Sunteți pe pagina 1din 13

SUBIECTE GINECOLOGIE ANUL IV-AMG

A.CANCERUL MAMAR
Examenul clinic al sanilor:
va fi efectuat cu ocazia oricarui consult, obligatoriu la gravide
se va folosi o sursa de lumina corespunzatoare
examinatorul va fi asezat pe un scaun, pacienta in ortostatism, in fata
examinatorului cu bratele in dinamica: pe langa corp, pe solduri, ridicate
pentru examinarea axilei, apoi pacienta va fi examinata si in decubit dorsal.
La inspectie se va urmari:
Marimea sanilor, simetria, forma, orice diferenta existenta intre cei 2 sani
Modificari cutanate: eritem, retractia tegumentara, inflamatii, eroziuni, ulceratii,
aspectul cojii de portocala
Modificari sau scurgeri mamelonare
Palparea
Pacienta in clinostatism cu o perna asezata sub torace, cu bratul usor departat
de trunchi; Palparea se efectueaza bilateral, din aproape in aproape, mana
palpatoare va avea degetele apropiate, iar examinatorul va patrunde cu degetele
pana in varful axilei pentru a putea fi examinate toate grupele ganglionare
Ganglionii axilari se vor palpa bilateral chiar daca este interest numai un san
Se incepe de la marginea sternala spre clavicula, examinandu-se fiecare cadran
in parte, inclusive mamelonul prezenta eventualelor scurgeri
Pentru fiecare grup ganglionar in parte se va preciza: forma, conturul: regulat
sau neregulat; consistenta, mobilitatea, aderenta la planurile supra si
subjacente.
Semne de benignitate:
Senzatie dureroasa discreta la nivelul ambilor sani aparuta cu cateva zile
premenstrual
Prezenta unei tumori mamare unice < 2 cm, de consistenta dura, nedureroasa,
mobila, margini regulate, asociata sau nu de ingrosarea tegumenului suprajacent
Prezenta adenopatiei axilare homolaterale, mobile si nedureroasa
Secretii mamelonare anormale
Modificarea formei si marimii snului, cu modificarea simetriei mamelonare
Modificari ale suprafetei tegumentare

Nu dau metastaze
Semne de malignitate
Tumora mamara > 3 cm, fixata la peretele toracic, palpabila, dura, dureroasa,
forma neregulata,
durere la nivelul sanilor, edem, infiltratii, ulceratii cutanate
edemul bratului de aceeasi parte cu tumora
adenopatii axilare, supraclaviculare
extensia ganglionar i la plexurile nervoase
retractii; aspectul cojii de portocala,
modificarea mamelonului sau scurgeri sero-hematice datorate ulceratiei
roseata, scuame, cruste, ingrosarea mamelonului sau a pielii de pe san
1

crestere rapida, sunt invazive si au efect distructiv asupra tesuturilor din jur
dau metastaze
2.Explorarea leziunilor mamare

Mamografia este cea mai buna metoda radiologica disponibila astazi fiind folosite ca
screening pentru a detecta precoce cancerul de san incipient, nesuspectat.
Se sugereaza controlul annual pentru femeile cu varsta mai mica de 50 de ani
comprimarea sanului ajuta la obtinerea de imagini clare
Se vor examina comparativ ambii sani, urmarindu-se prezenta asimetriei,
calcificarilor, numarul lor, mase tumorale la care se va preciza conturul, localizarea,
dimensiunea, densitatea.
Indicatii:
Tumori unice izolate, depistate clinic, sau prin autoexaminarea sanilor
Palparea unei formatiuni nodulare intr-un san cu chisturi multiple
Urmarirea evolutiei unui cancer de san aflat in tratament
Control la distanta al sanului postmastectomie
pacienti asimptomatic- microcalcificari - cu margini bine definite: benigne,
pacienti simptomatici = mase tumorale - margini neregulate: maligne
Ecografia la nivelul sanului
Metoda neiradianta poate fi folosita si n cazul femeilor nsarcinate
nu este utilizata ca si metoda de screening
este utilzata pentru pentru investigarea formatiunilor tumorale depistate de
mamografie sau palpare, diferentierea formatiunilor chistice de cele solide
explorarea formatiunilor tumorale mamare ce nu pot fi evaluate prin mamaografie
explorarea ganglionilor axilari
ghidarea biopsiei in formatiunile chistice

