Sunteți pe pagina 1din 23

TEMA 1:

NECESITATEA, CONŢINUTUL ŞI ROLUL FINANŢELOR ÎN PERIOADA ACTUALĂ

TEMA 1: NECESITATEA, CONŢINUTUL ŞI ROLUL FINANŢELOR ÎN PERIOADA ACTUALĂ
PLANUL: 1.1 Istoria ştiinţei financiare; 1.2 Conceptul şi necesitatea finanţelor ; 1.3 Structura şi politica

PLANUL:

1.1 Istoria ştiinţei financiare;

1.2 Conceptul şi necesitatea finanţelor;

1.3 Structura şi politica financiară a

agriculturii.

BIBLIOGRAFIE:

1. Iulian Văcăreţ ş.a. „Finanţe Publice”

2. Toma Mihai „Finanţele şi gestiunea financiară”

3. Ion Stancu „Gestiunea financiară”

4. Mihai Adochiţei ş.a. „Finanţele agenţilor economici”

5. Paul Bran „Finanţele întreprinderii”

6. Ivan Glig „Drept financiar public”

7. Petre Şerban „Analiza activităţii economico-financiară”

8. Marin Dumitru „Finanţele întreprinderii”

9. Nadejda Botnar „Finanţele întreprinderii”

10.Revista „Contabilitate şi audit” 11.Revista „Bănci şi Finanţe” 12.Revista „Banca mea”

Fig.1 “ Schema fluxurilor generatoare de relaţii financiare ” Bugetul de Stat Banca Furnizorii ÎNTREPRINDEREA

Fig.1 “Schema fluxurilor generatoare de relaţii financiare

Bugetul de Stat Banca Furnizorii ÎNTREPRINDEREA Beneficiarii Companiile CNAS de asigurare
Bugetul de
Stat
Banca
Furnizorii
ÎNTREPRINDEREA
Beneficiarii
Companiile
CNAS
de
asigurare

1.1 Istoria ştiinţei financiare

1. Sec. XV-lea, Franta - cuvântul “finanţe” utilizat în legătura cu gospodăria publică.

2. Finanţele ca urmare a accentuării diviziunii sociale a muncii.

creşterea productivităţii muncii; creşterea producţiei; dezvoltarea relaţiilor marfă-bani.
creşterea productivităţii muncii;
creşterea producţiei;
dezvoltarea relaţiilor marfă-bani.

3. Secolul XVI-lea - ştiinţa financiară începe să formeze obiectul unor preocupări mai active

4. În a doua jum. a sec. al XVIII-lea - apare concepţia de „ştiinţă financiară”.

De-abia în veacul al XVI-lea începe ştiinţa financiară să formeze obiectul unor preocupări mai active. De la aceasta dată se poate împărţi istoria ideilor financiare în mai multe perioade şi anume:

1 • perioada scriitorilor politici din secolul al XVI-lea şi al XVIII-lea;
1
• perioada scriitorilor politici din
secolul al XVI-lea şi al XVIII-lea;
2 • perioada cameraliştilor germani;
2
• perioada cameraliştilor
germani;
3 • perioada fiziocraţilor şi a clasicismului;
3
• perioada fiziocraţilor şi a
clasicismului;
• perioada contemporană. 4
• perioada contemporană.
4

Ştiinţa finanţelor are raporturi strânse cu mai multe discipline, ca:

Ştiinţa finanţelor
Ştiinţa
finanţelor
Dreptul
Dreptul
Moneda şi Creditul
Moneda şi
Creditul
Relaţiile financiar- valutare
Relaţiile
financiar-
valutare
Contabilitatea
Contabilitatea

1.2 Conceptul şi necesitatea finanţelor

Finanţele sunt o parte a relaţiilor social-economice, exprimate în formă bănească care se folosesc în procesul repartiţiei produsului naţional brut şi cu ajutorul cărora se formează fondurile băneşti ale statului necesare realizării reproducţiei sociale, a acţiunilor social- culturale, satisfacerii celorlalte cerinţe comune ale societăţii şi ale cetăţenilor republicii noastre.

Instituirea proprietăţii private;

Instituirea proprietăţii private; Instituirea operaţi ilor claselor sociale antagoniste şi a statului.

