt rezultatul unei distribu]ii statistice a energiei a c`rei dispersie este invers propor]ional` cu timpul de via]`.

Totodat`, se poate presupune o deplasare a nivelurilor de energie ale atomului, legat` de duratele de via]` ale acestor niveluri. Aceast` deplasare deosebe[te viitorul atomului de trecutul s`u. Ceea ce înseamn` c` [i cel mai simplu sistem cuantic – atomul de hidrogen, de exemplu – este marcat de s`geata timpului.

Ireversibilitatea proceselor observate în jurul nostru arat` c` lumea nu este uniform`. Tr`im într-o lume improbabil`, iar s`geata timpului indicând posibilitatea definirii unei diferen]e între înainte [i dup`, nu reprezint` decât consecin]a acestui fapt.

În concluzie, în cazul form`rii unui sistem complex prin asocierea de sisteme de nivel inferior apare fenomenul de rupere a simetriei; caracteristicile sistemului complex difer` de cele ale unui sistem de nivel inferior. Konrad Lorenz a introdus termenul fulgura]ie în cazul apari]iei unui sistem complex cu propriet`]i noi, compus dintr-un num`r de sisteme distincte. Ilya Prigogine a f`cut preciz`ri în acest sens, men]ionând reîntoarcerea complexit`]ii, ca o schimbare a orient`rii gândirii.

S`geata timpului înapoi, semnific` inversarea s`ge]ii timpului. De men]ionat c` mecanica cuantic` [i relativitatea general` au mo[tenit de la mecanica newtonian` ireversibilitatea timpului. Suprema]ia s`ge]ii timpului se bazeaz` pe dinamica ciocnirilor dintre particule.

c. În domeniul ecua]iilor neliniare – de genul ecua]iei lui Schrödinger – [i a nanosecundelor care prezint` interes [i în TTI apar, de asemenea, situa]ii valabile între anumite limite. Este vorba de teoria solitonilor care admit solu]ii de und` localizat`, ca de exemplu unde solitare, solitoni.

Natura este departe de a fi omogen`, conservativ`.

De cele mai multe ori, energia nu se echilibreaz` într-un sistem dinamic, nu se conserv`. Ca urmare exist` o pierdere de energie sau un influx de energie. Sl`birea sau pierderea unor leg`turi structurale (leg`turi atomice sau leg`turi de straturi fuzzy) duc la fluctua]ii ale energiei interne. O astfel de fluctua]ie de scurt` durat` a energiei interne se nume[te dilaton. Dilatonul absoarbe sau radiaz` energie. Undele de intensitate mic` radiaz` o parte de energie [i apare atenuarea; undele de intensitate mare cauzeaz` ruperea dilatonilor, ob]inându-se amplificarea. Comportarea dinamic` a unui sistem depinde de modul, în care atenuarea [i amplificarea sunt echilibrate sau nu în timpul mi[c`rii. Astfel unda solitar` este o exprimare a echilibrului dintre efectul neliniar concentrativ [i efectul dispersiv.

Concluzii

În aceast` complexitate [i neprev`zut` epistemologie a Tehnicii tensiunilor înalte const` farmecul deosebit al acestei discipline.

Bibliografie

[1 ] Dr`gan G. – Tehnica tensiunilor înalte, vol. I, Editura tehnic`, Bucure[ti, 1996

[2 ] Dr`gan G. – Tehnica tensiunilor înalte, vol. II, Editura Academiei Române, Bucure[ti, 1998

[3 ] Dr`gan G. – Teoria [i experimentul în cercetarea [tiin]ific`, Terminologie pentru [tiin]ele Exacte, Editura I.C.P.E., Bucure[ti,

1999

[4 ] Dr`gan G. – Despre [tiin]` [i pseudo[tiin]`. Terminologie pentru [tiin]ele Exacte, Editura I.C.P.E., Bucure[ti, 1999

[5 ] Gary C., Dr`gan G., Lungu I., Col]eanu M. – Several Physical Characteristics of Impulse-corona Discharge Around Conductors, Part. I, IEEE Procedings, vol. 136, Part. A, 1989

[6 ] Elias N. – Time: An essay, Blackwell, Oxford, 1993

[7 ] Munteanu L., Donescu {t. – Introducere în teoria solicit`rilor, Editura Academiei Române, Bucure[ti, 2002

[8 ] Nasser E. – Fundamentals of Gaseous Ionisation and Plasma Electronics, John Wiley and Sons, New York, 1971

[9 ] Read S. – Thinking About Logic, Oxford, 1995

[10 ] Truesdell C. – An Idiot’s Fugitive Essays on Science, Springer- Verlag, New-York, 1984

Referent:

prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti

236

236 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB

Dorin CRISTESCU*

Abstract: The exceptional facilities of the High Voltage Laboratory (HVL) of the “POLITEHNICA” University of Bucharest (UPB) have been developed having as a main purpose the study of the corona discharge and of its effects. HVL experimental equipment also enables the study of the extra high voltage configurations such as:

overhead line phase-to-phase air insulation, insulator strings as influenced by the metallic tower, etc.

For the corona discharge the solution chosen at HVL was to build a life-size three-phase experimental line with variable geometry for voltages of up to 750 kV. Corona losses tests have been performed using an automatic Schering bridge, EDF type, in an 11-month study carried out for line phases with 2…5 subconductors, under normal conditions for air pressure, temperature, and humidity and standard rain intensity.

For the electromagnetic impact of high voltage instal- lations (overhead lines and substations) longitudinal and transversal field distributions, acoustic noise level and TV and radio interference levels have been. The paper presents the main experiments within the 750 kV program that led to prototypes of the insulator strings and of the appropriate screening hardware at their live end, and line carrier HV coils.

Keywords: HV Laboratory, modeling, overhead line, corona discharge, corona losses, EM interference, insulator strings

Cuvinte cheie: laborator de înalt` tensiune, modelare, linie electric` aerian`, desc`rcare corona, pierderi prin desc`rcare corona, perturba]ii electromagnetice, lan] de izolatoare

Contribu]ii

Realizarea arterelor aeriene de mare capacitate pentru transportul energiei electrice la tensiuni de 400 kV [i mai mari impune rezolvarea unor probleme specifice func]io- n`rii la astfel de tensiuni, de proiectare a izola]iei, de

concep]ie [i de realizare mecanic` a stâlpilor [i a fazelor unor astfel de linii, în scopul stabilirii unor solu]ii optime din punct de vedere tehnic [i economic, precum [i pentru

a le asigura o func]ionalitate corespunz`toare. Sub acest

aspecte un interes deosebit îl prezint` problemele legate de fenomene prin care instala]iile electrice de înalt` ten- siune influen]eaz` mediul ambiant: intensitatea câmpului electric la sol, pierderile cauzate de desc`rcarea corona, perturba]iile în domeniul frecven]elor radio [i de televiziune, zgomotul acustic.

Dat` fiind complexitatea problemelor men]ionate, se im- pune ca studiul teoretic al acestora s` fie înso]it [i de cercet`ri experimentale, care pe de o parte s` valideze rezultatele calculelor analitice, iar pe de alt` parte s` furnizeze detalii asupra unor procese nematematizate, oferind astfel datele necesare îmbun`t`]irii construc]iei [i func]ion`rii liniilor electrice aeriene.

În cadrul lucr`rii de fa]` se prezint` metodele experimen-

tale pentru care a fost concepute platforma exterioar` [i

* Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti

linia electric` experimental` din cadrul laboratorului de Tehnica tensiunilor înalte (TTI) al Universit`]ii „POLITEH- NICA” din Bucure[ti.

În plus, se prezint` pentru prima oar` platforma exterioar` [i linia electric` experimental`, elemente de calcul [i de realizare precum [i câteva din cercet`rile care s-au putut elabora cu aceste dot`ri speciale.

1. M`surarea pierderilor corona pe linia electric` experimental`. Stabilirea schemei de m`surare

În anii 1960-1980 s-au adus contribu]ii numeroase în stu- diul teoretic al desc`rc`rii corona. Cu toate acestea deter- minarea pe cale analitic` a pierderilor generate de des- c`rcarea corona nu este suficient de precis`, deoarece o serie de factori ca, de exemplu, starea suprafe]ei conduc- torului sau condi]iile meteorologice, variaz` cu un puternic caracter statistic, ceea ce face dificil` surprinderea lor într- un model matematic. Chiar cele mai elaborate metode, cum ar fi cea a lui Dolghinov, respectiv Cladé-Gary, folosi- te în cazul conductoarelor [i a condi]iilor meteorologice din ]ara noastr` nu au condus la acelea[i valori de pierderi.

Pierderile corona determinate pentru anumite caracteris- tici constructive ale unei linii de înalt` tensiune (num`rul [i sec]iunea conductoarelor de faz`, construc]ia conductoa- relor, coronamentul stâlpului) nu se pot extrapola pentru alte linii deoarece nu se respect` criteriile de similitudine. Din aceste considerente, singurul mod corect de determi- nare a pierderilor r`mâne determinarea experimental` prin m`sur`tori pe linii experimentale având acelea[i carac- teristici cu liniile electrice reale.

Exist` dou` metode principale de m`surare a pierderilor corona: metoda wattmetric` si metoda pun]ii Schering. În urma analizei efectuate privind metoda ce urmeaz` a fi folosit` în cadrul standului UPB au rezultat urm`toarele:

a) m`surarea pierderilor cu ajutorul wattmetrelor pre- zint` numeroase inconveniente; b) o punte de m`surare de tip Schering este mult mai precis`: permite m`surarea capacit`]ii reale a con- ductorului [i m`soar` numai pierderile pe armonica fundamental`.

Dac` tensiunea de alimentare a pun]ii este sinusoidal` pierderile nu apar decât pentru aceast` frecven]`. În plus, în colaborarea UPB – Électricité de France s-a primit de la aceasta din urm` o punte automat` de m`surare.

1.1. SSchema dde mm`surare

În cadrul platformei [i a liniei electrice experimentale, m`- surarea pierderilor corona s-a realizat cu puntea Schering, pe timp de zi [i de noapte, timp de 11 luni, deci [i vara [i iarna. Din cauza obiec]iilor din literatura interna]ional` privind simularea desc`rc`rii corona în instala]iile de tip colivie s-a preferat adoptarea solu]iei liniei experimentale modelând la scara 1:1 liniile de studiat.

D. Cristescu - Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB

237

2. M`surarea nivelului perturbator cu ajutorul liniei electrice experimentale

M`surarea nivelului perturbator generat de o linie electric` trifazat` scurt` pune probleme de convertire a valorilor interferen]elor generate de aceasta în valori corespun- z`toare liniilor lungi. Datorit` reflexiilor care apar la capetele liniei, în lungul acesteia apar unde sta]ionare. În calculul tensiunilor, al curen]ilor [i al câmpurilor de înalt` frecven]` trebuie luat` în considerare starea capetelor liniei, care pot în gol, în scurt circuit, sau adaptate. Pro- blema este deosebit de complex`, mai ales în cazul unei linii trifazate, dar rezolvabil` matematic.

În cadrul lucr`rii de fa]` cercet`rile au început prin rezolvarea în cazul concret al liniei electrice experimentale

a standului UPB.

2.1. AAdaptarea lliniei sscurte

Deoarece m`sur`torile trebuie efectuate în condi]ii bine determinate, este necesar ca extremit`]ile liniei scurte s` fie, în raport cu frecven]ele înalte, fie în gol, fie în scurt- circuit la p`mânt, fie conectate pe impedan]a carac- teristic` a liniei. În primele dou` cazuri sistemul undelor sta]ionare care apar în lungul liniei con]ine vârfuri foarte ascu]ite de tip rezonan]`, care fac foarte dificil` alegerea punctului [i a frecven]ei de m`sur`. Adaptarea unui singur cap`t îns` este suficient` pentru a reduce puternic aceste rezonan]e. În figura 1 este prezentat` varia]ia câmpului perturbator al unei linii în gol la ambele capete [i al unei linii adaptate la un singur cap`t.

ambele capete [i al unei linii adaptate la un singur cap`t. Fig. 1 . Varia]ia câmpului

Fig. 1 . Varia]ia câmpului perturbator

Linia adaptat` are avantajul c` permite m`surarea nu

numai a câmpului perturbator sub conductoarele liniei, ci [i

a curentului în impedan]a de adaptare. De aceea, solu]ia

adoptat` în cadrul liniei experimentale din cadrul standului

UPB este cea a liniei adaptate la o extremitate [i în gol la cealalt`, conform figurii 2. În schema de m`surare adoptat` F este un filtru de band` larg` a c`rui realizare a impus un studiu teoretic. Aceast` realizare practic` este redat` mai jos. Filtrul prezint` o impedan]` foarte mare

pentru frecven]e din domeniul 0,2 MHz

5 MHz.

foarte mare pentru frecven]e din domeniul 0,2 MHz 5 MHz. Fig. 2. Schema de adaptare Fig.

Fig. 2. Schema de adaptare

din domeniul 0,2 MHz 5 MHz. Fig. 2. Schema de adaptare Fig. 3. Bra]ul de adaptare

Fig. 3. Bra]ul de adaptare [i m`surare

Filtrul F A este un filtru a[ezat în bra]ul de adaptare [i este alc`tuit dintr-un condensator [i o bobin` acordate pe frecven]a de m`surare (500 kHz), în serie cu impedan]a de m`surare. Datorit` capacit`]ilor parazite fa]` de p`mânt acordarea este practic imposibil` cu aceste elemente, de aceea a fost adoptat` schema din figura 3 unde condensatorul de capacitate variabil` serve[te la anularea componentei imaginare a impedan]ei filtrului, iar rezistorul variabil serve[te la ajustarea componentei reale

la valoarea impedan]ei caracteristice a liniei. Filtrul F A a

fost inserat în unul din bra]ele pun]ii de m`surare si va servi pentru acordare. Dup` acordarea filtrului se trece la determinarea r`spunsului acestuia ca un element de transfer 1 .

Linia trifazat` nu are îns` o impedan]` caracteristic` unic`, ci trei impedan]e caracteristice corespunz`toare celor trei moduri de propagare. O acordare perfect` [i

simultan` a celor trei moduri de propagare s-a realizat cu

o matrice de impedan]e; dar capacit`]ile parazite ale

coloanei de adaptare fa]` de p`mânt impun în afara elementelor faz`-p`mânt [i circuite de cuplaj faz`-faz`. Rezisten]a fiec`rei coloane de adaptare a rezultat ca un compromis între cele trei moduri de propagare.

Din punct de vedere practic, cel mai simplu este s` se fixeze drept rezisten]` a coloanei de adaptare termenul

diagonal al matricei de impedan]e caracteristice. Calcule-

le s-au f`cut pentru stâlpul Sn 750.102 [i pentru con-

ductoare fasciculare de tip Al-OL 4 × 450 mm 2 înt`rit [i Al-Ol 4 × 680 mm 2 . Impedan]ele nodale au fost practic egale. Pentru fascicolul de patru conductoare s-a ajuns la urm`toarele valori:

Z (1) = 268 Ω;

Z (2) = 300 Ω;

Z (3) = 458 Ω .

1 La aceast` parte a lucr`rii o contribu]ie însemnat` au avut Prof. dr. ing. Marilena Ungureanu [i Conf. dr. ing Gheorghe M`gureanu de la UPB [i inginer Anton Ungureanu de la ICEMENERG.

238

238 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Conform criteriului amintit, se alege drept rezisten]` a coloa- nei de adaptare valoarea de 350 Ω. În aceste condi]ii mo- durile (1) [i (3) r`mân aparent neadaptate. Dar cu cre[- terea frecven]ei de m`surare impedan]a modului (3) scade. Din literatura de specialitate, la 500 kHz aceast` impedan]` scade cu aproximativ 100 Ω, adic` va fi de aproximativ 360 Ω. R`mâne nerezolvat` adaptarea modului (1).

Amplificarea G x nu depinde prea mult de neacordare; exprimat` în dB aceast` amplificare se abate foarte pu]in de la amplificarea teoretic` pentru capetele liniei aflate în st`rile precizate anterior. Pentru o acordare perfect`, coeficien]ii de reflexie β [i de transmisie α sunt practic aceea[i pentru cele dou` fascicole considerate.

Se observ`, de-asemenea, c` atât coeficientul de reflexie, cât [i cel de transmisie nu difer` prea mult de valorile

specifice unei adapt`ri perfecte. Mai mult, cum curen]ii ce vor fi m`sura]i în coloana de m`surare [i de adaptare sunt

o combina]ie de curen]i modali, este de a[teptat ca

eroarea f`cut` asupra curentului total s` fie sub cea a modului (1), adic` sub 1 dB, ceea ce intr` în gradul de acurate]e al m`sur`torii.

M`sur`torile au constat în înregistrarea curentului ce par- curge rezistorul de adaptare i . Din acest curent global se determin` curentul perturbator i M . Pentru un conductor de lungime l [i capacitate C, adaptat la extremit`]i:

g

i

M

⋅ i g = 2 l
⋅ i
g
= 2
l

[i Γ =

2 π ε

0 i

C M

unde Γ este func]ia de excita]ie.

O alt` serie de cercet`ri efectuate cu aceste instala]ii se

refer` la solu]iile de realizare a lan]ului de izolatoare

pentru liniile electrice de foarte înalt` tensiune; arm`turile de protec]ie folosite au implica]ii directe asupra corona- mentului stâlpilor [i asupra perturba]iilor generate de linii în mediul înconjur`tor. Astfel, pentru linii de 750 kV, folosirea unei solu]ii cu lan]uri de izolatoare în V permite

m, care

m. Nivelul

perturbator în domeniul frecven]elor radio [i al celor de televiziune, precum [i zgomotul acustic al liniilor de 750 kV sunt în mod direct legate de solu]ia adoptat` pentru

arm`turile de protec]ie, subiect ce se va discuta în detaliu

în partea final` a lucr`rii.

Astfel de teste au constituit o parte din programul de cercetare în care s-a utilizat pentru realizarea conexiunilor

de înalt` tensiune cadrul portal 20 m × 20 m de pe platfor-

ma exterioar` (figura 4).

2.2. EEchipamentele pplatformei [[i aale lliniei eelectrice experimentale ppotrivit sschemelor dde mm`surare

Principalele echipamente necesare la efectuarea m`su- r`torilor de pierderi corona [i ale nivelului perturbator au fost alese [i montate pe platforma exterioar` (figurile 4 [i 5).

Platforma exterioar` se afl` pe platoul din fa]a laboratorului de TTI [i este limitat` de un portal al liniei exterioare [i de cadrul portal de 20 m × 20 m. Accesul se face din laborator prin dou` u[i ghilotin` prev`zute pentru scoaterea pe platform` a primelor dou` trepte ale cascadei de transformatoare de încercare (50 Hz, 1 200 kV) [i respectiv a generatorului de impuls de tensiune pe

adoptarea unei distan]e între faze de 13 pentru lan]uri verticale simple devine 16

15

19

c`i de rulare, special proiectate [i construite pentru aceste opera]ii. Plasarea cascadei de transformatoare pe platfor- ma exterioar` permite [i alimentarea trifazat` a liniei

experimentale cu 3 × (0

kV. În figura 6 este pre-

zentat` treapta 1 a cascadei în pozi]ie de lucru pe

platforma exterioar`.

600)

cascadei în pozi]ie de lucru pe platforma exterioar`. 600) Fig. 4. Vedere general` a liniei electrice

Fig. 4. Vedere general` a liniei electrice experimentale

Realizarea constructiv` a acestor componente a impus o

analiz` teoretic` aprofundat` înso]it` de test`ri [i verific`ri experimentale. Elementele componente principale (figura

7) sunt descrise succint în cele ce urmeaz`:

a) filtru de band` larg` F;

b) condensator de cuplaj C (figura 10);

c) coloana de adaptare F A ;

d) bra]ul de m`surare de joas` tensiune;

e) elemente meteorologice.

A ; d) bra]ul de m`surare de joas` tensiune; e) elemente meteorologice. a b Fig. 5.

a

A ; d) bra]ul de m`surare de joas` tensiune; e) elemente meteorologice. a b Fig. 5.

b

Fig. 5. Platforma experimental` exterioar`

D. Cristescu - Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB

239

220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB 239 Fig. 6. Treapta

Fig. 6. Treapta 1 a cascadei de transformatoare de încercare la frecven]` industrial`

Conform normelor CISPR, filtrul F trebuie s` prezinte anumi- te caracteristici care au fost urm`rite riguros: s` aib` o impedan]` de 20 000 W, s` asigure o atenuare de el pu]in 35 dB, pentru frecven]a de m`surare aleas` s` nu modifice substan]ial impedan]a dintre conductorul de înalt` tensiune [i p`mânt, s` nu permit` trecerea spre surs` a curen]ilor de înalt` frecven]` genera]i de obiectul testat, s` blocheze curen]ii perturbatori proveni]i de la sursa de tensiune, s` nu fie el însu[i generator de curen]i de înalt` frecven]`.

Urm`rindu-se efectuarea unor m`sur`tori asupra semna- lelor de înalt` frecven]`, filtrul F va fi un filtru opre[te- band`, având o structur` de dipol, f`r` leg`turi galvanice cu poten]ialul zero ceea ce va permite montarea lui la înalt` tensiune, f`r` limitatoare de tensiune. El este constituit dintr-un solenoid cu spire al`turate, f`r` miez magnetic, plasat în interiorul unei c`m`[i cilindrice semiconductoare prezentând în zona curen]ilor ce vor fi m`sura]i un puternic efect de amortizare. Astfel, întregul ansamblu va avea în banda amintit` o impedan]` de transfer foarte ridicat`. Valoarea inductan]ei filtrului a fost stabilit` la valoarea L= 10 mH, pornind de la recoman- darea CISPR-C ca impedan]a acestuia s` fie de 20 kW pentru limita minim` a frecven]ei de 300 kHz.

Curentul prin bobinaj nu va dep`[i 3 A la performan]ele transformatorului de 3 × 600 kV. Bobina a fost realizat` într- un singur strat din conductoare din Cu de diametru 1,2 mm, cu un num`r de 900 de spire [i o inductan]` de 8,5 mH. Dat` fiind lungimea mare a bobinajului (1 300 mm), studiul teoretic al filtrului s-a efectuat reprezentând filtrul fie prin parametri uniform distribui]i, fie prin parametri concentra]i.

uniform distribui]i, fie prin parametri concentra]i. Fig. 7. Vederea schematic` a leg`turilor la una din fazele

Fig. 7. Vederea schematic` a leg`turilor la una din fazele liniei experimentale.

