37.Hemoblastozele,notiuni generale ,clasificarea.

Hemoblastozele sunt tumori maligne care se dezvolta din celulele tesutului hematopoietic .
Din fiecare tip ale acestui tesut se dezvolta forma respective de hemoblastoza ,ce reflecta corelatia stricta
dintre clasificarea hemoblastozelor si schema hematopoiezei.
Celulele sunt situate in maduva oaselor si extramedular
Leucemii-hemoblastozele care se dezvolta din celulele hematopoietice ale maduvei oaselor .
Limfoame maligne cele care se dezvoltadin celulele hematopoietice situate extramedular.
Sunt leucemii acute si cornice:
Leucemiii acute
leucemii cornice

Leucemie acuta limfoblastica

Mieloblastica
Promielocitara
Mielomonoblastica
Monoblastica
Eritroblastica

leukemia granulocitara cronica

mielofibroza idiopatica
leukemia limfocitara cronica
leucemie cu tricholeucocite
leucemie monocitara cronica
eritremie
Eritromieloza cronica

Limfoame maligne
Maladia hodkin
Limfoame non hodkin
Histiocitozele
Factori predispozanti :radiatii ionizanta,diverse intoxicatii profesionale sau medicamentoase,unele
afectiuni virotice ,infectaalergice sau toxialergie ,predispozitii ereditare.
Leucemii acute- sunt leucemiile care se dezvolta din celulele blastice ,afecteaza persoanele de toate
virstele dar predomina mai mult la barbate.
INVESTIGATII DE LABORATOR-schimbari caracteristice se depisteaza in anaiza singelui periferic si in
maduva oaselor : trombocitopenie de diferit grad,.Anemia este normocitara ,normocroma.Nr leucocitelor
variaza de la -0.1-----100.0 .10 la 9/L si mai mult.
Mai sunt prezente cele 3 sindroame:anemic,hemoragic ,proliferativ.
Leucemiile acute limfoblastice:
Varianta limfoblastic L1 celulele limfoblastice sunt mici, citoplasm redus, cromatina
omogen, nucleolele sunt mici i nu n toate celulele.
Varianta limfoblastic L2 celulele sunt de diverse dimensiuni, cu predominarea celulelor mari,
cromatina neomogen, nucleole una sau cteva mari, citoplasm pronunat, n unele cazuri
bazofil.
Varianta limfoblastic L3 celulele sunt mari, citoplasm pronunat i bazofilia cu vacuolizaie, se
observ un nucleol mare.
Varianta limfoblastic L1 din punctul de vedere al prognosticului este cea mai favorabil, L2 mai puin
favorabil i L3 nefavorabil.
Leucemiile acute nelimfoblastice:
Leucemie acut mieloblastic M1 (fr maturaie) predomin celulele m ieloblastice, promielocitele
sunt mai puine de 3%.
Leucemie acut mieloblastic M2 (cu semne de maturaie) celulele m ieloblastice, promielocite >3%.
Leucemie acut promielocitar M3 celule blastice de tip promielocitar cu granulaii n citoplasm
>30%.

Leucemie acut mielomonoblastic M4 celule mieloblastice > 20% i monoblastice > 20%.
Leucemie acut monoblastic M5a celule blastice tar maturaie, promonocite/ monocite < 3%.
Leucemie acut monoblastic M5b celule blastice cu semne de maturaie, promonocite/monocite >
3%.
Eritroleucemie M6 eritrocariocite > 30% i > 10% eritroblati cu multe anomalii.
Leucemie acut megacarioblastic M7 predomin megacariobati i micromegacariocite, se poate
asocia cu mielofibroza acuta.
Leucemie acut nedifereniat M0 se identific pe baza criteriilor citochimice. Toate reaciile
nominalizate sunt negative.
38.Leucemiile acute ,clasificarea ,notiuni generale despre etiopatogeneza si diagnosticul de
laborator a leucemiilor acute (tabloul singelui periferic,reactii citochimice)

Leucemii acute- numim leucemiile, care se dezvolt din celule blastice.

In analiza sngelui se observ anemie i trombocitopenie de diferit grad.
Anemia este normocitar, normocrom de origine metaplastic.
Trombocitopenia de asemenea este de origine metaplastic. Numrul de
leucocite variaz n limite mari: de la 0,1*109/1 pn la 100,0-109/1 i mai mult.
In cazurile cnd n mduva oaselor celulele blastice constituiau mai puin de
30%, iar n sngele periferic mai mult de 30%, de asemenea diagnosticul de
leucemie acut se considera confirmat.
PATOGENIE-in maduva oaselor primar se malignizeaza o cellule blastica ,care prolifereaza formind
clona de cellule maligne blastice .celulele blastice usor se desprind din focaru primar si se disemineaza in
cadrul maduvei oaselor.