Punctia cu ac fin
Metoda cea mai rapida si usoara, indicata in cazul leziunilor suspecte, descoperite la
examenul clinic sau mamografic
Poate fi ecoghidata in cazul leziuniloe< 6-7 cm, nepalpabile, descoperite ecografic
sunt prelevate celule din scurgerea mamelonara sau din masa suspecta,
este urmata de analiza citologica a frotiului, frotiul negativ se repeta
orice nodul mamar trebuie considerat pentru biopsie chiar daca mamografia este
negativa

Biopsia
biopsia cu excizie va fi efectuata pentru formatiunile de mici dimensiuni ce pot fi
excizate complet, cu marginile chirurgicale de siguranta. In cazul leziunilor benigne
poate fi considerate o metoda terapeutica
biopsia sub ghidaj mamografic se efectueaza in cazul leziunilor nepalpabilein
scopul recoltarii unui fragment ce urmeaza a fi examinat anatomo-patologic
biopsia cutanata in boala Paget
biopsia ganglionara axilara in adenopatii fara prezenta unei tumori primare
palpabile la nivelul sanului sau pentru stadializare in cazul invaziei ganglionilor
supracalviculari sau axilari controlaterali

3. Principii de tratament in cancerul mamar


Tratament conservator:
Mastectomia partiala
o indepartarea tesutului tumoral in limite oncologice avand avantaj cosmetic
Este urmata de limfadenectomie, disectie axilara pentru stabilirea prognosticului
Mastectomia radicala presupune ndeprtarea complet a snului, disectia
ganglionilor limfatici axiali. Rar utilizata, doar in cazul tumorilor voluminoase,
aderente la muschii pectoral; adenopatii voluminoase.

Mastectomia profilactic presupune ndepartarea unuia sau a ambilor sni.

Urmatoarea etapa = radioterapia ce va fi efectuata asupra sanului cat si a ariilor


ganglionare regionale, cu protectia pe cat posibil a tesuturilor normale
Radioterapie preoperatorie: san si arii ganglionare
Postoperatorie: arii ganglionare, mai rar peretele thoracic

Chimioterapia Se adreseaza bolii sistemice distrugand celulele plecate in circulatie in


scopul limitarii riscului invaziei catre alte organe; poate fi administrat oral sau
injectabil.
indicata in formele de boala cu metastaza la distanta, cat si stadiilor precoce, operabile
Permite restrangerea interventiilor mutilante, ameliorarea supravietuirii
Monochimioterapia
rar utilizata, in caz de hormonorezistenta, la pacienti varstnici > 70 ani
Polichimioterapia este mai eficienta
Radioterapia paleativa se aplica in cancerele cu invazie locala inoperabile,
metastaze la distanta in scopul ameliorarii simptomatologiei si a opri extensia
tumorala
Hormonoterapia Hormonoterapia la pacienteleaflate n premenopauz
Standardul terapeutic combinaia tamoxifen +/- inhibiie ovarian
Folosirea supresiei ovariene analogi de GnRH. ca unic metod de tratament dac pacienta dorete prezervarea fertilitii.
In caz de ovariectomie bilaterala: tamoxifen = 20-40 mg/zi, administrare
continua, timp de 5 ani sunt si unele controverse
Hormonoterapia la pacientele aflate n postmenopauz
Sunt indicate tamoxifenul (TAM) si inhibitorii de aromataza (IA)
initerea hormonoterapiei cu tamoxifen se face dup ncheierea chimioterapiei
adjuvante
in stadiile avansate ale bolii:
progestative de sinteza: medroxiprogesteron acetat pana la 500 mg/zi
megestrol 160 mg/zi
3

B.CANCERUL DE COL UTERIN


1.Pap-testul-generalitati, recoltare, interpretare
1. Testul Babes Papanicolau:
initiat in 1928 la Bucuresti de catre Victor Babes si Constantin Daniel ;
lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut
Nu este un test diagnostic; Este un test screening bazat pe recoltarea celulelor ce se
descuameaza de pe suprafata colului uterin;

permite identificarea celulelor anormale, leziuni precanceroase sau canceroase,


pentru a descoperi unele semne de infectie provocate de bacterii, fungi, protozoare
sau virui (HPV) de la nivelul tractului genital.
Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:
pacienta va fi invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48/h inainte de efectuarea
testului si sa nu foloseasca ovule intravaginale
- confirmarea identitatii pacientei; - se explica procedura pacientei si va fi asezata
pe masa ginecologica; Sursa de iluminare adecvata corespunzator
Recoltarea se va efectua la mijlocul ciclului menstrual, iar in cazul infectiilor dupa
tratarea acestora; Recoltarea se va efectua cu ajutorul unei periute sau a unei
spatule de lemn, prin rotire blanda, raclaj suficient de energic incat sa contina celule
din toata zona de transformare: endocol, exocol, fundul de sac Douglas;

