Sunteți pe pagina 1din 507

Trru MAIORF1SCU

DISCURSURI PARLAMENTARE
CU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMLNIEI


SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL IlL

(1881-1888)

BUCURETI
EDITURA LIBRARItI. SOCECU & Comp.
21, CALEA VICTORIEL 21.

1 8 9 9.

TITU MA1ORKSCU

DISCURSURI PARLAMENTARK

Stabilimentul graft I. V. Socecii, Bucure!;ti.


5668o

TITU MAIORESCU

DISCURSURI PARLAMENTARE
CU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMNIEI


SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL III.

(1881-1888)

BUCURETI
EDITURA LIBRARIEI SOCECTD. & Comp.
21, CALEA VICTORIEI, 21.

1 8 9 9.

V.
SUB MINISTERUL BRATIANU

DE LA PROCLAMAREA REGATULUI PANA


LA TRACTATUL DE LA LONDRA
14 MARTIE 1881 26 FEYRUARIE 1883

Cu recunoaterea Romaniei independente i


proclamarea Regatului se inchee prima epoca a
renaterii noastre nationale i incepe o Era noul,
a politicei externe i interne.
Vechiul program al Divanurilor ad-hoc de la
1857 se vede realizat i prin chiar aceasta Inceteaza de a mai fi program, iar intarita viata
publica ii cauta o noua formulare a politicei
viitoare. Pe cand in cele interne activitatea de
pan'acum nu putea tinde decat la aezarea fundamentelor generale ale Statului monarchic-constitutional, de-acum inainte se impune organizarea administrativa i reforma sociala.
0 schimbare incisiva se face i in relatiile in5668o

ternationale. Formal dependenta pana atunci de


suzeranitatea Turciei i pusa sub un fel de ocrotire a Marilor Puteri, Romania este acurn de sine
statatoare i, hind lipsita de garantarea neutralitatii sale, trebue sa-i aleaga pe a sa respundere linia de purtare in politica europeana, intrucat se atinge de Dunre i de Marea Neagra,
de Carpati i de Balcani, aclica de interesele ei
vitale.

Cea mai apropiata din aceste chestii orientaleuropene, totdeauna grave pentru noi i acurn
indoit de grave dupa deslipirea de Turcia, era
chestia Dunarii. Caci daca, dup tractatul de la
Londra din 1871, Comisia Europeana a Dunarii

avea sa fie reinoita in Aprilie 1883, prin tractatul de la Berlin aceasta Comisie, la care ia
acum parte i Romania, primise noua indatorire
de a elabora regulamentele de navigatiune de la

Poriile de fier pana la Galati,. Inca de la 1879


i in chiar anul 1.881 al proclamarii Regatului
aceste regulamente , care atingeau deopotriva
prestigiul suveranitatii noastre i inbefestil nostru material, preocupau statele reprezentate in
Comisia de la Galati, i Romania trebuia salt
hotareasca din vreme o atitudine a politicei sale
externe, care, in mijlocul conflictului de interese

ale Marilor Puteri, sa-i asigure sprijinul celor preponderante.

In linia dintai sarcina unei asernenea hotariri


cadea asupra guvernului i a partidului sau ; dar
nici opositia nu se putea scuti de ea. Caci atitudinea de luat in politica externa era de o insemnittate ma de capitala pentru tart, incat toate
partidele trebuiau s conlucreze la discutarea i
fixarea ei.

Cat pentru partidul conservator, constituirea


lui formula in Bucureti se Mcuse pe la inceputul

anului 1880 prin infiintarea unui Club, al carui


comitet, dupa statute, avea sa fie i comitetul
dirigent al partidului.
Prezidentul Clubului Bucuretean in anul 1880

era Manolache Kostaki Iepureanu. In aceasta


calitate el insotete publicarea primelor statute
cu un aa numit program" al partidului conservator, in care ce e drept recunoate marea
insemnatate i rospundere" a nouei situatii, insa
nu trece intru nirnic peste obinuitele generalitati,
cerend in locul formelor seci i fraselor goale,
fiinta adeverului", protejarea" proprietatii
arrnonia" Intro proprietari i muncitorii agricoli,
sfintenia obligatiunilor", etc. ; iar in privinta
relatiilor externe cere o politica modest i chiar

respectuoasa care toate Puterile, dar dernna si


struitoare"
o politica onesta i consecventa,.
care sa ne Concilieze buna-vointa i sa inspire
increderea" fraze anodine, lipsite de or-ce preciziune i pe care le puteau subscrie i rnembrii
partidului opus. Ce deosebire intre acest elaborat
5i programul national de la 1857! i in ce sovaire si confusie s'ar fi aflat directia politica a
torii de le 1857 papa acum, dad Divanurile ad-hoc,

in locul celor 5 puncte precize, s'ar fi multumit


cu fraze despre sfintenia obligatiunilor" i flinta
adevOruluil"
In sistam a supra insuficientei primului program'

publicat de Manolache Kostaki In numele partidul ui conservator, fiind-ca el caracterizeaza starea

spiritelor conducOtoare din generatia vechie (si


Kostaki Iepureanu era de sigur unul din cei mai
spirituali reprezentanti ai acestei generatii) in
momentul cand Romania independent& reclarna
o noua formulare lamurita pentru o noua directie politica .1)

Dar Manolache Kostaki inceteaza din viata la


') De altminteri, cOtS vreme Manolache Kostaki a prezidat.
Clubul conservator, autorul acestei scrieri nu a luat parte la
cedintele lui. Uprinta, cu care vechiul fruntaeise din ministerul Lascar Catargi pentru a trece in capul coalitiei de la Mazar-

Pap i a revera apoi in capul partidului conservator, nu-i


pitrea admisibilk

Septernvrie 1880, i la 20 Decernvrie acela

an se alege d. Lascar Catargi prezident al Clubului.

