Sunteți pe pagina 1din 26

TEMA 10 :

ESENA ECONOMIC I NECESITATEA


ASIGURRII N PERIOADA ECONOMIEI
DE PIA

PLANUL:
10.1 Necesitatea existenei i practicrii asigurrilor
mpotriva calamitilor naturii i accidentelor.
10.2 Coninutul juridic, economic i financiar al
asigurrilor.
10.3 Reasigurarea i rolul ei n meninerea
echilibrului financiar i valutar al activitii de
asigurare.
10.4 Eficiena economico-social a asigurrilor.

BIBLIOGRAFIE:
1. Iulian Vcre .a. Finane Publice
2. Toma Mihai Finanele i gestiunea financiar
3. Ion Stancu Gestiunea financiar
4. Mihai Adochiei .a. Finanele agenilor economici
5. Paul Bran Finanele ntreprinderii
6. Ivan Glig Drept financiar public
7. Petre erban Analiza activitii economico-financiar
8. Marin Dumitru Finanele ntreprinderii
9. Nadejda Botnar Finanele ntreprinderii
10.Revista Contabilitate i audit
11.Revista Bnci i Finane
12.Revista Banca mea

10.1 NECESITATEA EXISTENEI I PRACTICRII ASIGURRILOR MPOTRIVA


CALAMITILOR NATURII I ACCIDENTELOR

Unele efecte negative pot fi provocate i de anumii factori


economici i sociali, cum sunt:
crizele economice
inflaia
omajul
conjunctura
internaional
conflictele
ntre state etc.

Plile de asigurare formeaz resursele


fondului de asigurare, care se folosete strict
scopului fixat la compensarea pierderilor
pricinuite de calamitile naturale.
ndatorarea principal a organelor de
asigurare const n aceea, c la timp i corect de
a compensa dauna pricinuit producerii agricole,
complet de a exclude cazuri nelegale de
compensare a daunelor legate de lipsa spiritului
de gospodar, nclcarea msurilor agrotehnice.

Cauzele nivelului sczut al culturii asigurrilor n RM


Lipsa tradiiilor n
cadrul societii
moldoveneti n
sensul apelrii la
serviciile de
asigurare

Asigurrile n forma lor clasic au aprut, s-au dezvoltat i perfecionat n state cu


economie capitalist (cu industrie, comer dezvoltat), n cardul creia exist o
veritabil instituie a proprietii private. Suntem un stat cu tradiii i succese
economice modeste, n care domeniul asigurrilor niciodat n-a jucat un rol important

Lipsa surselor
financiare pentru
asigurare

Marea majoritate a populaiei dispune de surse financiare modeste, ea fiind


preocupat de alte probleme, pe care le consider mult mai importante dect
asigurarea. Astfel unul din factori ce influieneaz cererea n servicii de asigurare este
nivelul sczut al veniturilor cetenilor

Nihilismul
financiar i juridic

Lipsa cunotinelor economice i juridice este o problem destul de acut pentru


societatea noastr. n consecin, managementul riscului chiar la un nivel elementar e
inexistent majoritatea nu-i analizeaz riscurile la care sunt supui

Nencrederea
populaiei fa de
companiile de
asigurare locale

O parte din vin indiscutabil o poart cetenii, care pot fi calificai ca napoiai
civilizai, n sensul, c trind n sec.XXI i avnd la dispoziie instrumente menite s
le protejeze interesele patrimoniale, ei nu le utilizeaz. Responsabilitatea pentru
situaia creat, n cea mai mare parte, aparine ns asigurtorilor. Asigurtorii ofer i
vnd protecie. Problema principal din cadrul relaiilor asigurtor-asigurat nu este c
asigurtorii nu achit despgubiri, ci faptul cum decurge acest proces

10.2 CONINUTUL JURIDIC, ECONOMIC I FINANCIAR AL


ASIGURRILOR

Asigurrile se examineaz sub aspect


juridic, economic i financiar.
Asigurarea este un contract consensual,
aleatoriu, prin care asiguratul se oblig s
plteasc o anumit sum, denumit prima de
asigurare, n schimbul creia asiguratorul i
asum obligaia c la producerea evenimentului
(riscului asigurat) s plteasc beneficiarului
despgubirea de asigurare.

