Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cugetari Si Citate Ortodoxe
Cugetari Si Citate Ortodoxe
Dumnezeu
Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Du
mnezeu. ( Evagrie din Pont)
Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gndit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, da
r niciodata prin gndire. ( Norul Necunostintei)
Tocmai neputinta de a-L ntelege n toata ntregimea Lui este aceea care ne face sa-L n
telegem pe Dumnezeu n toata maretia Sa. ( Tertullian)
Dumnezeu este n afara tuturor, neramnnd n afara; este n toate, dar necuprins de ele;
este mai presus de toate, fara naltare; este mai jos de toate, fara coborre; este n
toate si, totodata, deasupra tuturor. ( Fericitul Augustin)
Daca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu. ( Sfntul Efrem Sirul)
Cunoastem firea divina prin lucrarile Sale. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Dumnezeu poate cte vrea, dar nu vrea cte poate. ( Sfntul Ioan Damaschin)
Dumnezeu este Ratiune si pricina ntregii miscari nencetate si toate ratiunile si au
n El stabilitatea neclintita si dinamismul fara de sfrsit. ( Nichita Stithatul)
Dumnezeu este nceputul, mijlocul si sfrsitul oricarui bine. ( Sfntul Marcu Ascetul)
n Sine, Dumnezeu este Gndire necunoscuta, Cuvnt negrait si Viata necuprinsa. ( Sfntu
l Maxim Marturisitorul)
Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al caru
i centru este pretutindeni. ( Fericitul Augustin)
A numi pe Dumnezeu nu este nimic altceva dect a arata prin cuvinte unele din nsusi
rile Sale. ( Origen)
Dumnezeu este al tuturor. ( Sfntul Ioan Scararul)
Dumnezeu este iubire. ( Sfnta Scriptura)
Fata Mea nu vei putea sa Mi-o vezi ! (Sfnta Scriptura)
Eu sunt Cel Ce sunt. ( Sfnta Scriptura)
Iisus Hristos
Dumnezeu S-a facut om, ca omul sa poata deveni dumnezeu. ( Sfntul Irineu )
Pentru aceea a venit Hristos n lume, ca sa cunoasca si sa nteleaga omul ct de mult l
iubeste Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
Misterul ntruparii Cuvntului poarta n sine semnificatia ntregii creatii sensibile si
inteligibile. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Cuvntul lui Dumnezeu S-a facut om, pentru ca tu sa nveti de la un om cum poate omu
l deveni dumnezeu. ( Sfntul Clement Alexandrinul)
Sfanta Treime nu este prezenta doar n nvatatura lui Hristos, ci e lucratoare n tot
ce face El. ( pr. Dumitru Staniloae)
n Hristos, locuieste dupa fiinta toata plinatatea Dumnezeirii. ( Sfntul Maxim Mart
urisitorul)
Dumnezeu era n Hristos, mpacnd lumea cu Sine. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
De Tatal ne apropiem prin Fiul. ( Sfntul Atanasie cel Mare)
Iisus Se face ascultator Tatalui, vindecnd propria noastra neascultare (...) si d
evine pentru noi modelul unei ascultari fara de care nu exista mntuire. ( Sfntul I
oan Damaschin)
Iisus ne-a mpacat, prin Sine, cu Tatal si ntre noi. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
n Hristos, Dumnezeu devine partas la conditia omului, pentru ca acesta sa aiba po
sibilitatea trecerii spre El. ( pr. Ion Bria)
Fiul lui Dumnezeu S-a ntrupat si, prin aceasta, a nceput recapitularea noastra n Si
ne. ( Sfntul Irineu)
N-ar fi fost mntuiti toti oamenii de Hristos, daca nu i-ar fi luat pe toti asupra
sa. ( Origen)
La Iisus poti privi, fara sa ncetezi sa-i privesti si pe ceilalti. ( Cresbron)
Ceea ce Si-a asumat Hristos, aceea a si vindecat. (firea umana - n.n.) (Dicton p
atristic)
Facdu-Se om, Cuvntul lui Dumnezeu a umplut de cunoastere firea umana golita. ( Sfnt
ul Maxim Marturisitorul)
Iisus Hristos, Temlul Cuvntului. ( Sfntul Ioan Damaschin)
Iisus este Dumnezeu pe pamnt si om n cer. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Asa cum, cnd mpreunezi doua lumnari, una se vede n cealalta, tot astfel cred ca se nt
pla cu cel care primeste nlauntrul sau pe Domnul Iisus. ( Sfntul Chiril al Alexand
riei)
(Iisus) ... n-a spus nimic fara parabole. ( Sfnta Scriptura)
Hristos a ridicat n om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adica la de
plina lui comuniune cu Dumnezeu si cu semenii. ( pr. Dumitru Staniloae)
Credinta n Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, este si credinta n Sfnta Treime. ( Serg
hei Bulgakov)
Iisus Hristos, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi ntr-o comuni
une ca de la om la om, ntr-o legatura interumana, umanizndu-ne deplin prin ndumneze
ire. ( pr. Dumitru Staniloae)
Iisus Hristos este Noul Adam, Ce nnoieste continuu lumea ntreaga. ( Sfntul Grigorie
Palama)
Natura omeneasca, prin Hristos, s-a naltat la cer. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
nvierea nu e doar lucrarea firii divine a lui Hristos, ci si a firii Sale umane nd
n Pogorrea Duhului Sfnt este ntrega Treime Care vine spre noi, si face lacasul n noi.
( Paul Evdokimov)
Duhul Sfnt se identifica n chip tainic cu persoanele umane (...). n El, vointa lui
Dumnezeu nu mai este ceva exterior; ea ne daruieste harul pe dinauntru, aratndu-S
e chiar n persoana noastra, atta vreme ct vointa noastra omeneasca ramne n acord cu v
ointa dumnezeiasca si conlucreaza cu ea, dobndind harul (...). Aceasta este calea
ndumnezeirii ajungnd la mparatia lui Dumnezeu adusa n inimi de catre Sfntul Duh nca
in aceasta viata de acum, caci Sfntul Duh este <ungerea mparateasca> asezata peste
Hristos si peste toti crestinii chemati sa domneasca mpreuna cu El n veacul ce va
sa fie. Atunci, Aceasta Persoana dumnezeiasca necunoscuta, Care nu-Si are chipu
l ntr-un alt ipostas, Se va arata n persoanele ndumnezeite : caci multimea sfintilo
r va fi chipul Sau. ( Vladimir Lossky)
Duhul Sfnt nu e absent din nici o faptura si, mai ales, din cele ce s-au nvrednici
t de ratiune. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Duhul lui Dumnezeu este sustinatorul tuturor lucrurilor, ele neexistnd prin sine,
ci unele n altele. ( pr. Dumitru Popescu)
Sfntul Duh desavrseste plenitudinea unitatii n diversitate si a diversitatii n unita
Mntuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu minile ntinse. El S-a sfrsit mbr
atisndu-ne. ( Sfntul Atanasie cel Mare)
Crucea este poarta tainelor. ( Sfntul Isaac Sirul)
Crucea are multe ntelesuri (...) trebuie sa numim latime divina emanatia infinit
de larga a lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care se ntinde
peste toate, iar adncime, taina nepatrunsa de nimic din cele existente. ( Sfntul
Dionisie Areopagitul)
Prin linia verticala, Crucea l arata pe Dumnezeu, (...) iar prin linia orizontala
se arata toata zidirea n atrnare desavrsita de Dumnezeu, neavnd al suport al existe
ntei sau alta baza afara de Dumnezeu. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea. ( pr. Nicolae Steinhardt)
Crucea, (...) mijlocirea catre Dumnezeu a celor muritori. ( Acatistul Sfintei Cr
uci)
Orice fapta buna este o cruce. ( Sfntul Marcu Ascetul)
Crucea este puterea lui Hristos care, asumata de noi, poate transforma lumea n pa
radis. ( pr. Dumitru Staniloae)
Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul ntretaierii celor doua planuri, e
unirea dintre spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi: duhovnic
easca si pamnteana. Ea ne rezuma, ne recapituleaza, ne reprezinta grafic si cardi
nal, ne expune n dubla - paradoxala, perpendiculara, fundamentala - noastra solem
na si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer. ( pr
. Nicolae Steinhardt)
Singurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta um
ana, ne este oferit de taina care constituie fondul nsusi, inima revelatiei crest
ine - Taina Crucii. ( pr. Alexander Schmemann)
Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer
prin comoditate. ( Sfntul Isaac Sirul)
Crucea, (...) izvor de tamaduire, (...) usa Tainelor, (...) arma pacii, (...) ve
selia sufletului meu. ( Acatistul Sfintei Cruci)
n acest semn, vei nvinge ! (Constantin cel Mare a vazut pe cer o cruce cu aceasta
inscriptie)
Providenta
Omul trebuie sa colaboreze n mod continuu si liber cu harul dumnezeiesc. ( Sfntul
Maxim Marturisitorul)
Fii totdeauna cu Dumnezeu, daca vrei ca Dumnezeu sa fie totdeauna cu tine. ( Sfnt
ul Ioan Gura de Aur)
Dupa fire, El este n afara tuturor lucrurilor, dar prin lucrarile Sale, este n toa
te. ( Sfntul Atanasie cel Mare)
Dumnezeu, n Sine, este o unitate nedistincta. El si iese din Sine pentru scopurile
lumii. ( Sabelie)
Nici un folos nu vine din lucrarea omului, fara nrurirea de sus. ( Petru Damaschin
)
Fiecare din noi e ajutat de celalalt n mod providential. ( Sfntul Marcu Ascetul)
De ar fi cineva chiar si Petru sau Pavel sau Iacov sau Ioan si i-ar lipsi ajutor
ul dumnezeiesc, usor ar fi nvins; s-ar mpiedica si ar cadea. ( Sfntul Ioan Gura de
Aur)
Dumnezeu, nu doar ca nu lasa sa fim ispititi peste puterile noastre, dar ne si a
juta, chiar n ispita, ne sprijina si ne ntareste, daca noi facem ce se cuvine din
partea noastra si nu ne lipseste bunavointa, nadejdea n El si rabdarea. ( Sfntul I
oan Gura de Aur)
Dumnezeu ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare dect cea cu care le primi
m noi. ( Sfntul Grigorie de Nazianz)
Am vazut case si m-am gndit la arhitect; am vazut lumea si am nteles Pronia; am va
zut corabia fara crmaci scufundndu-se; am vazut oamenii neispravind nimic fara Dum
nezeu; (...) am nteles ca toate exista prin rnduiala Domnului. ( Sfntul Efrem Sirul
)
Fara ndoiala ca Dumnezeu rnduieste faptele noastre mai bine dect am putea-o face no
i nsine. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Corect este sa se spuna ca toate lucrurile sunt n Dumnezeu si nu Dumnezeu n toate
lucrurile. ( Fericitul Augustin)
Chiar daca noi ne departam de Dumnezeu, Dumnezeu ramne aproape de noi. ( Sfntul Io
an Gura de Aur)
Vita care aduce rod, Dumnezeu o ngijeste ca si mai multa roada sa aduca.