Instituirea operaţiilor claselor sociale antagoniste şi a statului.

operaţi ilor claselor sociale antagoniste şi a statului. Dezvoltarea forţelor de producţie şi a relaţiilor
operaţi ilor claselor sociale antagoniste şi a statului. Dezvoltarea forţelor de producţie şi a relaţiilor

Dezvoltarea forţelor de producţie şi a relaţiilor marfă-bani;

claselor sociale antagoniste şi a statului. Dezvoltarea forţelor de producţie şi a relaţiilor marfă -bani;

Necesitatea finanţelor este determinată de existenţa statului, care are de îndeplinit sarcini, funcţii şi atribuţii importante în ce priveşte:

organizarea

activităţii

şi

conducerea

economico-sociale naţionale;

dezvoltarea

forţelor

de

producţie,

învăţământului, culturii;

a

ocrotirea sănătăţii;

înfăptuirea asigurărilor şi asistenţei sociale;

apărarea independenţei şi suveranităţii ţării.

Finanţele reprezintă un anumit tip de relaţii de repartiţie a produsului social şi , în

Finanţele reprezintă un anumit tip de relaţii de repartiţie a produsului social şi, în special, a venitului naţional, concretizate în transferuri băneşti de la agenţi economici, instituţii şi persoane fizice, precum şi între agenţi economici, instituţii şi chiar în interiorul diverselor structuri economice, cu prilejul formării sau utilizării diverselor fonduri. În procesul efectuării acestor transferuri se stabilesc, practic anumite relaţii economice între părţi, care prin natura lor sunt relaţii financiare.

Studierea relaţiilor financiare în agricultură, care constituie obiectul finanţelor unităţilor agricole, prevăd o aprofundare a legilor şi procedeelor pe care le foloseşte şi le aplică sistemul general al relaţiilor financiare şi de credit în domeniul agriculturii naţionale.

Aceste relaţii financiare constau:

mobilizarea resurselor;
mobilizarea resurselor;
formarea fondurilor;
formarea fondurilor;
repartizarea acestor fonduri;
repartizarea acestor fonduri;
repartizarea relaţiilor financiare;
repartizarea relaţiilor financiare;
planificarea financiară;
planificarea financiară;
calcularea creditului;
calcularea creditului;
relaţiile cu banca şi cu organele superioare.
relaţiile cu banca şi cu organele superioare.

Finanţele agriculturii prezintă o ramură a ştiinţei financiare, care analizează mecanismele şi metodele de procurare şi gestionare a resurselor financiare, izvoarele şi destinaţia acestor resurse cu scopul obţinerii unor profituri cât mai mari. În procesul repartiţiei produsului naţional brut, când se constituie şi se folosesc resursele băneşti necesare îndeplinirii sarcinilor şi funcţiilor statului şi realizează anumite raporturi, relaţii social-economice băneşti. Aceste relaţii prin mijlocirea, cărora se constituie şi se folosesc fondurile băneşti, sunt relaţii financiare sau finanţe. În general, relaţiile financiare se caracterizează prin nerambursabilitate, ceea ce înseamnă că, de regulă, transferurile respective sub formă bănească către şi de la fondul bugetar al statului se fac în mod definitiv.

În acelaşi timp, există şi alte relaţii băneşti care nu sunt relaţii financiare, ca de
În acelaşi timp, există şi alte relaţii băneşti care nu
sunt relaţii financiare, ca de exemplu:
relaţiile
organizarea
calculaţiei
băneşti în
republica
preţurilor
operaţiuni
de vânzare-
cumpărare
de mărfuri
băneşti
formarea
prestări de
servicii
dintre
cetăţeni
etc.

1.3 Structura şi politica financiară a agriculturii

Prin politica financiară se înţelege totalitatea principiilor, metodelor, a măsurilor şi a instrumentelor concrete, care călăuzesc activitatea financiară a unui stat, a organelor sale financiare etc., precum şi legislaţia financiară utilizată în vederea înfăptuirii obiectivelor sociale, economice etc. pe plan intern şi extern, întăririi capacităţii de apărare asigurării suveranităţii şi independenţei naţionale.