Etalare uniforma: -dintr-o singura miscare , -prin rotirea periei endocervicale


- se completeaza formularele de laborator cu datele clinice ct mai complete ale
pacientei: vrsta, data ultimei menstruaii, data recoltrii, antecedente medicale,
tratamente, metode de contracepie, rezultate anterioare ale Pap testului apoi se
trimit probele la laborator
Exista si o alta modalitate de a face testul Babes - Papanicolau : celulele sunt
recoltate cu o periuta speciala care apoi se introduce intr-un flacon cu un mediu
special de cultura, se inchide ermetic si se trimite la laborator.

Examinare anuala in cadrul femeilor ce prezinta anumiti factori de risc: activitate


sexuala cu debut precoce, parteneri multipli, istoric de BTS,diagnostic de cancer de
col uterin sau test Papanicolau ce indica celule precanceroase
Pentru varste cuprinse intre 21-29 de ani = se recomanda efectuarea testului la 2-3
ani
Varste peste 30 de ani: se recomanada repetarea la 3-5 ani, in functie de rezultatele
testelor anterioare si de factorii de risc.

Interpretare: rezultatelor :
clasa I - celule normale
clasa II - celule cu modificari minore benigne
clasa III - pot aparea celule anormale,dar nu este sigura benignitatea sau
malignitatea - sunt necesare si alte examene pentru stabilirea diagnosticului
4

clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic izolate


clasa V - prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate
clasificarea Bethesda 2001 modificrile celulare induse de HPV
L-SIL: - leziune intraepiteliale scuamoase de grad scazut fr potenial invaziv.
HSIL: leziuni intraepiteliale scuamoase cu risc inalt;
o
o

necesit confirmare imediat prin colposcopie i biopsie.


CIN 1= displazia uoar

CIN 2, CIN 3=Displazii intraepiteliale moderate si severe;

CIN 4 = displazie severa

CIS = cancer in situ

2.Forme clinice = CANCERUL DE COL UTERIN


Macroscopic, tumora poate imbraca urmatoarele aspecte:
Leziune exocervicala, conopidiforma, friabila, sangerand usor la atingere,
Leziune ulcerativa ce erodeaza o parte a exocolului si chiar a fundurilor de sac
vaginale, avand un crater intins din care se scurge secretie purulenta, fetida.
Leziune vegetanta
Leziune infiltrativa - pierderi de substanta cervicala la nivelul exocolului, cu margini
neregulate si cu proeminente dure.
Tratament profilactic
Screening la femeile 20-65 ani o data pe an cand citodiagnosticul e normal
citodiagnosticul e anormal se face colposcopie, testare HPV, biopsie
vaccinul HPV, sutura leziunilor cervical postpartum
combaterea fumatului
TRATAMENT CURATIV- CANCERUL DE COL UTERIN
-st.0: - histerectomia totala simpla - la femeile care nu vor copii;
- conizatia/amputatia de col - la femeile care vor copii;
-st.I, II - asociere RT CHT si chirurgie
Radioterapia:
Terapia intracavitara in stadii precoce
Iradierea pelvina externa inaintea insertiilor intracavitare, in cazul tumorilor
voluminoase

Radioterapia postoperatorie este recomandata in cazurile cu risc persistent de


boala

Chirurgie: limfadenocolpohisterectomie totala largita - tip Wertheim - principala


metoda a tratamentului chirurgical, considerata superioara radioterapiei; biopsie
ganglionara
St.III RT: RT endocavitara si exocavitara + CHT
St. IV: RT+CHT paleativ: - combaterea simptomelor, reducerea volumului tumoral;
eradicarea micrometastazelor;