(Sfnta Scriptura)
Omul
Omul e o fiinta ce se caracterizeaza prin apartenenta la doua lumi, o fiinta ce
nu poate fi cuprinsa n ntregime n lumea naturala a necesitatii, transcendndu-se ca f
iinta empiric data si manifestnd o libertate care nu poate fi dedusa din aceasta
lume. ( N. A. Berdiaev)
Omul nu este doar o fiinta finita, cum vrea sa afirme gndirea contemporana, ci si
o fiinta infinita; el este infinitul sub o forma finita, sinteza finitului si a
infinitului. Insatisfactia omului n fata finitului, aspiratia sa catre infinit s
unt manifestari ale divinului n om, sunt marturia omului n ceea ce priveste existe
nta lui Dumnezeu si nu doar a lumii. ( N. A. Berdiaev)
Omul este un infinit n virtualitate, omul este facut pentru infinit, dar nu este
infinit n sine. Devine infinit n legatura cu Dumnezeu. ( pr. Dumitru Staniloae)
n viziunea filocalica, omul constituie prin sufletul si trupul sau inelul de lega
tura ntre lume si Dumnezeu. Menirea lui a fost aceea de a se nalta cu lumea spre D
umnezeu, ca sa participe la eternitatea Creatorului , ca sa nu moara. ( pr. Dumi
tru Popescu)
Omul a primit din partea lui Dumnezeu porunca sa stapneasca pamntul, dar cu doua c
onditii. Sa nu uite niciodata ca lumea peste care a fost pus stapn vine de la Dum
nezeu si nu poate exista fara Dumnezeu. (...) Att prin creatie, ct si prin mntuire,
omul nu se poate separa niciodata de Dumnezeu si de creatie. ( pr. Dumitru Pope
scu)
ntelege ca nlauntrul tau exista un al doilea univers mai mic, un soare, o luna si
stelele. ( Origen)
Omul : o corabie mica : dar acolo se afla lei si balauri, creaturi otravitoare s
i rautate, carari bolnave si prapastii fara fund. Dar sunt, de asemenea, si Dumn
ezeu si ngerii, viata si mparatia, lumina si Apostolii, cetatile ceresti si comori
le de har : acolo sunt toate. ( Sfntul Macarie)
Omul este singurul ratacit din creatie. ( Sfntul Atanasie cel Mare)
Omul este microtheos prin har. ( Sfntul Grigorie de Nyssa)
Dumnezeu vrea ntotdeauna sa Se ntrupeze n om, n cei care sunt demni de asta. ( Sfntul
Maxim Marturisitorul)
Dumnezeu a zidit pe om spre nestricaciune si l-a facut dupa chipul fiintei Sale.
( Sfnta Scriptura)
Chipul slavei Tale sunt, desi port urmele pacatului. ( Sfntul Grigorie de Nyssa)
Omul dinafara nu este dect o oglinda a celui dinlauntru. ( Sfntul Macarie)
Cel mai mare dusman al omului este el nsusi. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Nu omul cel vechi este om, ci omul cel nou. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Omul este un altar. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Omul este mai pretios dect cerul. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Sunt om prin fire si Dumnezeu prin har; prin dragostea Domnului. ( Sfntul Simeon
Noul Teolog)
Acesta e Omul ! (Inscriptia de pe Sfnta Cruce)
Copil
Lasati copiii sa vina la Mine ! (Sfnta Scriptura)
Fata - Femeie
Eva are totdeauna naravul ei : seduce. ( Sfntul Tihon)
Cel ce-si iubeste femeia, o va supune prin iubire. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Nimic nu poate modela mai bine sufletul unui barbat, dect femeia de lnga el. ( Sfnt
ul Ioan Gura de Aur)
Femeia credincioasa mntuieste pe barbatul necredincios. ( Sfnta Scriptura)
Casatorie
Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, duceti pna la capat crucea casatoriei. ( pr. Paisi
e Olaru)
Casatoria este conforma cu legea si cu Sfintele Scripturi cnd nu patima este cea
care trece naintea legii, ci cnd ceea ce este necesar satisfacerii reciproce si za
mislirii copiilor fixeaza casatoria n scopurile ei. Consimtamntul la casatorie va
fi cu adevarat cinstit cnd, nevoile casatoriei fiind cunoscute dinainte si temeli
a fiind asezata conform cu legile stabilite de Domnul, placerea mpreunarii sexual
e, care face din cei doi un singur trup, va fi consecinta nevoilor casatoriei ..
. Caci atunci cnd ratiunea, aflata n suflet, daca stapneste sufletele, le uneste cu
virtutea a ceea ce este necesar, pe buna dreptate, contopirea sufletelor este u
rmata, n mod legitim, de cea a trupurilor n care salasluiesc. ( Sfntul Vasile cel M
are)
Nunta pastreaza sfintenia. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Caminul este o mica Biserica. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Nimic nu uneste viata noastra att de strns si de puternic ca dragostea dintre barb
at si femeie. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Familie - Parinti
Dupa Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni att de mult ca pe mama. ( Fericitul Ieronim)
Adevarata mama nu este cea care-i da viata copilului, ci buna crestere. ( Sfntul
Ioan Gura de Aur)
Toti suntem fiii unei mari familii. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Barbatul si femeia nu sunt doi oameni, ci unul singur. Jumatatea ntregului nu poa
te face copii. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Noi l numim pe Dumnezeu <Tata>, dar El ne-ar putea raspunde : <Daca tu ai fi fiul
meu, ar trebui ca viata ta sa fie dupa nsusirile Mele. Altfel, Eu nu recunosc n t
ine icoana Fiintei Mele.> (Sfntul Grigorie de Nyssa)
Conditia umana
Proprie fiintei umane este comuniunea. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Firea noastra bolnava, decazuta si moarta avea nevoie sa fie vindecata, ridicata
si nviata. ( Sfntul Grigorie de Nyssa)
Voi ati fost rascumparati cu un pret. Nu va faceti dar robi oamenilor. ( Sfnta Sc
riptura)
Spirit
Viata spiritului este tainica. ( N. A. Berdiaev)
Suflet
mparatia lui Dumnezeu este nlauntrul vostru. ( Sfnta Scriptura)
Pentru omul care se roaga n sufletul lui, lumea ntreaga este o biserica. ( Silvan
de la Muntele Athos )
Vreti sa aflati valoarea sufletului ? Ascultati n ce a constat rascumpararea lui
Trup
Daca trupul nostru este <templul Duhului Sfnt>, cum sa ntraznim noi sa tinem acest
templu nengrijit, n mizerie ? (Nicodim Patriarhul Romniei)
Neputinta trupului trebuie sa dea o noua putere sufletului nostru. ( Sfntul Ioan
Gura de Aur)
Hraneste-ti trupul, dar nu-l omor prin lacomie ! (Sfntul Ioan Gura de Aur)
Toata viata sufletului se reazema pe trup. ( Tertullian)
Trupul nostru cel muritor se va preschimba, muritorul se va mbraca n nemurire, iar
n locul nevoilor va intra o pace sigura si un statornic repaos al vietii. ( Sfntu
l Ioan Gura de Aur)
Asa cum aici se vede sufletul prin trup, tot asa acolo, n viata viitoare, se va v
edea trupul prin suflet. ( Sfntul Grigorie Palama)
Destin
nteleptul si conduce steaua, ignorantul este condus de ea. ( Toma d'Aquino)
Nelinistile si tulburarile vietii nu vin din schimbarea norocului, ci cauzele ac
estora sunt n noi nsine si n puterea sufletului nostru. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Menire
ncerc sa obtin ca divinul care se afla n noi sa se ridice pna la divinul Care exist
a n Univers. ( Plotin)
Pe calea lui Dumnezeu, a sta pe loc nseamna a da napoi. ( Bernard de Clairvaux)
Primii oameni n-au fost ziditi nici nemuritori, nici muritori, ci n atare de a aj
unge fie la moarte, fie la nemurire, dupa ascultarea fata de Dumnezeu. ( Sfntul T
eofil al Antiohiei)
Pentru Tine ne-ai creat, Doamne, si inima noastra nu-si gaseste pacea pna cnd nu s
e odihneste n Tine. ( Fericitul Augustin)
Isihastul este cel care aspira sa circumscrie Imaterialul nlauntrul trupului. ( S
fntul Ioan Scararul)
Slava spre care e chemat omul este aceea de a deveni tot mai mult asemenea cu Du
mnezeu, cu ct devine mai mult om. ( pr. Dumitru Staniloae)
Cauta-L pretutindeni pe Cel ce este pretutindeni. ( Sfntul Ioan Damaschin)
n catedrala imensa care este lumea lui Dumnezeu, fiecare om, savant sau muncitor,
este chemat sa lucreze ca preot al ntregii sale vieti, sa transforme umanul ntr-o
ofranda si un imn de slava. ( Paul Evdokimov)
Orice om de rnd, care L-a aflat pe Dumnezeu, l poate arata prin felul lui de viata
, marturisindu-L n toate. ( Tertullian)
Fiti mica reflexie a unei mari Lumini ! (Sfntul Grigorie de Nazianz)
Mntuire
Lumea toata n-o avem pentru nevoile trupesti. ( Sfntul Simeon Noul Teolog)
Totul este facut spre binele nostru, pentru mntuirea noastra. ( Sfntul Ioan de Kro
nstadt)
Sfintirea si transfigurarea omului n Hristos, prin Duhul Sfant, constituie cheia
de bolta a spiritualitatii rasaritene. ( pr. Dumitru Popescu)
Lucrarea mntuitoare asupra ntregii umanitati nu este dect o prelungire a lucrarii mn
tuitoare a lui Hristos asupra firii Lui omenesti. ( Dicton patristic)
ndumnezeirea este desavrsirea si deplina patrundere a omului de Dummnezeu, dat fii
nd ca n alt chip el nu poate ajunge la desavrsire si deplina spiritualizare. ( pr.