Sunt 4 reactii citochimice

-la peroxidaza,la lipide ,la glicogen,la esteraza nespecifica
Varianta limfoblastica este caracteristica reactia PAS pozitiva ,glicogenul se
depisteaza in citoplasma celulelor limfoblastice in forma de granule .celelalte 3
reactiisunt negative
Varianta mieloblastica-se caracterizeaza prin 2 reactii pozitive-la lipide si
perxidaza,re-tia la glicogen este negativa sau se manifests printr-un fon roz difuz al
citoplasmei ,insa fara granule.
V monoblastica---r-tia pozitiva la esteraza nespecifica inhibata de flourura de
sodiu
V mielomonoblasticao parte din celulele blastice contin celulele blastice contin
lipide si peroxidaza .r-tia PAS vopseste citoplasma intr-un fon roz difuz.
V promielocitara ca la varianta mieloblastica.
Clasificarea in detalii la 37
39.Leucemia cronica granulocitara
Este o tumoare mieloproliferativa la care mutatia are loc la nivelul celulei stem
pluripotente.
Substratul morfologic al acestei tumori il constituie celulele granulocitare la
diferite stadii de dezvoltare .
Patogenie-Leucemia granulocitara se dezvolta in legatura cu mutatia la nivelul
celulei stem pluripotente, toate generatiile carora apartin clonei tumorale. Acest

fapt este dovedit cu ajutorul cercetarilor citogenetice ale celulelor maduvei oaselor.
Aceasta modificare citogenetica a fost nuita cromozomul philadelphia. In maduva
oaselor la bolnavii de leucemie granulocitara cronica cromozomul Ph se depisteaza
in toate celulele in diviziune fiind un marker important al originii clonale si al
urmarii evolutiei bolii. Examinarea bolnavilor la acest cromozom face posibila
aprecierea gradului de eficacitate a tratamentului. La un anumit grad de infiltrare a
maduvei oaselor elementele granulocitare a diferitei grade de maturatie patrund in
singele periferic infiltrind splina si ficatul. Faza initiala a maladiei, nr. de leucocite
nu depaseste 30-10 9/l, starea bolnavilor este satisfacatoare. Organele interne fara
modificari, continutul Hb normal, nr de trombocite normal sau putin crescut. In
formula leucocitara creste de nr de euzinofile si bazofile. La pacientii cu aceasta
maladie dimensiunile splinei coreleaza cu nr de leucocite.
Diagn. De lab
Continutul Hb evidentiaza in faza initiala si cea a manifestarilor clinicohematologice la majoritatea pacientilor est ein limitele normale, anemia se
dezvolta in perioada preterminala si este profunda in criza blastica. Leucocitele in
faza manifestarilor clinico-hematologice desfasurate variaza mult si poate atinge
cifra de 300-500 *109. Cu cit mai inalta ewste hiperleucocitoza cu atit este mai
mare procentul celulelor enumerate: promielocite, mielocite, metamielocite si un
procent mic de celule blastice. De rind cu aceste schimbari se depisteaza in
hemograma asocierea euzinofilo-bazofilica.
40.Leucemie cronica limfocitara, generalitati despre etiopatogeneza.
Diagn de lab, (tablou singelui periferic)
Leucemia limfocitara cronica- prezinta un proces limfoproliferativ al carui
substrat morfologic il formeaza limfocitele mature. Ocupa locul 2dupa leucemiile
acute.
Patogenie
In LLC sa stabilit ca mutatia are loc la nivelul celulei predecesoare limfopoiezei
dar aceasta celula devenind maligna isi pastreaza particularitatile de a se diferentia
pina la limfocite mature, este de tip B-celulara si T-celulara.
Diagn de lab
Limfocitele de dimensiuni mari, cu nuclee polimorfe, in citoplasma pot fi prezente
granule azurofile mai mari decit granulele in limfocitele observate. Citochimic in
aceste celule se depisteaza activitatea inalta a fosfatazei acide si a anaftilacetatesterazei.
Forma cu tricoleucocite: aceasta denumire provine de la particularitatile
morfologice ale limfocitelor, nucleul acestui tip de leucocite are cromatina mai
putin compacta fata de limfocitele observate in forma clasica a LLC. De la
citoplasma pornesc prelungiri de citoplasma in forma de perisori.
41.reactiile leucemoide ,diagnostic de lab si diagnostic diferential .
Reactiile leucemoide reprezinta modificari in singe si organe hematopoietice ,ce
amintesc leucemiile insa intotdeauna au un caracter secundar si nu se transforma
in leucemia cu care se aseamana .

Exemplu:un cance,sepsis,are loc loc la descompunerea masiva a celulelor

,eliberarea leuco-poietinei ,ce stimuleaza mielopoieza si deci apare o reactie
leucemoida neutrofila .
Diagn de laborator
9
Leucocitoza poate atinge 20.10 /l.In formula leucocitara cresc neutrofilele
nesegmentate si apar formele tinere medulare de leucocite(metamiemielocite
,mielocite uneori si promielocite .In afectiuni mai grave apar in leucocite semne
degenerative cu granulatie toxica ,vacuolizarea nucleelor si citoplasmei
,hipersegmentarea nucleelor.
Criterii de diagnostic diferential
Criteriile

r-tia leucemoida

Starea obiectiva si
subiectiva a
paientului
Formula leucocitara

Asocierea
euzinofil ,bazofil

Grava

Leucemia granulocitara
cronica
Satisfacatoare in perioada de
debut a bolii

Cresc neutrofilele
nesegmentate ,pot aparea
mielocite ,metamieloci
insa treptat dispar
Nu e caracteristica

Cresc mielocitele
,metamielocitele si treptat
nr lor se majoreaza ,nu
dispar
E caracteristica chiar in
prima perioada

E prezenta
Granulatie toxica a
neutrofilelor

lipseste

eritrocite
Trombocite

Nr normal
Nr normal

Normal sau putin crescut

Normal sau putin crescut

VSH
Cromozomul
philadelphic
Fosfataza alcalina
Fosfataza acida

Crescut mult
Lipseste

Normal
E pozitiv

Pozitiva
negativa

Negativa
Pozitiva

42. Lichide de punctie ,origine ,clasificarea.proprietatile generale ,compozitia

chimica si celulara ,importanta diagnostica .
Dupa origine:
-revarsate seroase din boli de natura neinflamatoare ,formate in rezultatul
tulburarii mecanice a circulatiei sangvine locale si generale
-revarsari seroase in boli inflamatorii (pericardita ,peritonita ,pleurezii)bogate in
proteine numite exudate
-Revarsari sanguine in hemotorace ,hemoperitoneu ,hemipericard .
Lichidele din chisturi (parazitare echinococ)