1 – Transformator de înalt` tensiune; 2 – Divizor capacitiv; 3 – Suport izolant; 4 – Izolator suport; 5 – Ecran; 6 – Filtru; 7 – Conexiuni;

8 – Condensator de decuplare

2.3. RReprezentarea pprin pparametri uuniform ddistribui]i

Schema echivalent` a filtrului se prezint` în figura 8a, în care elementele ce apar au urm`toarele carcteristici:

a) capacitatea parazit` a bobinajului fa]` de p`mânt C 1 = 30 pF;

b) capacitatea parazit` între spire C= 90 pF ;

c) inductan]a bobinajului L= 8,5 mH.

spire C = 90 pF ; c) inductan]a bobinajului L = 8,5 mH. a b c
spire C = 90 pF ; c) inductan]a bobinajului L = 8,5 mH. a b c
spire C = 90 pF ; c) inductan]a bobinajului L = 8,5 mH. a b c

a

b

c

Fig. 8. Scheme de echivalare a filtrului a, b [i condensatorul de cuplaj c

Pentru schema cu parametri uniform distribui]i nu este posibil a se considera analitic efectul rezisten]ei de amor- tizare ce se monteaz` în paralel cu bobina. Rezisten]a R a amortizeaz` vârfurile [i ridic` curba de varia]ie a impedan]ei Z T . Îns` aceasta se poate introduce în analiz` adoptând cealalt` reprezentare.

2.4. RReprezentarea pprin pparametri cconcentra]i

Schema este reprezentat` în figura 8b. Func]ionarea cva- dripolului este echivalent este descris` de ecua]iile specifice acestui circuit.

În ceea ce prive[te compara]ia între cele dou` reprezent`ri, din punct de vedere teoretic, cea mai apropiat` de

func]ionarea real` a filtrului este reprezentarea prin parametri uniform distribui]i. Se pune în eviden]` existen]a unui num`r infinit de frecven]e pentru care impedan]a de transfer se anuleaz`. Ele se situeaz` îns` în afara domeniului de frecven]e ce intereseaz` din punctul de vedere al frecven]elor

perturbate de desc`rcarea corona (0,3 MHz

Pentru f > f d atât Z c (în cazul parametrilor concentra]i), cât [i Z T (în cazul parametrilor distribui]i) prezint` aceea[i form` de varia]ie cu frecven]a.

Lan]ul de cvadripoli al reprezent`rii prin parametri uniform distribui]i va avea un num`r de frecven]e proprii egal cu

3 MHz).

240

240 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

num`rul de cvadripoli, ceea ce se observ` în zona în care Z T este real, adic` 0 f < 178,82 kHz.

Primul filtru destinat m`sur`torilor de perturba]ii a fost realizat în cadrul unui contract de colaborare cu ICEMENERG [i a avut urm`toarele caracteristici:

L = 7,4 mH;

l = 1 000 mm;

n = 700 spire.

Determinarea rezisten]ei de amortizare s-a f`cut pe cale ex- perimental`. La una din extremit`]i a fost injectat un semnal de 1 mV, de diferite frecven]e, înregistrându-se tensiunea la ie[ire. Au fost puse în eviden]` dou` frecven]e de rezonan]`:

f d.1 = 110 kHz

[i

f d.2 = 1 050 kHz

între care filtrul se comport` uniform în prezen]a unei re- zisten]e de amortizare mai mare de 80 kW.

În cadrul standului UPB a fost conceput [i perfec]ionat fil-

trul utilizat, având urm`toarele caracteristici:

L = 8,5 mH; l = 1 300 mm; n = 800 spire; R a = 150 kΩ

Rezisten]a de amortizare s-a realizat sub forma unei p`turi cilindrice semiconductoare. Pe un tub pertinax cu diame- trul de 1 600 mm [i de lungime 1 500 mm s-a depus, prin pulverizare, un lac semiconductor (4 p`r]i lac [i 1 parte grafit de turn`torie). Stabilirea propor]iei a fost f`cut` pe baza unui num`r mare de încerc`ri pe pl`ci de textolit de diferite dimensiuni [i pe tuburi cilindrice cu diametrul de 160 mm [i de diferite lungimi. M`surarea rezisten]ei a fost f`cut` cu o punte RLC - Marconi. Au fost realizate dou` rezisten]e de valori diferite, una de 88 kΩ, a doua de 150 kΩ. Caracteristica de frecven]` a filtrului a fost stabilit` într-un montaj experimental care reproduce sche- ma real` în care filtrul va lucra. S-a folosit un generator TESLA de semnale de înalt` frecven]`. La intrarea în filtru s-a injectat un semnal de 6 V de diferite frecven]e, tensiunea la ie[ire a fost m`surat` cu un osciloscop de înalt` frecven]` tip Transiscope TR-4656. În final, filtrul alc`tuit din bobina de 8,5 mH în paralel cu rezistorul de amortizare având rezisten]a de 150 kΩ a fost montat în interiorul unui tub vertical izolant, din PVC, cu rol de protec]ie contra intemperiilor (elementul 6 din figura 7).

Condensatorul de cuplaj C a fost ob]inut suprapunând cinci transformatoare de tensiune capacitive tip TECU – fabrica]ie Electroputere, prima unitate fiind fixat` rigid pe cuv`. Unitatea de condensatoare este constituit` din izolatorul din por]elan în care este distribuit` stiva de condensatoare închis` ermetic sub ulei, figura 8c. Capa- citatea condensatorului este de 1 500 pF, iar tg

d < 0,37%. Cuva, pe care este montat` rigid prima

coloan`, con]ine [i elementele suplimentare: separatorul de punere la p`mânt, borna de înalt` tensiune, elementul de protec]ie [i bobina de scurtcircuitare a frecven]ei industriale, L 3 (figura 8c), utilizabil` în cazul folosirii acestui condensator la m`surarea nivelului perturbator al lan]urilor de izolatoare. Coloana de adaptare F A a fost realizat` ca un circuit rezonant format din condensatorul de cuplaj C [i bobina L. Date fiind capacit`]ile parazite a fost necesar un condensator variabil care s` permit` rea- lizarea condi]iei de mai sus. Inductan]a L a fost de aproximativ 300 mH.

Punctul de m`surare de joas` tensiune s-a amplasat într- o cabin` ecranat` montat` la piciorul stâlpului terminal. În interiorul cabinei s-au aflat aparatele de joas` tensiune,

respectiv: puntea EDF pentru m`surarea pierderilor coro- na, adaptarea bra]ului de m`sur` a perturba]iilor (C R , L [i R r ), aparatul SIEMENS 4B6 000 pentru m`surarea nivel- ului perturbator [i aliment`rile necesare.

M`sur`torile efectuate în cadrul platformei au permis ob]inerea unor informa]ii necesare îmbun`t`]irii func]ion`- rii liniilor electrice aeriene din punct de vedere al desc`r- c`rii corona, prin ameliorarea tuturor elementelor liniei:

conductoare, arm`turi, juguri, cleme.

3. Cercet`ri realizate

Au fost realizate cu instala]iile descrise mai sus numeroa- se programe de cercetare din care amintim numai câteva:

a) lan]uri de izolatoare pentru instala]iile de 750 kV;

b) efecte perturbatoare pentru diverse elemente com- ponente ale sta]iilor electrice;

c) ameliorarea construc]iei jugurilor lan]urilor de izo- latoare pentru 110, 220 [i 400 kV.

3.1. PProgramul 7750 kkV

Cercet`rile efectuate în cadrul acestui program au fost cele mai complexe [i au implicat un efort organizatoric [i

de colaborare deosebit. Utilizând mijloacele experimenta- le ale platformei exterioare a laboratorului de TTI descrise anterior s-au studiat din punctul de vedere al optimiz`rii impactului electromagnetic:

a) lan]urile verticale duble de sus]inere pentru faze cu 4 [i 5 subconductoare;

b) arm`turile de protec]ie pentru lan]urile de întindere;

c) arm`turile de protec]ie pentru lan]urile de ocolire la stâlpul de întindere.

Analizarea comport`rii unui lan] de izolatoare din punctul de vedere al impactului electromagnetic s-a efectuat dup` normativele CISPR în vigoare prev`zând m`surarea cu- rentului perturbator injectat de lan] într-o rezisten]` simu- lând impedan]a caracteristic` a celor dou` deschideri adiacente lan]ului în cauz`. Pentru aceasta a fost nece- sar` realizarea structurilor mecanice prin care se asigur` lan]ului de izolatoare analizat condi]ii electric [i geome- trice cât mai apropiate de situa]ia real`, iar facilit`]ile oferite de linia electric` experimentala descris` mai au permis acest lucru.

Din punct de vedere electromagnetic, pentru obiectul de

încercare se pot folosi dou` scheme de

m`surare: a[a

numitele variante „paralel” (figura 9) [i „serie”.

numitele variante „paralel” (figura 9) [i „serie”. Fig. 9. Schema CISPR de m`surare a perturba]iilor În

Fig. 9. Schema CISPR de m`surare a perturba]iilor

În varianta paralel, se m`soar` curentul injectat într-un re- zistor de m`surare de 300 Ω. Curen]ii se închid numai prin partea dreapt` a schemei, calea spre transformator

D. Cristescu - Linia experimental` de 220 kV, 400 kV, 750 kV a laboratorului TTI de la UPB

241

fiind blocat` de filtrul F. Condensatorul de cuplaj C m con- duce curentul perturbator spre circuitul de m`surare. Conform recomand`rilor CISPR, în situa]ia în care capacitatea sa este de peste cinci ori capacitatea

obiectului [i a ansamblului leg`turilor din aval de filtrul F, eroarea de m`surare este de cel mult 2 dB. M`sur`torile s-au efectuat în schema paralel trasând curba de varia]ie

a nivelului perturbator de la pragul m`surabil pân` la o

tensiune cu circa 20% mai mare decât tensiunea nominal` faz`-p`mânt (228 – 400 kV [i 520 – 750 kV). Se verific` astfel c` în zona tensiunilor de func]ionare nu apar cre[teri

bru[te ale nivelului perturbator – varia]ii care ar indica dep`[irea unei tensiuni critice undeva la lan]ul încercat [i deci apari]ia unei noi surse perturbatoare. De asemenea, s-a procedat la „condi]ionarea” obiectului supus m`sur`- torii: alimentarea lui, pe un anumit interval de timp, cu o tensiune superioar` celei dorite.

Pentru alegerea unor arm`turi adecvate s-a efectuat [i m`surarea reparti]iei tensiunii în lungul diferitelor elemente ale lan]ului. În ceea ce prive[te lan]ul de sus]inere dublu vertical, s-au conceput mai multe tipuri de arm`turi, dintre care în figurile 10 sunt prezentate dou`:

a) inele mari pentru lan]uri de izolatoare [i „rachete” curbate la prinderile conductoarelor, figura 10a; b) „rachete” mari de form` elaborat`, figura 10b, în dreptul ultimelor elemente ale lan]ului [i al întregului ansamblul de prindere (juguri [i cleme) a conductoarelor.

În figura 10b se observ` [i eclatorul utilizat pentru m`surarea reparti]iei tensiunii în lungul lan]ului.

Atât rezultatele m`sur`rii curentului perturbator prin rezisten]a de m`surare, cât [i determinarea reparti]iei de tensiune în lungul lan]urilor de izolatoare au recomandat arm`tura numit` „IV” drept optim`, ea prezentând pe ultimele trei elemente izolatoare ale lan]ului o c`derea de tensiune substan]ial mai mic`. Dup` efectuarea, pentru acest tip de lan] [i a m`sur`torilor de vibra]ii, el a fost adoptat [i înregistrat prin Brevetul de Inven]ie RO 102907:

„Arm`tur` de egalizare protec]ie pentru lan]ul de sus]inere vertical 750 kV”, având drept autori dr.ing. Cristescu Dorin, ing. Dumitriu Cristian Alexandru, ing. Ti]a Petre [i sing. Matea Constantin. Solu]ia identificat` prin studiile efectuate în laboratorul UPB este prezentat` în figura 11 [i este cea utilizat` la realizarea liniei electrice aeriene de 750 kV Isaccea – Dobrudja.

liniei electrice aeriene de 750 kV Isaccea – Dobrudja. a Fig. 10. Arm`turi de egalizare [i
liniei electrice aeriene de 750 kV Isaccea – Dobrudja. a Fig. 10. Arm`turi de egalizare [i

a Fig. 10. Arm`turi de egalizare [i protec]ie (AEP) pentru lan]uri de sus]inere de 750 kV; a - varianta III; b - varianta IV

În ceea ce prive[te lan]ul de întindere a fost necesar`

solu]ionarea mai multor probleme electrice [i mecanice,

b

verificându-l în pozi]ia real`, adic` incluzându-l în tron- sonul de 5 subconductoare cu care a fost echipat` una din fazele liniei experimentale. Pentru separarea impulsurilor injectate de desc`rcarea corona specific` subconductoarelor, s-a inserat o pies` metalic` circular`, care separ` electromagnetic cele dou` categorii de impulsuri. În figura 12a, realizat` în timpul opera]iilor de montaj, se prezint` detalii ale acestei separa]ii. Tot din

cursul acestei faze sunt [i detaliile din figurile 12b [i 12c.

În aceea[i figur` se observ` [i solu]ia adoptat` pentru

arm`tura lan]ului de întindere, realizat` din patru inele cu diametrul de 2 m [i distan]ate cu 2 m între ele.

3.2. AAlte pprograme dde ccercetare

Dintre numeroasele cercet`ri se cuvine a men]iona [i pe cele de studiere a perturba]iilor generate de bobina de blocaj utilizat` pentru telefonia în înalt` frecven]` utilizând fazele liniei.

S-a analizat comportarea bobinei în varianta „sprijinit`”, figu-

ra 13, [i în cea „suspendat`”. Pentru pozi]ia „sprijinit`”, s-a

determinat varia]ia nivelului perturbator pentru bobina BB de 220 kV, având 0,3 mH cu inele de ecranare, la 10

niveluri de tensiune de lucru între 69 kV [i 209 kV [i la

frecven]e de 0,2 MHz

siuni de 69, 83 [i 111 kV nivelul perturbator se limiteaz` la

40 dB/mV/300 W. Dincolo de acest nivel de tensiune are loc un salt de circa 20 dB/mV/300 W cu vârfuri pân` la 77 82 dB/mV/ 300 W la tensiuni superioare tensiunii pe faz` [i la frecven]ele de 0,15 MHz [i 2,5 MHz. Pentru pozi]ia „suspendat`” a bobinei BB de 1mH, s-a observat aceea[i grupare a nivelelor perturbatoare pentru tensiuni pân` la

213 kV la domeniul 47

50 dB/mV/300 W. Numai la

tensiuni net mai mari decât cele folosite la testarea în pozi]ia

3 MHz. S-a observat c` pentru ten-

„sprijinit`” apar valori de 68 [i 80 dB/mV/300 W. Se desprinde concluzia evident` c` din acest punct de vedere solu]ia „suspendat`” este net favorabil`.

Cercetarea a inclus [i înregistrarea nivelului perturbator în func]ie de tensiunea aplicat`, la varianta „suspendat`”, la

135 kHz [i la 500 kHz, pentru 400 kV. Saltul semnalat

anterior se întâlne[te [i în aceste varia]ii la tensiuni mai

mari de 210 kV. S-a studiat [i bobina f`r` inele de ecranare, ceea ce a pus în eviden]` efectul favorabil al acestora: diminuarea cu 8 – 12 dB/mV/300 W a nivelului perturbator.

O

alt` grup` de cercet`ri a urm`rit posibilitatea renun]`rii

la

inele de ecranare, la arm`turi de protec]ie [i la opor-

unitatea utiliz`rii de faze cu 3 sau 4 subconductoare la liniile electrice aeriene de 400 kV faze. Solu]iile identificate sunt prezentate în figura 14.

Ideea solu]iei este ca forma jugului s` asigure prezen]a acestuia [i în dreptul ultimelor elemente izolatoare ale lan]ului în „V”. De[i rezultatele au fost încurajatoare [i cu toate avantajele din punct de vedere electromagnetic, al montajului [i al consumului de metal, variantele propuse nu au trezit, din p`cate, interesul constructorilor de arm`turi [i de juguri pentru liniile electrice aeriene de înalt` tensiune.

242

242 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

242 anul 55, nr. 7/2007 Fig. 11. Lan] sus]inere cu AEP în montaj la UPB a

Fig. 11. Lan] sus]inere cu AEP în montaj la UPB

nr. 7/2007 Fig. 11. Lan] sus]inere cu AEP în montaj la UPB a b c d
nr. 7/2007 Fig. 11. Lan] sus]inere cu AEP în montaj la UPB a b c d
nr. 7/2007 Fig. 11. Lan] sus]inere cu AEP în montaj la UPB a b c d
nr. 7/2007 Fig. 11. Lan] sus]inere cu AEP în montaj la UPB a b c d

a

b

c

d

Fig. 12. Lan] de izolatoare de întindere pentru linii electrice aeriene de 750 kV.

a

- Pies` de separa]ie; b - Lan] la sol, în perioada montajului;

c

- Ansamblul arm`turilor; d - Lan] în pozi]ia real`.

Linia electric` experimental` a laboratorului de Tehnica tensiunilor înalte al UPB este dotat` [i cu un panou special` pe care se pot efectua cercet`ri privind vibra]ia conductoarelor. Pân` în prezent nu s-au ob]inut rezultate semnificative în elucidarea aspectelor neclare în ceea ce prive[te problemele de vibra]ie a fascicolelor, dispozitivele antivibratoare, distan]ierele [i galopul conductoarelor.

antivibratoare, distan]ierele [i galopul conductoarelor. Fig. 13. Montajul bobinei de montaj în pozi]ie

Fig. 13. Montajul bobinei de montaj în pozi]ie „sprijinit`”

13. Montajul bobinei de montaj în pozi]ie „sprijinit`” a b Fig. 14. Juguri speciale, f`r` arm`turi
13. Montajul bobinei de montaj în pozi]ie „sprijinit`” a b Fig. 14. Juguri speciale, f`r` arm`turi

a

b

Fig. 14. Juguri speciale, f`r` arm`turi de protec]ie, pentru faze cu 3 [i 4 subconductoare

Referent:

Ing. Constantin RADU S.C. SMART S.A.

M. Gu[` - Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare?

243

Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare?

Mircea GU{~ 1 , Marcel ISTRATE 2

Abstract: Lightning protection design for substation starts with the „striking distance“ evaluation e.g. the distance where the leader head selected an earthed object. Many studies were carried out to calculate this distance and continuously suggested improved equations. The Roma- nian substations are protected only by lightning rods, although some great European and North American grids protect their large substations with shield wires. After com- paring the protection zones for lightning rods and shield wires, an case study is presented: the protection of a 220 kV substation. The dangerous lightning current obtained by ATP modeling, slightly differs from that suggested by simpler methods. Because the lightning rod number and location, some unprotected zones remains for the all the studied solutions. The use of shield wires results in a simpler design of the protective scheme which completely cover the substation circuits and equipment.

Key words: high voltage substation, lightning protection, striking distance, protective zone, lightning rod, shield wire

Descriptori: sta]ie de \nalt` tensiune, protec]ie contra loviturilor de tr`snet, distan]a de orientare, paratr`snet vertical, conductor de protec]ie

Contribu]ii

Sistemul de protec]ie \mpotriva tr`snetelor al sta]iilor elec- trice de transformare are rolul de a reduce riscul loviturilor directe asupra barelor colectoare [i asupra echipamen- telor pân` la un nivel considerat admisibil, \ntrucât o pro- tec]ie total` este, teoretic, imposibil` datorit` caracterului aleator pe de o parte al parametrilor desc`rc`rii de tr`snet [i pe de alt` parte al comport`rii izola]iei la solicit`rile cu impuls de tensiune. Mijloacele disponibile pentru protec]ia \mpotriva loviturilor directe de tr`snet sunt paratr`snetele verticale [i conductoarele de protec]ie. De[i ambele au acela[i rol, de a atrage loviturile de tr`snet, denumirea de paratr`snet orizontal, sinonim` cu conductor de protec]ie, este rar folosit` astfel c` este creat un automatism \n ex- primare: paratr`snetele sunt numai verticale, iar conduc- toarele de protec]ie sunt numai orizontale.

Tradi]ional, \n România, paratr`snetele se folosesc numai pentru protec]ia sta]iilor de transformare, iar conductoare- le de protec]ie numai pentru protec]ia liniilor electrice aeriene. Dac` pentru liniile electrice aeriene, instalarea de paratr`snete nu se justific` din moment ce acestea nu pot proteja conductoarele pe \ntreaga deschidere dintre stâlpi, neutilizarea conductoarelor de protec]ie \n sta]iile de transformare nu are o motiva]ie suficient de puternic` pentru a nu fi discutabil`. De exemplu, \n SUA paratr`s- netele sunt folosite numai pentru protec]ia sta]iilor elec- trice de mic` \ntindere, cum sunt acelea care alimenteaz` re]elele electrice de distribu]ie la medie tensiune, iar sta]iile de \nalt` [i foarte \nalt` tensiune, ocupând teritorii mari, sunt protejate cu conductoare de protec]ie [1 ]. {i \n Europa exist` sta]ii de transformare protejate cu paratr`snete orizontale.

Principalul avantaj oferit de paratr`snetele orizontale este c`, dac` acestea traverseaz` \ntregul teritoriu al sta]iei,

1,2 Dr. ing., Universitatea Tehnicã „Gh.Asachi“ din Ia[i

zona de protec]ie a lor se \ntinde, de asemenea, pe toat` lungimea lor. Dac` sunt a[ezate paralel, la distan]e [i în`l- ]imi adecvate, pot proteja toate circuitele sta]iei, f`r` a l`- sa zone vulnerabile. Paratr`snetele, pot fi amplasate, de regul`, pe stâlpii cadrelor de sus]inere a barelor colectoa- re [i doar în cazuri excep]ionale pe stâlpi anume destina]i, astfel c` uneori nu pot ocupa pozi]iile optime pentru protec]ia total` a circuitelor [i a echipamentelor sta]iei. În asemenea situa]ii, se poate recurge la cre[terea în`l]imii paratr`snetelor, dar aceasta are eficacitate limitat`. Este posibil, astfel, s` r`mân` un risc de lovire direct` a unor zone ale sta]iei; totu[i, dac` aceste zone au întindere mic`, riscul real poate fi destul de mic pentru a fi acceptat.