Contractul de asigurare are urmtoarele trsturi caracteristice:


1. Este un contract aleatoriu. Aceasta nseamn c la ncheierea
contractului prile nu cunosc existena sau ntinderea avantajelor
patrimoniale, ce vor rezulta pentru ele din contract. Este vorba de
un eveniment viitor i incert.

2. Este un contract cu executare succesiv, adic se ealoneaz n


timp, fiind valabil o perioad mai lung de timp.

3. Este un contract de bun credin, fapt ce presupune c


executarea acestuia s se realizeze cu bun credin ntre pri.

La baza asigurrilor se afl urmtoarele principii:

Principii:

Universalitatea
asigurrilor

Integritatea
asigurrilor

Realitatea

care const n aceea c


bunurile se asigur
mpotriva mai multor i celor
mai variate riscuri, cu plata
acelorai prime de asigurare.

adic nivelul despgubirilor se


determin ct mai aproape de
valoarea real a bunurilor
asigurate, pentru ca aceste
despgubiri s permit refacerea
bunurilor distruse.

care const n faptul c


asigurrile au la baz
date reale i temeinic
verificate n prealabil.

Asigurrile ndeplinesc 2 funcii i anume:


Funcii de baz

De repartiie

De control

se nfptuiete n procesul repartiiei


produsului naional brut, cnd se
constituie, se repartizeaz i se
utilizeaz fondul de asigurare. Repartiia
mijloacelor cu ajutorul asigurrii se
efectueaz n dependen de teritoriu i
timp, ntre raioane cu diferite condiii
climaterice, conform daunelor pricinuite

urmrete aezarea i ncasarea corect a


primelor de asigurare, determinarea
despgubirilor i a sumelor asigurate n
concordan cu prevederile legale i
contractuale. La fel, ca funcia de
control a finanelor, controlul
asigurrilor poate fi preventiv,
concomitent i postoperativ

Celelalte funcii ale asigurrilor care sunt mai


puin importante
funcia de compensare financiar a pierderilor
funcia de prevenire a pagubelor
funcia financiar
funcia de economisire
funcia de reducere a costurilor statului

Tipologia riscurilor n agricultur


Tipologia riscurilor

Cauzele i implicaii

Riscul de producie

Apare datorita incertitudinii privind manifestarea factorilor naturali


incertitudinii privind manifestarea factorilor naturali de care depinde
dezvoltarea culturilor si animalelor (vremea,boli,cantitatea si calitatea
mijloacelor folosite n producie) i sigurana inventarului folosite n
producie

Preul i riscul de
pia

Se refer la incertitudinea privind preul produselor i la incertitudinea


privind preul produselor i a preurilor pltite pentru inputuri, riscul
valutar, riscul preurilor pltite pentru inputuri, riscul valutar, riscul de
plasare a capitalurilor existente

Riscul financiar

Rezult cnd fermieri trebuie s ia credite pentru susinerea produciei


(i trebuie s ia) din posibilitatea modificrii dobnzilor, curs valutar,
ratelor de leasing

Riscul instituional

Apare datorit aciunilor guvernului sau parlamentului. Taxe, decizii


privind protecia mediului, reguli pentru creterea animalelor, decizii
privind subvenionarea produciei sau susinerea asigurrilor pentru
agricultur

Riscul uman

Se refer la factorul uman implicat personalului, rspunderile


personalului, accidente, boli mortalitate, migraia personalului etc.

10.3 REASIGURAREA I ROLUL EI N MENINEREA ECHILIBRULUI


FINANCIAR I VALUTAR AL ACTIVITII DE ASIGURARE

Reasigurarea este o nou asigurare, care are la


baza ei un contract de reasigurare, ncheiat ntre dou
societi de asigurare, prin care prima se elibereaz,
parial sau integral, de rspunderea ce i-a asumat-o
iniial prin contractul de asigurare, iar a doua preia
corespunztor o parte din riscuri.
Reasiguratorul se poate reasigura la o alt
societate de asigurare, operaiunea numit
retrosiune.
Operaiunile de reasigurare pot continua, se pot
repeta pn cnd riscurile snt suficient divizate.