Dumitru Staniloae)
Primul om era chemat, dupa Sfntul Maxim Marturisitorul, (...) sa reuneasca Raiul
cu restul pamntului, adica purtnd totdeauna n el nsusi Raiul, ntr-o comuniune statorn
ica cu Dumnezeu, el trebuia sa transforme tot pamntul n Rai. Dupa aceea, trebuia s
a desfiinteze conditiile spatiale nu numai pentru mintea, ci si pentru trupul sa
u, adunnd pamntul si cerul, toata lumea vazuta. Depasind marginile lumii sensibile
, trebuia sa patrunda n lumea inteligibila printr-o cunoastere egala cu cea a duh
urilor ngeresti, ca sa reuneasca n el nsusi lumea inteligibila si lumea sensibila. n
sfrsit, neavnd n afara lui dect numai pe Dumnezeu, n-ar mai fi ramas omului dect s s
daruiasca n ntregime Lui, ntr-un elan de dragoste, redndu-I universul ntreg unit n f
inta omeneasca. Atunci Dumnezeu nsusi S-ar fi dat la rndul Sau omului, care ar fi
avut n virtutea acestui dar, adica prin har, tot ceea ce Dumnezeu poseda prin fir
ea Sa. n felul acesta, s-ar fi ndeplinit ndumnezeirea omului si a ntregii lumi creat
e. Aceasta sarcina prescrisa omului nefiind mplinita de Adam, o putem ntrezari pri
n lucrarea lui Hristos, al doilea Adam. ( Vladimir Lossky)
Sa devenim dumnezei din pricina lui Hristos, asa cum El S-a facut om din pricina
noastra. ( Sfntul Grigorie de Nazianz)
Dumnezeu ne permite sa fim fata n fata cu El, nu prin enigme. El se apropie de ce
i care merita si se identifica cu ei, ba chiar se ntrupeaza n ei, astfel ca, la rnd
ul lor, ei salasluiesc cu trup si suflet n El. ( Sfntul Grigorie Palama)
n veacurile fara sfrsit, noi ne vom odihni n Dumnezeu si Dumnezeu se va odihni n noi
. ( Sfntul Macarie)
n acest chip vietuind (dupa legile Sfintilor Parinti - n.n.), nu vom muri de moar
tea neascultarii, ci vom trai n dreptate si vom cstiga mparatia cerurilor. ( Sfntul
Teodor Studitul)
Facnd cele placute lui Dumnezeu, mai nti ne vor folosi noua, caci asa vrea Dumnezeu
, sa dorim binele fratilor nostri si mntuirea tuturor oamenilor mai mult dect pe a
noastra. ( Sfntul Teodor Studitul)
Viata si moartea mea depind de ceilalti, caci, daca l-am cstigat pe aproapele meu
, L-am cstigat pe Dumnezeu. ( Sfntul Antonie cel Mare)
Mntuirea este numai lucrarea harului. ( Fericitul Augustin)
A imita pe Hristos nu cere timp, nici mestesug, ci doar intentie bina. ( Sfntul I
oan Gura de Aur)
Dumnezeu ne-a facut fara de noi, dar ne va mntui numai cu noi. ( Fericitul August
in)
Mntuirea este, n acelasi timp, si lucrarea lui Dumnezeu si a noastra. ( Sfntul Ioan
Gura de Aur)
Mai mult ne ajuta Dumnezeu n mntuire dect ne strica diavolul n pierzanie, pentru ca
dragostea lui Dumnezeu este mai mare dect ura diavolului. ( Origen)
Dumnezeu este ascuns n poruncile Sale, iar cei ce-L cauta, l gasesc doar n masura mp
linirii lor. ( Fericitul Augustin)
nceputul si sfrsitul mntuirii este dragostea. ( Sfntul Antonie cel Mare)
Esti desavrsit atunci cnd, n locul tau, l preferi pe aproapele. ( Avva Iacov)
A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriun
de. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu S-a facut totul pentru tine, asa ca fa-te si tu totul pentru El. ( Sfntu
l Ioan de Kronstadt)
Dragoste
33 Unde este iubire, acolo este Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
Nu n unirea trupurilor sta necuratia, ci n cugetele si n intentia oamenilor. ( Sfntu
l Ioan Gura de Aur)
Trebuie sa facem totul prin iubire si nimic prin forta. Trebuie sa iubim mai mul
t supunerea dect sa ne temem de nesupunere. ( Francisc de Sales)
Pentru orice fapta de iubire pornita dintr-un suflet, acesta merita viata de vec
i. ( Toma d'Aquino)
Iubirea e tare pentru ca poate merge pna la moarte. ( pr. Dumitru Staniloae)
A-i iubi pe vrajmasi nseamna a-L imita pe Dumnezeu. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Dragostea schimba nsasi natura lucrurilor. n mna dragostei, toate devin bune. ( Sfnt
ul Ioan Gura de Aur)
33 A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii; a iubi cineva si pe vrajmas
i este un lucru al harului. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Dragostea este bucuria de a face altora bucurie. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Saracia sau bogatia nu pot nvinge dragostea, dar dragostea poate nvinge si saracia
si bogatia. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cea dinti si cea mai mare datorie a noastra este sa pastram ntre noi legatura drag
ostei. ( Nicodim Patriarhul Romniei)
Iubirea este principiul vietii si Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne reveleaza
Rugaciunea este bucurie sfnta, ce atrage spre sine mintea (...) revarsnd bucuria d
uhovnicesca si n trup. ( Sfntul Grigorie Sinaitul)
Cnd tu vorbesti n ascuns cu tine nsuti, cuvintele tale sunt cercetate n cer. De acee
a si raspunsurile ti vin de acolo. ( Sfntul Vasile Cel Mare)
Rugaciunea nu este urmarea meritelor noastre, ci a ndurarii lui Dumnezeu. ( Toma
d'Aquino)
Daca te vei ruga pentru toti, toti se vor ruga pentru tine. ( Fericitul Augustin
)
Inima cea mai milostiva este aceea care arde pentru toata faptura, pentru oameni
, pentru pasari, pentru demoni si pentru toata zidirea. ( Sfntul Isaac Sirul)
Nici fecioare, nici femei maritate, nici monah, nici mirean, ci o hotarre dreapta
cauta Dumnezeu. Si, primind-o ca pe nsasi fapta, trimite aceluia Duhul Sfnt pentr
u a lucra mpreuna cu el, pentru a ndrepta viata tuturor celor ce vor sa se mntuiasc
a. ( Sfntul Macarie)
Este necesar sa ne rugam cu evlavie, fiindca noi singuri, fara ajutorul lui Dumn
ezeu, nu avem puterea sa nvingem ispitele. (...) Rugaciunea este lucrul cel mai s
implu si, n acelasi timp, cel mai dificil. ( Sfntul Ioan de Kronstadt)
Ce sa faca Dumnezeu cu multumirile noastre, cnd cu faptele i aratam doar nemultumi
re ? (Sfntul Ioan de Kronstadt)
Rugaciunea este o stare de permanenta recunostinta. ( Sfntul Ioan de Kronstadt)
A-I multumi lui Dumnezeu cnd vntul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit; aI multumi nsa cnd este furtuna, atunci se arata adevarata recunostinta. ( Sfntul Io
an Gura de Aur)
Sa multumim n toate si pentru toate ! (Sfntul Ioan Gura de Aur)
Omul care-I multumeste lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el, nu simte ace
le rele. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cel ce se sileste sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la
aproapele sau, acela se sileste si sa iubeasca. ( Teofilact)
A descrie frumusetea omului nseamna a cnta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu
. n om este cuprinsa minunea : n gndire, atta inteligenta; n inima, atta iubire; n v
a, atta vointa. ( pr. Agatanghel Gutu)
Cel care se roaga este cu adevarat teolog. ( Evagrie din Pont)
Slava lui Dumnezeu este omul. ( Sfntul Irineu)
Unde se termina rugaciunea, ncepe pacatul. ( Sfntul Efrem Sirul)
Fratele Laurentiu era mai mult unit cu Dumnezeu n cadrul activitatilor sale obisn
uite, dect n timpul serviciilor religioase. Este o mare iluzie - spunea el - sa ne
imaginam ca timpul dedicat rugaciunii ar fi altfel dect restul zilei. ( pr. Kall
istos Ware)
Rugaciunea este prezenta lui Dumnezeu n toti si n toate. ( Sfntul Grigorie Sinaitul
)
Rugaciunea este, dupa fiinta ei, apropierea si unirea omului cu Dumnezeu; iar du
r. Constantin Galeriu)
Jertfa, n substanta ei spirituala, este iubire. (...) Jertfa e si constiinta; est
e cunoasterea precisa a unui tel superior caruia ma devotez. Nu este oarba, ci t
otdeauna este luminata de adevar. (...) Jertfa e, de asemenea, libertate. (...)
Jertfa, ca deschidere a noastra catre Dumnezeu si catre lume, ca autodaruire, es
te, n esenta, expresia cea mai deplina a iubirii care ne defineste fiinta. ( pr.
Constantin Galeriu)
Rastignirea este prima naltare ! (pr. Dumitru Staniloae)
Daca, n lume, este mai nti viata si apoi moartea, n Biserica lui Hristos este mai nti
moartea si apoi viata. ( Fericitul Augustin)
Eu sunt Pinea vietii, care S-a pogort din cer. Daca mannca cineva pinea aceasta, va
trai n veac. Si pinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care-L voi da pent
ru viata lumii. ( Sfnta Scriptura)
Cine si va pierde sufletul pentru Mine, acela l va afla. ( Sfnta Scriptura)
Libertate
Libertatea (...) nu este un drept, este o obligatiune. ( N. A. Berdiaev)
Esenta cea mai adnca a omului este libertatea sau vointa sa morala, si de aceea,
unirea existentiala cu Dumnezeu nseamna pentru om a-I preda n mod liber vointa sa.
( Vladimir Soloviov)
Libertatea omului e partea divina din el. ( Petre |utea)
Dumnezeu poate face orice n afara de a ne sili sa-L iubim. (...) Unde nu exista l
ibertate, nu poate exista iubire. ( Paul Evdokimov)
Ai fost creat liber si chemat spre libertate, asa ca nu te face robul petimilor
necurate ! (Avva Talasie)
Libertatea este asociata cu harul, e opera harului si puterea data omului de a s
e mentine n har, adica deasupra lumii si de a nu cadea sub lume. ( Teodoret al Ci
rului)
Acela este cu adevarat liber, care traieste pentru Hristos. El se afla deasupra
tuturor nenorocirilor. Daca el nsusi n-si va face rau, atunci niciodata altul nu
va fi n stare sa-i faca. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Doamne, fa-ma robul Tau, ca sa fiu cu adevarat liber ! (Fericitul Augustin)
Adevarul va va elibera. ( Sfnta Scriptura)
Preot - calugar
Martor mi este Dumnezeu : eu nu vreau dcect mntuirea voastra. ( Fericitul Augustin)
Exista un om n orice parohie, un om a carui familie este lumea ntreaga ; un om pe
care l chemi ca martor, ca sfatuitor sau ca sa te slujeasca n toate faptele solemn
e ale vietii ; un om fara de care nu se naste si nu moare nimeni ; care ia pe om
de la snul maicii sale si nu-l lasa dect n mormnt ; on om care binecuvnteaza sau sfi
nteste leaganul, patul conjugal si sicriul. Copiii se obisnuiesc sa-l iubeasca s
i sa-l respecte ; chiar necunoscutii l numesc tata al lor. La picioarel lui, cres
tinii si fac marturisirile cele mai ascunse si varsa lacrimile cele mai tainice.