Obiectivul acestui articol este de a prezenta, pe lâng` ba- zele moderne ale proiect`rii zonelor de protec]ie, o com- para]ie privind modul de realizare a protec]iei împotriva loviturilor de tr`snet pentru o sta]ie de transformare cu ajutorul paratr`snetelor [i, respectiv, a conductoarelor de protec]ie. Se determin` curentul de protec]ie printr-o me- tod` simplificat` precum [i folosind calculul numeric, tra- sând apoi zonele de protec]ie pentru cele dou` variante. Avantajele folosirii conductoarelor de protec]ie cum ar fi, de exemplu, simplificarea proiect`rii [i acoperirea com- plet` a teritoriului de protejat, ar putea fi exploatate [i în România cu ocazia retehnologiz`rii sta]iilor de transfor- mare existente.

1. Zonele de protec]ie

Ac]iunea de protec]ie a paratr`snetelor verticale sau orizontale se exprim` prin forma [i dimensiunile zonelor protejate de acestea. Pe baza experimentelor de laborator, folosind modele geometrice ale sistemului paratr`snet - obiect protejat, Wagner [i colaboratorii [2 ] au identificat acum 65 ani formele zonelor de protec]ie, care se mai folosesc [i ast`zi pe alocuri de[i studiile asupra desc`rc`rilor de tr`snet au evoluat substan]ial în acest interval de timp. În prezent, pentru trasarea zonelor de protec]ie se începe cu stabilirea „distan]ei de orientare“, respectiv distan]a de la care liderul desc`rc`rii de tr`snet se orienteaz` c`tre locul de impact: solul sau un obiect de pe sol. Conform celor mai mul]i cercet`tori, distan]a de orientare este definit` numai în func]ie de intensitatea curentului de tr`snet. Unii fac deosebirea între distan]a de orientare spre un obiect [i distan]a de orientare c`tre sol, iar al]ii iau în considerare [i în`l]imea obiectului de protejat. În tabelul 1 sunt prezentate expresii de calcul ale distan]elor de orientare. Aceste rela]ii au fost propuse succesiv în urma studiilor privind m`rimea unghiului de protec]ie pentru liniile aeriene de foarte înalt` tensiune [i luând în considerare distribu]ia intensit`]ii curentului de tr`snet ob]inut` din prelucrarea rezultatelor experimentale. Rezultatele, privind m`rimea distan]ei de orientare, ob]inute cu aceste rela]ii în func]ie de amplitudinea curentului de tr`snet sunt destul de diferite, astfel c` apare o prim` dificultate pentru proiectant: ce rela]ie s` aleag`? Dintre aceste ecua]ii, acelea propuse de Brown [i Whitehead sunt folosite de CIGRE.

244

244 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Tabelul 1 Expresiile pentru distan]a de orientare r == AA . I b [1 ]
Tabelul 1
Expresiile pentru distan]a de orientare r == AA . I b [1 ]

Izola]ia obiectului lovit este periclitat`, dac` amplitudinea curentului de tr`snet care determin` solicitarea izola]iei dep`[e[te o anumit` valoare, numit` curent critic sau cu- rent de protec]ie. Cunoscând amplitudinea acestui curent [i distan]a de lovire, este posibil` definirea zonelor de protec]ie. Pentru aceasta se consider` c` vârful liderului se afl` în centrul unei sfere fictive având raza egal` cu distan]a de orientare [i care avanseaz` c`tre sol. Primul obiect de pe sol care va fi atins de suprafa]a sferei va fi ]inta loviturii de tr`snet. De[i, mai ales în literatura ame- rican` de specialitate, acest procedeu este cunoscut sub numele de model geometric [1 ], denumirea de metod` electrogeometric` [3 ] pare mai adecvat`, cel pu]in pentru o distinc]ie mai net` fa]` de modelele geometrice de laborator ale lui Wagner.

fa]` de modelele geometrice de laborator ale lui Wagner. a) b) Fig.1. Sec]iuni prin zonele de

a)

b)
b)

Fig.1. Sec]iuni prin zonele de protec]ie ale paratr`snetelor (a) [i ale conductoarelor de protec]ie (b)

Formele [i dimensiunile zonelor de protec]ie ale paratr`s- netelor [i conductoarelor de protec]ie difer` datorit` po- zi]iilor diferite ale acestora. În privin]a rela]iilor de calcul exist` multe asem`n`ri, dar [i unele deosebiri. Rela]ii de calcul pentru construirea zonelor de protec]ie ale paratr`s- netelor verticale [i orizontale folosind metoda electrogeo- metric` (metoda sferei fictive) pentru principalele situa]ii practice privind amplasarea [i în`l]imea acestora sunt date în [4, 5].

Pentru zonele de protec]ie ale unui singur paratr`snet [i respectiv un singur conductor de protec]ie, rela]iile de calcul sunt identice, chiar dac` unele nota]ii difer` datorit`

formei geometrice. În figura 1 sunt prezentate schi]ele acestor zone de protec]ie, iar în tabelul 2, rela]iile de calcul al dimensiunilor principale ale acestor zone.

Tabelul 2

Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 1

Tabelul 2 Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 1 Pentru dou` paratr`snete, fa]` de cazul folosirii
Tabelul 2 Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 1 Pentru dou` paratr`snete, fa]` de cazul folosirii
Tabelul 2 Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 1 Pentru dou` paratr`snete, fa]` de cazul folosirii

Pentru dou` paratr`snete, fa]` de cazul folosirii a dou` conductoare de protec]ie, zonele de protec]ie prezint` de- osebiri mai pronun]ate. Principalul avantaj al conductoa- relor de protec]ie r`mâne faptul c` zona de protec]ie are dimensiuni verticale [i orizontale constante de-a lungul lor. Limita superioar` a zonei de protec]ie a dou` paratr`snete este mai coborât` decât în cazul conductoarelor de protec]ie deoarece, în cazul paratr`snetelor, aceast` limit` este dat` de intersec]ia sferei fictive cu planul vertical care con]ine paratr`snetele, dar sfera fictiv` le atinge p`strând contactul cu solul. În cazul conductoarelor de protec]ie, sfera fictiv` este în contact simultan cu ambele conductoare, astfel c` raza cercului limit` superioar` a zonei de protec]ie este raza sferei.

limit` superioar` a zonei de protec]ie este raza sferei. Fig.2. Sec]iuni prin zonele de protec]ie pentru
limit` superioar` a zonei de protec]ie este raza sferei. Fig.2. Sec]iuni prin zonele de protec]ie pentru

Fig.2. Sec]iuni prin zonele de protec]ie pentru dou` paratr`snete (a) [i pentru dou` conductoare de protec]ie paralele (b), pentru R>h

dou` conductoare de protec]ie paralele (b), pentru R>h Fig.3. Sec]iune vertical` prin zona de protec]ie a

Fig.3. Sec]iune vertical` prin zona de protec]ie a dou` conductoare de protec]ie, dac` R<h

În plan orizontal, zona de protec]ie a conductoarelor de protec]ie este mai lat` decât a paratr`snetelor cu distan]a dintre acestea, cu condi]ia s` existe o zon` comun`. De asemenea, la în`l]imi h x > h 0 , zona de protec]ie a conduc- toarelor orizontale se divide în dou` benzi paralele a c`ror l`]ime scade cu în`l]imea. În cazul paratr`snetelor, dac`

h x > h 0 zona de protec]ie se reduce la dou` cercuri cu su-

prafe]e tot mai mici cu cre[terea în`l]imii. Rela]iile de cal-

cul al dimensiunilor zonelor de protec]ie pentru aceste ca- zuri sunt prezentate în tabelul 3.

M. Gu[` - Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare?

245

Tabelul 3 Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 2

Tabelul 3 Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 2 Pentru concretizarea afirma]iilor de mai sus, în
Tabelul 3 Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 2 Pentru concretizarea afirma]iilor de mai sus, în
Tabelul 3 Dimensiunile zonelor de protec]ie din figura 2 Pentru concretizarea afirma]iilor de mai sus, în

Pentru concretizarea afirma]iilor de mai sus, în figura 4 se prezint` dependen]a dimensiunilor zonelor de protec]ie în plan orizontal pentru paratr`snete [i conductoare de protec]ie, dac` pentru ambele sisteme de protec]ie: h=20 m, a=20 m, I p =5 kA. Pentru calculul distan]ei de orientare s-a folosit rela]ia Gary din tabelul 3.

2. Studiu de caz: sta]ia de transformare 220 kV Dumbrava, Neam]

2.1. Curentul de protec]ie

Cazul general

Punctul de pornire pentru stabilirea zonelor de protec]ie împotriva loviturilor de tr`snet îl constituie valoarea curen- tului de protec]ie, respectiv amplitudinea curentului de tr`snet care poate provoca conturnarea sau str`pungerea izola]iei protejate. Nu este simplu de evaluat acest curent datorit` faptului c`, spre deosebire de liniile electrice ae- riene, circuitele sta]iilor sunt mai complexe datorit` pre- zen]ei echipamentelor [i a desc`rc`toarelor electrice [i numai sistemele de bare colectoare ar putea fi asimilate liniilor.

O posibilitate ar fi luarea în considerare numai a sisteme- lor de bare colectoare, care – de regul` – se afl` ampla- sate la o cot` mai ridicat`. Curentul de tr`snet care poate provoca conturnarea izolatoarelor de sus]inere se poate calcula cu rela]ia

I p

=

2 U

50

Z

,(1)

}inând seama de propagarea curentului de tr`snet în ambele sensuri fa]` de locul de impact, Z este impedan]a caracteristic` a sistemului de bare colectoare, iar U 50 este tensiunea minim` de conturnare la impuls de tr`snet. Amplitudini mai mari ale curentului de protec]ie sunt de asemenea, periculoase, dar numai pân` la o limit` I m pentru care raza sferei fictive devine atât de mare încât

aceasta nu mai poate atinge obiectele care trebuie protejate. Cu cât indicele keraunic este mai mare, num`rul de lovituri de tr`snet periculoase cre[te [i probabilitatea

de conturnare a izola]iei cre[te, de asemenea. Pornind de

la un num`r admisibil de 0,05 desc`rc`ri/100 km/an, în

[1 ] se evalueaz` cele dou` limite ale curentului de tr`snet

ca în tabelul 4.

Tabelul 4

Alegerea curentului de protec]ie

ca în tabelul 4. Tabelul 4 Alegerea curentului de protec]ie Asemenea calcule au servit ca motiva]ie

Asemenea calcule au servit ca motiva]ie pentru alegerea mai general` a m`rimii curentului de protec]ie, reco- mandându-se valoarea de 5 kA pentru tensiuni nominale de pân` la 230 kV inclusiv [i 10 kA pentru tensiuni mai ridicate.

2.1.2. Simularea loviturii pe un model ATP al sta]iei de transformare

O alt` posibilitate de determinare a m`rimii curentului de

protec]ie este calculul numeric al proceselor de propa- gare a curentului de tr`snet în circuitele sta]iei de transformare, folosind un program adecvat, de exemplu ATP. Procedeul permite luarea în considerare a loviturilor de tr`snet în orice punct al circuitelor electrice ale sta]iei, fiind alese în primul rând punctele cele mai expuse fie ca altitudine, fie ca dep`rtare de paratr`snete. Va rezulta un set de valori ale curentului de protec]ie, care ar permite studiul posibilit`]ii de protec]ie sectorizat pentru diferite zone ale sta]iei de transformare. Va r`mâne la alegerea proiectantului gradul de acurate]e adoptat în raport cu economiile de materiale [i de lucr`ri ob]inute în raport cu folosirea unei unice valori a curentului de protec]ie pentru tot teritoriul sta]iei. Dificultatea principal` a acestui procedeu const` în realizarea programului de calcul care include modelarea sta]iei [i parcurgerea unei serii de simul`ri a loviturilor de tr`snet. Alt` dificultate const` în trasarea grafic` a zonelor de protec]ie pentru grupe de 3-4 paratr`snete, care mai pot fi [i de în`l]imi diferite.

Sta]ia de transformare Dumbrava 220 kV are un sistem dublu de bare colectoare, un sistem de bare colectoare de transfer, dou` celule de linie, dou` celule de transformator, o celul` de cupl` combinat` [i o celul` de cupl` de transfer. La cea mai mare în`l]ime (16,5 m) sunt amplasate racordurile de intrare în sta]ie a liniilor electrice

[i unele conductoare din celula cuplei de transfer. Exist`

desc`rc`toare electrice numai la bornele autotransfor- matoarelor, aflate astfel la distan]` mare de intr`rile în sta]ie ale liniilor electrice.

Determinarea curentului de protec]ie a fost f`cut` prin modelare asistat` de calculator în mai multe variante, iar rezultatele sunt prezentate în figura 5 astfel:

a) cu linie ro[ie, luând în considerare U 50 drept nivel de ]inere al izola]iei;

246

246 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

45 35 25 15 5 Puncte de impact Fig. 5. Curentul de protec]ie pentru sta]ia
45
35
25
15
5
Puncte de impact
Fig. 5. Curentul de protec]ie pentru sta]ia Dumbrava 220 kV
b) cu linie albastr` considerând caracteristica tensiu-
ne-timp a izola]iei externe [i U 50 pentru trans-
formatoare;
c) cu linie verde pentru cazul prezen]ei desc`r-
c`toarelor electrice atât în celulele de linie, cât [i la
bornele autotransformatoarelor.
a)
În
medie, curentul de protec]ie este de circa 10 kA, dar
prezint` varia]ii între 7 kA [i 14 kA în func]ie de locul de
impact. Valorile foarte mari apar dac` exist` desc`r-
c`toare electrice [i în celulele de linie, dar numai pentru
lovituri de tr`snet apropiate de acestea. Compara]ia aces-
tor valori cu m`rimea I p din tabelul 4 arat` o coinciden]`
numai par]ial`. Utilizarea rela]iei (1) ar conduce la o
proiectare uneori mult acoperitoare.
2.2. Protec]ia cu paratr`snete
Folosind valorile curentului de protec]ie ob]inute în varian-
ta
i), în figura 6a este prezentat` sec]iunea prin zona de
protec]ie la h x =16,5 m, realizat` de sistemul actual de
paratr`snete.
Cu linie albastr` sunt trasate conductoarele aflate la 16,5
b)
m
deasupra solului, cu linie ro[ie acelea aflate la 11,6 m,
iar
cu linie verde acelea aflate la circa 8 m. Cu linie neagr`
Fig. 6. Zonele de protec]ie ale sta]iei de 220 kV Dumbrava, la h x = 16,5 m
a - pentru sistemul de paratr`snete existent; b - cu trei paratr`snete
suplimentare
sunt figurate riglele la care sunt ata[ate izolatoarele de
Curentul de protec]ie, kA

sus]inere.

Zona de protec]ie a sistemului de paratr`snete existent nu acoper` total teritoriul sta]iei astfel c` pentru acoperirea golurilor în care exist` circuite aflate la aceast` în`l]ime (16,5 m), s-a propus amplasarea a trei noi paratr`snete notate în figura 6b cu P40N, P41N [i P42N. Rezultatul, prezentat în figura 6b, const` în includerea în zona de protec]ie a circuitelor electrice din celulele de linie [i de transformator.

Alternativa mont`rii unor seturi de desc`rc`toare electrice [i în celulele de linie ar produce acela[i efect, f`r` a mai fi necesare paratr`snete suplimentare. Totu[i, în ambele variante r`mâne o zon` expus` loviturilor de tr`snet la în`l]imea de 11,6 m într-o celul` de linie [i într-o celul` de transformator.

2.3. Utilizarea conductoarelor de protec]ie

Exemplul privind folosirea conductoarelor de protec]ie este construit pentru cel mai dezavantajos caz privind punctul de impact al tr`snetului, respectiv pentru cea mai mic` amplitudine a curentului de tr`snet ob]inut` prin simulare pe modelul sta]iei. Aceast` valoare, conform figurii 5, este de 6,8 kA [i ei îi corespunde o distan]` de orientare a tr`snetului de 33,75 m. Folosind pentru fixare cadrele metalice existente, rezult` c` ar putea fi instalate 4 conductoare de protec]ie, fie paralele cu sistemele de bare, fie transversal fa]` de acestea. Pentru calculul în`l]imii minime a zonelor de protec]ie s-au folosit rela]iile din tabelul 3 pentru situa]ia R > h.

În cazul conductoarelor de protec]ie paralele cu sistemele de bare colectoare, circuitele electrice din celulele de linie [i de cupl` de transfer aflate la h x = 16,5 m nu ar fi

M. Gu[` - Paratr`snete verticale sau orizontale pentru protec]ia sta]iilor de transformare?

247

protejate integral, chiar dac` conductoarele de protec]ie sunt amplasate la 24,5 m deasupra solului, adic` la în`l]imea paratr`snetelor actuale. Dac` îns` acestea sunt montate transversal fa]` de sistemele de bare, protec]ia tuturor circuitelor electrice poate fi asigurat` chiar dac` în`l]imea de amplasare a conductoarelor de protec]ie este de numai 22,7 m adic` cu 1,8 m mai pu]in decât în`l]imea paratr`snetelor actuale. O schi]` a amplas`rii conduc- toarelor de protec]ie [i o sec]iune vertical` prin zona de protec]ie sunt prezentate în figura 7, pentru amplasarea conductoarelor de protec]ie la 24,5 m în`l]ime.

amplasarea conductoarelor de protec]ie la 24,5 m în`l]ime. Fig.7. Amplasarea conductoarelor de protec]ie [i zona
amplasarea conductoarelor de protec]ie la 24,5 m în`l]ime. Fig.7. Amplasarea conductoarelor de protec]ie [i zona

Fig.7. Amplasarea conductoarelor de protec]ie [i zona protejat` a sta]iei 220 kV Dumbrava

Conductoarele de protec]ie sunt figurate cu linie dubl` neagr`. Dreptunghiul ha[urat include toate circuitele elec- trice ale sta]iei, precum [i cadrele metalice, cu excep]ia vârfurilor stâlpilor unde sunt ancorate conductoarele de protec]ie. [i în situa]ia actual` conductoarele de protec]ie de la stâlpii liniei sunt legate la cadrele metalice de la intrarea în sta]ie. Cu linie întrerupt` sunt figurate conexiunile suplimentare ale unui conductor de protec]ie din sta]ie la stâlpii liniilor, pentru protec]ia racordurilor liniilor la circuitele sta]iei. Semnifica]iile culorilor sunt acelea[i ca în figura 6.

Un exemplu privind utilizarea conductoarelor de protec]ie în locul paratr`snetelor în sta]iile de transformare este prezentat în figura 8 pentru cazul unei sta]ii de 110 kV din Germania.

Concluzii

Utilizarea conductoarelor de protec]ie pentru protec]ia sta]iilor de transformare împotriva loviturilor de tr`snet

este o practic` curent` în unele ]`ri dezvoltate, dar nu [i

în România.

curent` în unele ]`ri dezvoltate, dar nu [i în România. Fig.8. Conductoare de protec]ie într-o sta]ie

Fig.8. Conductoare de protec]ie într-o sta]ie de transformare de 110 kV din Germania

Proiectarea protec]iei cu paratr`snete este relativ dificil`, mai ales în cazul folosirii metodei electrogeometrice, bazat` pe distan]a de orientare a tr`snetului, metod` adoptat` de CIGRE, CEI [i IEEE.

Utilizarea conductoarelor de protec]ie simplific` mult munca de proiectare, rezultând solu]ii mult mai sigure [i

complete, întrucât defectul de ecran poate fi evitat. Luarea în considerare a curentului minim de protec]ie pentru circuitele sta]iei de transformare, conduce la o amplasare

a conductoarelor de protec]ie cu efect acoperitor pentru

toate circuitele electrice [i echipamentele sta]iei. Metoda are avantajul simplit`]ii [i al uniformit`]ii, aspecte importante atât pentru proiectare, cât [i pentru exploatare.

Bibliografie

[1 ] Hileman A. - Insulation Coordination for Power Systems, Taylor & Francis, 1999, SUA, ISBN 0-8247-9957-7

[2 ] Wagner C.F., G.D.McCann, C.M.Lear, - AIEE Trans., 61, 1942, pag. 96-100

Shielding of Substations,

[3 ] Gary C. (coord.), - Les propriétés diélectriques de l¢air et les très hautes tensions, Eyrolles, Paris, 1984

[4 ] Gavrila[ N., Istrate M., Gu[` M., Ciobanu C. - Concerning the Protective Zones of the Vertical Lightning Protection Systems Using the Rolling Sphere Method, Bul. [t. Al Universit`]ii „Politehnica“ din Timi[oara, Tom 44 (58), 1999, Fasc. 2, vol. I, pag. 61-66

[5 ] Gavrila[ N., Istrate M., Gu[` M., Ciobanu C. -

Concerning the

Protective Zones of the Horizontal Lightning Protection Systems Using the Rolling Sphere Method, Bul. I.P. Ia[i, Tom XLV (IL), 1999,

Fasc. 5B, pag. 300-305

Referent:

Prof. dr. ing. Petru POSTOLACHE Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti

248

248 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Izola]ia liniei de 400 kV Oradea-Békéscsaba. Criterii de dimensionare, teste de tip, optimiz`ri, rezultate

Ecaterina DR~GAN 1 , Georgel GHEORGHI}~ 2 , Adrian GHINGHELI 3 , Ioan POP 4 , Paul STANCIU 5

Abstract: Between Oradea–Romania and Békéscsaba–Hun- gary, an 400 kV interconnection line is now under construction. This line is structured into three sections: the first one, Oradea-N`dab, equipped with single circuit towers - RODELTA type, the second section N`dab-border equipped with double circuit towers - DONAU type and the third section border-Békéscsaba, equipped with double circuit towers – DOUBLE FLAG type. This paper presents the main aspects regarding the line insulation, i.e. the conceptual designs and implementation, mainly the new design of insulator string design and manufacturing, as a required by this project.

Key words: owerhead line, interlink, composite insulators, Radio interference level, corona interference

Descriptori: linie electric` aerian`, interconexiune, izolator compozit, nivel perturbator radio, perturba]ii corona

Nota]ii

LEA

Interconexiune

Izolator compozit

RIV

Perturba]ii corona

linie electric` aerian`

- - leg`tur` electric` între re]elele electrice din state învecinate - material izolant din cauciuc siliconic armat cu fibre din sticl`, utilizat pentru realizarea elementelor izolante ale LEA - perturba]ii radio - perturba]ii produse de desc`rcarea coro- na rpodus` pe elemente ale LEA

izolante ale LEA - perturba]ii radio - perturba]ii produse de desc`rcarea coro- na rpodus` pe elemente
izolante ale LEA - perturba]ii radio - perturba]ii produse de desc`rcarea coro- na rpodus` pe elemente
izolante ale LEA - perturba]ii radio - perturba]ii produse de desc`rcarea coro- na rpodus` pe elemente
izolante ale LEA - perturba]ii radio - perturba]ii produse de desc`rcarea coro- na rpodus` pe elemente

Contribu]ii

Contribu]ia autorilor const` în:

a) definirea metodei privind condi]iile de dimensionare a coronamentelor; b) definirea studiilor de solu]ie pentru coronamentele stâlpilor; c) aplicarea tehnologiei noi de

realizare a izolatoarelor compozite [i

de

lan]uri de izolatoare pentru liniile de 400 kV, în special a arm`turilor de protec]ie.