Lichidul extras poate fi:

seros sau serocitrin - este limpede, galben deschis, avand cauza inflamatoare
(tuberculoza) sau tulburare circulatorie (insuficienta cardiaca, cancer pulmonar)

tulbure - este purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent

hemoragic sau serohemoragic - este roz sau rosu intens in hemoragiile pleurale
si pleurezia hemoragica
componena chimic.
Examenul chimic permite ncadrarea lichidului pleural ca exsudat (rezultat prin
cresterea permeabilitii capilare sau prin scderea drenajului limfatic) sau
transsudat (rezultat prin modificarea presiunilor care determin schimbul lichidian la
nivel pleural). Clasic, se consider a fi exsudat un lichid cu o concentraie a
proteinelor mai mare de de 3g/100 ml (3g %). Pentru diferenierea unui exsudat de
un transsudat (care n cazul unei insuficiene cardiace poate deveni exsudat dupa
tratament diuretic), se aplic urmatoarele criterii biochimice: colesterol pleural mai
mare de 45 mg/dl sau raport colesterol pleural/colesterol seric mai mare de 0,3 n
cazul unui exudat; gradient albumin seric-albumin pleural mai mic de 1,2
mg/dl; raport bilirubin pleural/bilrubin seric peste 0,6. Cresterea
disproporionat a LDH-ului pleural n raport cu proteinele pleurale sau prezena
izoenzimei LDH2 n lichidul pleural sunt sugestive pentru un exsudat de origine
malign. Dimpotriv, prezena izoenzimelor LDH4 si LDH 5 indic un exsudat
benign. n revarsatele hemoragice, creterea LDH total cu creterea izoenzimei
LDH1 este un indicator de hemoliz, astfel nct lichidul poate fi un transsudat si nu
neaparat un exsudat (asa cum ne-ar sugera nivelul crescut de LDH). Creterea
disporporionat a proteinelor fa de LDH (peste 6 g%) ne orienteaz ctre un
revrsat tuberculos sau parapneumonic. Nivelul glucozei din lichidul pleural ar
trebui sa fie similar cu cel seric (datorit difuziunii pasive a glucidului). O
concentraie scazut a glucozei n lichidul pleural semnific prezena unei
celulariti crescute, care consuma glucoz. Astfel de situaii se ntlnesc n
revarsatele tuberculoase i neoplazice (glucoza pleurala 40 mg/dl) sau n artrita
reumatoid (glucoza pleural 20 mg/dl). Prezena amilazelor n revarsatul pleural ne
orienteaz ctre o afeciune pancreatic (revarsatul lichidian pleural fiind uneori
prima manifestare a bolii pancreatice), dar poate apare i n cazul rupturilor de
esofag (amilazele fiind de origine salivar) sau n pleureziile neoplazice.
Determinarea pH-ului pleural este un indicator precoce al empiemului pleural
(scderea pH-ului precednd scderea glucozei pleurale sau identificarea agentului
pathogen)
43. Caracteristiaca transudatelor si exudatelor in diferite afectiuni .
In stari patologice cantitatea de lichid creste si poarta denumirea de hidrops, dar
daca cantitatea se mareste in regiunea plaminilor poarta denumirea de hidrotorax, in
reg. Inimii hidropericard, in reg abdominala ascita.
Ascita se defineste ca fiind acumularea de lichid liber in cavitatea peritoneala care poate fi seros,
serohemoragic, chilos sau chiliform, gelatinos.
Lichidul de ascita se acumuleaza in cazul peritonitei avand caracter purulent iar in hemoperitoneu lichidul
este sangvin.

caracteristica transudatelor
Transudatele sint de origine neinflamatorii, au densitate mai mic ca exudatele,
datorit concentraiei mai mici de protein. Densitatea reletiv a transudatelor
variaz ntre 1005-1016, a exudatelor este mai mare de 1016.
culoare- transudatele seroase au culoare galben-deschisa
caracteristica exudatelor
Exudatele sint de origine inflamatorie, conin lichid seros, puroi, fibrin, snge etc. i
pot fi:
-seroase
-sero-fibrinoase
-sero-purulente
-purulente
-putrefiante
-chiliforme (lichid lactescent)
-n unele pleurezii bacilare pot fi hemoragice
Exudatele seroasee au culoare galben deschis si sunt transparente. Toate exudatele
sunt tulburi
Criteriu
Exudat seros Exudat n Exudat alergic Exudat neoplazic
n TBC
infecii
n reumatism
bacteriene
Transparen, Clar sau
Tulbure,
Clar sau
Opalescent hemoragic
culoare
opalescentglbpurulent,
opalescent
ui
rocat -glbui
Proteine g/l

30-50

50-80

20-30

40-60

Densitate
1018-1022
Reacia Rivalt 2+

1020-1025 1015-1020
4+
-

1020-1025
2+

Form. cheag.

1+

3+

2+

Hematii
Celule /mcl

1+
500-1000

Variabil
1000-4000 500

Sediment coloratL-75%, M-5%,N-90-100% L,m-75%, nN-20%,

25%, eoz
endotelii

3+
500-2500
c.tum.-75%, m i g-proporii
egale

44. LCR ,proprietati generale ,compozitia chimica ,valori normale ale

compusilor chimici chimici ,variatii patologice in cele mai mai curente
afectiuni ale SNC.

