Sunteți pe pagina 1din 3

Ion - analiza literara

Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul romanului romnesc


modern, ntruct Ion este privit ca cea mai puternic creaie obiectiv a literaturii
romne. Ion a fost publicat n anul 1920, dup o lung perioad de elaborare.
Romanul este o monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul sec al
XIX lea, ilustrnd conflictul generat de lupta aprig pentru pmnt, ntr-o lume n care
statutul social al omului este stabilit n funcie de averea pe care o posed, fapt ce
justific aciunile personajelor. Romanul e organizat in doua parti : "Glasul pamantului"
si "Glasul iubirii"si reflecta patimile conflictuale: pamantul si iubirea. Modernismul
romanului rezida din complexitatea construciei narative, din multitudinea palnurilor de
aciune i din numrul mare de personaje (80).
Titlul este simbolic, sugestiv ntruct numete personajul principal al romanului.
Titlurile celor doua parti, ,,Glasul pamantului si ,,Glasul iubirii prezinta o dominan
sufleteasca a personajului principal care este mai puternica decat el insusi. In scurta
existenta a lui Ion, cele doua ,,glasuri se impletesc, cel dintai fiind insa mereu prezent.
Tema romanului este sociala, urmarindu-se prezentarea vietii rurale din Ardeal la
inceputul secolului XX. Macrotema sociala este sustinuta de o serie de teme
subordonate: tema inavutirii, a iubirii, a familiei, conditiei femeii si a conditiei
intelectualului (invatatorul). Romanul prezinta drama taranului ardelean, care traieste
intr-o societate pentru care pamantul este mai mult decat un mijloc de subzistenta, un
criteriu al valorii individuale.
Ideea care se desprinde in final este aceea ca ,glasul iubirii, adica ceea ce este
uman si divin in om, invinge in cele din urma glasul pamantului, adica ceea ce este
patima, exces, legare de lucruri materiale, sacrificiu al umanului si divinului, inuman,
diabolic.
Moduri de expunere. Naraiunea este obiectiv, descrierea i dialogul
ndeplinesc o serie de funcii epice n discursul narativ. Naraiunea obiectiv i realizeaz
funcia de reprezentare a realitii prin absena mrcilor subiectivitii. Descrierea fixeaz
coordonatele spaio-temporale, are funcie simbolic i de anticipare. Pasajele descriptive
susin interesul cititotului pentru desfurarea epic. Dialogul susine veridicitatea i
concentrarea epic.
Perspectica narativ este auctorial, fcut din punctul de vedere al unui narator
detaat, obiectiv, care nu intervine n desfurarea aciunii prin comentarii sau explicaii,
un narator omniscient i omniprezent, care relateaz la persoana a treia, prin focalizare
zero, dnd cititorului impresia c stpnete naraiunea.

Personajele sunt numeroase i impresionante prin firea lor, prin dorinele lor, prin
statutul lor. ntlnim personaje care reprezint rnimea bogat sau srac sau alte
categorii sociale (nvtorul Herdelea i familia sa, preotul Belciug).
Ion al Glanetaului, protagonistul i personajul eponim al romanului, este un
personaj realist, tipic, monumental i simbolic prin tragismul su, consumndu-se ntre
iubire i patima pentru pmnt . Eun personaj realist, tipic pentru patura sociala a
taranimii legate vital de pamantul care-i asigura existenta si respectul colectivitatii.
Portretul moral este construit din trasaturi contradictorii si complexe, ce reies, indirect,
din comportamentul plin de energie, din atitudinea, gandurile framantarile patimase ale
protagonistului care-i si determina destinul. De la inceput, Ion este sfasiat de doua forte
interioare, glasul pamantului si glasul iubirii, cazand victima previzibila acestor patimi.
Ana ,fata nstritului Vasile Baciu, pare nascuta sub semnul nefericirii ,fiind parca
predestinata unei existente tragice. Intreaga sa existenta este guvernata de iubire si
blandete ,virtuti care intregesc un portret moral superior .Ea este harnica ,supusa
,rusinoasa , prototipul femeii de la tara. Din punct de vedere fizic, Ana este
insignifianta .Firava si fara personalitate ,covarsita de vointa lui Ion ,imbatata de
cuvintele si gesturile lui dragastoase ,Ana va deveni o victima usoara a flacaului interesat
numai de zestrea sa si-l va lua de barbat .
Florica e cea mai frumoasa fata din Pripas, dar fara zestre., opusa Anei, prin
frumuseea si spontaneitatea ei. Ea ii smulge lui Ion mrturisirea: "n inima mea. tot tu ai
rmas criasa". nsuirile fizice ale Florici pun n evidenta indirect profunzimea
sentimentelor lui ION fata de ea .Ea l iubete pe Ion cu pasiune. Dar fiind mai sraca
dect Ion,nu pot fi fericii mpreuna .Soarta Florici este nefericita . Cel pe care-l iubise
cu adevrat n-a putut sa-i aparin din cauza impedimentelor de ordin social. Parasita de
Ion din teama de a nu rmne nemritata se casatoreste cu George Bulbuc, fara sa tina
seama de dorinele inimii.
George Bulbuc , e cel mai bogat flcu din sat , este o partida buna pentru oricare
fata.Vrea sa se casatoreasca cu Ana, dar devine sotul Floricai.Dintr-un om bun se
transforma intru-n criminal ,devenind ucigasul lui Ion, pe care-l prinde iubindu-se cu
nevasta lui.
Stilul e neutru, impersonal, limbajul e regional. Romanul este conceput ca avand o
structura circulara, prin simetria incipitului cu finalul si se realizeaza prin descrierea
drumului care intra si iese din satul Pripas,loc al actiunii romanului .Descrierea finala a
romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului
prin metafora soselei-viata.
Prin romanul Ion, Liviu Rebreanu a dat literaturii romne ntia creaie epic de
mari dimensiuni n care se simte pulsaia vieii, scriitorul dovedind c are vocaia
construciilor monumentale.
2