Introducere

Între Oradea–România [i Békéscsa- ba–Ungaria se afl` în construc]ie o linie de interconexiune ce va fi exploatat` la tensiunea nominal` de 400 kV.

Din punct de vedere constructiv, linia este alc`tuit` din trei por]iuni distincte:

(i) Oradea-N`dab, echipat` cu stâlpi simplu circuit tip RODELTA, cu con- ductoarele în configura]ie delta; (ii) N`- dab-grani]` [i (iii) grani]`-Békéscsaba,

d) modernizarea

proiectelor

echipate cu stâlpi dublu circuit. Pe teritoriul României, stâlpii dublu circuit sunt de tip dublu triunghi (DONAU), iar pe teritoriul Ungariei, de tip BRAD (sau DUBLU DRAPEL).

Pe toat` lungimea liniei sunt montate dou` conductoare de protec]ie, dintre care unul este cu fibr` optic` îngloba- t`. În prima etap`, stâlpii vor avea montat câte un singur circuit, montarea celui de-al doilea circuit fiind obiectul unei investi]ii viitoare.

Obiectul articolului îl constituie prezentarea aspectelor legate de izola]ia liniei, conceptual [i ca mod de realizare, având în vedere faptul c` autorii au lucrat nemijlocit, în cadrul proiectului, în diferite faze de implementare ale acestuia.

2. Izola]ia liniei

2.1. Distan]ele izolante

Condi]iile pentru dimensionarea coronamentelor stâlpilor unei linii electrice de înalt` tensiune sunt definite prin apropieri ale conductoarelor la stâlp [i în deschidere. Principiul avut în vedere în proiectare este de a nu se considera simultan existen]a solicit`rilor mecanice extre- me cu solicit`rile electrice anormale. Deoarece normele de linii electrice definesc [i impun par]ial solicit`rile mecanice [i deoarece linia de interconexiune Oradea- Béckéscsaba este de importan]` deosebit`, în tabelul 1 au fost identificate [i aplicate condi]iile de dimensionare care pot conduce, în concep]ia autorilor, la o exploatere sigur` [i de durat` a liniei.

Tabelul 1

Condi]iile de dimensionare a coronamentelor

Tabelul 1 Condi]iile de dimensionare a coronamentelor 1 Ing., Fichtner Engineering 2 Dr.ing., Fichtner

1 Ing., Fichtner Engineering

2 Dr.ing., Fichtner Engineering 3,4 Ing., IPROEB Bistriþa

5 Ing., S.C. Electromontaj S.A.- .F.C.A. Câmpina

Condi]iile din tabelul 1 au fost aplicate integral, coordo- narea rezultatelor pentru dimensionarea coronamentelor stâlpilor fiind realizat` separat pentru apropieri stationare la stâlp cu datele din Normativul de supratensiuni

Ecaterina Dr`gan - Izola]ia liniei de 400 kV Oradea-Békéscsaba. Criterii de dimensionare, teste de tip, optimiz`ri, rezultate

249

atmosferice – Figurile 1a [i 1b – [i în deschidere, sta]io- nare [i tranzitorii, pentru deschiderea maxim` limitat` de distan]a dintre faze, de 425 m.

maxim` limitat` de distan]a dintre faze, de 425 m. a b Fig. 1. Stâlpi de sus]inere.

a

maxim` limitat` de distan]a dintre faze, de 425 m. a b Fig. 1. Stâlpi de sus]inere.

b

Fig. 1. Stâlpi de sus]inere. a - Geometria coronamentului RODELTA, b - Geometria coronamentului DONAU

Deoarece atât stâlpii de sus]inere de tip RODELTA, cât [i cei de tip DONAU, au izola]ie mixt` (lan]uri de izolatoare verticale [i în „V”), galoparea conductoarelor a fost rea- nalizat`, verificarea f`cându-se pentru fiecare faz` în parte.

2.2. Izola]ia liniei

Criteriul mentenan]`-evitare opera]ii de înlocuire izola]ie spart`, a condus la optarea pentru lan]uri echipate cu izolatoare compozite. Suplimentar, fa]` de liniile electrice construite pân` în prezent, la clemele de sus]inere s-a

prev`zut protejarea conductoarelor cu man[oane din spire preformate. Linia se va echipa cu lan]uri de izolatoa- re de sus]inere simple [i duble [i cu lan]uri de izolatoare de întindere duble [i triple, cu izolatoare de 210 kN, clas` utilizat` pentru prima dat` la liniile electrice din România.

Consor]iul care a câ[tigat licita]ia (Electromontaj S.A. – Romelectro) a fost pus în situa]ia import`rii acestora, sau

a asimil`rii lor în ]ar`. G`sind interes la IBROEB Bistri]a,

speciali[tii Transelectrica S.A. [i cei ai Fichtner Enginee- ring au avizat, într-o prim` etap`, testele de tip ale izola- toarelor, efectuate la Laboratorul din Craiova; în conti- nuare, lan]urile complete au parcurs, conform cerin]elor contractuale, testele de tip la Laboratorul EGÜ din Praga. Forma [i dimensiunile principale ale izolatorului de 210 kN sunt prezentate în figura 2.

d 1 = 144 mm, d 2 = 106 mm, d 3 = 34 mm, K

= 2 900

mm, a

= 3 094 mm, l

= 3 434 ± 15 mm

= 34 mm, K = 2 900 mm, a = 3 094 mm, l = 3

Fig. 2. Izolatorul compozit, de 210 kN. Caracteristicile constructive principale

Trebuie remarcat faptul c` izolatorul a fost omologat împreun` cu inelele de protec]ie, deoarece Transelectrica impune, pentru conturnare la supratensiuni de tr`snet, valori apropiate de tensiunea de ]inere (în acest caz, U max, ] = 1 550 kV [i U max, c 50% = 1 930 kV).

Lan]urile de izolatoare, de[i asem`n`toare cu lan]urile existente, con]in o serie de elemente noi, necesare pe de

o parte conect`rii izola]iei, [i pe de alt` parte for]ei de 210

kN (figurile 3 [i 4). La testarea lan]ului de izolatoare echi- pat cu inelele de protec]ie, numai lan]urile de întindere au corespuns specifica]iilor Transelectrica.

În figura 3 este prezentat lan]ul de sus]inere simplu, iar în

figura 4 este prezentat lan]ul de întindere triplu.

Forma [i alc`tuirea acestora, de[i asem`n`toare cu cele ale lan]urilor existente, con]in o serie de elemente noi, necesare pe de o parte conect`rii izola]iei, iar pe de alt` parte prelu`rii for]ei de 210 kN.

250

250 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

250 anul 55, nr. 7/2007 Fig.3 Lan]ul de sus]inere simplu Fig. 5. Testul la tensiunea de

Fig.3 Lan]ul de sus]inere simplu

250 anul 55, nr. 7/2007 Fig.3 Lan]ul de sus]inere simplu Fig. 5. Testul la tensiunea de

Fig. 5. Testul la tensiunea de ]inere la impuls de tr`snet,

Fig. 5. Testul la tensiunea de ]inere la impuls de tr`snet, Fig. 6. Testul la tensiunea

Fig. 6. Testul la tensiunea de ]inere la frecven]a industrial` în stare uscat`, pe izolator sub ploaie, pe izolator

în stare uscat`, pe izolator sub ploaie, pe izolator Fig.4. Lan] de întindere triplu Fotografiile urm`toare

Fig.4. Lan] de întindere triplu

Fotografiile urm`toare prezint` imagini din timpul testelor:

a) la tensiunea de ]inere la impuls de tr`snet, în stare uscat` [i sub ploaie;

b) la tensiunea de ]inere la frecven]a industrial`, sub ploaie [i

c) la tensiunea de ]inere la impuls de comuta]ie

efectuate asupra izolatorului de 210 kN [i din timpul tes- telor pentru verificarea nivelului perturba]iilor:

a) radio [i

b) corona.

efectuate asupra lan]urilor (de sus]inere simplu [i de întindere triplu).

lan]urilor (de sus]inere simplu [i de întindere triplu). Fig. 7. Testul la tensiunea de ]inere la

Fig. 7. Testul la tensiunea de ]inere la impuls de comuta]ie, pe izolator

Ecaterina Dr`gan - Izola]ia liniei de 400 kV Oradea-Békéscsaba. Criterii de dimensionare, teste de tip, optimiz`ri, rezultate

251

de dimensionare, teste de tip, optimiz`ri, rezultate 251 Fig. 8. Testul RIV (Lan] de întindere triplu)

Fig. 8. Testul RIV (Lan] de întindere triplu)

251 Fig. 8. Testul RIV (Lan] de întindere triplu) Fig. 9. Testul corona [i RIV (Lan]

Fig. 9. Testul corona [i RIV (Lan] de sus]ine simplu echipat cu inel din bar` rotund` [i sfere)

de sus]ine simplu echipat cu inel din bar` rotund` [i sfere) Fig. 10. Testul corona [i

Fig. 10. Testul corona [i RIV (Lan] de sus]inere simplu, echipat cu inel din aluminiu – Solu]ie adoptat`)

Figura 11 reprezint` testul la tensiunea de ]inere la impuls de tr`snet, în stare uscat`, pntrue lan]ul de sus]inere simplu, echipat cu inel din bar` rotund` [i sfere.

sus]inere simplu, echipat cu inel din bar` rotund` [i sfere. Fig. 11. Testul la tensiunea de

Fig. 11. Testul la tensiunea de ]inere la impuls de tr`snet, în stare

uscat` (U max, ] > 1 550 kV [i U max , c 50 % <1 930 kV)

Concluzii

Pornind de la importan]a deosebit` a liniei de 400 kV Oradea-Békéscsaba, ca linie de interconexiune care trebuie s` se incadreze în sistemul de conexiuni european [i s` fie în consonan]` cu normele de proiectare [i de exploatare europene, o aten]ie deosebit` s-a acordat definirii metodei privind condi]iile de dimensionare a coronamentelor, definirii studiilor de solu]ie pentru coronamentele stâlpilor, aplic`rii tehnologiei noi de realizare a izolatoarelor compozite [i moderniz`rii proiectelor de lan]uri de izolatoare pentru liniile de 400 kV, [i în special arm`turilor de protec]ie ale acestora.

Referent:

Conf. dr. ing. Marian COSTEA Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti

252

252 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Trecerea liniilor aeriene de 220 kV, la 400 kV, f`r` modific`ri majore

Agsioni]a ONE} 1 , Badea POPA 2 , Cristina STOICOF 3 , Sorin COATU 4

Abstract: Following the interconnection of Romania to UCPTE network, a series of 220 kV transformer substations shall be upgraded to 400 kV. For the afferent overhead transmission lines, there are two alternatives:

new 400 kV lines, or converting the existing 220 kV lines – especially their towers – to a rated voltage of 400 kV. On the basis of a critical examination of the existing 220 kV towers, as well as of comprehensive laboratory tests, the authors propose the solution to be applied to upgrade the Romanian 220 kV transmission lines to a rated voltage of 400 kV.

Key words: overhead transmission line, insulation level

Descriptori: linie electric` aerian`, nivel de izola]ie

Nota]ii

LEA

U n

- linie electric` aerian` - tensiune nominal` a liniei, kV

Contribu]ii

Lucrarea se încadreaz` în preocup`rile din str`in`tate [i din ]ar` privind cre[terea capacit`]ilor de transport ale LEA existente, prin trecerea acestora la niveluri de tensiune superioare.

Contribu]ia autorilor const` în:

a) analiza selectiv` a literaturii de specialitate (în special rapoarte CIGRE), în vederea stabilirii modului de tratare a problemei în alte ]`ri [i întocmirea unei sinteze privind solu]iile adoptate;

b) analiza tipurilor de stâlpi existen]i pe LEA 220 kV ale Transelectrica, din punctul de vedere al distan]elor de izolare;

c) stabilirea unui program de încerc`ri de laborator pentru verificarea distan]elor de izolare;

d) determinarea tensiunilor disruptive [i de ]inere ale intervalelor de aer faz` - mas` [i faz` - faz` corespunz`toare LEA 400 kV;

e) stabilirea solu]iilor de trecere la tensiunea de 400 kV a LEA 220 kV, cu utilizarea, pe cât posibil, a stâlpilor existen]i.

1. Introducere

Datorit` cre[terii cererii de energie electric`, a ap`rut problema m`ririi capacit`]ii de transport a re]elelor de transport, una din solu]ii fiind trecerea liniilor electrice de transport existente la o tensiune superioar`, prin reconversia acestora. În cele ce urmeaz` se prezint` o serie de solu]ii adoptate în diferite ]`ri pentru atingerea unui astfel de obiectiv, o mare parte din experien]a acestor ]`ri putând fi aplicat` în re]eaua de transport al energiei electrice a Transelectrica.

1 Ing., S.C. ICEMENERG S.A.

2 Dr. ing., S.C. ICEMENERG S.A.

Ing., Transelectrica-DMA 4 Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti

3

2. Experien]a altor ]`ri în reconversia unei linii electrice aeriene, la o tensiune superioar`

Din consultarea literaturii de specialitate (în special rapoarte CIGRE) a rezultat c` problema conversiei liniilor electrice aeriene, în vederea trecerii la o tensiune de serviciu superioar` a fost abordat` pe plan mondial în urm` cu peste 20 ani [1].

Dintre solu]iile analizate, în continuare se prezint` cele care pot fi aplicate în re]eaua de 220 kV a Transelectrica.

2.1. Trecerea unei LEA 220 kV la func]ionarea la tensiunea de 400 kV utilizând stâlpii liniei existente

Astfel de lucr`ri au fost executate în Germania [2], cu modific`ri minime ale elementelor liniei existente, cu excep]ia lan]urilor de izolatoare. Coronamentul liniilor (4 circuite de 220 kV) a permis trecerea la 400 kV a dou` circuite, celelalte dou` circuite fiind de 110 kV sau 220 kV.

Pentru executarea unei astfel de lucr`ri a rezultat c` este necesar ca, înainte de demararea lucr`rii, s` se efectueze o expertiz` complet` a liniei, cu prelevarea de e[antioane de conductoare, fire de gard`, amortizoare, lan]uri de izolatoare etc., care s` fie testate electric [i mecanic în laborator, pentru a ]ine seama de schimbarea standardelor de referin]` referitoare la condi]iile meteo [i de metodologiile de studiere a elementelor liniei. De asemenea, este necesar` o expertiz` a funda]iilor stâlpilor. În acest sens se recomand` ca, într-o prim` etap`, s` se procedeze la studierea aprofundat` a documenta]iilor existente.

Din analiza solu]iilor aplicate se desprind urm`toarele aspecte:

a) înt`rirea stâlpilor constitui]i din grind` cu z`brele din o]el, din profile deschise laminate la cald, în vederea suport`rii unor sarcini superioare, înt`rire care se poate realiza cu un efort acceptabil, f`r` modificarea major` a acestora; b) utilizarea lan]urilor din izolatoare compozite, ca solu]ie de reducere a înc`rc`rilor pe stâlpi, iar ca tip de lan], de regul`, a lan]urilor în V, care asigur` reducerea balansului conductoarelor; c) sec]iunea conductoarelor [i num`rul acestora pe faz` se stabilesc în func]ie de înc`rcarea liniei [i de considerente legate de intensitatea câmpului electric [i a nivelului de zgomot perceptibil; d) necesitatea încerc`rilor de laborator, pentru fiecare caz în parte, în vederea rezolv`rii aspectelor legate de coordonarea izola]iei.

2.2. Utilizarea de sisteme cu izolatoare suport, coarde de leg`tur` [i distan]iere între faze

Solu]ia a fost aplicat` în Japonia pentru trecerea unei LEA 66 kV la 154 kV [3]. Aceast` solu]ie a permis asigurarea distan]elor electrice între conductoare [i stâlp, respectiv între conductoare de faz`, în deschidere.

A. One] - Trecerea liniilor aeriene de 220 kV, la 400 kV, f`r` modific`ri majore

253

Pentru rezolvarea principalelor probleme ridicate de trecerea liniei la o tensiune superioar` au fost adoptate urm`toarele solu]ii:

2.2.1. Sistem cu izolatoare suport pentru coardele de leg`tur`

Coardele de leg`tur` utilizate pe stâlpii de întindere au f`cut obiectul unei concep]ii speciale, în care lungirea coardelor de leg`tur` a impus utilizarea de izolatoare, pentru respectarea distan]elor de izolare prescrise. Solu]ia const` într-o bar` rigid` din o]el, care suport` pe lungimea sa conductorul, având astfel o coard` de leg`tur` rectilinie. Pozi]ionarea barei rigide, în raport cu stâlpul, la distan]a impus` de noua tensiune se asigur` cu ajutorul unor izolatoare tij`. Acestea împiedic` balansarea coardelor de leg`tur` sub ac]iunea vântului. Extremit`]ile inferioare ale izolatoarelor suport au fost prev`zute cu piese articulate, pentru a se reduce solicit`rile; piesele care asigur` fixarea conductorului pe bara de o]el au fost prev`zute cu benzi preformante pentru a se evita deform`rile acestuia.

2.2.2. Distan]iere între faze

S-au studiat balansul fiec`rui conductor datorit` vântului [i apropierea conductoarelor în lungul deschiderii.

S-a stabilit c` în anumite cazuri [i la lungimea curent` a deschiderii nu se poate respecta distan]a minim` între

faze. A fost deci necesar s` se examineze posibilitatea de

Pe o distan]` de circa 1 km, vechea linie de 125 kV traversa o zon` intens populat`, în care distan]ele minime de securitate sunt satisf`cute la limit`. Cl`dirile apropiate, situate de fiecare parte a liniei, nu permiteau construirea unei linii standard de 400 kV. În consecin]`, utilizarea consolelor izolante a devenit obligatorie, pentru a se putea asigura compactizarea necesar` a liniei. În plus, utilizarea acestor console a impus alegerea de izolatoare compozite din cauciuc siliconic, din urm`toarele motive:

a) izolatoarele compozite se caracterizeaz` printr-o greutate proprie sensibil inferioar` celei a izolatoarelor din por]elan, reducându-se astfel solicitarea mecanic` a stâlpilor;

b) izolatoarele compozite, comparativ cu cele din por]elan, sunt practic insensibile la [ocurile mecanice care s-ar putea produce la ruperea unui conductor, caz prev`zut de reglement`rile elve]iene.

3. Analiza distan]elor de izolare asigurate de principalele tipuri de stâlpi pentru liniile de 220 kV din re]eaua de transport a Transelectrica

Pentru stabilirea posibilit`]ii trecerii unei linii de 220 kV la func]ionarea la tensiunea de 400 kV, a fost necesar s` se analizeze, în primul rând, asigurarea distan]elor de izolare corespunz`toare tensiunii de 400 kV, condi]ie f`r` de care nu se poate pune problema utiliz`rii stâlpilor existen]i ai LEA 220 kV.

Pentru aceasta, s-a pornit de la urm`toarele premize:

a

utiliza distan]iere între faze, pentru a respecta distan]a

a) stâlpii

existen]i

sunt

de

tipurile

prezentate

în

prescris`.

catalogul

principalului

fabricant

de

stâlpi

din

2.2.3. Reducerea greut`]ii sistemului de accesorii

Când se modific` o linie existent`, în vederea exploat`rii la

o tensiune superioar`, num`rul accesoriilor pe aceast`

linie (sisteme cu izolatoare suport, pentru coardele de leg`tur`; distan]iere între faze) cre[te. Pentru a minimaliza influen]a lor defavorabil` asupra rezisten]ei stâlpilor, aceste accesorii trebuie s` fie cât mai u[oare posibil. Solu]ia const` în utilizarea de izolatoare compozite.

2.3. Utilizarea desc`rc`toarelor electrice cu oxid de zinc montate pe linie

Solu]ia a

const` în

renun]area la conductorul de gard` [i montarea de desc`rc`toare electrice de linie. Desc`rc`toarele electrice de linie sunt amplasate la faza superioar`, evitându-se

astfel conturn`rile inverse.

Aceast` solu]ie a permis reducerea în`l]imii stâlpilor [i diminuarea înc`rc`rilor pe stâlpi. În plus, ofer` un avantaj suplimentar în regiunile propice form`rii de chiciur`, eliminând riscul alungirii conductoarelor de gard` [i apropierea acestora de conductoarele active, ceea ce ar putea provoca str`pungeri ale izola]iei de aer.

Solu]ia este aplicabil` economic pe tronsoane de linie scurte (< 5 km), în apropierea sau la marginea ora[elor, pentru linii noi, pentru lucr`rile legate de cre[terea tensiunii sau pentru reamplasarea liniilor existente.

2.4. Utilizarea consolelor izolante

fost

utilizat` în Norvegia

[4]

[i

Solu]ia a fost aplicat` în Elve]ia [5], pentru construc]ia unei linii cu dou` circuite de 400 kV [i cu un circuit de 132 kV, pe culoarul unei LEA 125 kV dublu circuit existente.

România – CELPI [6];

b) lan]urile de izolatoare existente sunt formate din izolatoare cap`-tij` din sticl` (CTS 160-1) [5] sau din izolatoare tij` din por]elan (VKLF 85/16), iar lan]urile care se vor utiliza la tensiunea de 400 kV sunt izolatoare compozite;

c) pe baza caracteristicilor diferitelor tipuri de izolatoare compozite încercate în laboratorul ICEMENERG, s-a luat ca baz`, în aprecierea distan]elor de izolare, un element izolant pentru linii electrice de 400 kV, cu lungimea de 3 m.

Pentru func]ionarea în condi]iile de siguran]` impuse re]elei electrice de transport din punctul de vedere al coordon`rii izola]iei, pe o linie de 400 kV trebuie s` fie asigurate distan]ele minime de izolare faz` – mas` [i faz` – faz`, atât la stâlp, cât [i în deschidere, în conformitate cu prevederile prescrip]iilor în vigoare [7 – 9]. În acest scop, au fost analizate tipurile de stâlpi metalici pentru LEA 220 kV fabrica]i de CELPI. La compararea distan]elor existente cu distan]ele minime admise, s-au luat ca baz` nivelurile de ]inere de 1 425 kV, la impuls de tensiune de tr`snet [i 1 050 kV, la impuls de tensiune de comuta]ie.