El este mngietorul tuturor neajunsurilor sufletului si trupului, care vede, rnd pe
rnd, si pe bogat si pe sarac batnd la poarta sa : bogatul ca sa depuna milostenia
sa n taina, saracul pentru a o primi fara sa roseasca de rusine. Omul acesta nu t
ine de un rang social, ci deopotriva de toate clasele. (...) n sfrsit, un om care
stie tot, care are dreptul de a spune totul si al carui cuvnt cade de sus asupra
inimilor cu autoritatea unei misiuni dumnezeiesti si cu porunca unei credinte de
savrsite. (Fr. R. de Chateaubriand)
Calugarul este cel care, despartindu-se de toti, s-a unit cu toti. ( Evagrie din
Pont)
Iata (calugarii - n.n.) ngerii pamntului ... ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Turma lui Hristos se pastoreste cu fluierasul, nu cu batul, adica cu blndete, nu
cu asprime. Se pastoreste mai mult cu exemplul vietii preotului, nu numai cu pre
dica de la amvon. ( pr. Paisie Olaru)
Chiar daca voi nu plngeti, plng eu pentru voi. ( pr. Paisie Olaru)
Ceea ce fac, fac dupa propriile mele puteri, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru mnt
uirea oamenilor. ( Sfntul Ioan de Kronstadt)
Pe omul din afara usor l face cineva monah, dar pe omul dinauntru cu greu. ( Isic
hie Sinaitul)
Daca cineva l dispretuieste pe preot, imediat si Dumnezeu l va dispretui pe el. (
Sfntul Atanasie cel Mare)
Preotia se savarseste aici, pe pamnt, dar ea are rang ntre dregatoriile ce-resti.
(...) nsusi Hristos a ntemeiat aceasta slujire. El a stabilit ca, n timp ce suntem n
ca n trup, sa facem serviciu ngeresc. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Eu, privind de pe culmea, cam nzapezita, a celor 70 de ani, vad n rndurile pastoril
or de suflete munca rasplatita prin trezirea sentimentului religios si al evlavi
ei n cei pastoriti; vad rasplatirea ostenelilor pastorului prin dreptatea si darn
icia sufleteasca a celor pastoriti. ( Nicodim Patriarhul Romniei)
Eu sunt nesatios : nu vreau sa se mntuiasca doar ctiva, ci toti; caci numai unul d
aca se va pierde, eu ma pierd. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Precum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit si Eu pe voi ! (Sfnta Scriptura)
Sfinti
Respectarea vointei lui Dumnezeu este un act de sfintenie. Noi ne supunem vointe
i lui Dumnezeu, nu Dumnezeu vointei noastre. ( Avva Ioan Colov)
Sfintii au strabatut calea cea mai lunga pe care o poate strabate o fiinta umana
: calea ce duce de la iad la rai. Sau chiar o cale si mai lunga : calea de la d
iavol la Dumnezeu. (...) Sfintii s-au ntrupat n Hristos si s-au hristificat, nct au
izbutit sa nfaptuiasca ceea ce Dumnezeu a lasat ca tel existentei omenesti : ei a
u devenit <dumnezei dupa har> si <hristosi dupa har>, asa cum ne-a vestit ntr-un
mod att de expresiv Sfntul Simeon Noul Teolog. ( pr. Justin Popovici)
Unde este sfintenie, acolo este si curaj. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Admiram pe sfinti, nu att pentru ntelepciunea si iubirea lor pentru Dumnezeu n neca
zuri, ci, mai mult, pentru ca ei ramn la fel de rvnitori si dupa ce furtuna a trec
ut, lasnd loc linistii. (...) Nu e nici o minune cainta omului la necaz, tinut n f
ru prin frica, ci, dupa ce a trecut ncercarea, acesta sa continue n a-si arata ntele
pciunea sufletului. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Sfintenia vine din dragoste. Toti cei ce cred si iubesc cu adevarat sunt sfinti.
( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Desavrsirea omului este de a se socoti pe sine nedesavrsit. ( Fericitul Augustin)
Pacatosul se ascunde de Dumnezeu, sfntul se ascunde n Dumnezeu. ( Fericitul August
in)
33 Apropie-te de cei drepti si, prin ei, te vei apropia de Dumnezeu. ( Sfntul Isa
ac Sirul)
i cinstim pe sfinti, imitndu-i. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Maica Domnului
Ea nu L-ar fi putut purta pe Cuvntul lui Dumnezeu n trup, daca nu ar fi primit mai
nti Cuvntul lui Dumnezeu n inima. ( pr. Kallistos Ware)
Preasfnta Fecioara Maria, ea singura, seznd ntre Dumnezeu si oameni, pe Dumnezeu La facut Fiul omului, iar pe oameni i-a facut fiii lui Dumnezeu. ( Sfntul Nicodim)
Ct poate Dumnezeu cu puterea, poate si Maica Domnului cu rugaciunea. ( Dicton pat
ristic)
Cunoastere
Au ochi si nu vad. ( Sfnta Scriptura)
Omul este capabil a-L cunoaste pe Dumnezeu numai ntru atta ct i S-a revelat Dumneze
u. ( A. Comorosan)
Fara Dumnezeu nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu. ( Sfntul Irineu)
La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a gnd
i. ( Christos Yannaras)
Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai fi
Dumnezeu. ( Evagrie din Pont)
Fratilor, cta vreme v-am grait despre cele ceresti, toti ati adormit, iar cnd am nc
eput a nsira palavre, ndata v-ati trezit ... ( Everghetinos)
Cnd gndirea nu se mai mprastie printre cele din afara si nu se mai mprastie n lume, p
rin simturi, ea se ntoarce spre sine. Prin sine, mintea se ridica pna la contempla
rea lui Dumnezeu. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Cea mai mare dintre nvataturi este sa te cunosti pe tine nsuti; daca cineva se cun
oaste pe sine, l va cunoste si pe Dumnezeu. ( Sfntul Clement Alexandrinul)
Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul. ( Sfntul Isaac Sirul)
A-L ntelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinta. ( Sfntul Gri
gorie de Nazianz)
Uita de tine si cunoaste-ti sinele ! (Cuviosul Varsanufie)
Cunoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii. ( Sfntul Dionisie Areo
pagitul)
(Cunoasterea lui Dumnezeu nseamna patrunderea n - n.n.) ntunericul supraluminos al
Dumnezeirii. ( Sfntul Dionisie Areopagitul)
n contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu duhul
(...), iar aceasta experienta fericita si plina de bucurie (...) face ca mintea
sa treaca dincolo de toate lucrurile. ( Sfntul Grigorie Palama)
Din dragoste izvoraste cunoasterea. ( Talasie Libianul)
Cunoasterea existentei lui Dumnezeu este sadita n chip natural n noi. ( Sfntul Ioan
Damaschin)
Adevarata cunoastere poarta n ea pecetea dragostei. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Cunoastere nsemna a te uita pe tine, gndindu-te la Dumnezeu. ( Diadoh al Foticeii)
Sa cunoasteti dragostea lui Hristos, care ntrece orice cunoastere. ( Sfnta Scriptu
ra)
Adevar
Adevarul se identifica cu trairea sau experienta nemijlocita, iar teologia cu ve
derea lui Dumnezeu. ( Christos Yannaras)
Am avut revelatia ca nafara de Dumnezeu nu exista adevar. ( Petre |utea)
Adevarul este triumful Spiritului. Adevarul integral este Dumnezeu. Iar razele a
cestui adevar integral, adevar divin, adevar al Logosului, se rasfrng si asupra c
unoasterii fragmentare de ordin stiintific, ntoarsa spre realitatea universala da
ta, obiectiva. ( N. A. Berdiaev)
Adevarul este bine a se cauta ntru toate. ( pr. Ilie Cleopa)
Consimtamntul general fara adevar, o eroare veche. ( Sfntul Ciprian)
Atta adevar poate cuprinde cunostinta fiecaruia, cta siguranta i dau blndetea, smere
nia si dragostea. ( Sfntul Marcu Ascetul)
Cine nu iubeste adevarul, nu l-a cunoscut nca. ( Sfntul Grigorie de Nazianz)
Cnd noi nsinr nu suntem convinsi de adevar, cum sa-i convingem si pe altii ? (Sfntu
l Ioan Gura de Aur)
Cautarea fara patima duce la adevar. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Credinta este nceputul vietii, iar dragostea sfrsitul ei. ntre ele - adevarul. ( Sfn
tul Ignatie al Antiohiei)
Sunt unii (...) care nvata totdeauna, dar nu pot ajunge niciodata la deplina cuno
astere a adevarului. ( Sfnta Scriptura)
Cerceteaza inima ta, ispiteste-ti constiinta si, daca vei afla ceva de care sa-t
i para rau - si negresit vei afla - suspina atunci ntru marturisirea pacatelor, p
lnge ntru rugaciune si ngrijeste-te de moartea cea adevarata, adica de osnda sufletu
lui; caieste-te de pacatele tale (...) pentru vindecare. ( Sfntul Ioan Gura de Au
r)
Constiinta nu-i mai judeca pe cei care au ajuns n culmea virtutii sau n culmea vic
iului. ( Talasie Libianul)
Gndul curat nalta sufletul, cel murdar l coboara. ( Talasie Libianul)
n constiinta ncarcata, mai mult te sperie pierderea cerului dect chinul iadului. (
Sfntul Ioan Gura de Aur)
Sa-ti fie constiinta oglinda supunerii tale si-ti va fi de ajuns. ( Sfntul Ioan S
cararul)
Constiinta este ochiul lui Dumnezeu n sufletele noastre. ( Sfntul Cadoc)
Comunicare
Limba scrisorii nu trebuie sa fie lipsita cu totul de podoaba, dar nici strivita
de ornamentatie. ( Isidor Pelusiotul)
Orice cuvnt poate fi contrazis de alt cuvnt. Dar fapta cine poate sa o contrazica
? (pr. Serafim)
A sti sa taci este o virtute mai mare dect a sti sa vorbesti. ( Sfntul Ambrozie)
Cnd poti spune ceva folositor, fa-o atunci ! (Sfntul Ioan Gura de Aur)
Nu este nevoie de cuvinte multe. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cuvintele sunt cararile faptelor. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cnd viata ta e fulger, cuvintele tale sunt tunet. ( Fericitul Augustin)
Sa vorbim cautnd nu sa fim pe placul oamenilor, ci al lui Dumnezeu. ( Sfnta Script
ura)
Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Linistea este misterul lumii c
e va veni. ( Sfntul Isaac Sirul)
Educatie
Lucrarea dascalilor este mult mai grea si mai mare dect lucrarea minilor. ( Sfntul
Ioan Gura de aur)
nvatatura din constrngere nu e facuta sa ramna, dar cea care patrunde n suflet prin
dragoste si bunavointa, aceea ramne acolo pentru totdeauna. ( Sfntul Ioan Gura de
Aur)
Oricine doreste poate fi dascal, daca nu al altora, cel putin al sau. (...) Cel
ce cunoaste este ca si lumnarea aprinsa, de la care pot lua lumina mii de alte lu
mnari. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
nvatatura faptelor este mult mai vrednica dect cea a cuvintelor. ( Sfntul Vasile ce
l Mare)
Nu exista arta mai frumoasa dect arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar
figuri fara viata, dar educatorul creaza un chip viu; uitndu-se la el, se bucura
si oamenii, se bucura si Dumnezeu. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Copiii vor face n viata cele vazute la parinti. (...) Iar daca va fi cineva respe
ctuos si supus fata de parinti, va fi blnd si ngaduitor si fata de oameni. ( Sfntul
Ioan Gura de Aur)
Cresterea copiilor este treaba femeii. (...) Ea poarta numele de mama nu pentru
ca a nascut copiii, ci pentru ca i-a crescut. Nu natura, ci virtutea o face mama
. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Lasati copiii sa vina la Mine ! (Sfnta Scriptura)
nvataturile date cu forta nu pot dainui n suflete, pe cnd nvataturile primite n sufle
t cu placere si cu bucurie ramn de-a pururi. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Dumnezeu va avea ntotdeauna ceva ce sa-l nvete pe om, iar omul va avea ntotdeauna c
eva de nvatat de la Dumnezeu . ( Sfntul Irineu)
Ratiune
Gndurile celor neprihaniti nu sunt altceva dect dreptate. ( Sfnta Scriptura)
Religie
Nu exista teologie n afara de traire; trebuie sa te schimbi, sa devii un om nou.