Sistemul nervos central (SNC) este format din miliarde de neuroni (celule
nervoase) conectati intre ei si dintr-un tesut de sustinere interstitial. Este reprezentat
de organele nervoase care constituie encefalul, adpostit de cutia cranian i mduva
spinrii, n canalul medular al coloanei vertebrale.
SNC constituie n ansamblul su mpreun cu sistemul nervos vegetativ (SNV)
deine controlul neuroendocrin asupra organismului, posednd o dubl calitate de
control involuntar ct i voluntar. Protecia mecanic a sistemului nervos central se
realizeaz prin existena unui nveli protector format din meninge ilichidul
cefalorahidian.
L.C.R. reprezinta un ultrafiltrat al plasmei sanguine care se secreta in plexul
vascular al ventriculelor si se reabsoarbe in patul vascular sanguin prin vilozitatile
arahnoidiene.
proprietile generale.
LICHIDUL CEFALORAHIdian- in mod normal LCR este transaparent clar ca
apa de stinca, clara poate fi in meningite seroase, virale. Opalescent in meningite
virale, tulbure purulent in meningite bacteriene purulente. In meningita tuberculoasa
este mai frecvent clar.
Culoarea in conditii fiziologice LCR este incolor. Culoare poate fi apreciata in
comparatie cu apa distilata in eprubete incolore de diametru egal. Cul. rosie
sugereaza prezenta singelui. De obicei lichidul hemoragic poate fi intilnit in
hemoragie generala si hemoragie menigiana, traumatisme ale SNS. Cul verde aprae
in rezultatul oxidarii bilirubinei in biliverdina sub influenta enzimelor din leucocite.
De obicei LCr verde si tulbure purulent se intilneste in meningite purulente.
Densitatea- in mod fiziologic 1008-1002. Creste in meningitele bacterienesi virale si
scade in hidrocefalii.
19. Componena chimic a lichidului cefalorahidian n mod normal i variaiile
patologice n cele mai des ntlnite boli ale sistemului nervos central.
Deosebirea esentiala a particularitatilor chimice dintre LCR si plasma sanguina
consta in concentratia foarte mica a proteinelor in lichid, considerabil mai mica a
colesterolului, glucozei si mai amre a clorului. Din aceste considerente determinarea
concentratiei diferitor substante in LCR trebuie asociata si comparata si cu conc.
Acelorasi substante in plasma. Uneori modificarile unor substante din lichid nu
reflecta modificarile ce au loc in SNC ci a compozitiei singelui circulant.
Concentratia proteinelor in LCR obtinut prin punctie lombara creste in procese
inflamatorii ( meningite, encefalite, mielite), afectiuni organice ale SNC, tumori.
Majorarea imunoglobulinelor izolate prin electroforeza proteinelor permite
diagnosticarea sclerozei multiple, neurosifilis sau alte boli neurologice degenerative
imunogene. Sint intilnite si unele inflamatii sau boli autoimune ale SNC : scleroza
multipla, neurosifilis, encefalite, lupus eritematos sistemic.

componena celular n mod normal i variaiile patologice n afeciuni ale

sistemului nervos central.
-Limfocite diametrul 5-8 mkm,nucleu rotun,compact,citoplsma bazofila subtire
uneori observa numai intro singura parte a celulei. Valori normale: 1-2 limfocite la 1
mkl. Pleocitoza limfoida poate avea loc in inflamatiile cronice meningiale
nepronuntata- in tumorile SNC.
-Neutrofile morphologic celulele sunt asemanatoare cu neutrofilele singelui circulat
prezenta celuleor modificate indica micsorarea intensitatii procesului inflamator.
-Euzinofile granule mari de culoare rosie ,caramizie,uniforme stralucite,pot aparea
in LCR in procese patologice de natura parazitara,meningite toxice, tuberculoase.
-Monocite tisulare cellule cu diametrul 70 mkm. Prezenta in cantitati mari este
carcteristica pentru procese inflamatorii cronice, dupa operatie pe tesuturile SNC.
-Macrofaci 7-17 mkm,uneori 20-30 mkm nucleul de diferite forme situate la
periferia celulei,citoplasma contine inglobari si vacuole. Pot fi prezente in procese
inflamatorii, in perioada postoperatorii pe tesuturile SNS.
-Celule plasmatice nucleu voluminous situate excentric citoplasma abundenta. Sunt
prezente in cadrul proceselor inflamatoare cronice a creierului si meningelor.
1. LCR normal:
- aspect - clar, incolor;
- examen microbiologic - steril;
- examen citologic - 0-3 limfocite/mm3;
- examen biochimic - proteine=15-40 mg/dl; glucoza=50-70 mg/dl; acid lactic=35
mg/dl; cloruri=680-730 mg/dl.
2. Meningita bacteriana acuta:
- aspect - opalescent, purulent;
- examen microbiologic - depistare rapida microscopica si antigenica; izolare;
- examen citologic - PMN> 1000/mm3;
- examen biochimic - proteine=>100 mg/dl; glucoza=<40 mg/dl; acid lactic=>35
mg/dl.
3. Meningita TBC:
- aspect - clar sau usor opalescent, cu val de fibrina;
- examen microbiologic - depistare rapida, izolare;
- examen citologic - limfocite in jur de 200/mm3;
- examen biochimic - proteine=>100 mg/dl; glucoza=<40 mg/dl; acid lactic=>35
mg/dl; cloruri=<600 mg/dl.
4. Meningita micotica:
- aspect - clar sau opalescent;
- examen microbiologic - depistare rapida microscopica si antigenica; izolare;
- examen citologic - predomina limfocitele 100-500/mm3;
- examen biochimic - proteine=>100 mg/dl; glucoza=<40 mg/dl; alcool etilic
prezent.
5. Meningita virala:
- aspect - clar sau opalescent;
- examen microbiologic - steril bacteriologic; se poate izola virusul;