4. Programul de încerc`ri de laborator

Prin programul de încerc`ri de laborator s-a urm`rit verificarea tensiunilor de ]inere la impuls de tr`snet (1 425 kV) [i la impuls de comuta]ie (1 050 kV), ale distan]elor de izolare faz` – mas` pentru tipurile de stâlpi de 220 kV, care nu asigur` distan]ele corespunz`toare.

Din încerc`rile efectuate în alte laboratoare a rezultat c` sunt necesare încerc`ri de laborator efectuate pe stâlpi la scar` natural`. Calculele pot conduce la rezultate imprecise, din cauza necunoa[terii valorilor exacte ale factorilor de interval [4].

254

254 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

S-a urm`rit, în principal, asigurarea distan]elor de izolare necesare pentru tensiunea de 400 kV, în ipoteza utiliz`rii lan]urilor de izolatoare compozite. În urma analizei efectuate s-a stabilit un program de încerc`ri de laborator în scopul verific`rii tensiunilor de ]inere la impuls de tr`snet (1 425 kV) [i la impuls de comuta]ie (1 050 kV), ale distan]elor de izolare faz` – mas`, pentru tipurile de stâlpi care nu asigur` distan]ele corespunz`toare, precum [i ale distan]elor de izolare între faze. Fa]` de cele de mai sus, corelat cu

rezultatele analizei tipurilor de stâlpi existen]i în re]eaua de transport de 220 kV, s-au propus:

a) verificarea distan]elor stâlp – conductor de 2 400 mm [i 2 600 mm, prin:

- verificarea tensiunii de ]inere la impuls de tr`snet de 1 425 kV, polaritate pozitiv`; - verificarea tensiunii de ]inere la impuls de comuta]ie de 1 050 kV, polaritate pozitiv`;

b) verificarea distan]ei între faze pentru izola]ia în aer în deschiderea liniei, prin verificarea tensiunii de ]inere impuls de comuta]ie 1 050 kV, polaritate pozitiv`.

Lan]ul de izolatoare utilizat la încerc`ri a fost un lan] dublu, în V, din izolatoare compozite.

5. Încerc`rile efectuate [i rezultatele ob]inute

Încerc`rile s-au efectuat în laboratorul de înalt` tensiune al Centrului Na]ional Interuniversitar pentru Ingineria Tensi-

Centrului Na]ional Interuniversitar pentru Ingineria Tensi- Fig. 1 Schi]a montajului experimental pentru verificatea

Fig. 1 Schi]a montajului experimental pentru verificatea izola]iei „faz` - st#lp“

experimental pentru verificatea izola]iei „faz` - st#lp“ Fig. 3 Schi]a montajului experimental pentru verificatea

Fig. 3 Schi]a montajului experimental pentru verificatea distan]ei „faz` - faz`“

unilor Înalte [i Compatibilitate Electromagnetic` de la Uni- versitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti, în conformitate cu prevederile standardului SR EN 60060. Aranjamentele de încercare sunt prezentate în figurile 1

Lan]ul de izolatoare echipat, folosit pentru încerc`ri, a fost un lan] în V din izolatoare compozite care corespunde unei LEA cu U n = 400 kV [i dou` conductoare pe faz`. Tensiunile disruptive 50% au fost determinate prin metoda „sus-jos” (“up-and-down”).

5.1. Verificarea tensiunilor de ]inere [i determinarea tensiunilor disruptive 50%, la impuls de tensiune de tr`snet [i la impuls de tensiune de comuta]ie, pentru izola]ia „faz`–stâlp”, faz` lateral`, interval mminim dde aaer dde 22,4 mm

Încerc`rile s-au efectuat pentru polaritatea pozitiv` a tensiunii de impuls. În urma încerc`rilor cu impuls de

tensiune de tr`snet s-au ob]inut urm`toarele rezultate, privind izola]ia în aer „faz` – stâlp”:

a) izola]ia de 2,4 m nu ]ine tensiunea specificat`, de 1 425 kV;

b) tensiunea disruptiv` 50% este de 1 198 kV;

c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de ]ine- re de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv` 50% este de 1 151 kV.

determinat` din tensiunea disruptiv` 50% este de 1 151 kV. Fig. 2 Aranjamentul experimental pentru verificatea

Fig. 2 Aranjamentul experimental pentru verificatea izola]iei „faz` - st#lp“

experimental pentru verificatea izola]iei „faz` - st#lp“ Fig. 4 Aranjamentul experimental pentru verificatea

Fig. 4 Aranjamentul experimental pentru verificatea distan]ei „faz` - faz`“

A. One] - Trecerea liniilor aeriene de 220 kV, la 400 kV, f`r` modific`ri majore

255

Toate desc`rc`rile disruptive s-au produs în intervalul de aer dintre „faz`” [i fa]a lateral` a stâlpului.

În urma încerc`rilor cu impuls de tensiune de comuta]ie

s-au ob]inut urm`toarele rezultate, privind aceea[i izola]ie în aer „faz` – stâlp”:

a) izola]ia de 2,4 m nu ]ine tensiunea specificat`, de 1 050 kV;

b) tensiunea disruptiv` 50% este de 960 kV;

c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de ]inere de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv` 50% este de 909 kV.

Toate desc`rc`rile disruptive s-au produs în intervalul de aer dintre „faz`” [i fa]a lateral` a stâlpului.

5.2. Verificarea tensiunilor de ]inere [i determinarea tensiunilor disruptive 50%, la impuls de tensiune de tr`snet [i la impuls de tensiune de comuta]ie, pentru izola]ia „faz`–stâlp”, faz` lateral`, interval mminim dde aaer dde 22,6 mm

Încerc`rile s-au efectuat pentru polaritatea pozitiv` a ten- siunii de impuls, cu acela[i lan] de izolatoare [i aceea[i configura]ie a fazei, ca la pct. 5.1. Aranjamentul de încer- care a fost acela[i ca la pct. 5.1, cu excep]ia lungimii consolei [i a intervalului minim de aer, care a fost stabilit la 2,6 m. În urma încerc`rilor cu impuls de tensiune de

tr`snet s-au ob]inut urm`toarele rezultate, privind izola]ia în aer „faz` – stâlp”:

a) izola]ia de 2,6 m nu ]ine tensiunea specificat`, de

1 425 kV;

b) tensiunea disruptiv` 50% este de 1 348 kV;

c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de ]inere de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv` 50% este de 1 295 kV.

Toate desc`rc`rile disruptive s-au produs în intervalul de aer dintre „faz`” [i fa]a lateral` a stâlpului. În urma încerc`rilor cu impuls de tensiune de comuta]ie

s-au ob]inut urm`toarele rezultate, privind aceea[i izola]ie de aer „faz` – stâlp”:

a) izola]ia de 2,6 m nu ]ine tensiunea specificat`, de

1 050 kV;

b) tensiunea disruptiv` 50% este de 1 075 kV;

c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de ]inere de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv` 50% este de 991 kV.

Toate desc`rc`rile disruptive s-au produs în intervalul de aer dintre „faz`” [i fa]a lateral` a stâlpului.

5.3. Verificarea tensiunii de ]inere [i determinarea tensiunii disruptive 50%, la impuls dde ttensiune dde comuta]ie, pentru izola]ia îîn aaer îîntre ffaze, în deschiderea liniei

Încerc`rile s-au efectuat pentru polaritatea pozitiv` a tensiunii de impuls, o „faz`” a liniei fiind legat` la p`mânt. Intervalul minim de aer, dintre „fazele” liniei a fost de 2,4

m.

În urma încerc`rilor cu impuls de tensiune de comuta]ie s-au ob]inut urm`toarele rezultate, privind izola]ia în aer, în deschiderea liniei:

a) izola]ia în aer de 2,4 m ]ine, la limit`, tensiunea specificat`, de 1 050 kV; verificare a fost efectuat` prin metoda aplic`rii a 15 impulsuri identice;

b) tensiunea disruptiv` 50% este de 1 124 kV;

c) tensiunea de ]inere statistic` (cu o probabilitate de

]inere de 90%), determinat` din tensiunea disruptiv`

50% este de 1 036 kV, ceea ce confirm` îndeplinirea – la limit` – a condi]iei privind tensiunea de ]inere, de

1 050

kV.

În urma încerc`rilor efectuate au rezultat urm`toarele:

a) Pentru ca izola]ia dintre faza lateral` [i structura stâlpului s` îndeplineasc` condi]iile privind tensiunea de ]inere de 1 425 kV, la impuls de tensiune de tr`snet [i tensiunea de ]inere de 1 050 kV, la impuls de tensiune de comuta]ie, ar trebui ca intervalul minim

2,9 m.

Aceast` valoare, rezultat` prin extrapolarea rezultatelor încerc`rilor efectuate, urmeaz` a fi confirmat` prin alte încerc`ri. c) Izola]ia de aer „faz` – faz`”, de 2,4 m, din deschiderea liniei îndepline[te – la limit` – condi]ia unei tensiuni de ]inere de 1 050 kV, la impuls de tensiune de comuta]ie.

de aer, dintre faz` [i stâlp s` fie de 2,8 m

6. Solu]ii aplicabile în re]eaua de transport a TRANSELECTRICA

Din analiza tipurilor de stâlpi fabrica]i de CELPI [i a prevederilor standardelor de coordonare a izola]iei, a rezultat c` majoritatea tipurilor de stâlpi asigur` distan]ele de izolare minime admise pentru func]ionarea la 400 kV.

Realizarea distan]elor minime de izolare admise [i diminua- rea înc`rc`rii mecanice a stâlpilor se poate ob]ine prin utilizarea lan]urilor de izolatoare compozite – de regul`, lan]uri în V – care asigur` reducerea balansului con- ductoarelor.

Fa]` de cele de mai sus, se consider` fezabile solu]iile prezentate în continuare.

6.1. Trecerea unei LEA 220 kV dublu circuit, la 400 kV simplu circuit

Dintre stâlpii pentru liniile de 220 kV dublu circuit o serie de tipuri constructive ridic` probleme din punctul de vedere al distan]elor de izolare (de exemplu, Sn 220 201, Sn 220 202). La aceste tipuri de stâlpi nu se poate asigura distan]a de izolare corespunz`toare pentru 400 kV, la faza ata[at` consolei superioare.

Solu]ia aplicabil` în acest caz const` în utilizarea consolelor mijlocii [i inferioare.

În ceea ce prive[te distan]ele de izolare între faze, toate tipurile de stâlpi de 220 kV asigur` cerin]ele pentru func]ionarea la 400 kV.

În ceea ce prive[te posibilitatea trecerii la 400 kV ca linie dublu circuit, exist` unele distan]e la limit` (2 500 mm – 2 600 mm), care impun m`suri suplimentare pentru asigurarea tensiunilor de ]inere corespunz`toare tensiunii de 400 kV (de exemplu utilizarea desc`rc`toarelor de linie, modificarea consolelor etc.).

Lucr`ri similare executate în Germania, cu modific`ri minime ale elementelor liniei existente, cu excep]ia lan]urilor de izolatoare, demonstreaz` c` aceasta este solu]ia cea mai potrivit` pentru re]eaua de transport al energiei electrice a Transelectrica.

256

256 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

6.2. Trecerea unei LEA 220 kV simplu circuit la 400 kV

Majoritatea stâlpilor pentru LEA 220 kV simplu circuit nu asigur` distan]ele conductor – stâlp corespunz`toare pentru tensiunea de 400 kV, pe una din faze (de exemplu, ICny 220 112, ICny 220 113, Sny 220 101, Sny 220 102, Sny 220 103, ICny 220 121, ICny 220 131) sau pe dou` faze (de exemplu, ITny 220 114, Iny 220 111, ITny 220

141).

Pentru evitarea str`pungerii distan]ei în aer necorespunz`- toare, solu]ia const` în utilizarea desc`rc`toarelor electrice cu oxizi de zinc de construc]ie special` pentru linie, care s` limiteze nivelul supratensiunilor la valori acceptabile din punctul de vedere al coordon`rii izola]iei. Solu]ia, care a fost utilizat` în Norvegia, const` în renun]area la conductorul de gard`, prin montarea desc`rc`toarelor electrice de linie [i poate fi luat` în considerare ca solu]ie pentru cazuri speciale, în care nu se pot asigura distan]ele minime de izolare impuse, pe tronsoane scurte de linie [i în zone cu indice keraunic relativ redus.

6.3. Solu]ii speciale, aplicabile în cazuri deosebite

În cazuri speciale, în func]ie de particularit`]ile constructive ale fiec`rei linii, punctual, se pot aplica solu]ii cum ar fi utilizarea de distan]iere între faze sau utilizarea consolelor izolante.

Concluzii

a) Lucr`rile executate în alte ]`ri au demonstrat c` o linie electric` de 220 kV poate fi trecut` la func]ionarea la 400 kV utilizând diferite solu]ii, care s` permit` trecerea la o tensiune superioar` f`r` afectarea, în principiu, a structurii de rezisten]` a stâlpilor existen]i.

b) Pentru executarea unei astfel de lucr`ri este necesar ca, înainte de demararea lucr`rii, s` se efectueze o expertiz` complet` a liniei.

c) Pentru aplicare în re]eaua Transelectrica se consider` fezabile urm`toarele solu]ii:

- trecerea unei linii de 220 kV dublu circuit, la 400 kV simplu circuit se poate realiza prin utilizarea consolelor mijlocii [i inferioare ale stâlpului de 220 kV pentru montarea lan]urilor de izolatoare de 400 kV. Aceasta se poate face cu modific`ri minime ale elementelor liniei existente, cu excep]ia lan]urilor de izolatoare (lan]uri de izolatoare compozite) [i este solu]ia cea mai potrivit` pentru aplicarea în re]eaua de transport al energiei electrice a Transelectrica;

- trecerea unei linii de 220 kV dublu circuit, la 400 kV dublu circuit se poate realiza numai prin m`suri suplimentare privind asigurarea tensiunilor de ]inere corespunz`toare tensiunii de 400 kV;

- trecerea unei linii de 220 kV simplu circuit, la 400 kV necesit` utilizarea desc`rc`toarelor electrice cu oxizi de zinc, de construc]ie special` pentru linie, care s` limiteze nivelul supratensiunilor la valori acceptabile din punctul de vedere al coordon`rii izola]iei;

- în cazuri speciale, în func]ie de particularit`]ile constructive ale fiec`rei linii, punctual, se pot aplica solu]ii ca folosirea de distan]iere între faze sau utilizarea consolelor izolante;

- realizarea distan]elor minime de izolare admise [i diminuarea înc`rc`rii mecanice a stâlpilor se pot asigura prin utilizarea lan]urilor de izolatoare

compozite, de regul`, lan]uri în V, care asigur` reducerea balansului conductoarelor.

d) În urma încerc`rilor efectuate pentru verificarea tensiunilor de ]inere la impuls de tr`snet (1 425 kV)

[i la impuls de comuta]ie (1 050 kV), ale distan]elor de izolare faz` – stâlp pentru tipurile de stâlpi care nu asigur` distan]ele corespunz`toare, a rezultat:

- pentru ca izola]ia dintre faza lateral` [i structura stâlpului s` îndeplineasc` condi]iile privind tensiunea de ]inere de 1 425 kV, la impuls de tensiune de tr`snet [i tensiunea de ]inere de 1 050 kV, la impuls de tensiune de comuta]ie, ar trebui ca intervalul minim de aer, dintre faz` [i stâlp, s` fie de

m. Aceast` valoare, rezultat` prin

extrapolarea rezultatelor încerc`rilor efectuate [i urmeaz` a fi confirmat` prin alte încerc`ri; - izola]ia de aer „faz` – faz`” de 2,4 m, din deschiderea liniei îndepline[te – la limit` – condi]ia unei tensiuni de ]inere de 1 050 kV, la impuls de tensiune de comuta]ie.

2,8

m

2,9

e) Trecerea la 400 kV a unei linii de 220 kV, în cazurile în care nu se pot asigura distan]e de izolare corespunz`toare, se poate realiza prin utilizarea desc`rc`toarelor electrice cu oxizi de zinc de tipul desc`rc`tor electric de linie, care limiteaz` supratensiunile de tr`snet la un nivel în jurul valorii de 900 kV [i supratensiunile de comuta]ie la un nivel în jurul valorii de 750 kV.

f) Fiecare linie de 220 kV prev`zut` pentru trecerea la 400 kV trebuie considerat` ca un caz particular, care necesit` o analiz` detaliat` [i efectuarea de încerc`ri de laborator pentru configura]iile dificile din punctul de vedere al asigur`rii distan]elor de izolare necesare.

Bibliografie

[1] Nashid M. S., Horrocks D. E. – „Increasing the Power Transfer Capabilty of Transmission Line on Existing Righ-of- Way in Ontario Hydro”, Rap. CIGRE 22-201, 1992

[2] Kiessling F., Hussels D., Juerdens C., Ruhnau J. – „Upgrading High- Voltage Lines Increases their Capacity and Mitigates Environmental Iimpacts”, Rap. CIGRE 22-208, 1998 [3] Kiruchi T., Oba W., Kojima Y., Asano Y., Matsui S. – „Compact Transmission Lines for Increasing Voltage while Keeping Existing Equipment Intact”, Rap. CIGRE 22/33/36-03, 1998 [4] Loudon D., Halsan K., Jonsson U., Karlsson D., Stenstrom L., Lundquist J. – „Ligne 420 kV compacte equipeée de parafoudres pour des regions de faible niveau isokeraunique” Rap. CIGRE 22/33/36-08,

1998

[5] Ammann M., Dalleves P., Papailiou K. O., Leva M., Villa S. – „Nouvelle ligne aerienne de 400 kV avec pylones compact et consoles composites isolees”, Rap. CIGRE 22/33/06, 1998 [6] S. C. CELPI S. A. – „Nomenclator de produse” – 1991 [7] SR EN 600712:1999 – „Coordonarea izola]iei – Partea 2: Ghid de aplicare” [8] NTE 001/03/00 – „Normativ privind alegerea izola]iei, coordonarea izola]iei [i protec]ia instala]iilor electroenergetice împotriva supratensiunilor” [9] NTE 003/04/00 – „Normativ pentru construc]ia liniilor aeriene de energie electric` cu tensiuni peste 1 000 V”

Referent:

Dr. ing. F`nic` VATR~ I.S.P.E.

I. Diaconu - Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST

257

Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST

Ioan DIACONU, Ioan SEVASTRE *

Abstract: The live maintenance activity started in Romania with the training of a work team from IRE Sibiu in 1979 at Berlin-Neuenhagen (Germany). Between 1982 and 1985 the training courses of five teams for live maintenance activity took place at Sibiu (Romania). During 1982 and 1994, 58 live maintenance technologies for overhead lines were elaborated and tested. Since the 2001 externalization of the maintenance activities of TRANSELECTRICA National Company, the live maintenance activity was taken over by the new founded Commercial Society SMART S.A., which is responsible for all live working contracted for sites in Romania and abroad. For live working on high voltage overhead lines and substations SMART developed its own new technologies

Key words: live working, high voltage, overhead line, technology.

Descriptori: lucru sub tensiune, înalt` tensiune, linie electric` aerian`, tehnologie

Nota]ii:

LST

– lucru sub tensiune;

LEA

– linie electric` aerian`;

SEN

– sistemul Energetic Na]ional;

SIT

– Sec]ia de Înalt` Tensiune

MEE

– Ministerul Energiei Electrice

IRE

– Întreprinderea de re]ele electrice

ALSTR

– Asocia]ia pentru Lucru Sub Tensiune din România;

s.c.

– simplu circuit;

d.c.

– dublu circuit;

PRB

– platform` ridic`toare cu bra];

ISSM

– Instruc]iune de S`n`tate [i Securitate in Munc`

RSE

– Regim Special de Exploatare

Contribu]ii

Lucrarea prezint` un scurt istoric al lucrului sub tensiune în România precum [i noi tehnologii ap`rute în activitatea de lucru sub tensiune aplicate sau experimentate de c`tre S.C. SMART S.A. Contribu]ia autorilor const` în prezentarea modului de aplicare efectiv`, în premier` în România, a acestor noi tehnologii. Autorii, care au f`cut parte din prima echip` de LST din România, prezint` modul în care unele dintre aceste tehnologii au fost elaborate [i implementate.

1. Istoric

Dac` pe plan interna]ional tehnologiile de LST se utilizeaz` de foarte mult` vreme – SUA (1913), Canada (1929), Suedia (1949), Fran]a (1958) RDG (1969) – la noi introducerea acestor tehnici moderne de mentenan]` s-a l`sat a[teptat` pân` în anul 1979, când a debutat în România activitatea de lucru sub tensiune (LST) la liniile electrice aeriene (LEA), odat` cu instruirea în R. D. Germania, la Berlin / Neuenhagen, a unei forma]ii de LST.

La data de 02.11.1979, prin ordinul MEE nr. 1072-1979 este numit` o prim` „Comisie pentru lucrul sub tensiune, cu atribu]ii în coordonarea activit`]ilor de acest gen. În perioada noiembrie 1981 – iunie 1982 are loc continuarea schimbului de experien]` între partenerii

* Ing., S.C. SMART S.A.

români [i germani prin vizite de informare reciproce.

Între anii 1982 [i 1985 se desf`[oar` la Sibiu cursurile de formare a înc` cinci forma]ii de lucru sub tensiune la: IRE Bucure[ti, Cluj, Craiova, Gala]i [i Timi[oara.

Începând cu septembrie 1987, prin colaborarea dintre ICEMENERG Bucure[ti, SIT Sibiu, SUCREE Sibiu [i IRE Constan]a se pun bazele componen]ei setului de scule pentru LST la LEA 750 kV.

În perioada 1982 – 1994, prin colaborarea dintre ICEMENERG Bucure[ti [i IRE Sibiu, s-au elaborat [i experimentat toate cele 58 de tehnologii de lucru sub

tensiune pentru toate tensiunile [i tipurile de stâlpi ai LEA de înalt` tensiune din România, dup` cum urmeaz`:

a) pentru LEA 110 kV simplu, dublu [i cvadruplu cicuit - 18 tehnologii;

b) pentru LEA 220 kV simplu [i dublu circuit - 14 tehnologii;

c) pentru LEA 400 kV simplu [i dublu circuit - 18 tehnologii;

d) pentru LEA 750 kV simplu circuit - 8 tehnologii

La data de 1.05.1996 se înfiin]eaz` în cadrul FRE Sibiu „Centrul LEA – LST” cu atribu]ii în coordonarea dezvolt`rii lucrului sub tensiune la LEA de înalt` tensiune [i în a pune bazele lucrului sub tensiune în re]elele de medie tensiune [i în sta]ii electrice de transformare.

de medie tensiune [i în sta]ii electrice de transformare. Fig. 1. Lucrul sub tensiune la LEA,

Fig. 1. Lucrul sub tensiune la LEA, anii ’80

Începând cu anul 2001, odat` cu externalizarea activit`]ii de mentenan]` din C.N. Transelectrica SA, activitatea de LST este preluat` de nou înfiin]ata Societate Comercial` SMART S.A., filial` a C.N. Transelectrica S.A. Dup` acest an, aplicarea practic` a lucrului sub tensiune este, în cvasitotalitate, zona de ac]iune a filialei SMART, mai exact a sucursalei SMART Sibiu.