( Vladimir Lossky)
A vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru si mai mare a te c
urati pentru Dumnezeu. ( Sfntul Grigorie de Nazianz)
Religia are un singur adversar : cultura. ( N. A. Berdiaev)
Religia este expresia unui mister trait. ( Petre Tutea)
Nu este de ajuns sa faci lumea religioasa. Adevarata credinta n Dumnezeu si adeva
rata religie consta, dimpotriva, n certitudinea tainica si totusi evidenta ca mpar
atia lui Dumnezeu - obiectul ultim al oricarei dorinte, al oricarei sperante si
iubiri - nu este din lumea aceasta, ci de dincolo, din acea lume care poate da s
ens si valoare tuturor lucrurilor de aici. ( pr. Alexander Schmemann)
Adavarata religie este singura care-l face pe om sa iubeasca omul. ( Lactantiu)
Crestinism
Crestinismul este singura religie din istoria universala n care o soarta Chiar de
la nceputurile sale, crestinismul a fost proclamarea bucuriei, a singurei bucuri
i posibile pe pamnt. ( pr. Alexander Schmemann)
Crestinismul se folosea, la nceput, de obiecte de lemn, dar el era de aur. Astazi
, se foloseste de obiecte de aur, iar el este de lemn. ( Sfntul Atanasie cel Mare
)
Antropologia rasariteana este ontologia deificarii, iluminarea progresiva a omul
ui si a ntregii creatii. ( Paul Evdokimov)
Ortodoxia este o viata noua cu Hristos si n Hristos, calauzita de Duhul Sfnt (...)
Crestinii traiesc n Hristos si Hristos traieste n ei. ( Serghei Bulgakov)
Crestinismul, sa luam bine aminte, nu e o simpla scoala a cinstei, curatiei si d
reptatii, ori o nobila si rationala explicatie a vietii (<teologia mai bine dect
zoologia ne explica tainele> - Emil Cioran); ori un nalt cod de purtari (confucia
nismul, sintoismul); ori o terapeutica evazionista (stoicismul, yoga, zenul); or
i un jet de ntrebari (taoismul); ori un act de supunere n fata Unicului (iudaismul
, islamismul). E mai mult si mai deosebit : e nvatatura lui Hristos, adica a drag
ostei si a salvatoarei putinti de a ierta. ( pr. Nicolae Steinhardt)
Crestinii nu se nasc, ci se fac. ( Tertullian)
Crestin este cel ce l imita pe Hristos : n cuvinte, n fapte, n gndire. ( Sfntul Ioan
cararul)
Adevaratul crestin l poarta mereu pe Iisus n inima sa. ( Avva Leontie)
Crestinismul este o imitare a naturii divine. ( Sfntul Grigorie de Nyssa)
Pentru a fi un bun crestin, am pe Hristos ntreg pentru mntuirea mea, Sciptura ntrea
ga pentru studiul meu si ntreaga lume drept parohia mea. ( Fericitul Augustin)
Crestinii traiesc n trup, dar nu dupa trup; traiesc pe pamnt, dar vietuiesc ca n ce
ruri. Ei nu sunt o societate noua, dupa trup, ci dupa spirit, caci, desi viata l
or materiala este la fel ca a tuturor oamenilor, tinuta lor morala si duhovnicea
sca este exceptionala. Ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul pentru trup. (
Epistola catre Diognet)
Scripturile sunt pline de tamaduiri. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti : sufletul este pnza, virtut
ile sunt culorile, iar Hristos este modelul pe care trebuie sa-L pictam. ( Sfntul
Grigorie de Nyssa)
Purtarea crestinilor sa fie cea mai buna apologie a credintei lor ! (Origen)
Crestinii sunt lacasurile dumnezeirii. ( Sfntul Grigorie de Nazianz)
Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici rob, nici slobod, ci Hristos este t
otul si n toti. ( Sfnta Scriptura)
Biserica
n biserica afli ca existi. ( Petre |utea)
Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici ! (Petre |utea)
Unde este Biserica, acolo este Duhul lui Dumnezeu; unde este Duhul lui Dumnezeu,
acolo este Biserica. ( Sfntul Irineu)
Nu poate exista Biserica n afara iubirii. ( Sfntul Ioan de Kronstadt)
Biserica Ortodoxa este o bucurie a tuturor de toti. ( pr. Dumitru Staniloae)
Biserica este icoana Sfintei Treimi, o <unitate a comuniunii>, o <unitate a drag
ostei>. ( pr. Constantin Galeriu)
Biserica nu vorbeste despre Dumnezeu, ci Dumnezeu Se adreseaza Bisericii prin Cu
vntul si Duhul Sau. ( pr. Ion Bria)
Rolul principal al Bisericii nu este acela de a fi instrument de putere si domin
atie, ci de iubire si comuniune. ( pr. Dumitru Popescu)
Biserica este Trupul extins al lui Hristos n ntreaga umanitate si creatie. Iisus H
ristos i aduna pe cei ce se mntuiesc si i ridica la asemanarea cu Sine, prin energi
a harului din Biserica. ( pr. Dumitru Staniloae)
Biserica este hristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui H
ristos cel personal. ( pr. Dumitru Popescu)
Nimic nu poate sfsia trupul Bisericii att de mult ca mndria. ( Sfntul Ioan Gura de A
ur)
Omul este cu mult mai nsemnat si mai pretuit dect biserica de zid. Hristos n-a mur
it pentru zidurile bisericii, ci pentru aceste temple duhovnicesti, care sunt oa
menii. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Era frumoasa vremea cnd casele erau biserici, fata de acum, cnd bisericile sunt ca
se. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Biserica este o corabie, iar crestinii care merg la Sfnta Biserica si intra n ea s
unt izbaviti din furtuna pacatelor. ( Sfntul Nicodim)
Vrei un templu n care sa te rogi ? Intra n inima ta si roaga-te acolo ! (Fericitul
Augustin)
Pentru cel care se roaga nencetat, lumea ntreaga devine biserica. ( Avva Siluan)
Biserica : Cosmosul cosmosului. ( Origen)
Biserica este noua zidire a lumii. Privind n ea, l descoperi pe Cel ce este totul n
toate. ( Sfntul Grigorie de Nyssa)
Biserica poate fi ispitita, dar nu poate fi nvinsa. ( Fericitul Ieronim)
Biserica se ntelege n doua feluri : adunarea credinciosilor si unitatea sufletului
. ( Sfntul Macarie)
Biserica - multimea celor credinciosi. ( Sfnta Scriptura)
Biserica este Trupul lui Hristos. ( Sfnta Scriptura)
Taina
Ma ntrebati cum se savrseste prefacerea pinii si a vinului ? Va ntreb si eu : cum se
savrseste prefacerea viermelui n fluture, a carbunelui n diamant, a sngelui matern n
lapte ? Prin dumnezeiasca Atotputernicie ! Prin ea se savrseste si aceasta mare
Taina. Sufla peste cinstitele Daruri Sfntul Dumnezeu si le preface mai presus de
cuvant si de ntelegere ! (pr. C. Calinic)
Cele ce nu se vad sunt deasupra celor ce se vad, fiindca cele vazute sunt trecat
oare, dar cele nevazute sunt vesnice. ( Sfntul Ambrozie)
Traditie
Traditia este (...) o comuniune cu misterul istoriei. ( N. A. Berdiaev)
Datina se preface n a doua natura. ( Bernard de Clairvaux)
Traditia este viata Bisericii n Duhul Sfnt. ( Vladimir Lossky)
Sfnta Scriptura si Sfnta Traditie (...) au aceeasi putere pentru credinta. ( Sfntul
Vasile cel Mare)
Iluzie
Frumusetea este o nselaciune muta. ( Theofrast)
Cnd este vorba de lucruri trecatoare si pamntesti, suntem srguitori si rvnitori, dar
cnd putem agonisi att de usor pe cele netrecatoare si vesnice, noi ntrziem si trndav
im. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Vezi sa nu te induca n eroare sensul echivoc al cuvintelor. ( Sfntul Vasile cel Ma
re)
Prostie, Nebunie
Numai un nebun prefera bunurile pamntesti celor duhovnicesti (...). Bunurile duho
vnicesti sunt att de mari si se dobndesc att de usor, nct sunt date n dar tuturor cel
Este multa bucurie n cer pentru un singur pacatos care se caieste. ( Sfnta Scriptu
ra)
Smeriti-va naintea Domnului si El va va nalta. ( Sfnta Scriptura)
Masura
Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol. ( Sfntul Ioan Gura de Aur
)
Nu strica lipsa ct strica surplusul. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cel ce nu se supune cuvntului nu se supune nici lucrului. Caci cel ce e necredinc
ios n ceea ce e putin, e necredincios si n ceea ce este mult. Acela se osteneste n
zadar (...). ( Sfntul Ioan Scararul)
Tot ce ntrece dreapta masura e vatamator : att ntinderea peste masura a postului, ct
si saturarea; att privegherea peste masura, ct si somnul prea mult. ( Avva Moise)
Exista o singura masura a iubirii : aceea de a iubi fara masura. ( Bernard de Cl
airvaux)
Dreptate
Am iubit dreptatea si am urt nedreptatea; de aceea mor n exil. ( Papa Grigore al-V
II-lea)
Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa se va purta Dumnezeu cu noi. ( Sfntul Io
an Gura de Aur)
Iertare
A ierta este, n esenta, un atribut dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparnd n conseci
nta ca nca o proba a prezentei suflului divin n faptura. ( pr. Nicolae Steinhardt)
Noi nu trebuie doar sa iertam, ci sa si uitam. Nu ierta doar din ascultare fata
de Dumnezeu, ci din placere pentru ceilalti. (...) Dar, acela care se mpaca cu ce
ilalti spre a fi laudat, acela si face rau singur. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cnd nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atta pe el, pe ct te jignesti pe tine nsut
i. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
A tine minte raul nseamna a fi biruit de rau. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
mpaca-te cu Dumnezeu si multi oameni vor veni sa se mpace cu tine. ( Sfntul Serafim
din Sarov)
Iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe toti, n Hristos. ( Sfnta S
criptura)
Rabdare
Patimile nu se sting dect cu cumpatarea. (...) Cel cumpatat stie ca prin cumpatar