- examen citologic - limfocite 500-1000/mm3;

- examen biochimic - proteine=15-100 mg/dl; glucoza=50-70 mg/dl; acid lactic=35
mg/dl; cloruri=680-730 mg/dl.
46.Examenul de laborator al sputei :componenta celulara.
componena celular.
Leucocite-celule rotunde 10-15 mcm,nucleu slab vizibil,in citoplasma se observa
granulatii multiple,,in cantitati reduse leucocite se depisteaza in orice sputa .
Cantitatea leucocitelor depinde de aspectul expectoratiei: moderate in boli virale
respiratorii, in cantitate mare in bronhopneumopatii bacteriene.
Eritrocite-celule de forma rotunda sau ovala culoare galbuie cu diametru mai mic
comparativ cu leucocitele. Se gasesc izolate in expectoratie, in cantitati mari in
spute sangvinolente: pneomonie lobara,tuberculoza,infarct pulmonar
Celulele epiteliului plan sunt subtiri cu nucleu mic picnotizat si citoplasma omogena
Celulele epiteliului cilindric au forma alungita mai larga la un pol unde este situat
nucleul rotund,mai pot fi observati cili
Macrofagi alveolari- sunt de natura osteomedulara au forma ovala sau rotunda
dimensiuni 15-25 mcm se intilnesc in procese inflamatorii
Macrofagii care contin grasime sunt numiti lipofagi,cei care cntin hemosiderina se
numesc siderofagi.
Celule tumorale- se caracterizeaza prin polimorfism, pot fi de dimensiuni mari, cu
nucleu mare, hipercromic, cu nucleole si mitoze, situate in conglomerate, complexe.
47. Exam de laborator al sputei: formatiuni cristalice, fibrilare, flora
...semnificatia klinica
Formatiuni cristaliceCristale Charcat-Leyden aceste cristale apar in sputa mai frecvent , au forma de
romb, lucitoare, incolore, de diferite dimensiuni. Aceste formatiuni ca si euzinofilele
si spiralele Cursman sunt caracteristice ptru astmul bronsic.
Cristale din hematoidina- sunt de diferite forme ( romb, ace, stelute, fascicole),
colorate in galben-auriu. Apar la hemoragii si distructia tesutului pulmonar.
Cristale din colesterol- incolore, patrulatere, dreptunghiulare, cu un unghi rupt. Se
formeaza la degradarea grasimilor in cavitati inkise: tuberculoza, abcese, neoplasme.
Dopii ditrih- in sputa purulenta uneori pot fi depistati microscopic, formatiuni suregalbui, de marimea gamaliei a acului cu gamalie si putin mai mari. Apar in abcese
pulmonare si bronsectazii.
Formatiuni de mielina- mielinul este un product final al autolizei celulelor , are
diverse forme si marime. Se depisteaza mai des in sputa mucoasa si purulentomucuoasa.
Fibre elastice-apar in sputa in rezultatul distructiei tesutului pulmonar la
tuberculoza, abcese, gangrena si alte boli pulmonare asociate de procese distructive.

Se separa in 3 variante:
-obisnuite fibre foarte subtiri de grosime uniforma, stralucitoare, situate sub forma
de manunchiuri
-sub forma de coral- cu depuneri pe fibre a acizilor grasi si sapunurilor
-calcificate- formatiuni baciliforme grosolane imbibate cu saruri de calciu, au
culoarea sura inchisa
Spirale Cursman- rasucite sub forma de spirale. Apar in astm bronsic.
48.examenul de lab al secretiei uretrale .crterii de diagn pt infectia gonococica
,trichomoniaza.
infectia gonococica
Secreia utero-vaginal reprezint un transsudat al mucoasei vaginale, conine celule
epiteliale de descuamare i germeni a cror varietate este n funcie de diferi i
factori: vrsta, starea fiziologic, starea patologic i de coninutul n glicogen
condiionat de ciclul menstrual, ceea ce face ca flora bacterian normal a vaginului
s fie reprezentat exclusiv de germenul din grupul lactobacilus.
N. gonorrhoeae este un patogen exclusiv uman care nu are alt poart de intrare,
nafar de mucoasa uman, i n special cea genital.
Diagnostic: depistarea gonococilor se face cu albastru de metilen
Principiu: Esenta metodei consta in depistarea agentilor patogeni in preparatele
colorate cu albastru de metilen
Reactivi: sol apoasa de albastru de metilen 1%: 1g de albastru de metilen se dizolva
intrun l de apa distilata, apoi se filtreaza
Preg preparatului: materialul de cercetat se aplica pe lame degrasate sub forma de un
strat subtire si uniform si se usuca la aer
Mersul: Preparatul se fixeaza 3 min in alcool de 96 grade, se usuca apoi se aplica
sol de albastru de metilen de 1% pe o minuta, dupa aceasta restul de vopsea se spala
minutios sub apa rece curgatoare din robinet si se usuca in stative
Microscopierea: Cercetarea se face la microscop cu lumina naturala sau artificiala,
obiectivul cu imersie. Preparatul are o culoare albastra. Nucleele celulei au o culoare
albastra inkisa, citoplasma albastru deschisa. Flora bacteriana se coloreaza in
albastru de intensitate diferita. Gonococii sunt de culoare albastru inkisa cu
contururi pronuntate, sub forma de bob in pereki.
Criterii de diagnostic ptru trichomoniaza
Secreia utero-vaginal reprezint un transsudat al mucoasei vaginale, conine celule
epiteliale de descuamare i germeni a cror varietate este n funcie de diferi i
factori: vrsta, starea fiziologic, starea patologic i de coninutul n glicogen
condiionat de ciclul menstrual, ceea ce face ca flora bacterian normal a vaginului
s fie reprezentat exclusiv de germenul din grupul lactobacilus.