Sucursala SMART Sibiu a mo[tenit dotarea uman`, material` [i tradi]ia existente la Sibiu în domeniul lucrului sub tensiune. Prin speciali[ti filiala SMART particip` activ la ac]iunile organizate de A-LST-R, precum [i la congresele [i conferin]ele interna]ionale. Speciali[tii SMART au prezentat lucr`ri teoretice sau demonstra]ii practice la diferite edi]ii ale Simpozionului de LST sau ale ICOLIM. Edi]ia a [aptea a ICOLIM, din anul 2004 s-a desf`[urat la Bucure[ti [i a constituit un real succes, bucurându-se de o larg` participare [i de lucr`ri de calitate. Pentru demonstra]iile

258

258 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

practice (interven]ie în deschiderea unei LEA 400 kV [i remedierea unui punct cald la un separator de 400 kV) echipa sucursalei Smart Sibiu a primit Diploma de Excelen]`.

În urma actualiz`rilor vechilor tehnologii [i a elabor`rii de tehnologii noi, SMART Sibiu poate executa la aceast` or` urm`toarele lucr`ri, cu instala]iile sub tensiune:

a) Lucrul la conductoarele de faz` (arm`turi, cleme, distan]iere etc.) ale LEA 220 – 750 kV (cu conductoare active multiple);

b) Înlocuirea izola]iei la stâlpii de sus]inere ai LEA 110 – 750 kV;

c) Înlocuirea izola]iei la stâlpii de întindere ai LEA 750 kV;

d) Preg`tirea pentru vopsire a stâlpilor de sus]inere ai LEA 110 – 400 kV;

e) Vopsirea sub tensiune, a stâlpilor metalici de sus]inere ai LEA 110 – 400 kV;

f) Îndep`rtarea corpurilor str`ine de pe stâlpii de sus]inere [i de întindere ai LEA 110 – 750 kV;

g) Regenerarea gr`simii siliconice aplicate pe izolatoarele echipamentului electric din sta]ii electrice de transformare de 110 – 400 kV, prin pulverizare cu ulei siliconic;

h) Controlul cu urcare pe stâlpii de sus]inere ai LEA

220 – 750 kV;

i) Controlul cu urcare pe stâlpii de întindere ai LEA

110 – 750 kV;

j) Montarea sub tensiune a dispozitivelor treapt` - scar` pe stâlpii metalici ai LEA de 400kV [i 220 kV;

k) Montarea sub tensiune a desc`rc`toarelor electrice

pe stâlpii metalici ai LEA 400 kV;

l) Montarea sub tensiune a paratr`snetelor verticale pe vârfurile stâlpilor LEA de 400 kV [i 220 kV; m)Înlocuirea cârligelor de suspensie la lan]urile de

izolatori de sus]inere ai LEA de 400 kV [i 220 kV;

n) Verificarea integrit`]ii coloanelor izolante ale aparatajului de 110 – 400 kV din sta]iile electrice de transformare;

o) Inspec]ia multispectral` din elicopter a liniilor electrice aeriene. Lucr`ri de mentenan]` la echipamentul electric din sta]ii de transformare;

p) Regenerarea on-line a uleiului transformatoarelor de putere (experimental);

q) Montarea balizelor nocturne pe stâlpii LEA de 400 kV [i 220 kV.

Dintre acestea merit` avute în vedere noile tehnologii elaborate [i aplicate în cadrul lucr`rilor de mentenan]`.

2. Montarea sub tensiune a dispozitivelor treapt`- scar`, pe stâlpii metalici ai LEA de 400 kV [i 220 kV (SMART-IT-LST-62, SMART-ISSM-62)

Forma]ia minim` de lucru se compune din: un [ef de lucrare cu nivelul de autorizare I 3T sau I 2T [i un electrician LST cu nivelul de autorizare I 1T. Lucrarea se execut` dup` metoda de lucru sub tensiune „în apropierea p`r]ilor aflate sub tensiune”. La executarea lucr`rilor nu este necesar` aducerea LEA în Regim Special de Exploatare (RSE).

Lucr`torul urc` pe stâlp asigurat prin sistemul complex de asigurare la în`l]ime pân` la locul mont`rii primului dispozitiv treapt`-scar`, stabilit prin proiectul lucr`rii. Montarea dispozitivului se face prin strângerea bridelor acestuia în jurul montantului stâlpului. Al doilea dispozitiv treapt`-scar` se monteaz` similar, la circa 40 cm mai sus de primul, pe acela[i montant, dar la un unghi de 90° fa]` de acesta,

asigurându-se astfel o urcare pe stâlp mai comod` [i mai sigur`. Dup` montarea succesiv` a tuturor treptelor-scar` pe montantul stâlpului se trece la montarea corzii fixe de asigurare pe timpul urc`rii, care urm`re[te traseul treptelor- scar`. Punctele de fixare a corzii de asigurare [i modul de tensionare a acestora vor fi în conformitate cu proiectul de execu]ie, diferind de la un tip de stâlp la altul.

S-a executat sub tensiune, din cauza condi]iilor de sistem, montarea dispozitivelor treapt`-scar` pe LEA 400 kV Mintia – Sibiu (2005).

3. Montarea sub tensiune a desc`rc`toarelor electrice pe stâlpii metalici ai LEA 400 kV (SMART-IT-LST-63, SMART-ISSM-63)

Forma]ia minim` de lucru se compune din: un [ef de lucrare cu nivelul de autorizare I 3T [i 6 ([ase) electricieni LST cu nivelul de autorizare I 1T. Lucrarea se execut` dup` metoda de lucru sub tensiune „la poten]ial”. La executarea lucr`rilor este necesar` aducerea LEA în Regim Special de Exploatare (RSE), care const` în:

a) anularea Reanclan[`rii Automate Rapide (RAR) la capetele LEA; b) asigurarea leg`turilor radio sau telefonice între zona de lucru [i treapta de conducere operativ`; c) conectarea manual` a LEA în cazul declan[`rii, numai cu acordul [efului de lucrare.

Lucr`torul care va lucra pe consol`, va urca pe stâlp asigurat prin sistemul complex de asigurare la în`l]ime pân` la locul de montare a rolei mici pentru frânghia de ajutor. Se ridic` pân` la nivelul consolei rola mare cu frân- ghia electroizolant`, cu care apoi se ridic` desc`rc`torul pân` la locul de prindere pe consol`. Se racordeaz` galvanic desc`rc`torul la consola stâlpului. Se ridic` [i se monteaz` la consol` ansamblul scaunului ergonomic (care are ata[at la cap`tul inferior cap`tul liber al frânghiei de ajutor) [i frânghia de asigurare a lucr`torului.

Lucr`torul care va lucra la poten]ialul conductorului activ se urc` pe stâlp pân` la locul unde se va intersecta cu scaunul tras în lateral. Se trage de la sol scaunul pân` ajunge la stâlp [i lucr`torul care va lucra la poten]ial trece de pe stâlp pe scaun, se asigur` cu frânghia electroizo- lant` de asigurare a scaunului [i desface cordonul de asi- gurare la stâlp. De la sol se manevreaz` scaunul ergo- nomic pan` ajunge în pozi]ia vertical`, în apropierea conductorului activ. Când se ajunge la o distan]a convenabil`, apreciat` de lucr`torul din scaun [i de [eful de lucrare, se opre[te deplasarea scaunului [i lucr`torul se conecteaz` la poten]ialul conductorului activ cu ajutorul [t`ngii de egalizare a poten]ialului. Se continu` deplasarea scaunului spre pozi]ia de lucru.

Lucr`torul, odat` ajuns în pozi]ia de lucru, va cur`]a cu peria de sârm` conductorul activ [i va aplica clema de racordare a desc`rc`torului la acesta. Odat` încheiat` ac]iunea de racordare a desc`rc`toarelor la conductorul activ, se demonteaz` în ordine invers` sculele ce au fost utilizate în acest scop.

În maniera prezentat` mai sus s-a realizat montarea sub tensiune a desc`rc`toarelor de 400 kV pe stâlpii LEA 400 kV Gutina[ – Bra[ov (2006) . Lucrarea a fost necesar` pentru protejarea LEA 400 kV Gutina[ – Bra[ov, în zona stâlpilor 131-144 unde, din cauza reliefului muntos [i a condi]iilor meteorologice, nu este posibil` montarea conductoarelor de protec]ie.

I. Diaconu - Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST

259

Diaconu - Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST 259 Fig. 2. Montarea sub tensiune a

Fig. 2. Montarea sub tensiune a desc`rc`toarelor electrice pe stâlpii LEA 400 kV Gutina[ – Bra[ov

4. Montarea sub tensiune a paratr`snetelor verticale pe vârfarele stâlpilor metalici ai LEA de 400 kV [i 220 kV (SMART-IT-LST-64,SMART-ISSM-

64)

Forma]ia minim` de lucru se va compune din: un [ef de lucrare cu nivelul de autorizare I 3T, [ase (6) electricieni LST cu nivelul de autorizare I 1T . Lucrarea se execut` dup` metoda de lucru sub tensiune „în apropierea p`r]ilor aflate sub tensiune”.

La executarea lucr`rilor nu este necesar` aducerea LEA în Regim Special de Exploatare (RSE).

Doi lucr`tori echipa]i în costum electroconductor complet [i cu rol` de ajutor, urc` pe stâlp, asigura]i prin sistemul complex de asigurare la în`l]ime, pân` la vârfar. În zona de influen]` a conductoarelor active, lucr`torii vor urca prin interiorul stâlpului.

Se verific` leg`tura electric` a conductorului de protec]ie la structura metalic` a stâlpului. Dac` aceast` leg`tur` nu este realizat`, lucrarea se continu` dup` realizarea acesteia. Se ridic` de la sol suporturile de prindere a paratr`snetului pe vârfar. Se ridic` cablurile de sudare pân` la nivelul vârfarului [i apoi se fixeaz` prin sudare suporturile paratr`snetului pe vârfar. Se ridic` de la sol paratr`snetul în pozi]ie vertical`, cu vârful în sus [i în permanen]` asigurat de la baz` cu o frânghie electroizolant`. Frânghia care va ridica paratr`snetul trebuie s` asigure prinderea acestuia la partea inferioar` [i la partea superioar`.

Paratr`snetul se va ridica – pe un traseu aflat în imediata vecin`tate a piciorului stâlpului – pân` ajunge în pozi]ia final` (în dreptul celor dou` suporturi de prindere) [i apoi se fixeaz` cu ajutorul a dou` [uruburi. Leg`tura galvanic` între paratr`snet [i vârfar se face printr-un cordon de sudur` între paratr`snet [i suporturile de prindere pe vârfar.

În maniera expus` mai sus s-a realizat montarea sub tensiune a paratr`snetelor pe stâlpii LEA 400 kV Gutina[ – Bra[ov (2006). Lucrarea a fost necesar` pentru protejarea LEA 400 kV Gutina[ – Bra[ov, în zona stâlpilor 131-144 unde, din cauza reliefului muntos [i a condi]iilor meteorologice, nu este posibil` montarea conductoarelor de protec]ie.

5. Înlocuirea cârligelor de suspensie la lan]urile de izolatoare de sus]inere ai LEA de 400 kV [i 220 kV (SMART-IT-LST-65, SMART-ISSM-65)

Forma]ia minim` de lucru se va compune din: un [ef de lucrare cu nivelul de autorizare I 3T [i 6 ([ase) electricieni

LST cu nivelul de autorizare I 1T. Lucrarea se execut` dup` metod` de lucru sub tensiune „la distan]`”.

La executarea lucr`rilor este necesar` aducerea LEA în Regim Special de Exploatare (RSE), care const` în:

a) anularea Reanclan[`rii Automate Rapide (RAR) la capetele LEA; b) asigurarea leg`turilor radio sau telefonice între zona de lucru [i treapt` de conducere operativ`; c) conectarea manual` a LEA în cazul declan[`rii, numai cu acordul [efului de lucrare.

Doi lucr`tori echipa]i în costume electroconductoare complete [i cu o rol` de ajutor, urc` pe stâlp asigura]i prin sistemul complex de asigurare la în`l]ime pân` la consol`, unde se fixeaz` o rol` de ajutor. În zona de influen]` a conductoarelor active, lucr`torii vor urca prin interiorul stâlpului. Odat` ajun[i la nivelul consolei, cei doi lucr`tori vor cur`]a rugina de pe piuli]ele ce fixeaz` cârligele de suspensie a lan]urilor de izolatoare. Pentru fazele laterale se va ridica de la sol consola suplimentar`, apoi o macara mic` cu care se asigur` lan]ul de izolatoare la partea sa superioar`.

Se ridic` de la sol macaraua mare [i cârligul de prindere

al conductorului cu care apoi se detensioneaz` lan]ul de

sus]inere. Se demonteaz` piuli]ele de prindere a cârligelor de suspensie [i se înlocuiesc aceste cârlige. Cârligele noi

se vor monta în locul celor vechi cu o pl`cu]` special` sub piuli]ele noi, cu rol de [aib` plat`.

Se sl`be[te macaraua mic` de asigurare a p`r]ii superioa- re a lan]ului de izolatoare de sus]inere. Se elibereaz` sarcina macaralei mari [i lan]ul de izolatoare intr` în sarcin`. Se demonteaz` sculele [i dispozitivele utilizate [i se mut` la alt` faz`.

S-a realizat înlocuirea sub tensiune a cârligelor de suspensie

a LEA 220 kV Iernut – Ungheni circuitul 1 (2005 – 2006),

lucrare executat` sub tensiune din cauza condi]iilor de sistem, care nu permiteau scoaterea de sub tensiune a LEA. S-au înlocuit cârligele de suspensie ale lan]urilor de sus]inere ale LEA, în condi]iile în care acestea erau corodate atât din condi]ii de mediu, cât [i din cauze electrice.

6. Verificarea integrit`]ii coloanelor izolante ale aparatajului de 110 400 kV din sta]iile electrice de transformare (SMART-IT-LST-61,

SMART-ISSM-61)

Forma]ia minim` de lucru se compune din : un [ef de lucrare cu nivelul de autorizare I3T sau I 2T [i un electrician LST cu nivelul de autorizare I 1T. Lucrarea se execut` dup` metoda de lucru sub tensiune „la distan]`”.

La executarea lucr`rilor cuprinse în prezenta instruc]iune tehnologic` este necesar` aducerea echipamentului din sta]ie în Regim Special de Exploatare (RSE), care const`

în: a) verificarea existen]ei în func]ie a protec]iei diferen]iale de bare (PDB), acolo unde aceasta exist`; b) interdic]ia de repunere sub tensiune dup` declan[are, f`r` acordul [efului de lucrare; c) asigurarea permanent` a leg`turii telefonice sau radio între [eful de lucrare [i treapta de conducere operativ` prin dispecer; d) interdic]ia de a se efectua manevre în sta]ie, care afecteaz` starea echipamentelor la care se lucreaz`.

260

260 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

260 anul 55, nr. 7/2007 Fig. 3. Verificarea integrit`]ii coloanelor izolante Lucr`torul ia tija electroizolant` cu

Fig. 3. Verificarea integrit`]ii coloanelor izolante

Lucr`torul ia tija electroizolant` cu cap universal la care este montat` maselota, pozi]ioneaz` mâinile astfel încât s` nu se dep`[easc` semnul marcat pe aceasta, corespunz`tor tensiunii nominale a instala]iei, [i începând de sus în jos se trece bila maselotei de pe o ril` pe alta. Se repet` opera]iunea pe cât posibil în jurul coloanei izolante.

func]ie de sunetul emis [i de experien]a lucr`torului se

pot sesiza eventualele fisuri în masa izolant` a coloanei.

S-a executat sub tensiune, verificarea integrit`]ii coloanelor izolante în sta]iile apar]inând ST Sibiu, în vederea depist`rii separatoarelor defecte, înainte de manevrarea acestora.

7. Inspec]ia multispectral` din elicopter a liniilor electrice aeriene

O lucrare pe cale de a se generaliza [i în sistemul energetic

din ]ara noastr`, este inspec]ia multispectral` a LEA folosind elicopterul. Se face o inspec]ie a LEA nu numai în spectrul vizibil, ci [i în infraro[u [i ultraviolet. Se poate, de asemenea, executa o cartografiere a profilului LEA, utilizând mijloace de m`surare cu fascicule Laser. Rezultatele acestor inspec]ii sunt evident mai complete decât în cazul inspec]iilor clasice. Acest tip de lucrare este o lucrare în apropierea p`r]ilor aflate sub tensiune. S.C. SMART S.A a realizat inspec]ia multispectral` pe LEA 400 kV Iernut – Sibiu, în cadrul unui proiect pilot al Transelectrica – ST Sibiu.

8. Lucr`ri de mentenan]` la echipamentul electric din sta]ii electrice de transformare (SMART-IT- LST-59, SMART-ISSM-59)

În

Interven]iile asupra echipamentului din circuitele primare ale sta]iilor electrice se pot executa sub tensiune. Pentru accesul la bornele echipamentului primar se pot utiliza turnuri, schele electroizolante sau dispozitive de ridicat cu bra] electroizolant. Pentru executarea interven]iei se utilizeaz` [unturi. Aparatul la care se lucreaz` se [unteaz` [i apoi se poate interveni pentru diferite repara]ii sau chiar pentru revizie.

Resurse umane necesare: un lucr`tor în zona de lucru la poten]ial [i 4 (patru) lucr`tori la sol. Lucrarea se execut` dup` metoda de lucru sub tensiune „la poten]ial”. Platforma izolant` de pozi]ionare este asamblat` pe orizontal` [i se siliconeaz`.

La locul de interven]ie, [eful de lucrare se asigur`, prin intermediul controlului vizual [i cu ajutorul maselotei, de starea bun` a coloanelor izolante. Platforma se ridic` de c`tre lucr`tori, sub îndrumarea [efului de lucrare, [i se amplaseaz`, ulterior, pe pl`cile de rulare.

Sub îndrumarea [efului de lucrare se testeaz` platforma, du- p` care un lucr`tor escaladeaz`, cu ajutorul sc`rilor izolante prev`zute în acest scop platforma pozi]ionat` la locul de interven]ie. Lucr`torii deplaseaz` platforma pe sol. Lucr`torul de pe platform` se conecteaz` la poten]ial cu ajutorul dispozitivului s`u de punere sub tensiune [i apoi intervine asupra echipamentului, pentru remedierea defectului.

asupra echipamentului, pentru remedierea defectului. Fig. 4. Remedierea unui defect la un separator de 400 kV

Fig. 4. Remedierea unui defect la un separator de 400 kV

9. Regenerarea on-line a uleiului din transformatoarele de putere (Experiment)

Problema înr`ut`]irii izola]iei transformatoarelor de putere se poate rezolva în mod clasic prin diferite metode de tratare a izola]iei. Aceste metode implic` o mare durat` de retragere din exploatare. Pentru rezolvarea problemei, se pot monta pe transformator instala]ii de tratare on-line a uleiului electroizolant.

Transelectrica – ST Sibiu a ini]iat un proiect pilot, prin montarea de c`tre SMART – Sucursala Sibiu a unei instala]ii V 30. Func]ionând la o presiune remanent` de 2 milibari, camera de filtrare [i vidare asigur` extragerea din ulei a particulelor mai mari de 0,8 microni, degazarea uleiului pân` la 86% din con]inutul total de gaze (într-o singur` trecere), precum [i eliminarea apei dizolvate în ulei.

Instala]ia a fost racordat` la autotransformatorul AT1 de 200 MVA din sta]ia Alba Iulia [i a func]ionat în perioada ianuarie – septembrie 2005. În intervalul de timp men]ionat au rezultat o descre[tere lent` a con]inutului total de gaze dizolvate în ulei, o valoare relativ constant` a tangentei unghiului de pierderi dielectrice [i a indicelui de neutralizare a uleiului [i o evolu]ie oscilant` a con]inutului de ap` din izola]ia solid`. Concluzia experimentului a fost c` tratarea on-line cu acest tip de instala]ie s-a finalizat cu rezultate neconving`toare, pentru a ob]ine rezultate pozitive fiind nevoie de o instala]ie cu un debit superior.

10. Montarea balizelor nocturne pe stâlpii LEA de 400 kV [i 220 kV (SMART-IT-LST-67, SMART-

ISSM-67)

Forma]ia minim` de lucru se va compune din: un [ef de lucrare cu nivelul de autorizare I 3T, 2 (doi) electricieni

I. Diaconu - Experienta S.C. SMART S.A. în domeniul LST

261

LST cu nivelul de autorizare I 1T [i 2 (doi) electricieni LEA, f`r` autorizare LST. Lucrarea se va executa dup` metoda de lucru „în apropierea p`r]ilor aflate sub tensiune”. La executarea lucr`rilor nu este necesar` aducerea LEA în Regim Special de Exploatare (RSE).

Doi lucr`tori echipa]i în costum electroconductor complet

cu rol` de ajutor, urc` pe stâlp asigura]i prin sistemul

complex de asigurare la în`l]ime pân` la vârfar. În zona de influen]` a conductoarelor active, lucr`torii vor urca prin interiorul stâlpului. Se stabile[te orientarea geografic` a stâlpului. Se stabile[te locul [i modul de prindere a suporturilor sta]iilor solare (spre sud). Se realizeaz` prinderea l`mpilor de balizaj. Se stabilesc traseele [i lungimea cablurilor de conexiune. Se instaleaz` modulele sistemului de balizaj. Se realizeaz` apoi conexiunile între

[i

module [i se verific` func]ionalitatea sistemului de balizaj

[i calitatea lucr`rilor executate.

Lucrarea se va executa în acest an pe LEA apar]inând tuturor sucursalelor de transport al energiei electrice.