Politica financiară stabileşte raporturile financiare dintre :

Stat

Întreprinderi,

populaţie

Politica financiară este diferită de la o ţară la alta, fiind determinată de:

condiţiile interne şi internaţionale metodele de conducere a economiei naţionale
condiţiile
interne şi
internaţionale
metodele de
conducere a
economiei
naţionale

Politica financiară constă în utilizarea instrumentelor financiare pentru rezolvarea sarcinilor stabilite de către Parlamentul şi Guvernul ţării, cu privire la:

1.

2.

3.

4.

5.

• dezvoltarea învăţământului
• dezvoltarea învăţământului
• pregătirea profesională a personalului
• pregătirea profesională a personalului
• recalificarea şi reîncadrarea în muncă a şomerilor
• recalificarea şi reîncadrarea în muncă a şomerilor
• protecţie socială
• protecţie socială
• ocrotirea sănătăţii populaţiei etc
• ocrotirea sănătăţii populaţiei etc

În domeniul resurselor financiare publice, politica financiară urmăreşte reglementarea şi încasarea veniturilor ordinare cu caracter fiscal şi nefiscal, resurselor financiare extraordinare, ce se realizează din împrumuturile de stat, a emisiunii de monedă, din privatizarea unor întreprinderi, resursele asigurărilor sociale, asigurărilor de bunuri, resursele creditării bancare etc. Prin politica financiară – se stabileşte numărul şi felul impozitelor, taxelor etc., care alimenteze fondurile financiare ale statului în etapa dată.

În timpul tranziţiei la economia de piaţă, politica financiară este chemată să contribuie:
În timpul tranziţiei la economia de piaţă,
politica financiară este chemată să
contribuie:
la apărarea ordinii publice
la apărarea ordinii
publice
la realizarea obiectivelor social-culturale
la realizarea obiectivelor
social-culturale
la dezvoltarea relaţiilor economico-sociale externe
la dezvoltarea relaţiilor
economico-sociale
externe

la realizarea obiectivelor de politică economică, raţională

la apărarea ţării
la apărarea ţării
la satisfacerea celorlalte cerinţe comune ale societăţii
la satisfacerea celorlalte
cerinţe comune ale
societăţii
Politica financiară concepe impozitele, contribuţii, taxele etc., nu numai ca resurse, care alimentează fondurile

Politica financiară concepe impozitele, contribuţii, taxele etc., nu numai ca resurse, care alimentează fondurile financiare, ci şi ca instrumentele cu ajutorul cărora sunt influienţate procesele economice.

Politica economico- financiară trebuie elaborată, astfel, încât să contribuie :

trebuie elaborată , astfel, încât să contribuie : la realizarea unei concordanţe depline între venituri
trebuie elaborată , astfel, încât să contribuie : la realizarea unei concordanţe depline între venituri
trebuie elaborată , astfel, încât să contribuie : la realizarea unei concordanţe depline între venituri
la realizarea unei concordanţe depline între venituri şi cheltuieli a echilibrului financiar- monetar şi valutar
la realizarea unei
concordanţe depline între
venituri şi cheltuieli a
echilibrului financiar-
monetar şi valutar
la înfăptuirea unei circulaţii băneşti sănătoase
la înfăptuirea unei circulaţii
băneşti sănătoase
la înfăptuirea unei circulaţii băneşti sănătoase la trecerea treptată la convertibilitatea leului în
la înfăptuirea unei circulaţii băneşti sănătoase la trecerea treptată la convertibilitatea leului în
la înfăptuirea unei circulaţii băneşti sănătoase la trecerea treptată la convertibilitatea leului în
la înfăptuirea unei circulaţii băneşti sănătoase la trecerea treptată la convertibilitatea leului în
la trecerea treptată la convertibilitatea leului în raport cu alte valute
la trecerea treptată la
convertibilitatea leului în
raport cu alte valute
la întărirea cursului leului pe plan naţional şi internaţional
la întărirea cursului leului pe
plan naţional şi
internaţional
convertibilitatea leului în raport cu alte valute la întărirea cursului leului pe plan naţional şi internaţional
Una dintre problemele cele mai importante ale politicii financiare o constituie determinarea fundamentată a efectului

Una dintre problemele cele mai importante ale politicii financiare o constituie determinarea fundamentată a efectului economico-social util a fiecărei cheltuieli, cuantificarea eficienţei economice. Astăzi nici un stat, nici un minister, departament, nici un agent economic nu-şi mai poate permite efectueze cheltuieli, fără să obţină o eficienţă economică ridicată.