Trihomoniaza- microorganismul patogenic Trichomonas vaginalis, perioada de

incubare 3-28 zile.
Are forma rotund-ovalar cu dimensiuni de 7-23/5-15 m. Prezint n mod normal 4
flageli anteriori i unul posterior care i confer o motilitate rapid.Citoplasma este
fin, n form de reea. Trichomonas vaginalis atac epiteliul vaginal, se nmulete
intens, utiliznd glicogenul din acest mediu
Diagnostic:
Principiu: Esenta metodei consta in depistarea agentilor patogeni in preparatele
colorate cu albastru de metilen
Reactivi: sol apoasa de albastru de metilen 1%: 1g de albastru de metilen se dizolva
intrun l de apa distilata, apoi se filtreaza
Preg preparatului: materialul de cercetat se aplica pe lame degrasate sub forma de un
strat subtire si uniform si se usuca la aer
Mersul: Preparatul se fixeaza 3 min in alcool de 96 grade, se usuca apoi se aplica
sol de albastru de metilen de 1% pe o minuta, dupa aceasta restul de vopsea se spala
minutios sub apa rece curgatoare din robinet si se usuca in stative
Microscopierea: Cercetarea se face la microscop cu lumina naturala sau artificiala,
obiectivul cu imersie. Preparatul are o culoare albastra. Nucleele celulei au o culoare
albastra inkisa, citoplasma albastru deschisa. Flora bacteriana se coloreaza in
albastru de intensitate diferita.
49.Exameunl lichidului spermatic in laboratoarele de diagn clinic ;examinarea
macroscopica si microscopica .

examinarea macroscopica.
Pacientul este instruit ca termenul optimal a obtinerii sexual pentru examinarea proprietatilor de
fecundare ale ejaculatului este de 3-4 zile. Perioada de abtinere la examinarea repetata trebuie sa
fie tot de 3-4 zile. Se interzice consumul de bauturi alcoolice cel putin 2 zile inaintea analizei.
Pentru evacuarea primara a modificarii ejacuatului este necesar de a efectua doua examinari cu
interval de mai mic de 7 zile si nu mai mare de 3 saptamini.Probele de sperma trebuie obtinute
direct in laborator in containere de o singura folosinta prin metoda de masturbare,ce permite de a
colecta toata sperma in forma pura.Probele trebuie pastrate in thermostat la temperature de
37C,temperature joasa actioneaza negative asupra mobilitatii spermatozoizilor.
Pentru examinarea bacteriologica pacientul in prealabil trebuie sa se urineze,apoi sa-si spele
miinele si numai dupa aceasta sa colecteze sperma.Rezultatele examinarii macroscopice si
microscopic ale ejaculatului ,timpul si locul colectarii se inscriu in formular.
Examinarea macroscopic a lichidului spermic: Timpul de lechifiere:
Sperma normal in timpul eliminarii din uretra este viscoasa,insa sub actiunea fermentilor
prostate dupa 10-60 minute ejaculatul barbatilor sanatosi se diluiaza complet la temperature
camerei.Lichifierea ejaculatului in thermostat la tem 37C se petrece mai repede.Ejaculatul
normal poate sa contina corpusculi gelatinosi,care nu se lichifiaza si nu au o importanta
clinica.Daca lichidul spermatic timp de 60 minute nu se diluiaza sir amine viscos,semiviscos
atunci se presupune un process inflamator al prostate sau a vezicolelor seminal provocind la
insuficienta fermentilor mucolitici.Consistenta viscoasa a spermei blocheaza motilitatea
spermatozoizilor,care nu se misca sau repede isi pierd mobilitatea.
Volumul:In norma la pacientii sanatosi dupa 4-7 zile de abstinenta sexuala volumul lichidului
spermatic este de 2-6 ml(normospermie).Micsorarea volumului ejacuatului mai putin de 2 ml se

numeste oligospermie,lipsa complete aspermie . Oligospermia si aspermia se intilnesc in