11. Înlocuirea sub tensiune a izola]iei barelor colectoare ale sta]iilor de 400 kV (SMART-IT- LST-66, SMART-ISSM-66)

Forma]ia minim` de lucru se compune din: un [ef de lucrare cu nivelul de autorizare I 3T [i 8 (opt) electricieni LST cu nivelul de autorizare I 1T . Lucrarea se execut` dup` metoda de lucru sub tensiune „la poten]ial”.

La executarea lucr`rilor este necesar` aducerea instala]iei în Regim Special de Exploatare (RSE), care const` în:

a) verificarea existen]ei în func]iune a protec]iei diferen]iale de bare (PDB), acolo unde aceasta exist`; b) interdic]ia de punere sub tensiune dup` declan[are, f`r` acordul [efului de lucrare; c) asigurarea permanent` a leg`turii audio între [eful de lucrare [i treapta de conducere operativ` prin dispecer; d) interdic]ia de a efectua manevre în sta]ie, care ar afecta starea echipamentelor la care se lucreaz`.

Doi lucr`tori, echipa]i corespunz`tor, urc` pe rigla metalic`. Ace[ti lucr`tori î[i ridic` [i monteaz` pe rigl` o parte a dispozitivelor de detensionare a lan]urilor de izolatoare. Tot ei monteaz` pe rigl` dispozitivul izolant rabatabil cu care se va trece la poten]ial un lucr`tor [i va ac]iona la cap`tul activ al lan]ului. Un lucr`tor va trece la

cap`tul activ al lan]ului de izolatoare cu ajutorul dispozitivului electroizolant rabatabil, montat anterior. (Lucrarea se poate executa [i în varianta cu PRB cu bra] izolant, caz în care lucratorii, afla]i în nacela PRB, sunt adu[i direct la cap`tul lan]ului de izolatoare aflat la poten]ial).

Lucr`torii afla]i la ambele capete ale lan]ului de izolatoare ce trebuie înlocuit monteaz` restul ansamblului de detensionare, detensioneaz` lan]ul [i coboar` la sol, simultan, ambele capete ale lan]ului. Se ridic` noul lan] de izolatoare, se monteaz` în locul celui înlocuit [i se detensioneaz` dispozitivul care înlocuise vechiul lan].

Opera]iunea se repet` apoi la cealalt` ramur` a lan]ului de izolatoare dublu.

Concluzii

Având deja o tradi]ie de 27 de ani, LST în România a beneficiat în tot acest timp de nucleul principal al acestei activit`]i format din speciali[ti de la Sibiu, angaja]i în prezent la filiala SMART. În ultimii [apte ani, aplicarea practic` a LST în instala]ii de înalt` tensiune a fost, în cvasitotalitate, o preocupare a filialei SMART a Transelectrica [i a fost efectuat` mai ales prin sucursala din Sibiu. Dup` anul 2000, s-au conceput [i aplicat tehnologii noi de lucru sub tensiune.

Cele prezentate arat` atât bogata experien]` în domeniu a speciali[tilor SMART, cât [i preocuparea permanent` pentru modernizare [i dezvoltare în acest important domeniu al energiei electice.

Bibliografie

[1 ] *** -

Procedura Opera]ional` - Executarea lucr`rilor sub tensiune

în instala]iile de înalt` tensiune ale Transelectrica (TEL-17.12)

[2 ] *** - SMART-IT-LST

[3 ] *** - SMART-ISSM

[4 ] Sevastre I., Oltean M. - Evolu]ia, stadiul actual si perspectivele LST în România, în rev. Energetica, nr. 10, 2006, pag. 440-443

Referent:

Prof. dr. ing. Sorin COATU Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti

262

262 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Lucr`ri sub tensiune la poten]ial în sta]ii electrice

Traian F~G~R~{AN 1 , Marius OLTEAN 2

Abstract: Like any technological activity, live working in electric substations is an activity that depends on the quality of this factor, so it is important to develop new methods and technologies to improve work conditions and grant work efficiency. Applying live working in all works in substation would be a method to reduce costs and improving the quality of the maintenance activity. Practically, any work in substation can be done using live working, providing a secure technology and appropriate tools are available.

substation, bare hand method,

maintenance, improvement.

Key

words:

live

working,

Descriptori: lucru sub tensiune, sta]ie electric`, lucru la poten]ial, mentenan]`, îmbun`t`]ire.

Nota]ii

LST

– lucru sub tensiune;

LEA

– linie electric` aerian`;

PRB

– platform` ridic`toare cu bra];

TC

– transformator de m`sur` de tensiune;

TT

– transformator de m`sur` de curent.

Contribu]ii

Lucrarea prezint` condi]ii de lucru sub tensiune la poten]ial în sta]ii electrice precum [i câteva tehnologii utilizate la aceste tipuri de lucr`ri. Contribu]ia autorilor const` în popularizarea acestor tehnologii în România [i aplicarea efectiv` a unora dintre ele.

1. Generalit`]i

Pe plan interna]ional tehnologiile de LST se utilizeaz` de foarte mult` vreme – SUA (1913), Canada (1929), Suedia (1949), Fran]a (1958), RDG (1969). Cu toate acestea lucrul sub tensiune s-a aplicat cu prec`dere la LEA [i abia mai târziu la sta]ii. Dup` un timp îns`, s-a ajuns la

concluzia c` nu e suficient` neîntreruperea liniilor electrice aeriene, ci trebuie men]inut` [i continuitatea în alimentare

[i a celulelor acestora din sta]iile electrice adiacente.

Cum în schemele moderne ale sta]iilor electrice nu se mai prevede bara de transfer, singura solu]ie pentru evitarea retragerilor din exploatare a devenit lucrul sub tensiune. S-au efectuat numeroase studii economice care au demonstrat clar, de fiecare dat`, c` adoptarea unei tehnologii LST, aproape indiferent de natura acesteia sau de natura lucr`rii, este mult mai pu]in costisitoare decât retragerea instala]iei din exploatare. Cu actualele tehno- logii nu exist` practic lucrare care s` nu se poat` efectua sub tensiune.

Metodele de LST utilizate în prezent în instala]ii de medie

[i de înalt` tensiune sunt urm`toarele:

a) în apropierea p`r]ilor aflate sub tensiune;

b) la poten]ial;

c) la distan]`;

d) rubber glove (m`nu[` de cauciuc)

În aceast` lucrare vom aborda metoda de LST la poten]ial (bare hand), aceasta fiind de altfel metoda de baz` în

1 Dr. ing., SMART S.A.

2 Ing., SMART S.A.

cazul LST în sta]ii electrice de înalt` tensiune. În unele cazuri aceast` metod` se combin` cu metoda la distan]` (hot stick).

2. Condi]ii care trebuie respectate pentru efectuarea lucr`rilor sub tensiune la poten]ial în sta]ii

Fiecare lucrare sub tensiune are la baz` un proiect [i pentru elaborarea acestuia se ]ine cont în primul rând de proiectul zonei din instala]ie în care se lucreaz` (distan]e între elemente de aparataj, distan]e între racorduri, distan]e fa]` de sol, rezisten]a suporturilor, a riglelor [i a racordurilor la solicit`ri suplimentare etc.). În cazul fiec`rei lucr`ri se elaboreaz` o instruc]iune tehnic` de lucru, prin care se definesc condi]iile lucr`rii, m`surile care trebuie luate, sculele [i utilajele care trebuie folosite, restric]iile etc. De asemenea, pentru fiecare lucrare se elaboreaz` o instruc]iune de securitate a muncii.

Pentru definirea condi]iilor de lucru, a metodelor [i a

materialelor este foarte important a se stabili urm`toarele:

a) distan]ele de apropiere minime;

b) evaluarea riscurilor;

c) stabilirea m`surilor de securitate.

2.1. Stabilirea distan]elor de apropiere minime

Lucr`rile executate sub tensiune trebuie s` îndeplineasc` neap`rat dou` principii de baz`:

a) s` nu pun` în pericol via]a executan]ilor lucr`rii;

b) s` fie luate toate m`surile tehnice pentru a împiedica, f`r` voia [efului de lucrare, reapari]ia tensiunii la locul lucr`rii, în cazul declan[`rii unor elemente din sistem.

Pentru îndeplinirea primei condi]ii este obligatorie

respectarea distan]elor de apropiere minime (D) [i a condi]iilor meteorologice în care se poate desf`[ura lucrarea. Distan]a D se define[te astfel:

a) Distan]a de apropiere minim` (D) - distan]a de apropiere minim` a unui lucr`tor fa]` de un element conductor (conductor, clem`, arm`tur` etc.) al c`rui poten]ial electric este diferit de cel al lucr`torului [i este suma urm`toarelor distan]e:

- distan]a func]ie de tensiune d t ;

- distan]a de siguran]` d s .

b) Distan]a func]ie de tensiune (d t ) - distan]a care asigur` izola]ia electric` în aer [i este dat` de

rela]ia: d t = 0,005 U n [m]

(1)

în care U n reprezint` tensiunea nominal` de linie a re]elei, în kV.

c) Distan]a de siguran]` (d s ) - distan]a care protejeaz` lucr`torul de consecin]ele producerii unor gesturi involuntare. Are rolul de a elibera lucr`torul de grija permanent` a respect`rii distan]ei în func]ie de tensiune [i de a-i permite astfel s` se concentreze asupra lucr`rii de executat. Are valoarea de 0,5 m pentru toate instala]iile de medie [i de înalt` tensiune.

T. F`g`r`[an - Lucr`ri sub tensiune la poten]ial în sta]ii electrice

263

d) Zona interzis` - zona interzis` pentru un lucr`tor reprezint` ansamblul punctelor situate la o distan]` inferioar` distan]ei de apropiere minime pentru acesta.

e) Zona de lucru LST - zona în care operatorul este plasat pentru a lucra cu sculele [i cu echipamentul pe care el le manipuleaz`.

Condi]ii atmosferice ce intereseaz` pentru executarea LST sunt:

a) Precipita]ii atmosferice - Se consider` c` exist` precipita]ii atmosferice dac` plou`, ninge, cade grindin`, în caz de burni]`, chiciur` sau umiditate de peste 80%. (Pentru unele ]`ri se prevede o umiditate relativ` de 70% în cazul lucr`rilor la sta]ii electrice).

b) Cea]` dens` - Se consider` c` exist` cea]` dens` atunci când cea]a conduce la o umiditate atmosferic` mai mare de 80% sau reduce vizibilitatea în mod periculos pentru securitatea la locul de munc` ([eful de echip` de LST nu poate s` disting` clar elementele din instala]ie asupra c`rora trebuie s` ac]ioneze lucr`torii s`i).

c) Vizibilitate redus` - Situa]ia în care [eful de lucrare LST nu poate distinge în mod clar operatorii din echipa sa ori elementele aflate sub tensiune la care echipa trebuie s` intervin`.

d) Desc`rc`ri atmosferice - Se consider` desc`rc`ri atmosferice fulgerele sau tunetele percepute la locul de munc`.

e) Vânt puternic - Se consider` c` exist` vânt puternic atunci când viteza sa în zona de lucru dep`[e[te 9,5 m/s.

Pentru instala]iile exterioare, LST nu trebuie s` fie nici început, nici terminat, în caz de precipita]ii atmosferice, cea]` dens`, vânt puternic sau desc`rc`ri atmosferice.

Pentru instala]iile interioare, LST poate s` fie început [i terminat, indiferent de condi]iile atmosferice, în afar` de cazul de desc`rc`ri atmosferice, pentru instala]ii racordate la linii electrice aeriene. Excep]ie de la aceste situa]ii fac acele lucr`ri la care furnizorul de scule, dispozitive sau echipamente garanteaz` func]ionarea lor în alte condi]ii atmosferice.

2.2. Analiza riscurilor

Analiza riscurilor cuprinde:

a) evaluarea distan]elor între faze [i între faz` [i p`mânt în timpul accesului;

b) utilizarea sculelor [i instalarea corect` a acestora;

c) mi[carea vehiculelor sau a schelelor folosite, în raport cu izolatoarele [i suporturile din beton din zona în care se execut` lucrarea;

d) prezen]a canalelor de cabluri pe traseul vehiculului

sau al schelelor;

e) induc]ia electric`;

f) alte riscuri care pot ap`rea în func]ie de condi]iile

concrete din sta]ia electric`.

2.3. Stabilirea m`surilor de securitate

M`surile de prevenire pot fi, printre altele:

a) atingerea p`r]ilor aflate sub tensiune cu lucr`torul

aflat „la în`l]ime”;

b) evitarea corpurilor care pot [unta distan]ele pe durata accesului la p`r]ile aflate sub tensiune, a lucr`rii [i a coborârilor la sol;

c) verificarea fluxului de curent în [unturi [i în racorduri înainte de deconectare;

d) crearea unei rute speciale a vehiculului [i a schelelor pe sol astfel încât s` se evite pe cât posibil denivel`rile;

e) reglarea punctului de oprire pentru bra]ul telescopic al utilajelor;

f) legarea la p`mânt a vehiculelor;

g) înt`rirea canalelor de cabluri aflate pe traseul vehiculului, al schelelor sau al utilajelor;

h) cur`]irea punctelor de contact înainte de montarea

[unturilor; i) utilizarea de costume conductoare pentru lucr`torii afla]i la poten]ial; j) alte m`suri, în func]ie de riscurile identificate în urma analizei.

3. Exemple de lucr`ri sub tensiune la poten]ial executate în sta]ii electrice

Dup` cum s-a men]ionat, practic orice lucrare în sta]ii se poate ast`zi efectua utilizând tehnici de LST, de la mentenan]a echipamentelor primare, pân` la adev`rate lucr`ri de retehnologizare.

În general în cazul mentenan]ei, al repar`rii sau al înlocuirii aparatajului primar se instaleaz` un [unt, prin care se [unteaz` aparatul sau racordul asupra c`ruia se intervine, se efectueaz` apoi lucrarea, se demonteaz` [untul [i în final se revine la situa]ia ini]ial`. Imediat dup` montarea [untului [i înainte de demontarea acestuia se m`soar` curen]ii prin racorduri [i prin [unt.

În continuare vom prezenta câteva lucr`ri caracteristice pentru lucrul sub tensiune la poten]ial în sta]iile electrice.

3.1. Interven]ii asupra separatoarelor

Este poate (împreun` cu eliminarea punctelor calde) cea mai frecvent` lucrare care se execut` în sta]ii. Se poate face sub tensiune mentenan]a separatorului, repararea acestuia sau chiar înlocuirea lui.

Pentru mentenan]a separatorului de 500 kV în sta]ia Rio Das Éguas apar]inând Transener Argentina (s-a lucrat la un curent prin separator de 247 A la 525 kV) s-au utilizat dou` schele izolante.

Succesiunea opera]iilor:

a) se realizeaz` regimul special de exploatare (se întrerup tensiunile de comand` [i de ac]ionare ale separatorului, se blocheaz` separatorul în pozi]ia închis [i se condamn`);

b) se monteaz` schelele izolante, la o în`l]ime de 8,5 m. Se ancoreaz` aceste schele, pentru mai mult` siguran]`;

c) se m`soar` curentul de fug` pe suporturile schelelor, a c`rui valoare maxim` admis` este de 60 µA;

d) se monteaz` [untul, utilizând 4 conductoare cu sec]iunea de 150 mm 2 . {untul a fost proiectat pentru un curent de 1 500 A

264

264 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

264 anul 55, nr. 7/2007 Fig. 1. Montarea [untului la un separator a) se deschide separatorul

Fig. 1. Montarea [untului la un separator

a) se deschide separatorul prin ac]ionare cu manivela. (Cu aceast` ocazie se observ` comportarea [untu- lui, astfel încât montajul acestuia s` nu compromit` operarea);

b) se execut` mentenan]` preventiv` [i corectiv`;

c) se execut` opera]iile în ordine invers`.

În unele cazuri, pentru înlocuirea coloanelor izolante ale

separatoarelor nu se poate utiliza macaraua. În aceste cazuri se poate utiliza un motostivuitor pe care se adapteaz` un bra] izolant. Pentru accesul la poten]ial se utilizeaz` dou` schele electroizolante.

În

în

mai multe moduri. În cazul mentenan]ei separatorului se

func]ie de caracteristicile lucr`rii, [untul se poate instala

pot utiliza racordurile acestuia, iar în cazul în care se

înlocuiesc izolatoarele suport [untul poate fi prins, cu ajutorul unor izolatare siliconice, de supratravers`rile existente, sau dup` caz, poate fi sus]inut de o macara.

existente, sau dup` caz, poate fi sus]inut de o macara. Fig. 2. Înlocuirea unui separator, utilizând

Fig. 2. Înlocuirea unui separator, utilizând un motostivuitor

În general, durata necesar` pentru înlocuirea unui separator prin metoda LST la poten]ial, este de 1 zi lucr`toare (4-6 ore de lucru efectiv) pentru o faz`. În cazul mentenan]ei preventive timpul poate fi mult redus.

3.2. Eliminarea punctelor calde

Pentru eliminarea punctelor calde în cazul separatoarelor, se pot utiliza metodele descrise anterior.

O lucrare de eliminare a unui punct cald la un separator

de 400 kV a executat forma]ia Smart Sibiu în cadrul congresului ICOLIM 2004, desf`[urat la Bucure[ti.

în cadrul congresului ICOLIM 2004, desf`[urat la Bucure[ti. Fig. 3. Eliminarea unui punct cald la un

Fig. 3. Eliminarea unui punct cald la un separator 400 kV

Dat fiind faptul c` (în cazul în care punctul cald nu este situat la separatorul propriu-zis ci la o clem` de record) nu este necesar întotdeauna accesul la ambii poli ai separatorului, se poate utiliza o singur` schel` izolant` montat` pe sol sau pe un vehicul special.

schel` izolant` montat` pe sol sau pe un vehicul special. Fig. 4. Interven]ie la un punct

Fig. 4. Interven]ie la un punct cald cu ajutorul unui vehicul special

Este un vehicul cu patru ro]i independente [i o manevrabilitate ridicat`. Este echipat cu o platform` care se poate mi[ca în diferite direc]ii. Se monteaz` schela pe vehiculul special. Vehiculul pozi]ioneaz` schela f`r` lucr`tor, pentru a g`si pozi]ia corect`. Se retrage, operatorul se urc` pe schel`. Se apropie folosind vehiculul [i se pune la poten]ial, iar înainte de montarea [untului se cur`]` conductorul pentru asigurarea unui mai bun contact.

Se poate utiliza metoda „la poten]ial” combinat` cu metoda „la distan]`”.

Pentru eliminarea unui punct cald la racordul la bar` al unui echipament se poate utiliza ca [unt însu[i conductorul nou care îl înlocuie[te pe cel defect.

ca [unt însu[i conductorul nou care îl înlocuie[te pe cel defect. Fig. 5. Eliminarea unui punct

Fig. 5. Eliminarea unui punct cald la o bar` rotund`

T. F`g`r`[an - Lucr`ri sub tensiune la poten]ial în sta]ii electrice

265

Pentru repararea racordului la LEA a unei bobine de înalt` frecven]` lucr`torul trebuie s` se protejeze împotriva câmpu- lui magnetic foarte intens din interiorul bobinei. În acest scop se folosesc [unturi speciale care pot fi montate de la distan]`.

Pentru eliminarea unor puncte calde la diferite alte echipamente se procedeaz` în mod asem`n`tor.

3.3. Remedierea unor defec]iuni [i schimbarea unor echipamente

În 1988, în urma unei furtuni puternice, în sta]iile de 500 kV Miracema, Colinas [i Imperatriz din Brazilia au avut loc de- terior`ri ale separatoarelor [i ale barelor care asigurau leg`tura de punct comun între separatoarele de bar`. S-a concluzionat c` aceste deterior`ri s-au datorat flexibilit`]ii prea mari a izolatoarelor suport [i rigidit`]ii barelor. S-a inter- venit pentru înlocuirea izolatoarelor suport cu izolatoare din por]elan, pentru înlocuirea barelor de punct comun cu con- ductoare funie [i pentru eliminarea unor defec]iuni la separatoare.

Pentru remedierea defec]iunilor la separatoare s-a montat un [unt în paralel cu separatorul, s-au demontat cu]itele [i s-au înlocuit. Au lucrat la poten]ial patru lucr`tori sub tensiune, de pe dou` schele izolante.

Pentru înlocuirea barelor de la punctul comun cu conductor flexibil s-a f`cut o leg`tur` în paralel între cele dou` separatoare. Au lucrat patru electricieni, de pe dou` schele izolante.

Au lucrat patru electricieni, de pe dou` schele izolante. Fig. 6. Remedierea unui defect la un

Fig. 6. Remedierea unui defect la un separator de 500 kV

Pentru înlocuirea izolatoarelor suport (polimerici) cu izolatoare din por]elan s-a construit un suport din schele izolante modulare pentru sus]inerea punctului comun. S-a construit o alt` schel` care s` suporte greutatea izolatorului (1 200 kg) [i cu ajutorul c`reia izolatorul s` fie înlocuit.

200 kg) [i cu ajutorul c`reia izolatorul s` fie înlocuit. Fig.7. Înlocuirea unui izolator suport Înlocuirea

Fig.7. Înlocuirea unui izolator suport

Înlocuirea unui transformator de tensiune trebuia realizat` în sta]ia Las Claritas (Venezuela) pe LEA 230 kV Santa Elena de Uairen, cu toate instala]iile în func]iune. Pentru aceast` ac]iune s-au luat urm`toarele m`suri:

a) blocarea reancla[`rii automate a LEA;

b) modific`ri în circuitele secundare;

c) blocarea func]ion`rii releelor de distan]`;

d) modificarea reglajelor releelor de curent;

e) verificarea st`rii tuturor protec]iilor.

Proiectan]ii lucr`rii au ar`tat c` cea mai bun` solu]ie este instalarea unui nou racord între transformatoarele de curent [i lan]ul de izolatoare situat în zona transfor- matorului de tensiune.

izolatoare situat în zona transfor- matorului de tensiune. Fig.8. Înlocuirea unui transformator de tensiune Lucrarea

Fig.8. Înlocuirea unui transformator de tensiune

Lucrarea s-a executat cu ajutorul a trei schele electroizo- lante, una pentru deconectarea desc`rc`toarelor electri- ce, una pentru lucr`ri la racord [i cea de-a treia pentru lucr`ri la transformatorul de tensiune.

Succesiunea opera]iilor a fost urm`toarea:

a) deconectarea desc`rc`toarelor electrice;

b) montarea unui [unt provizoriu între transformatorul de curent [i lan]ul de izolatoare;

c) deconectarea transformatorului de tensiune în circuitul secundar;

d) instalarea unui suport izolant pentru sus]inerea racordului temporar;

e) instalarea racordului;

f) instalarea unui [unt între transformatorul de curent [i racordul provizoriu;

g) demontarea racordului existent;

h) conectarea racordului provizoriu la transformatorul de curent;

i) coborârea racordului la sol;

j) demontarea transformatorului de tensiune defect;

k) montarea [i verificarea transformatorului de tensiune nou;

l) instalarea racordului original;

m) demontarea racordului provizoriu;

n) conectarea desc`rc`toarelor electrice.

