Sunteți pe pagina 1din 70

Muzeul civilizatiei urbane-Brasov

Muzeul civilizatiei urbane a Brasovului,este adapostit intrun monument de arhitectura civila reprezentativ spatiilor
comerciale publice si private ale ora-selor transilvanene din
sec 16-19-lea.Cladirea a fost refacuta in 1566,datare
descoperita pe un ancadrament de piatra cu ocazia
recentelor cercetari.
Cladirea se ridica pe 3 niveluri:
subsolul a fost folosit ca pivnita ptr.depozi-tarea marfurilor
in tranzit. Parterul cuprinde o incapere lunga cu bolta
semicilindrica ,ce poarta o pictura decorativa cu elemente
florale si vegetale din sec 18-lea. Mansarda restaurata,a
pus in evidenta ansamblul arhitecto-nic de lemn,care arata
maestria dulgherilor brasoveni. Spatiile muzeale propuse
vor ilustra segmente de comportament urban:pivnita de
marfuri,parter-spatii comerciale,nivelul 1:spatiu de locuit
ptr.oraseni,nivelul 2:spatiu ptr.expozitii
tematice,conferinte,colocvii.Cladirea pastreaza originalitatea in proportie de 80%. Intre anii 1993-2008 s-a

Sala cu bolta alba si decoratie florala (nivelul 2) a peretilor


permite vizitatorilor sa perceapa tipul de decorare al
peretilor interiori din sec al 18-lea

Protocolul magistratului Brasovului,cu


mentiunea fam.Clocius,in legatura cu
modificarile casei,anul 1785,detaliu
coperta

Inscriptia din sediul judetului,Targului din Casa


Sfatului despre hotararrea Dietei de la Turda
din 1550,ca in toata Transilvania sa fie
folosite aceleas unitati de masura:
cabla,ferdela,octavala,si libra. Lateral,sunt
documente in care,negustorii din Tara
Romaneasca au platit vigesima in anul
1554 si marfurile pe care le-au adus.

In subsolul cladirii se afla doua spatii de depozitare a


marfurilor aduse de negustori si carausi.

Spatiu comercial cu marfuri


aduse de negustorii din
Europa,numite si marfuri
nemtesti:coloniale,panzeturi,pos
tavuri,broderii,marfuri
turcesti,matase,covoare

La Brasov,patura bogata sau familiile nobile ale sasilor


numiti patricieni si-au zugravit spatiile de locuit cu
decoratii de natura clasicizanta,au asi- milat mobila
Biedermaier si au adoptat alte maniere de servitul meselor

Traditia textila a Brasovului s-a pastrat si in sec.al


19-lea prin existenta in Brasov a unui numar de
ateliere mestesugaresti care lucrau in spiritul
modei apusene.

Palariile erau lucrate pe calapod la cald,din fetru de par


de iepure,de culoare inchisa penrtru evenimente
deosebite.In timpul verii se purtau palarii din pai de
orez.

O fresca a societatii brasovene la sfarsitul sec al 19-lea


realizata de Leopold Adler 1848-1924.

Spatiu pentru expozitii


temporare

Mansarda ,restaurata, a pus in evidenta ansamblu


arhiteconic din lemn care sustine invelitoarea din tigla
solzi.