ocluziile ducturilor deferente,prostatite cornice,deficitul de hormone gonadotropi.Lipsa totala a
spermatozoizilor este caracteristica pentru azoospermie,si se intilneste in atrofia testiculelor sau
obturarea ambelor ducturi deferente.Majorarea lichidului spermic mai mult de 6 ml se numeste
polispermie.Mirosul: Ejaculatul are miros caracterisstic,care se aseamana cu mirosul de castan
proaspat.Sperma capata acest miros la impreunarea cu secretul prostate.In obturarea ducturilor
deferente ale prostate mirosul specific al spermei dispare.Miros de putrefactie sperma capata in
procesele purulente-inflamatorii ale prostate,veziculelor spermale si depinde de produsele finale
ale microflorei,care provoaca procesul inflamator .
Culoarea:Descrierea culorii se efectuiaza dupa lichifierea sau peste o ora dupa ejaculatie.
Ejaculatul normal este tulbure,alb sau opac,gradul opacitatii depinde de numarul de
spermatozoizi,daca numarul de spermatozoizi este mai mic ejaculatul este mai deschis la
culoare.Daca ejaculatul contine eritrocite,proba capata culoare roza,rosie sau rosie-cafenie
(hemospermie).Culoarea galbuie sau galbena a spermei este caracteristica pentru persoanele in
virsta,la pacientii cu ictere de diferita etiologie,la tratament cu vitamine sau absenta sexuala
indelungata.Viscozitatea: se determina dupa lichefierea lui complete. Metoda 1 Sperma se
amestica minutios cu o bagheta de sticla fara a provoca aparitia spumei,apoi bagheta se extrage
atent si se apreciaza visual lungimea firului ce se intinde de pe ea.In norma aceasta marime se
afla in limitele 1-5mm.Metoda2 Viscozitatea spermei se determina cu ajutorul
hemoviscozimetrului.In norma viscozitatea relative variaza intre 6.0-6.6.
Reactia(ph-ului): Aprecierea ph-ului se efectuiaza cu ajutorul hirtiei indicator sau cu ajutorul phmetrului cu microelectrozi.In norma reactia ejaculatului este slab alcalin 7,5-8,5

examinarea miscroscopia a lichidului spermatic.

Examinarea microscopica a lichidului seminal se efectuiaza dupa lichifierea complete a lui si
include:1Identificarea in preparatul native al spermatozoizilor,determinarea caracterului
mobilitatii lor,prezenta celulelor rotunde,aglutinarii,agregarii spermatozoizilor,mucus cristalelor
de sperma.
2.Determinarea numarului de spermatozoizi,leucocitelor si a celulelor spermatogeneze in camera
Goreaev sau alte camera.
3.Diagnosticul diferential al spermatozoizilor vii si morti.
4.Examinarea morfologica a spermatozoizilor,celulelor spermatogenezei,leucocitelor si
epiteliului in frotiurile colorate.
5.Evidentierea in frotiuurile colorate dupa Gram a diplococilor gramnegativi.
6.Evidentierea in frotiuri a trihomonadelor.
Examinarea elementelor celulare in preparatele native:Tehnica de lucru.Cercetare se petrece la
temperatura de 20-25 de grade. Dupa o ora de la recoltare ejaculatului,continutului lichefiat se
amestica,apoi cu pipeta Pasteur se tranfera o picatura pe o lama curate .Preparatul native se
microscopiaza. La cercetarea preparatului se depisteaza elemente celulare si necelulare.
Elemente celulare: Spermatozoizii reprezinte cellule mobile cu lungime de 58-67microni,la care
se distinge capul oval turtit in directia anterioara-posterioara,capul si coada.Eritrocite-in norma
in preparat ele lipsesc sau sunt unice. In caz de leziuni,procese inflamatorii si alte patologii in
ejjaculat pot fi depistate un numar mare de eritrocite.
Leucocite-in ejaculatul normal pot fi depistate leucocite solitare. Numarul lor creste in caz de
procese inflamatorii(uretrite,prostatite).

47. Gradele de puritate a secretului vaginal:

Gradul de puritate I
Pe preparat e prezent cultura pur Lactobacillului vaginal (bastonaul Dederlein) i
celule epiteliale unice. Bastonaul Dederlein e grosolan, scurt i gram pozitiv. Aa
tablou e caracteristic pentru starea fiziologic a vaginului

Gradul de ;puritate II
Pe preparat sunt bastonae Dederlein i flor saprofit gram negativ i
leucocite unice. E caracteristic pentru starea fiziologic a vaginului.
Coloraia papanicolau
Gradul de puritate III
Bastonaele Dederlein pe frotiu lipsesc sau pot fi unice. Apare un numr mare
de leucocite, cocii i celulele epiteliale. Este caracteristic pentru un proces
patologic (vaginit).
Gradul de puritate IV
Bastonaele Dederlein pe frotiu lipsesc sau pot fi unice. Apare un numr mare
de leucocite, cocii i celulele epiteliale. Este caracteristic pentru un proces
patologic (vaginit).
45. Examenul secretiei vaginale, uretrale. Criterii de diagnostic ptru vaginoza
bacteriana
Secreia utero-vaginal reprezint un transsudat al mucoasei vaginale, conine celule
epiteliale de descuamare i germeni a cror varietate este n funcie de diferi i
factori: vrsta, starea fiziologic, starea patologic i de coninutul n glicogen
condiionat de ciclul menstrual, ceea ce face ca flora bacterian normal a vaginului
s fie reprezentat exclusiv de germenul din grupul lactobacilus
Gardnerella Vaginalis nu este considerat ca fiind un agent patogen cu transmitere
sexual fiindca infecia poate s apar i la femeile fr activitate sexual. Totusi, sa demonstrat c n anumite condiii, activitatea sexual poate favoriza apariia
vaginozei.
Diagnostic:
Principiu: Esenta metodei consta in depistarea agentilor patogeni in preparatele
colorate cu albastru de metilen
Reactivi: sol apoasa de albastru de metilen 1%: 1g de albastru de metilen se dizolva
intrun l de apa distilata, apoi se filtreaza
Preg preparatului: materialul de cercetat se aplica pe lame degrasate sub forma de un
strat subtire si uniform si se usuca la aer
Mersul: Preparatul se fixeaza 3 min in alcool de 96 grade, se usuca apoi se aplica
sol de albastru de metilen de 1% pe o minuta, dupa aceasta restul de vopsea se spala
minutios sub apa rece curgatoare din robinet si se usuca in stative
Microscopierea: Cercetarea se face la microscop cu lumina naturala sau artificiala,
obiectivul cu imersie. Preparatul are o culoare albastra. Nucleele celulei au o culoare
albastra inkisa, citoplasma albastru deschisa. Flora bacteriana se coloreaza in
albastru de intensitate diferita.