e vine ntelepciunea si cu ajutorul ei vine smerenia. ( Avva Dorotei)
Ascultarea este mormnt al vointei si nviere a smereniei. ( Sfntul Ioan Scararul)
Unde nu este rabdare, nu este nici iubire. ( Sfntul Grigorie Dialogul)
Spovedanie
nainte de toate sa ne marturisim bunului si singurului nostru Judecator, iar daca
El porunceste, sa ne marturisim si tuturor. Caci ranile descoperite nu se vor m
ari, ci se vor tamadui. ( Sfntul Ioan Scararul)
Intra n Biserica si te caieste; aici nu se trage la judecata, ci se da iertarea p
acatelor. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cainta (...) ne deschide cerul. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Pacatul este o rana care, ascunsa de ochiul medicului, devine incurabila. ( Sfntu
l Vasile cel Mare)
Pacatul marturisit devine mai mic, cel nemarturisit devine mai mare. ( Sfntul Ioa
n Gura de Aur)
Marturisirea faptelor rele este nceputul faptelor bune. ( Fericitul Augustin)
Nu-ti descoperi gndurile tuturor, ci doar acelora care pot sa-ti vindece sufletul
. ( Sfntul Antonie cel Mare)
Am zis si mi-am mntuit sufletul. ( Sfnta Scriptura)
Mila
Mila este singura baza reala a oricarei justitii libere si a oricarei adevarate
caritati. ( Arthur Schopenhauer)
Paradoxul suferintei si al raului este rezolvat prin experienta milei si a drago
stei. ( N. A. Berdiaev)
Adevarata milostenie e relatia pur morala, harica, cu aproapele, tot asa cum ade
varata rugaciune e relatia pur morala, harica cu Dumnezeu. ( Vladimir Soloviov)
Dumnezeu ne-a dat mila ca o porunca a dragostei. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Mila este plata pentru rascumpararea sufletelor noastre. ( Sfntul Ioan Gura de Au
r)
Cnd miluim pe cineva, ne miluim n primul rnd pe noi. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cu un banut daruit, poti cumpara cerul. Nu fiindca cerul ar fi att de ieftin, ci
fiindca Dumnezeu este att de plin de iubire. Daca n-ai nici macar acel banut, atu
nci da un pahar cu apa rece. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Hraneste-l pe cel ce moare de foame. Daca nu o faci, l ucizi. ( Sfntul Ambrozie)
Rugaciunea si postul sunt lipsite de putere nensotite de mila. Fara milostenie, e
le nu se ridica la cer. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
A da milostenie nseamna a da cu bunavointa si bucurie. Daca nu dai astfel, mai bi
ne nu mai da, fiindca aceasta nu este milostenie, ci paguba. ( Sfntul Ioan Gura d
e Aur)
Mila se naste din credinta. ( Teofilact )
Daruieste de dragul binelui, nu de frica raului. ( Avva Heremon)
Nu darui celorlalti dupa cum merita, ci dupa cum au nevoie. ( Sfntul Ioan din Kro
nstadt)
Milostenia face bine, nainte de toate, celui ce este milostiv. ( Sfntul Ioan din K
ronstadt)
Cu adevarat milostiv este acela care i mbratiseaza pe toti si nu lasa pe nimeni n a
fara inimii sale. ( Sfntul Ioan din Kronstadt)
Dnd celui ce zace pe pamnt, dai Celui de sade n ceruri. ( Sfntul Grigorie Dialogul)
De esti drept, teme-te de mnia lui Dumnezeu ca sa nu cazi; de esti pacatos, ncrede
-te n mila Domnului ca sa te poti ridica. ( Sfntul Grigorie Dialogul)
Modestie
Umilinta este adevarata piatra de ncercare a celui maret. ( Francois de Sales)
Smerenie
Ferice de om, atunci cnd asculta. ( Nicodim Patriarhul Romniei)
Trebuie sa tii capul plecat, pentru ca, n felul acesta, n suflet coboara smerenia
si evlavia. Astfel nvatam sa-i respectam pe ceilalti, sa-i cinstim, sa-i iubim, c
a mai buni dect noi, ca pe prietenii nostri, ca pe icoane ale lui Dumnezeu. ( Avv
a Pamvo)
Smerenia covrseste pacatele noastre si ne ridica, iar mndria ne apasa sufletele sp
re pamnt si ne coboara. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Daca vrei sa te folosesti de ntietate, cedeaz-o mereu altora ! (Sfntul Ioan Gura de
Aur)
Adevarata smerenie contine toate celelalte virtuti. ( Dicton patristic)
Evlavia dinafara fara cea dinauntru este ca teaca fara sabie. ( Sfntul Tihon)
Umilinta n blanuri scumpe este mai buna dect mndria ntr-o haina calugareasca. ( Bern
ard de Clairvaux)
Dumnezeu nu ne-a spus : <nvatati de la Mine cum au fost facute cerul si pamntul, c
um au fost create toate cele vazute si nevazute, cum se fac minuni si se nviaza m
ortii !>; dar ne-a spus : <nvatati de la Mine, caci sunt blnd si smerit cu inima !
> O smerenie profunda este mai temeinica dect o naltare trufasa. ( Fericitul Augus
tin)
Smerenia nu nseamna ca un pacatos sa se socotesca pe sine cu adevarat pacatos, ci
smerenie este cnd cel care stie ca a facut multe si mari fapte bune, sa se consi
dere pacatos si nemeritos. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Daca vrei sa ai slava, dispretuieste slava. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Simplitate
Taranul este omul absolut. ( Petre Tutea)
Speranta
Cel ce si pierde speranta n Dumnezeu, acela face cel mai mare pacat tagaduind ca E
<Minte sanatoasa n trup sanatos> - spuneau stramosii nostri. La aceasta putem ada
uga : suflet curat n trup curat. ( Nicodim Patriarhul Romniei)
Postul ocroteste orice virtute. Este nceputul luptei spirituale, cununa celor cum
patati, frumusetea fecioriei si sfinteniei, stralucirea cuminteniei, nceputul vie
tii crestine, mama rugaciunii, izvorul smereniei. Postul te nvata linistea si el
precede celelalte fapte bune. ( Sfntul Isaac Sirul)
Postul acela este adevarat, care este prezent n toate; pe toate le curateste si p
e toate le vindeca. ( Sfntul Grigorie Palama)
Postul i nvata pe toti nu doar cumpatarea de la mancare, ci si nstrainarea de iubir
ea de argint, de nesat si de orice rautate. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Postul este marea arma mpotriva ispitelor, precum placerea este nceputul tuturor p
acatelor. ( Teofilact al Bulgariei)
Postul, acest doctor al sufletelor noastre, (...) l face pe fiecare sa ia aminte
la sine nsusi si-l nvata sa-si amintesca de pacatele si de lipsurile sale. ( Sfntul
Simeon Noul Teolog)
Ne-am mbolnavit prin pacat, dar ne vindecam prin pocainta. Iar pocainta fara post
este neputincioasa. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Postul ne ngreuneaza pe dinafara, dar ne curata pe dinlauntru. ( Sfntul Ioan al An
tiohiei)
Cti saraci ar putea fi hraniti datorita unei zile de post ?! (Fericitul Augustin)
Postul este mama sanatatii. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Postul este izvor de bucurie. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Postul trupului este hrana sufletului. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Daca nu ti schimbi viata, la ce mai postesti ? Schimbarea bucatelor nu ajuta la n
imic. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Sa nu pierdem rodul postului, dupa ce am rabdat truda postului ! (Sfntul Ioan Gur
a de Aur)
Cel ce nu cunoaste postul, nu cunoaste crucea. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Fiti cu luare aminte sa nu vi se ngreuieze inimile de mncare si bautura peste masu
ra si de grijile vietii acesteia. ( Sfnta Scriptura)
Virtute
Nu-l invidiati pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea
sa si pe cel ntelept pentru stiinta sa, caci toate acestea sunt mijloace ale virt
utii doar pentru cei care le ntrebuinteaza bine, fiindca fericirea nu sta n ele nse
le. ( Sfntul Vasile cel Mare)
n cele din urma, cununa si rodul tuturor virtutilor, ale tuturor crestinilor si o
stenelilor duhovnicesti este dragostea. ( pr. Alexander Schmemann)
Virtutea depinde de noi. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Daca virtutii i iei libertatea, i-ai luat esenta. ( Origen)
Virtutea izvoraste din dragoste, iar dragostea din virtute. ( Sfntul Ioan Gura de
Aur)
Multi chemati, putini alesi . ( Sfnta Scriptura)
Rau
Ortodoxia respinge dualismul n toate formele sale; raul nu este co-etern cu Dumne
zeu. ( pr. Kallistos Ware)
Esenta raului ce domina n lume consta n nstrainarea reciproca si dezbinarea tuturor
existentelor, n a le opune si a le exclude reciproc. ( Vladimir Soloviov)
Orice rau este o infirmitate a sufletului. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Cnd sufletul este rau, toate le crede rele. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Nicaieri nu este atta rau ca n erezie. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Si atunci ? Ne vom margini la acuzarea raului ? Aceasta ar fi doar jumatate de v
indecare. (...) Sa nu-l lasam pe bolnav, fara a-l conduce spre sanatate. ( Sfntul
Maxim Marturisitorul)
Obisnuinta la rau nu-l lasa pe om sa vada raul. ( Fericitul Augustin)
Raul este departarea de esenta si tinderea spre ceea ce nu este. ( Fericitul Aug
ustin)
Raul este abaterea de la locul lor a lucrarilor sadite de Dumnezeu n fire (...),
tinderea spre altceva dect spre scopul lor, n urma unei judecati gresite. ( Sfntul
Maxim Marturisitorul)
Rautatea este contra naturii asa cum boala este contra sanatatii. ( Sfntul Ioan G
ura de Aur)
Raul e contrar binelui si ceea ce nu exista este contrar la ceea ce exista (...)