C. ADENOCARCINOMUL DE ENDOMETRU
1. Factori de risc
Varsta = cronologica, pubertate, menopauza
6

Menopauza dupa 52 de ani creste riscul de 2,4 ori datorita ciclurilor anovulatorii
Cancerul endometrial considerat o afectiune caracteristica postmenopauzei,
Paritatea - nulipare = risc crescut comparativ cu femeile care au nascut;
Infertilitatea si starile care induc cresteri ale estrogenilor endogeni = determina
hiperplazii ce se pot transforma in adenocarcinoame
Contraceptivele orale si contaceptia intrauterina scad riscul cu 50%
Terapia hormonala de substitutie - risc principal; se recomanda obligatoriu
control prin biopsia endometriala in cazul sangerarilor, sau control endometrial anual
in cazul cand nu exista sangerare
Tratamentul cu Tamoxifen ( adm. pt. cancer mamar) efect carcinogen asupra
tesutului endometrial in cazul utilizarii indelungate
Hiperplazia endometriala
o

Hiperplazia simpla chistica aspect benign,prezinta atipii citologice

Hiperplazia adenomatoasa aspect benign, prezinta atipii citologice

Hiperplazia atipica - leziune precanceroasa autentica progresie spre carcinom;


Terapia cu progestative eficienta in cadrul hiperplaziilor fara atipii
Histerectomie totala dupa varsta de 40 de ani in cadrul hiperplaziilor adenomatoase
Alti factoi de risc: Obezitatea risc major; DZ
Fumatul, grasimile, rasa mortalitate crescuta la femeile de culoare
istoricul familial istoricul de cancer mamar sau de colon,
2.Diagnostic Simptome:sangerari perimenopauzale, persistente sau recurente
sangerari uterine postmenopauza
in menopauza: hidroree, leucoree cu aspect sanguinolent, piometria,
durerile pelvine simptom tardiv
anamneza: istoric familial, tulburari menstruale, infertilitate, tratamente hormonale
anterioare sau in curs, interventii chirurgicale,
examenul ginecologic: atrofie vaginala legata de varsta, col uterin normal, sangerari
endouterine
examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala marimea, mobilitatea
si consistenta uterului, induratii, formatiuni la nivelul fundurilor de sac vaginale
examene paraclinice:
biopsia endometriala: metoda de elctie in realizarea diagnosticului;
este contraindicate in sarcina, stenoza colului, infectii
7

histeroscopia evalueaza sediul si extinderea leziunii, vizualizeaza istmul, orificiile


tubare, canalul cervical
ecografia arata ingrosarea anormala a endometrului; postemnopauza: 4-5 cm =
normal; 8 cm = patologic
3.Tratament
Chirurgical: Histerectomia totala abdominala cu anexectomie bilaterala in stadiul I, grad
1, Histerectomia totala abdominal cu anexectomie bilaterala in stadiul II +
limfadenectomie biopsie unilaterala pentru stabilirea prognosticului pelvin; Histerectomia
totala abdominala cu anexectomie bilaterala in stadiul III, IV + radioterapie postoperator
Radioterapia postoperator, pentru ganglionii pelvini, paraaortici si vagin
o Tratament unic in cazuri inoperabile; St. II, IV, cu boala avansata local
Hormonoterapia = cu agenti progestativi sintetici medroxiprogesteron
Chimioterapia = indicate in stadiile II-IV, boala recurenta si cazurilor cu prognostic
nefavorabil; Prognosticul bun - diagnostic rapid datorita aparitiei sangerarilor
D. TUMORILE OVARULUI
Tumorile ovariene nu au o simptomatologie specifica prezinta o evolutie latenta
in marea cavitate peritoneala ceea ce explica diagnosticul in stadii tardive
Apar semne din sfera digestiva:
- Durere la nivelul etajului abdominal inferior
- Inapetenta
- Scadere ponderala
- Balonari post prandiale(meteorism abdominal)
- Tulburari ale tranzitului
- Greaturi, varsaturi
- Paloare caracteristica
Elemente de malignitate :
Prezenta lichidului de ascita,mai ales hemoragic
Palparea ovarelor bilareral in postmenopauza
Capsula rupta
Aderente la org vecine
Suprafata cu vegetatii
Implante tumorale peritoneale
Consistenta solida, semisolida, aspect neuniform al tumorii, vegetatii intrachistice

2. Principii de tratament
Punctia cu ac fin din lichidul de ascita sau
Laparotomia mediana exploratore cu prelevare de lichid pt confirmarea diagnosticului