3.4. Retehnologizarea sta]iilor utilizând LST

Montarea echipamentelor unei sta]ii noi se poate face cu barele colectoare sub tensiune, utilizând scule [i dispozitive specifice.

Schimbarea separatorului sub tensiune se face în mod similar cu înlocuirea componentelor separatoarelor în cadrul mentenan]ei.

266

266 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Retehnologizarea complet` a unei celule de transformator se poate realiza cu transformatorul sub tensiune [i în sarcin`. Se [unteaz` sub tensiune întreruptorul celulei de transformator [i se înlocuie[te. Protec]iile aferente celulei respective pot fi preluate de protec]iile aferente unei cuple transversale.

3.5. Instalarea unei supratravers`ri peste barele colectoare inferioare aflate sub tensiune, într-o sta]ie de 150 kV

Lucrarea a fost dictat` de necesitatea extinderii sta]iilor Mercedes [i Montevideo (Uruguay).

S-a c`utat o solu]ie care s` duc` la o rezolvare a problemei în condi]ii cât mai sigure din punctul de vedere al securit`]ii muncii [i al siguran]ei în exploatare a instala]iilor [i care s` presupun` timpi de retragere din exploatare cat mai mici. S-a ales solu]ia care presupune construirea unui pod izolant, care s` permit` men]inerea unei distan]e de securitate necesare, pentru a trece bara superioar` peste bara inferioar` aflat` sub tensiune. Acest pod a fost realizat prin montarea orizontal` a unei sc`ri izolante, pe dou` schele izolante. Pentru tragerea conductorului s-au folosit frânghii izolante.

S-au folosit schele modulare izolante [i sc`ri izolante utilizate la LST 500 kV. Schelele au montate la partea inferioar` ro]i care s` le permit` mutarea de la o faz` la alta. Ele au fost ancorate cu frânghii electroizolante.

la alta. Ele au fost ancorate cu frânghii electroizolante. Fig. 9. Montarea unei supratravers`ri într-o sta]ie

Fig. 9. Montarea unei supratravers`ri într-o sta]ie

S-a utilizat un hidroelevator cu bra] conven]ional, pentru lucr`ri în zone f`r` tensiune.

S-au montat schelele electroizolante [i s-a pozi]ionat PRB astfel încât la o extensie maxim` a bra]ului s` se p`streze distan]a de siguran]` permis`. S-a montat scara în pozi]ie orizontal`. Scara este elementul care opre[te conductorul în cazul în care acesta coboar` prea mult. S-a preg`tit conductorul. S-a trecut o frânghie izolant` peste scara orizontal`. Cu aceast` frânghie s-a tras conductorul. S-a tras conductorul peste scar`, utilizând un troliu [i s-a montat cu un lan] de izolatoare la rigl`. S-au montat izolatoarele în cap`tul opus [i s-au montat la rigla din cap`tul opus, cu ajutorul PRB. Se poate în continuare racorda aparatajul la racordul de supratraversare.

racorda aparatajul la racordul de supratraversare. Fig.10. Schema mont`rii unei supratravers`ri În cazul

Fig.10. Schema mont`rii unei supratravers`ri

În cazul lucr`rii din sta]ia Montevideo, din cauza lungimii câmpului de bare colectoare s-au utilizat trei schele [i dou` sc`ri montate între acestea.

Concluzii

În condi]iile în care orice retragere din exploatare produce mari pierderi pentru operatorul de sistem, introducerea LST în sta]iile electrice devine esen]ial`. Aproape orice lucrare în sta]ii electrice se poate executa sub tensiune, detaliile stabi- lindu-se în func]ie de condi]iile concrete ale sta]iei respective [i ale lucr`rii de executat. Se pot executa inclusiv lucr`ri de retehnologizare sau de extindere a sta]iilor electrice.

Implementarea LST la sta]iile electrice din România a început deja, iar accelerarea acestei implement`ri ]ine doar de condi]iile concrete din cadrul sistemului na]ional.

Bibliografie

[1 ] ***- Procedura Opera]ional` - Executarea lucr`rilor sub tensiune în instala]iile de înalt` tensiune ale Transelectrica (TEL- 17.12)

[2 ] Alarcón A., Riéra M., Garcia D. - Mantenimiento de seccionadores de 500 kV (lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)

[3 ] Alarcón A., Riéra M., de Paula C. - Correcction de puntos calientes en equipos de 138 y 500kV (lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)

[4 ] Achury W. S., Benavides C. E. – Experiencia TcT : Cambio de cable conductor y correción de punto caliente en subestación El salitre 115 kV (lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)

[5 ] Paganin G., Bosonetto D. - Works on Hot Spots in HV Substations (ICOLIM 2004)

[6 ] Assad L. A. X., Rosa J. E. - Improvement in the 500kV Substations Using Barehand Methods Without Outage of Power Flow in Brasil’s North-South Interconnection (ICOLIM 2004)

[7 ] Lockhart G., Curbelo C. - Renovación de Subestaciones usando TCT (lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)

[8 ] Vazquez F. J. A., Assad L.A. X. - Sustitución de transformador de potencial en subestación energizada a 230kv en la interconexión Venezuela- Brasil, utilizando métodos de trabajos a potencial (lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)

[9 ] Curbelo C., Lockhart G.- Instalación mediante TCT de Barras altas sobre barras bajas energizadas en subestaciones de 150 kV. (lucrare prezentat` la congresul III CITTES 2007)

Referent:

Dr. ing. Stelian Alexandru GAL C.N. TRANSELECTRICA S.A.

S. Coatu - Formare, cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic` în Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte

267

Formare, cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic` în Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte

Sorin COATU, Nicolae GOLOVANOV *

Abstract: The anniversary of 35 years from the inauguration of the actual high-voltage laboratory of „POLITEHNICA“ University of Bucharest offered an opportunity to value its achievements, as well as to prefigure trends in high-voltage engineering. The building of the national high-voltage grid, after the World War II, required a large amount of engineers, specialized in this field of electrical engineering, many research works, as well as complex laboratory experiments. The paper laid before some realizations of the celebrated laboratory, regarding the education, the research and technological development, in the field of high- voltage engineering.

Key words: High-voltage engineering, education, research

Descriptori: tehnica tensiunilor înalte, formare, cercetare [tiin]ific`

Contribu]ii

Dezvoltarea postbelic` a sistemului electroenergetic [i a industriei electrotehnice din România a determinat o puter- nic` dezvoltare a disciplinei de Tehnica tensiunilor înalte. Contribu]ia autorilor const` în prezentarea principalelor etape ale dezvolt`rii preocup`rilor în acest domeniu, în cadrul Universit`]ii „POLITEHNICA“ din Bucure[ti, a principalelor rezultate ob]inute în formarea speciali[tilor, cercetarea [tiin]ific` [i dezvoltarea tehnologic`.

1. Repere istorice

Dac` Benjamin Franklin (sec. XVIII), cu studiile sale privind tr`snetul, ca form` de desc`rcare electric` atmosferic`, poate fi considerat precursorul domeniului tehnicii tensiunilor înalte, din punct de vedere ingineresc debutul acestuia este stabilit în anul 1882, când în Germania s-a realizat primul transport de energie electric`, la o tensiune continu` de 2 kV, pe o distan]` de 57 km. Sfâr[itul secolului XIX [i începutul secolului XX cunosc o cre[tere spectaculoas` a tensiunilor nominale ale re]elelor electrice. În anul 1891 se efectueaz` primul transport de energie electric` la tensiunea alternativ` de 15 kV, pentru ca deja în anul 1912 s` fie pus` în func]iune prima linie electric` aerian` cu tensiunea nominal` de 110 kV, tot în Germania.

Rezolvarea problemelor tehnice ridicate de proiectarea [i exploatarea echipamentelor [i instala]iilor cu tensiuni nominale din ce în ce mai mari a impus - pe lâng` activit`]ile de cercetare [tiin]ific` - formarea unor ingineri specializa]i în ceea ce s-a constituit ca un domeniu tehnic aparte - cel al ingineriei tensiunilor înalte.

În anul 1911 apare primul tratat de specialitate - cartea lui W. Petersen „Hochspannungstechnik“, iar în principalele uni- versit`]i din ]`rile industrializate, înc` din anii ‘30 ai secolului trecut, încep s` se introduc` cursuri de inginerie a tensiunilor înalte. Specificul acestei discipline, cu un pronun]at caracter experimental, conduce la apari]ia, pe lâng` universit`]i, a laboratoarelor de înalt` tensiune, utilizate atât în scopuri formative, cât [i pentru cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic`.

* Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti

În România, la laboratorul de M`sur`ri electrice [i materiale electrotehnice, al {colii Politehnice din Bucure[ti, în anii ‘30, profesorul emerit Alexandru Popescu instaleaz` un transformator de încercare de 300 kV [i îl utilizeaz` pentru a prezenta studen]ilor, în mod demonstrativ, desc`rc`rile electrice produse cu ajutorul tensiunilor înalte.

Dezvoltarea postbelic` a sistemului electroenergetic [i a industriei electrotehnice din România a avut drept consecin]` introducerea - în anul 1952 - în planurile de înv`]`mânt ale facult`]ilor de Energetic` [i de Electrotehnic` din Institutul Politehnic Bucure[ti a disciplinei „Tehnica tensiunilor înalte“, urmat` de înfiin]area - în anul 1961 - a unui prim laborator dedicat acestei discipline, în vechiul local din strada Polizu [i de punerea în func]iune - în anul 1972 - a actualului laborator.

Dac` vechiul Laborator de tehnica tensiunilor înalte putea asigura - în principal - doar un suport didactic experimental, actualul laborator a fost conceput astfel încât s` permit` - pe lâng` destina]ia sa principal`, cea de formare - [i activit`]i de cercetare [tiin]ific` [i de dezvoltare tehnologic`.

2. Activitatea de formare

Activitatea de formare s-a adresat unei largi categorii de studen]i, de la facultatea de Energetic` [i de la facultatea de

Electrotehnic`, formele „ingineri“, „subingineri“ [i „colegiu“, laboratorul permi]ând efectuarea a pân` la 30 de lucr`ri experimentale privind:

a) comportarea izola]iilor de aer la solicit`ri cu tensiuni înalte alternative, continue sau de impuls;

b) evaluarea st`rii izola]iilor interne ale echipamentelor de înalt` tensiune, prin determinarea rezisten]ei de izola]ie, a tangentei unghiului de pierderi [i a nivelului desc`rc`rilor par]iale;

c) producerea [i propagarea supratensiunilor, pe linii electrice [i în transformatoare; protec]ia sta]iilor electrice contra supratensiunilor;

d) desc`rcarea corona, pierderi de putere [i perturba]ii de radiofrecven]` produse de aceasta;

e) protec]ia instala]iilor electroenergetice contra ac]iunii tr`snetelor;

f) izola]ia liniilor electrice aeriene de înalt` tensiune;

g) reparti]ia la sol a câmpului electric al liniilor electrice aeriene de înalt` tensiune;

h) tehnologia încerc`rii echipamentelor electrice, cu tensiuni înalte sau curen]i de impuls inten[i.

Lucr`rile de laborator au fost concepute [i realizate de c`tre cadrele didactice aferente disciplinei Tehnica tensiunilor înal- te, astfel încât s` permit` accesul nemijlocit al studen]ilor la instala]iile de încercare [i la sistemele de m`surare, cu sisteme de supraveghere [i reguli stricte de exploatare asigurând securitatea acestora.

Existen]a mai multor platforme de încerc`ri ofer` posibilitatea efectu`rii, simultan, a pân` la patru lucr`ri de laborator, ceea ce permite ob]inerea unei eficien]e sporite, în condi]iile lucrului cu subgrupe de studen]i numeric reduse. Îndrumarele de laborator [i foile de platform` permit studen]ilor s` î[i conceap` corect experimentul [i s` re]in` observa]iile care decurg din acesta.

268

268 anul 55, nr. 7/2007

anul 55, nr. 7/2007

Începând din anul 1962, când s-au desf`[urat primele lucr`ri de laborator [i pân` în prezent, un num`r de circa 7 000 de studen]i au avut posibilitatea s` cunoasc` practic principalele aspecte ale domeniului tehnicii tensiunilor înalte.

Tot în cadrul activit`]ii de formare, desf`[urat` în Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte se înscriu [i lucr`rile experimentale legate de elaborarea a numeroase proiecte de diplom`. De asemenea, ini]ierea doctoranzilor, a pre- paratorilor [i a asisten]ilor din catedr`, ca [i a unor tineri ingineri din afara universit`]ii, în detaliile [i subtilit`]ile tehnicii experimentelor cu tensiuni înalte, s-a înscris într-un cadru l`rgit al acelea[i activit`]i de formare.

3. Cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic`

În concep]ia membrilor colectivului disciplinei Tehnica tensiunilor înalte, dat fiind caracterul specific al acesteia, cele dou` activit`]i - cea de cercetare [tiin]ific` [i cea de dezvoltare tehnologic` - au fost considerate ca necesit`]i si- multane [i totodat` complementare. Lucr`rile de dezvoltare tehnologic` au furnizat numeroase teme pentru cercet`ri [tiin]ifice ulterioare [i - de multe ori - rezultatele activit`]ii [tiin]ifice au constituit suportul unor noi dezvolt`ri tehnologice.

Un rol însemnat, în derularea acestor activit`]i, a avut [i continu` s` aib` echiparea laboratorului cu instala]ii de încercare [i sisteme de m`surare corespunz`toare normelor tehnice interna]ionale, capabile s` permit` experimente cu:

a) tensiuni de impuls de tr`snet (1,2 µs /50 µs), de pân` la 3 000 kV (figura 1);

tr`snet (1,2 µs /50 µs), de pân` la 3 000 kV (figura 1); Fig. 1. Instala]ia

Fig. 1. Instala]ia de generare a impulsurilor de tensiune

b) tensiuni de impuls de comuta]ie (250 µs/2500 µs; 50 µs/1 000 µs; 1 000 µs/10 000 µs), de pân` la 2 200 kV;

c) tensiuni continue, de pân` la 300 kV;

d) tensiuni alternative, de frecven]` industrial`, de pân` la 1 800 kV (figura 2);

de frecven]` industrial`, de pân` la 1 800 kV (figura 2); Fig. 2. Instala]ia de înalt`

Fig. 2. Instala]ia de înalt` tensiune de frecven]` industrial`. Încercarea la desc`rcarea corona a unui lan] de izolatoare cu tensiunea nominal` de 400 kV

Instala]iile de producere a ploii artificiale, generatorul de tensiune de impuls cu front foarte abrupt, sistemele de m`surare a tensiunilor înalte, de lucru [i de referin]`, sistemele de m`surare a perturba]iilor de radiofrecven]`, modelul fizic pentru supratensiuni temporare sau de comuta]ie, precum [i o linie experimental`, cu o lungime de 230 m [i geometrie variabil`, care permite modelarea liniilor reale cu tensiuni nominale cuprinse între 110 kV [i 750 kV, completeaz` facilit`]ile experimentale oferite de laborator (figura 3).

Cercetarea [tiin]ific` a fost direc]ionat` - în principal - spre obiective cum sunt:

a) propagarea undelor de supratensiune, în prezen]a desc`rc`rii corona de impuls;

b) supratensiuni tranzitorii produse de tr`snete, comuta]ii în re]ea sau de impulsul electromagnetic nuclear;

comuta]ii în re]ea sau de impulsul electromagnetic nuclear; Fig. 3. Platforma exterioar` a laboratorului, cu treapta

Fig. 3. Platforma exterioar` a laboratorului, cu treapta a treia a instala]iei de 1 800 kV, 50 Hz.

c) supratensiuni temporare;

d) desc`rcarea corona [i efectele acesteia în re]ele electrice de înalt` tensiune (pierderi de putere,

perturba]ii în domeniul frecven]elor radio);

e) izola]ia liniilor electrice de înalt` tensiune (izolatoare, clasice [i compozite; lan]uri de izolatoare [i intervale de aer);

f) fenomenologia tr`snetului [i protec]ia instala]iilor contra efectelor acestuia;

g) noi tehnologii de încercare cu tensiuni înalte (tensiuni combinate - tensiune alternativ` [i tensiune de impuls de tr`snet; tensiune de impuls oscilant-amortizat; tensiune de impuls cu spate scurt; tensiune de impuls cu front foarte abrupt);

h) m`surarea tensiunilor de impuls înalte;

i) câmpul electric, de frecven]` industrial`, generat de instala]iile electroenergetice de înalt` tensiune;

j) monitorizarea supratensiunilor tranzitorii, în sta]iile

electrice cu tensiuni nominale de 110

400 kV.

Dintre rezultatele cercet`rii [tiin]ifice, care au permis dezvolt`ri tehnologice ulterioare, se pot men]iona cele privind:

a) izola]ia liniilor electrice compacte, cu tensiunea nominal` de 400 kV;

b) pierderile de putere produse de desc`rcarea corona pe conductoarele liniilor electrice aeriene;

c) stabilirea caracteristicilor disruptive ale lan]urilor de izolatoare pentru liniile cu tensiunea nominal` de 400 kV;

d) reparti]ia tensiunii pe componentele lan]urilor de izolatoare ale liniilor electrice cu tensiunea nominal` de

750 kV;

e) dimensionarea, din punctul de vedere al perturba]iilor

S. Coatu - Formare, cercetare [tiin]ific` [i dezvoltare tehnologic` în Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte

269

de radiofrecven]`, a arm`turilor de protec]ie ale liniilor electrice aeriene, de înalt` [i foarte înalt` tensiune;

f) sisteme de ecranare a laboratoarelor de înalt` tensiune [i a altor incinte, contra câmpurilor electromagnetice exterioare.

La fundamentarea acestor cercet`ri au stat experimente ample [i laborioase, care - de multe ori - au necesitat g`sirea de solu]ii inedite.

Sunt de semnalat, de asemenea, cercet`rile interdisciplinare privind:

a) influen]a câmpurilor electrice de joas` frecven]` asupra celulei vii;

b) producerea plasmei fierbin]i în sisteme cu oglinzi magnetice;

c) impulsul electromagnetic nuclear [i protec]ia echipamentelor electronice contra ac]iunii acestuia;

d) utilizarea câmpurilor electrice intense pentru dezvoltarea de noi materiale;

e) îmbun`t`]irea performan]elor electrice [i mecanice ale izolatoarelor cap`-tij` din sticl` c`lit`;

f) limitarea efectelor înc`rc`rilor electrostatice industriale.

Multe dintre cercet`rile cu caracter experimental s-au desf`- [urat în cadrul elabor`rii de teze de doctorat, în domeniul tehnicii tensiunilor înalte. Al]i beneficiari ai acestei activit`]i au fost institu]ii centrale ale statului, institu]ii de proiecta- re/cercetare sau companii cu capital de stat sau privat.

În acela[i timp, colabor`ri [tiin]ifice fructuoase s-au dezvoltat între membrii laboratorului de tehnica tensiunilor înalte [i omologii lor din laboratoare din str`in`tate. Dintre acestea sunt de men]ionat:

a) colaborarea cu prof. T. Allibone [i D. Dring, de la Universitatea Tehnic` din Leeds (Anglia), în domeniul comport`rii intervalelor izolante de aer, la solicit`ri cu tensiuni de impuls nestandardizate, de form` dublu- exponen]ial` sau de form` oscilant-amortizat`;

b) colaborarea cu ing. Claude Gary, de la laboratorul de înalt` tensiune al Electricité de France, în domeniul desc`rc`rilor electrice lungi [i în domeniul efectelor desc`rc`rii corona;

c) lucr`rile efectuate împreun` cu prof. Carlo Mazzetti, de la Universitatea Sapienza din Roma, în domeniul investig`rii caracteristicilor tensiune-timp ale izola]iilor de aer, solicitate cu tensiuni de impuls nestan- dardizate.

Activit`]ile de dezvoltare tehnologic` au constat - în principal - în efectuarea de încerc`ri standardizate, în vederea elabor`rii [i certific`rii de noi produse sau solu]ii tehnice.

Încerc`rile efectuate, în mod curent, în laborator au constat în:

a) verificarea tensiunilor de ]inere alocate [i determinarea tensiunilor disruptive ale izola]iilor, în stare uscat` sau sub ploaie artificial`, cu tensiune alternativ` de frecven]` industrial`, cu tensiune continu`, cu impuls de tensiune de tr`snet sau de comuta]ie;

b) determinarea/verificarea tensiunilor perturbatoare de radiofrecven]` [i a tensiunilor de stingere a desc`rc`rii corona;

c) încerc`ri dielectrice la temperaturi extreme;

d) m`sur`ri, pe teren, ale intensit`]ilor câmpurilor

electrice [i magnetice, de frecven]` industrial` [i ale câmpurilor electrice perturbatoare, de radiofrecven]`;

e) determin`ri privind nivelul de înc`rcare electrostatic` în procese industriale.

Tipurile de echipamente încercate au fost:

a) izolatoare (din por]elan, sticl` sau compozite) [i lan]uri de izolatoare, pentru linii [i sta]ii electrice cu tensiuni nominale de pân` la 400 kV, inclusiv;

b) izolatoare pentru liniile electrice de alimentare ale sistemelor feroviare de trac]iune electric`; izolatoare suport [i anvelope izolante pentru aparate electrice;

c) conductoare, cleme de racord [i amortizoare de vibra]ii pentru linii electrice aeriene cu tensiuni nominale pân` la 400 kV;

d) separatoare electrice;

e) bare statorice pentru generatoare de mare putere;

f) detectoare de tensiune;

g) scule pentru lucrul sub tensiune [i materiale electroizolante utilizate la fabricarea acestora.

Beneficiarii celor peste 400 buletine de încercare eliberate de

Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte sunt institu]ii [i firme consacrate în domeniu, de exemplu:

a) C.N. TRANSELECTRICA S.A.;

b) S.C. ELECTRICA S.A.;

c) ROMELECTRO S.A.;

d) S.C. Electromontaj - Bucure[ti;

e) Fabrica de cleme [i arm`turi - Câmpina;

f) EXIMPROD Grup S.A. - Buz`u;

g) IPROEB - Bistri]a;

h) ICEMENERG S.A.;

i) ALCOR (fost` FIES) - Boto[ani;

j) ROMIND T&G - Bucure[ti;