Raul nu exista pentru ca este neipostatic. ( Origen)
Fiinta e binele, nefiinta e raul. ( Sfntul Atanasie cel Mare)
Raul este lipsa binelui, asa cum ntunericul este lipsa luminii. ( Sfntul Ioan Dama
schin)
Pacat
Prin pacat, omul se nchide n haosul creatiei. ( pr. Ion Bria)
Din pricina pacatelor mele mi se mbolnavesc trupul si sufletul. ( Paraclisul Maic
ii Domnului)
Pacatul cu cugetul este reaua ntrebuintare a gndurilor; pacatul cu fapta este reau
a ntrebuintare a lucrurilor. ( Talasie Libianul)
Daca poti si nu vrei, este pacat. ( pr. Paisie Olaru)
Degeaba taiem crengile pacatului n afara noastra, daca n noi ramn radacinile care v
or creste din nou. ( Sfntul Grigorie Dialogul)
Pacatul are doua laturi : cea adevarata pentru senzualitatea noastra, latura pe
care si-o descopera, si cea vatamatoare, pe care totdeauna o ascunde. ( Inocenti
u al Odesei)
Pacatul desfrnarii te duce la alte pacate. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Pacatul este nedreptate : cine pacatuieste fie se nedreptateste pe sine, fie ned
reptateste pe altul. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Pacatul te stapneste nu prin puterea sa, ci prin delasarea ta. ( Sfntul Ioan Gura
de Aur)
Cel mai primejdios lucru este ca cineva sa fie bolnav si nici macar sa nu stie c
a e bolnav. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
n lumea noastra, marcata de iubirea de sine, izvor al pacatului si al mortii, Iis
us a adus lepadarea de sine, starea de jertfa, izvor al vietii, al nvierii, a adu
s mntuirea noastra, ne-a adus viata. ( pr. Constantin Galeriu)
Pacatul apare atunci cnd vrei sa folosesti lucrurile pamntesti spre a te separa de
Creator. ( Fericitul Augustin)
Nu arunca vinovatia pacatelor tale asupra Satanei. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Niciodata omul nu trebuie sa deznadajduiasca pentru pacatele sale, dar nici sa s
e ncreada n faptele sale. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Iubeste-i pe pacatosi, dar uraste faptele lor ! (Sfntul Isaac Sirul)
Daca vom zice ca nu avem pacat, ne nselam pe noi nsine. ( Sfnta Scriptura)
Am pacatuit fiindca n-am cautat bucuria, marirea si adevarul n El nsusi, ci n faptu
rile Sale, n mine si n ceilalti. ( Fericitul Augustin)
Doar cel care a nteles hotarul acestei vieti poate pune hotar pacatelor sale. ( S
fntul Isaac Sirul)
Sa ne temem doar de pacat. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cei ce traiesc n pacate si-au tradat natura. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Orice pacat este o ocara. ( Sfntul Vasile cel Mare)
A gresi este omeneste; a deznadajdui este diavolesc. ( Sfntul Nil Sinaitul)
Nu atacul gndului este pacat, ci convorbirea prieteneasca a mintii cu el. ( Marcu
Ascetul)
Nu este pace pentru cel fara de lege. ( Sfnta Scriptura)
Pacatul rupe comuniunea cu Dumnezeu. ( Sfntul Grigorie Dialogul)
Omului nu-i este cu putinta sa dazradacineze pacatul cu propria putere, ci doar
cu puterea dumnezeiasca. ( Sfntul Macarie)
Nimic nu se savseste mai nu usurinta si nu se ntelege mai cu greutate ca pacatul.
( Ilie Miniatis)
Sa vedem grozavia nu n pedeapsa, ci n pacat. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Pacatul l mpiedica pe Dumnezeu sa straluceasca n noi. ( Sfntul Atanasie cel Mare)
Egoism
O viata pur individuala este oarba si atee. Am pierdut umanitatea pentru ca am d
evenit solitari. ( pr. Dumitru Staniloae)
Nu fi iubitor de sine si vei fi iubitor de Dumnezeu; nu cauta placerea n tine si
o vei gasi n ceilalti. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Dumnezeul unora este banul; Dumnezeul altora este pntecle. Nu sunt si acestia nchi
natori la idoli ? (Sfntul Ioan Gura de Aur)
Minciuna
Minciuna este ca un bulgare de zapada : cu ct l rostogolesti mai mult, cu att se fa
ce mai mare. ( Martin Luther)
Cei ce spun ca nimeni, n vremea noastra si n mijlocul nostru, nu poate tine porunc
ile evanghelice (...), aceia nchid cerul pe care ni L-a deschis Hristos.
(Sfntul Simeon Noul Teolog)
Minciuna este pinea dulce a omului care i lasa gura plina de nisip. ( Sfnta Scriptu
ra)
Razbunare
De te latra un cine, astupa-i gura cu pine; n-arunca n el cu piatra, ca atunci mai
rau te va latra. ( Anton Pann)
Mndrie
Mndria este data de necunoasterea lui Dumnezeu. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Trei gropi ne deschid diavolii : nti, ne opresc de la facerile de bine, apoi, daca
nu reusesc, cauta sa ne determine sa facem binele fara Dumnezeu, iar, daca nici
asa nu pot, ne lauda pentru binele facut pentru a ne mndri. ( Sfntul Ioan Scararu
l)
Cel ce se nalta mpotriva oamenilor, se va nalta si mpotriva lui Dumnezeu. ( Sfntul Io
an Gura de Aur)
Mndria este semnul celui osndit. ( Evagrie din Pont)
Mndria este contra naturii. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Mai bine sa fii nfrnt n smerenie, dect sa fii biruitor cu mndrie. ( Patericul)
Mndria este iubirea de sine pna la dispretuirea lui Dumnezeu, n timp ce smerenia es
te iubirea de Dumnezeu pna la dispretuirea de sine. ( Fericitul Augustin)
Dumnezeu sta mpotriva celor mndri, iar celor smeriti le da har. ( Sfnta Scriptura)
Mnie
Dintre toate patimile, mnia este cea care ntuneca cel mai mult ratiunea. ( Toma d'
Aquino)
Indignarea trebuie sa fie mpletita cu judecata si cu chibzuinta, caci si cutitul
este folosit si de criminali si de medici. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Cel mai bine este sa curmi mnia cu un zmbet. ( Sfntul Efrem Sirul)
Un cuvnt aspru i nraieste si pe cei buni, pe cnd un cuvnt bun aduce folos tuturor. (
Patericul)
Mnia vine din necredinta. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Mai usor este sa alungi mnia cnd simti ca vine, dect sa o stapnesti dupa ce a venit.
( Francisc de Sales)
Mnia desfigureaza pe om. Tot trupul i se umfla, venele la fel, vocea devine aspra
... Cnd mnia ajunge la culme, el nu mai cruta pe nimeni. Daca un singur om arata
astfel la mnie, ce va fi cu doi sau mai multi oameni mniosi ? (Sfntul Vasile cel Ma
re)
Mniosul este un epileptic sufletesc. ( Sfntul Ioan Scararul)
Nelegiuitii se mnie. ( Sfnta Scriptura)
Patima
Omul nu poate fi cu desavrsire liber de patimi; dar le poate stapni. ( Sfntul Ioan
Gura de Aur)
Viciu
Lacomia este o betie mai rea dect betia. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cel lacom nu se bucura de ceea ce are, ci se ntristeaza pentru ce nu are. ( Ilie
Miniatis)
Trei lucruri nu lasa n pace pe om : vinul, femeia si banul. ( Proverb romnesc)
Viciile sunt calai care te omoara ncet. ( Nicolae Iorga)
Bea, dar nu te mbata. Discuta, dar nu te certa. ( Proverb german)
Doua feluri de oameni nu se ndestuleaza nici odinioara : cei ce cearca nvatatura s
i cei ce strng avutie. ( Octoihul Mic, Iasi, 1786)
Vinul este de la Dumnezeu, betia este de la diavol. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Nu dispretuiti vinul, dispretuiti betia ! (Sfntul Ioan Gura de Aur)
Betia este icoana mortii. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Grija de pntece (de trai bun, fara masura - n.n.) este radacina tuturor relelor.
( Sfntul Ioan Scararul)
Vinul nroseste fata, dar nnegreste sufletul; nveseleste trupul, dar ntristeaza duhul
. ( Iacob al Antiohiei)
Betia este data de vin sau de prea multe griji lumesti. ( Sfntul Ioan Gura de Aur
)
Desertaciunea din afara e semnul vadit al saraciei dinlauntru. ( Sfntul Ioan Gura
de Aur)
E mai usor sa dai cuiva un viciu dect sa-i transmiti o virtute; la fel cum e mai
usor sa-l molipsesti de o boala dect sa-i dai din sanatatea ta. ( Sfntul Grigorie
de Nazianz)
Cel mai mare viciu este atunci cnd pari virtuos fara sa fii. ( Sfntul Vasile cel M
are)
Lene
Indiferenta si lenea sunt mai vatamatoare dect toata lucrarea diavoleasca. ( Sfntu
l Ioan Damaschin)
Invidie
Invidia este mhnirea provocata de bunurile altora. Mila este mhnirea provocata de
relele altora. ( Sfntul Ioan Damaschin)
Invidia calomniaza virtutea : pe cel viteaz l numesc nechibzuit, pe cel cumpatat
nesimtitor, pe cel drept aspru, pe cel ntelept nelegiuit, pe cel marinimos l numes
c marunt, pe cel darnic risipitor, iar pe cel avar, din contra, l numesc econom.