Schema metodei de reasigurare


Asigurat, agent
economic, persoana
juridic, fizic, etc.

Asigurator

ncheie contract
de asigurare

Asigurat, agent
economic, ntrepr.
Agricole, persoana
juridic, fizic, etc.

reasigur
asiguraii

Asigurator

ncheie contract
de asigurare

Companie
de asigurare

Companie
de asigurare

Petrece procesul de
reasigurare = retrosiune

Companie
de asigurare

10.4 EFICIENA ECONOMICO-SOCIAL A ASIGURRILOR.


Eficiena economico-social a asigurrilor exprim
raportul dintre rezultatele optime obinute n activitatea de
asigurare i cheltuielile determinate de refacerea bunurilor
distruse i de plata sumelor asigurate, respectiv rezultatele
financiar-valutare obinute de societatea de asigurare.

1. INDICATORII CARE REFLECTA EFICIENTA ASIGURARILOR LA


ASIGURATOR(COMPANIILE DE ASIGURARE)

1. Rata daunei reprezinta raportul, exprimat in procente,


dintre platile de despagubiri si incasarile din prime de
asigurare. Exprima nivelul platilor cu despagubiri fata de
nivelul veniturilor din prime de asigurare si se calculeaza cu
ajutorul formulei:
unde
Rd = rata daunei;
Dp= totalul platilor de despagubiri si sume asigurate;
P = totalul incasarilor de prime de asigurare
Cu cat nivelul ratei daunei este mai mic, cu atat situatia
financiara a societatii de asigurare este mai favorabila.

2. Rata asigurarii sau gradul de cuprindere in asigurare se stabileste


prin raportarea numarului sau volumului obiectelor asigurate
(animale, hectare de culturi, etc) la numarul sau volumul total al
obiectelor de aceeasi natura asigurabile, dupa formula:

unde:
Ra = rata asigurarii sau gradul de cuprindere in asigurare;
n = numarul bunurilor (persoanelor ) asigurate;
N = numarul bunurilor (persoanelor ) asigurabile.
Acest indicator exprima gradul de dezvoltare a fiecarei forme de
asigurare, indicand totodata efortul asiguratorului pentru extinderea
unei forme de asigurare, precum si rezervele de crestere existente.
Cu cat nivelul indicatorului este mai apropiat de 100, cu atat forma
de asigurare respectiva este mai dezvoltata.

3. Rata fizica a daunei este un indicator ce exprima


ponderea bunurilor despagubite in totalul bunurilor
asigurate. Cu cat acest indicator este mai scazut, cu
atat activitatea societatii de asigurare este mai
eficienta. Rata fizica a daunei se calculeaza conform
relatiei:
unde:
Rfd = rata fizica a daunei;
Nr.B.dp.= numarul bunurilor despagubite;
Nr. B.asig. =numarul bunurilor asigurate.

4. Costul relativ al activitatii de asigurare reprezinta raportul dintre


totalul cheltuielilor legate de desfasurarea activitatii de asigurare si
totalul incasarilor din prime de asigurare, comisioane , dobanzi. Prin
compararea acestuia cu rata daunei rezulta posibilitatile de reducere
a cheltuielilor generale si a cheltuielilor comune. Relatia pe baza
careia se calculeaza acest indicator este urmatoarea:
unde:
Ca = costul relativ al activitatii de asigurare;
C = cheltuielile totale efectuate de asigurator (plati de sume asigurate,
despagubiri, etc);
P = incasari totale din prime si alte venituri.
Costul relativ al activitatii de asigurare reflecta in procente raportul
dintre cheltuielile de asigurare si primele de asigurare. In mod
normal nivelul indicatorului este subunitar. In caz contrar situatia
financiara a societatii este deficitara.

5. Rata venitului net se calculeaza raportand diferenta dintre totalul


veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate de societate intr-o
anumita perioada de timp, de regula un an, la totalul veniturilor.
Rata venitului net se calculeaza pe baza relatiei:
unde:
Rvn = rata venitului net;
C = cheltuielile totale efectuate de asigurator (plati de sume asigurate,
despagubiri, etc);
P = incasari totale din prime si alte venituri.
Rata venitului net reflecta procentul cat ramane in beneficiul
asiguratorului din fiecare 100 de unitati valorice din primele de
asigurare incasate.