Tumori ovariene benigne:tratament


chistectomie, ovarectomie, anexectomie
-in cazul chisturilor functionale = terepia cu estroprogestative

Tumori ovariene maligne: tratament


TRATAMENT CHIRURGICAL
Scopul este reducerea tumorala sub 2 cm
Second- look- evaluare, tratament
In stadiul I tratamentul este reprezentat de histerectomie, ablatia tumorii,
anexectomie bilaterala omentectomie partiala , apendicectomie
8

In stadiul IA se realizeaza ANEXECTOMIE UNILATERALA


In stadiul II se realizeaza histerectomie, ablatia tumorii, omentectomie,
limfadenectomia si instilare de P32.

Re-explorare chirurgicala = se aplica pacientelor la care s-au aplicat


chimioterapice, in urma unui tratament chirurgical primar si care nu prezinta semne
clinice sau radiologice de boala

Chimioterapia = tratament standard al cancerului ovarian. Se poate realiza mono sau


polichimioterapie cu taxani
Chimioterapia intraperitoneala prin dializa sau subcutanat
Interferoni
Instilatii cu P32
Terapia genica cu virus herpes simplex.

E. FIBROMATOZA UTERINA
1.Diagnostic clinic, paraclinic

Def. tumora benigna incapsulata, rezulta din proliferarea anormala acelulelor uterine
tinere, ulterior apare tesutul fibros
Diagnostic clinic = deseori asimptomatic
Simptome variabile: hemoragii uterine - neregulate, hipermenoree, menometroragii, leucoree, dismenoree, dureri; constipatie
Simptome urinare: polakiurie, tenesme rectale,

Uterul retroversat marit de volum, forma neregulata, boselat, consistenta dura,


caracteristica, putin dureros
Colul deplasat fata de axul vaginului
Inspectia-abd deformare a peretelui abdominal
Palparea poate evidentia fibroamele voluminoase.
Inspectia vaginala cu valve- aspectul colului uterin, eventuala prezenta a
fibroamelor exteriorizate prin col, pozitia colului, existenta scurgerilor, prelevarea
frotiurilor pt exam citologic este obligatorie.

Diagnostic paraclinic:
Ecografia poate evidentia localizare, dimensiuni, numar, leziuni associate,
asocierea cu sarcina

Histeroscopia evideantiaza fibroamele submucoase si intracavitare, originea


sangerarii, face posibila rezectia terapeutica.
Poate fi: -Exploratorie Interventionala
Histersalpingografia lacune uterine, contur uterin neregulat al cavitatii;

Biopsie endometriala

Examene associate: - test de sarcina, urografie, RMN, CT

2.Posibilitati terapeutice - FIBROMATOZA UTERINA


Tratament medical se adreseaza in special hemoragiei si diminuarii volumului tumoral.
Nu este disponibil pe scara larga, Preparate scumpe
Fibroamele isi reiau cresterea la intreruperea tratamentului
Progestative de sinteza sunt CI in caz de antecedente trombo-embolice

Antigonadotrop danazol rar folosit

Agonisti GnRH - scump


Estrogeni in hemoragii grave datorita actiunii hemostatice prompte
Anti-estrogeni; Analogi LHRH blocheaza secretiile de FSH si LH
Antiprogesteron; Uterotonice
Hemostatice simptomatice; Tonice venoase
Tratament chirugical
Rezectia histeroscopica dimensiuni < 4 cm
Miomectomia extirparea tumorilor pastrand uterul si anexele
Miometrectomia se rezeca portiuni de miometru impreuna cu fibroame interstitiale

Histerectomia partiala

Histerectomia totala = dupa 40 de ani


Embolizarea circulatiei metoda noua, ca alternativa a chirurgiei, reduce volumul
tumoral si diminueaza sangerarile