( Sfntul Vasile cel Mare)
Invidia este cea mai nedreapta dintre toate patimile, dar si cea mai dreapta : p
e de o parte izgoneste tot binele, iar pe de alta parte l chinuie pe cel care o p
oarta. ( Sfntul Grigorie de Nazianz)
Asa cum rugina mannca fierul, tot astfel invidia macina sufletul. ( Sfntul Vasile
cel Mare)
Invidia este cel mai greu de mnuit dintre toate felurile de dusmanie, caci pe tot
i ceilalti dusmani i mblnzesc binefacerile, dar pe cel pizmas si rautacios, darul s
i binele l atta mai rau. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Nu este patima mai grea si care sa prinda mai repede sufletele oamenilor ca invi
dia, iar aceasta, prea putin ntristndu-i pe ceilalti, i face rau, n primul rnd, celui
ce-o poarta. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Invidia ntuneca fericirea aproapelui. ( Sfntul Vasile cel Mare)
33 Invidia separa, sfintenia uneste. (...) Daca ai dragoste, ai totul. ( Fericit
ul Augustin)
Schisma
Razboi
Pacea ntre oameni si popoare izvoraste din pacea omului cu Dumnezeu. ( nvataturi d
e credinta ortodoxa)
Unde nu e pace, acolo nu e Dumnezeu. ( Avva Isaia)
Cel ce cauta pacea, l cauta pe Hristos. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Cnd te lupti mpotriva aproapelui tau, ntelege ca te lupti mpotriva Trupului lui Hris
tos. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Daca nu este pace, toate celelalte sunt de prisos. (Sfntul Ioan Gura de Aur)
Viata
n aceasta lume trebuie sa traim n asa fel, nct sa fim cu sufletul n cer, iar cu trupu
l n mormnt. ( Francisc de Sales)
Viata pamnteasca i este data omului sa-si pregateasca vesnicia. (...) Viata de aic
i este doar o scoala n pregatirea noastra pentru viata vesnica. ( Nicodim Patriar
hul Romniei)
Mai nti, trebuie sa cunosti bine ispitele, greutatile si obligatiile vietii, fiind
ca fiecare drum are crucea lui, ncercarile si bucuriile lui. ( pr. Paisie Olaru)
Adeseori vad saraci care sunt bogati si bogati care-s saraci, barbati care sunt
femei si femei care sunt barbati, ntelepti nebuni si oameni fara de carte ntelepti
. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
i laudati pe cei din trecut, dar traiti dupa obiceiurile celor de azi. ( Tertulli
an)
Faptele savrsite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai prejos de fir
e si mai presus de fire. (...) Fireasca este pacea, mpotriva firii este dusmania
si, mai presus de fire, este iertarea si binele dezinteresat. ( Sfntul Atanasie c
el Mare)
Cele mai divine si mai nalte dintre lucrurile vazute si ntelese sunt numai niste s
imboluri. ( Sfntul Dionisie Areopagitul)
O, daca oamenii ar iubi viata netrecatoare ca si pe cea trecatoare ... ! (Ferici
tul Augustin)
Moarte
Ce este moartea, daca nu mormntul pacatelor ? (Sfntul Ambrozie)
Se tem de moarte cei ce nu cred n nviere. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Moartea este cel mai semnificativ si mai profund eveniment al vietii. ( N. A. Be
rdiaev)
Moartea adevarata este nlauntru, n inima si este ascunsa. Omul cel dinlauntru moar
e. Cine a trecut din moarte la viata, n cele ascunse, acela traieste n veci si nu
mai moare. ( Sfntul Macarie)
Din moment de nu stim vremea si locul n care ne asteapta moartea, o vom astepta n
oi n orice vreme si n orice loc. ( Fericitul Augustin)
Daca te temi de moarte, nca nu te-ai mpreunat n dragoste cu Hristos. ( Teognost)
Pentru drepti nu exista moarte, ci doar o trecere n viata vesnica. ( Sfntul Atanas
ie cel Mare)
Cei care l vor ngroapa prin smerenie pe Hristos n sufletul lor, l vor vedea si nviind
prin slava. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Aducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. (...) Frica de moarte est
e o nsusire a firii, intrata n ea prin neascultare. Iar tremurarea n fata mortii es
te semnul pacatelor nepocaite. ( Sfntul Ioan Scararul)
Plata pacatului este moartea. ( Sfnta Scriptura)
Justitie
Cnd aurul vorbeste, celelalte cuvinte nu mai ajuta. ( Sfntul Grigorie de Nazianz)
Sunteti orbiti de aurul celor bogati. Vedeti nsa doar ceea ce au nu si ceea ce le
lipseste. ( Sfntul Ambrozie)
Aurul nu-i lasa pe oameni sa fie oameni. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Bogatii vor ajunge n cer, cnd i vor introduce acolo saracii. ( Fericitul Augustin)
Daca nu stapnesti aurul, te stapneste el pe tine. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Cel ce crede ca are totul, nu are nimic. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Saracilor, ce va lipseste daca l aveti pe Dumnezeu ? Bogatilor, ce aveti daca va
lipseste Dumnezeu ? (Sfntul Ioan Gura de Aur)
Daca bogatia curge, nu va legati inima de ea. ( Sfnta Scriptura)
Viata omului nu sta n bogatia sa. ( Sfnta Scriptura)
Frumos
Sufletul n-ar putea vedea frumusetea daca n-ar deveni el nsusi frumos. ( Plotin)
Un lucru nu este frumos pentru ca-l iubim, ci l iubim tocmai pentru ca este frumo
s si bun. ( Toma d'Aquino)
Daca cele create sunt att de frumoase, cu att mai frumos va fi Creatorul lor. ( Fe
ricitul Augustin)
Frumusetea tuturor frumusetilor este Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
Numai frumosul este bun. ( Clement Alexandrinul)
Este frumos numai omul drept, cumpatat si bun. ( Clement Alexandrinul)
Barbatul care tine sa fie frumos trebuie sa se mpodobeasca cu cugetul sau. ( Clem
ent Alexandrinul)
Doar prin suflet se arata att fumusetea, ct si urtenia. ( Clement Alexandrinul)
Dependenta
Omul care respinge societatea este sau animal, sau nger. ( Fericitul Augustin)
Cetatea, daca nu o pazeste Dumnezeu, degeaba vegheaza paznicii. ( Sfntul Ioan Gur
a de Aur)
Nimic nu este mai mare ca omul cu Dumnezeu si nimic mai mic ca omul fara Dumneze
u. ( Sfntul Tihon)
Pomenirea lui Dumnezeu este viata; uitarea Lui, moarte. ( Teotim)
Nimic nu este att de propriu firii noastre ca a fi n comuniune cu altii, a avea ne
voie unii de altii si a ne iubi unii pe altii. ( Sfntul Vasile cel Mare)
Singuratate
Ferice de cel ce traieste n sihastrie si care, departe de oamenii legati de pamntu
l pe care-l calca n picioarele lor, si nalta sufletul catre Dumnezeu. ( Sfntul Grigo
rie de Nazianz)
Nencetat sa crezi n Dumnezeu si pe tine daruieste-I-te cu totul. Sa nu doresti sa
fii singur, n puterea ta ... ( Fericitul Augustin)
Vai de cel singur. ( Sfnta Scriptura)
Prieten
Am pe prietenul meu n mine si eu sunt cu el. ( Toma d'Aquino)
Nu cunoastem pe nimeni, dect prin prietenie. ( Fericitul Augustin)
Fii prieten cu toti oamenii, dar cu gndul petrece singur ! (Sfntul Isaac Sirul)
Bunastarea ti aduce prieteni, nenorocirea i ncearca. ( Sfntul Ambrozie) - pilda cu d
rumul spre cimitir.<multi chemati, putini alesi>
Prietenia nu subordoneaza, ci egaleaza. Ea nseamna ridicarea unuia prin celalalt
la Dumnezeu. ( Sfntul Grigorie de Nazianz)
Nu este bun mai mare dect a fi prietenul lui Dumnezeu. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Pomenire
Pe morti nu-i cautati n mormnt, ci n inima voastra. ( Nicolae Iorga)
Timp
Timpul nseamna pentru Dumnezeu durata asteptarii ntre bataia Sa la poarta si fapta
noastra de a deschide. ( pr. Dumitru Staniloae)
Exista trei timpuri : prezentul trecutului, prezentul prezentului si prezentul v
iitorului. ( Fericitul Augustin)
Fara Tine, Doamne, nu sunt nimic n aceasta lume. Prin urmare, fara Tine, ce-as pu
tea fi n vesnicie ?! (Fericitul Augustin)
n viata sfintilor nu exista mine. ( Tereza de Avila)
Celor ce iubesc cu adevarat, viata ntreaga li se pare o zi. ( Sfntul Grigorie de N
azianz)
Stiinta
Cunoasterea fara dragoste este vatamatoate. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Daca vom sti totul, dar nu vom sti cum sa ne mntuim sufletul, nu ne va folosi la
nimic; vom ramne nefericiti. ( Fericitul Augustin)
Nimic nu veti sti vreodata precum ar trebui sa stiti. ( Sfntul Ioan Gura de Aur)
Daca nu pricepi ceea ce e sub tine, cum vei pricepe ceea ce e deasupra ta ? (Sfnt
ul Tihon)
Natura
Lumea este mormntul Domnului. ( Sfntul Maxim Marturisitorul)
Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu daca nu se va ndeparta de lume. ( Sfntul Isa
ac Sirul)
Prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu. ( Sfnta Scriptura)
Nu iubiti lumea cu lucrurile ei ! Cine iubeste lumea, nu are n el dragostea Domnu
lui. ( Sfnta Scriptura)
Lumea nu este doar un dar, ci si o sarcina pentru om. ( pr. Dumitru Staniloae)
Lumea ni s-a dat pentru comunicare ntre noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi ns
ine. ( pr. Dumitru Staniloae)
Omul nu este mntuit de trupul sau, ci n trupul sau. Nu este mntuit de lumea materia
la, ci mpreuna cu ea. Pentru ca omul este microcosmos si mijlocitor al creatiei,
mntuirea sa presupune mpacarea si transfigurarea ntregii creatii . ( pr. Kallistos
Ware)
Omul nu va putea ajunge niciodata la suprematia spiritului pentru a depasi decal
ajul dintre progresul stiintific si cel spiritual, daca va continua sa ramna aple
cat asupra lui nsusi, nchis n imanenta unei lumi care se vrea autonoma, ci numai n u
nire cu izvorul prim si inepuizabil de viata, lumina si iubire, Care este Dumnez
eu. ( pr. Dumitru Popescu)
Umanitatea si creatia sunt inseparabile n iconomia lui Dumnezeu. ( pr. Ion Bria)
Creatia ntreaga nu ajunge la unire cu Dumnezeu, dect prin om. ( Sfntul Maxim Martur
isitorul)
Cartea mea, filosofule, este firea celor facute si, ori de cte ori doresc, pot sa
citesc n cele facute de Dumnezeu. ( Sfntul Antonie cel Mare)
Folosirea gresita a gndurilor duce la ntrebuintarea gresita a lucrurilor. ( Sfntul
Maxim Marturisitorul)
Universul a fost creat pentru om, nu omul pentru univers. ( Sfntul Ioan Gura de A
ur)
Nu te ntreba daca este conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii. ( Sfntul
Ioan Gura de Aur)
Toate lucrurile ne-au fost ncredintate noua si noi acestora. ( Sfntul Ioan Gura de
Aur)
Toate sunt folositoare, chiar daca noi nu le cunoastem rostul. ( Sfntul Ioan Gura
de Aur) - ncredere,pilda
Toate si au mplinirea n Hristos. ( Fericitul Augustin)
Ispita
Lumea este hanul diavolului. De aceea, oriunde ne ducem, gasim pe hangiu acasa.
( Martin Luther)
Cine este bun, mai bun sa se faca si cine a biruit ispita, sa se roage pentru ce
l care e nca n ispite. ( pr. Paisie Olaru)
O cadere nu este att de rea ca o recadere. ( Bernard de Clairvaux)
Smulge gndurile rele cu alte gnduri. ( Sfntul Nil Sinaitul)