6. Cheltuielile la 1 leu venit este un indicator de forma efect/efort si


se calculeaza raportand diferenta intre totalul cheltuielilor si totalul
despagubirilor (si sumelor asigurate) platite de asigurator, pe
parcursul anului, la diferenta dintre totalul veniturilor si totalul
cheltuielilor. Relatia de calcul este urmatoarea:
unde:
Dp= totalul despagubirilor(sumelor asigurate) platite;
C = cheltuielile totale efectuate de asigurator (plati de sume asigurate,
despagubiri, etc);
P = incasari totale din prime si alte venituri.
Tendinta de minim a acestui indicator exprima o situatie financiara
favorabila pentru asigurator.

7. Numarul mediu de asigurari contractate de un angajat in asigurari (Nma) se calculeaza


ca raport intre numarul total al asigurarilor facultative contractate intr-o anumita
perioada de timp(Ac) si numarul angajatilor care se ocupa cu incheierea de asigurari
(Na) .
Nma =
8. Suma medie asigurata (Sma) se calculeaza ca un raport intre totalul sumelor
asigurate(Sa) si numarul total al contractelor de asigurare incheiate (Nc).
Sma =
Acest indicator este utilizat doar in cadrul asigurarilor facultative de viata
9. Prima de asigurare medie incasata pe un contract(Pm) se calculeaza ca un raport
intre totalul primelor de asigurare incasate (P) si numarul total al contractelor de
asigurare incheiate (Nc).
Pm =

2. INDICATORII CARE REFLECTA EFICIENTA ASIGURARILOR LA ASIGURAT


(ENTITII ECONOMICE)

1. Durata medie de lichidare a daunelor. Un aspect deosebit de


important in relatiile cu asiguratii il constituie rezolvarea operativa a
cererilor de plata, a drepturilor cuvenite, de calitatea acestei activitati
depinzand atat prestigiul societatii cat si situatia financiara a
asiguratilor. Reducerea duratei de lichidare a daunelor trebuie sa
stea in atentia societatii de asigurare.
Durata medie de lichidare a daunelor se calculeaza in raport cu
numarul de zile trecute de la avizarea daunei, pana la plata
despagubirii si numarul daunelor solutionate. Relatia de calcul a
acestui indicator este urmatoarea:
unde:
Dm =durata medie de lichidare a daunelor;
t = numarul zilelor de avizare a daunelor pana la solutionarea acestora;
Nd = numarul daunelor solutionate.

2. Gradul de acoperire in asigurare se calculeaza


raportand suma asigurata la valoarea bunului respectiv,
exprimand in ce masura suma asigurata acopera
valoarea bunului.
Relatia de calcul este urmatoarea:
unde:
Gaa= gradul de acoperire;
Sa = suma asigurata;
Vb = valoare bunului in momentul asigurarii.

3. Gradul de acoperire al daunei sau rata


despagubirii se calculeaza pe baza relatiei:
unde:
Gad = rata despagubirii (gradul de acoperire al
daunelor);
Dp = despagubirile primite de asigurat;
Pg = valoarea pagubei produse la bunul asigurat.
Acest indicator ne arata gradul de acoperire a
pagubei prin despagubirea primita.

Cile principale de cretere a eficienei asigurrilor snt:

extinderea sferei de cuprindere a asigurrilor de bunuri;


mbuntirea raportului dintre ncasrile i cheltuielile de asigurare;
utilizarea raional a fondului de asigurare, mai ales pentru prevenirea
daunelor;
reducerea cheltuielilor companiilor de asigurare;
revederea primelor de asigurare;
folosirea unor noi stimulente pentru asigurai;
ridicarea la o nou calitate a ntregii activiti a asiguratorului;
perfecionarea continu a pregtirii profesionale a salariailor din asigurri;
folosirea mainelor electronice de calcul pentru a efectua operaiunile de
asigurri.