10

F. INFECTIILE APARATULUI GENITAL FEMININ


1.Conduita in cervicite
o Def. inflamatia mucoasei si submucoasei colului uterin indiferent de cauza: poate
fi asimptomatica sau insotita de leucoree
Tratament profilactic: - igiena corecta genitala si sexuala, evitarea traumatismelor
colului uterin, tratamentul corect al infectiilor vulvo-vaginale, prezentarea la examenul
ginecologic periodic.
o Curativ: Tratarea ambilor parteneri, in cazul infectiilor cu transmitere sexuala
In cervicita acuta - adm.
Antibioticului conform antibiogramei, asocieri de antibiotic in cazul recidivelor
In cervicita cronica:
general sterilizarea focarelor prin antibioterapie si tratamentul leziunilor restante
local administrarea de ovule continand antibiotic, antimicotice, vitamine A, E, cortizon si estrogeni;
Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical se face in primele zile dupa menstruatie, pentru a lasa timp
cicatricei sa se vindece pana la menstruatia urmatoare si a preveni infectiile.
Proceduri:
- electrocauterizarea (diatermocoaugularea),
- crioterapia - tesutul patologic este distrus pe o adancime de 3-4 mm, prin inghetare,
Vaporizare cu laser: celulele sunt vaporizate, fara a determina necroza tisulara, fara
escara si fara secretie ulterioara ca si in cazul electrocauterizarii
- electrorezectia: zona modificata este indepartata, cu posibilitatea efectuarii biopsiei.
Dupa interventie sunt interzise contactul sexual si spalaturile vaginale timp se 6
saptamani; CI. Metodei: sarcina, infectiile genitale.
Complicatii: hemoragia, reactivarea bolii inflamatorii pelvine
Conizatia sau amputatia colului in cervicite hipertrofice, ulcero-vegetante, displazii.
2. Endometrita diagnostic si tratament
Endometrita acuta
Diagnostic: Simptome clasice: durerea in hipogastru de intensitate variabila cu
iradiere sacrala, lombara, crurala, hemoragie intermenstruala, febra, si frisoane in
formele acute
La examenul fizic: leucoree, sangerare, endocervicita, uter moale si dureros la
palpare, sensibilitate la mobilizarea colului, semen de salpingita asociata
Tratament
Administrarea de antibiotic conform antibiogramei care va fi efectuata din continutul
cervical si/sau uterin
Extragerea DIU dupa cateva zile de la antibioterapie - preferabil la menstruatie
11

Endometrita cronica Diagnostic: febra intermitenta, dureri hipogastrice, scurgeri


vaginale seropurulente, menoragie

La examenul local: leucoree patologica, uter usor marit de volum, moale, dureros.
Diagnosticul de certitudine confirmat prin biopsie de endometru si culturi din
produsele patologice
Tratament
Administrarea de antibiotic pe cale generala conform antibiogramei
Chiuretaj uterin elimina cauza extinderii infectiei, prelevare bioptica
In piometrite dilatarea canalului cervical cu evacuarea puroiului
Chiuretaj bioptic fractionat practicat sub antibioterapie,
Tratamentul concomitant al cervicitelor vare intretin infectia
G. HEMORAGII DISFUNCTIONALE POST MENOPAUZA

-sunt hemoragii cu punct de plecare uterin fara cauza organica datorate tulburarilor
hormonale
-este important sa diferentiem daca este un simptom(in acest caz boala este alta)
sau o perturbare care conduce la sangerari uterine doar pe tulburari hormonale
-cea mai frecventa cauza de hemoragie genitala in postmenopauza este atrofia
endometriala, urmata de sangerarile determinate de terapia de substitutie.
-dintre toate femeile care au sangerari in postmenopauza in jur de 10% au cancer
endometrial.

-in postmenopauza o grosime a endometrului sub 4 sau 5 mm aproape ca exclude


posibilitatea de cancer endometrial.
Cauze de sangerare postmenopauza:
-Polipi, de obicei necancerosi.
-Atrofia endometrului;
-Hiperplazia endometrului;
-Cancerul endometrial;
Diagnosticul: pe baza simptomatologiei clinice, anamneza

la examenul fizic local: ovare si annexe-nepalpabile; col, uter normale =atunci


este vorba despre o cauza disfunctionala

-histeroscopia;
-dilatare si chiuretaj
-Ex ecografic endovaginal/pelvin
Tratament:
daca e vorba de polipi, tratamentul chirurgical este recomandat pentru extirparea lor.
12

atrofia endometriala poate fi tratata cu medicatie;


hiperplazia endometriala poate fi tratata cu progesteron.
Metode de tratament
1.chirurgical- chiuretaj uterin hemostatic sau in scop diagnostic
2.histerectomie - scoaterea uterului, apoi biopsie obligatoriu!
3.Progestative de sinteza 6-9 luni, nu estrogeni

13