Examenul microscpoic al secretului vaginal releva celule scuamoase ale caror

margini sunt ascunse de forme cocobacilare, cunoscute ca celule-cheie, aparitia
mirosului de peste dupa amestecarea secretiei vaginale cu KOH 10%
care face parte din microbiota normala a tubului digestiv si a zonei vaginale. Este
un fung dimorf car eare capacitatea de a adopta un spectru de morfologii.
Diagnostic:
Principiu: Esenta metodei consta in
51. Examenul secretiei vaginale, uretrale. Criterii de diagnostic ptru infectia
candidoza vulvovaginala
Secreia utero-vaginal reprezint un transsudat al mucoasei vaginale, conine celule
epiteliale de descuamare i germeni a cror varietate este n funcie de diferi i
factori: vrsta, starea fiziologic, starea patologic i de coninutul n glicogen
condiionat de ciclul menstrual, ceea ce face ca flora bacterian normal a vaginului
s fie reprezentat exclusiv de germenul din grupul lactobacilus
Candidoza vaginal - microorganismul patogenic Candida albicans, nu se transmite
sexual, dar n unele cazuri poate fi transmis i pe aceast cale.
Candida albicans este o specie de drojdie depistarea agentilor patogeni in preparatele
colorate cu albastru de metilen
Reactivi: sol apoasa de albastru de metilen 1%: 1g de albastru de metilen se dizolva
intrun l de apa distilata, apoi se filtreaza
Preg preparatului: materialul de cercetat se aplica pe lame degrasate sub forma de un
strat subtire si uniform si se usuca la aer
Mersul: Preparatul se fixeaza 3 min in alcool de 96 grade, se usuca apoi se aplica
sol de albastru de metilen de 1% pe o minuta, dupa aceasta restul de vopsea se spala
minutios sub apa rece curgatoare din robinet si se usuca in stative
Microscopierea: Cercetarea se face la microscop cu lumina naturala sau artificiala,
obiectivul cu imersie. Preparatul are o culoare albastra. Nucleele celulei au o culoare
albastra inkisa, citoplasma albastru deschisa. Flora bacteriana se coloreaza in
albastru de intensitate diferita.
52.Date generale despre anatomia si fiziologia sistemului digestiv,examenul coprologic.
Sistemul digestiv reprezinta ansamblul morfologic si functional de organe ce realizeaza
digestia si absorbtia alimentelor ingerate precum si evacuarea reziduurilor neasimilabile.
Se obtine o proba din scaun in reicpient uscat de sticla sau plastic.
Pentru a putea evalua gradul asimilarii substantelor alimentare din aparatul digestiv se
administreaza o dieta care contine o cantitate precisa de produse: Schmidt si Pevzner.
Examenul coprologic desfasurat include: determinarea fizica a materiilor fecale
(macroscopice) microscopice, chimice, bacteriologice (coprocultura) si examenul
coproparazitologic.
Exam. macroscopic:
Cantitatea-in conditii normale cantitatea depinde de voluul si compozitia alimentelor, in 24
ore se elimina 200-250g excremente.

Consistenta-poate fi apreciat mai bine pe un scaun n ntregime i proaspt eliminat

dect pe o prob nereprezentativ. n mod normal, din cauza marii concentraii n ap

au, la eliminare, o consisten pstoas. Dac se ntrzie trimiterea la laborator sau

examinarea probei consistena se modific destul de repede de aceea este bine s se
precizeze ora examinrii.
n laborator se va meniona pe buletinul de analiz dac scaunul este:
apos (lichid)
semi lichid
pstos
semipstos
dur.
Culoarea-la omul sntos cu alimentaie mixt scaunul are culoarea brun-cafenie. Copilul mic i
n special sugarul elimin un scaun galben-auriu din cauza unui coninut crescut n bilirubin.Ca
i celelalte caractere ale scaunului, caractere amintite mai sus, culoarea poate varia foarte mult
chiar n condiii fiziologice
In condiii patologice pot aparea urmatoarele modificari de culoare:
a) neagra-in hemoragii de stomac
b) alba-in obstructia cailor biliare
c) roza in hemoragii din intestinul gros
EXAMENUL MICROSCOPIC
Acesta permite de a pune in evidenta unele elemente care au capacitatea de a evalua atit
capacitatea de digerare a sistemului digestiv cit si a unor elemente de natura intestinala
:mucus ,eritrocite ,leucocite ,celulele epiteliului intestinal ,celule tumorale si oua de helmenti
si protozoare.
Pregatirea preparatelor
Din mat fecale se recolteaza proba din care se face o suspensie cu ser fiziologic sau cu apa
distilata.pot fi pregatite si preparate din fecale nedizolvate.suspensia poate fi pregatita in
eprubeta cu ajutorul unui betisor de sticla sau direct pe lama ,pina la consistenta unui sirop
dens .In majoritatea cazurilor sunt examinate preparatele umede ,in unele cazuri pt
studierea elementelor celulare si diferentierea protozorelor preparatele pot fi fixate si
colorate