In aceasta constituire mai normalti comitetul di-

rigent al partidului conservator se compune la


inceputul anului 1831, pe 1ang d. Catargi, din
generalii Florescu i Manu, Al. Lahovari, T. G-.
Rosetti, Printul Al. Stirbei, Mane las Germani,
Gr. Triandafil, Gr. Nucescu, P. Teulesm 1 autorul
acestei scrieri. Organul partidului este Timpul, sub
redactia lui Mihail Erninescu. P. Mavrogeni sta, la

o parte, atat pe vremea prezidentei lui M. Kostaki, cat i rnai tarziu dupa, admiterea in Club
a generalului Tell (vezi vol. I, pag. 192 .1 255).
Intre membrii comitetului nu figureaza i nu
voiau sa figureze nici d. P. P. Carp, nici d. G.
Gr. Cantacuzin.
In sinul acestui comitet trebuia acurn s fie
discutat atitudinea viitoare a partidului conservator, in deosebi in politica externa. Aici situatia
partidului cerea mai ales o clarificare. Cad un
fost membru al su, care in grelele momente ale
forrnarii cabinetului Lascar Catargi de la Martie
1871 avusese un rol mai insemnat ca prezident
al comitetului conservator din Iai, Beizadea
Grigorie Sturdza, infiintase un organ al su DemocrVa nationala, ii atrasese dintre fostii minitri ai cabinetului Catargi pe generalul Tell i

in iarna 1880-81 propaga idea unei gravitari


a Romaniei spre politica ruseasca.
Autorul scrierii de fata, crezend tenden0 Democratiei nationcee periculoasa pentru ar, iar
pe de alta parte convins de inconvenientul unei
atitudini pasive (i experienta din anii 1875 76
cu nehotarirea guvernului conservator in chestia
r6scumpararii cailor ferate i in privinta crizei
orientale era doveditoare), a publicat intr'o re-

vista, germana un articol, in carepresimtind


forrnarea triplei aliaateindica a1ipira Rornaniei
de Puterile centrale ale Europei ca cea mai sigura politica in irnprejurarile date. Daca, 1 intru-

cat Rusia, prin silnica reluare a Basarabiei de


la Romani, la a caror ajutor fcuse totu apel in
ultirnul rsboi in contra Turciel, ii manifesta
tendenta de cucerire panslavista, Romaniei nu-i
rernanea decat sa-i caute sprijinul existentei

sale nationale in stera de actiune a poliglotei


Austrii, care tocmai la acea epoca formase cu
Germania (in curind i cu Italia) un puternic
scut de aparare in contra veleitatilor de expansiune europeana a colosului de la Nord. Artcolul, aparut in Deutsche Revue de la 1 lanu-

arie 1881, semnat de autor, scris pe a sa proprie rspundere, nu in numele particlului conser-

vator, pe care nu-1 consultase, dar aratand co.

munitatea de vederi cu unii membri conducaori

ai junei drepte (la 1881 nu se intrebuinta


inca numele de junimist" in politica), a fost
indata tradus de Erninescu, reprodus in Timpul
i, pentru polemia, i in Romdnul.
Romeinul, pe atunci Inca organul guvernului
liberal, in vre cinci articole de fond, aparute
intro 12 Ianuarie i 5 Fevruarie 1831, combate
cu violenta ideia politica expusa mai sus. Trecern cu vederea obinuitele insinuari personale
1 ne marginim a reproduce partea finala a atacului din ziarul lui C. A. Rosetti:
Sau Muscali sau Austro-Ungari, dar Romani niciodatal
Iaca conservatorii d'acum ca si conservatorii trecuti: and cu fes, cand cu i1ic, cand

cazaci, and usari; dar Romani niciodata


cu nici-un pret!
Ei bine, onorati domni. Daca n'aveti iubire pentru aceasta tail, care v'a nascut si
v'a hranit, daca nu simtiti mandria de a fi
Romani si fericirea d'a face ca mama voastra sa fie libera si onorata, cum cel putin
n'aveti rusine de strainii la can v adresati
cu asemenea propuneri?
Cum nu simtiti ce vor zice strainii v6znd aceasta tara impartita in doua particle
si zicndu-i:

Una, pin d. Senatore Grigorie M. Sturdza :

Mergeti cu Slavii ; trebue sa v6 invartiti in jurul slavismului sau s pieriti.


Cea-lalta, prin batrana i juna dreapta :
Mergeti in sfera puterii AustioUngariei sau pieriti.
D'aceea ye plangem i cu iubire ye zicern :

Intrati in natiune i yeti vedea !psi-0 in


cur6nd ca iubirea i puterea ei este atat
de mare I heat yeti fi cu densa Romani, fericiti si mandri, ear vecinii nostri top, fdrd
osebire, vor iubi aceasta natiune ; caci se
vor convinge ca. ea este un element de ordine, de progres si fdra unit nici chiar pent
cei cari mult re'u i-au facut.
Nu uitati, si nici un Romin sa nu Lille
urmatorul mare adevCr scris, nu mai tinem
minte de care om de Stat :
O natiune ocup in lume un loc material in raport cu marirea ei rnorala."

Firete marirea morala a natiunii, iubirea de


neam 1 mandria de a fi roman! Dar tocmai
aceste ne impuneau o hotarire in privinta politicei externe, mai ales la 1881, cand se agita
din nou chestia Dundrii, iar hotarirea ceruta de

interesul Romaniei in acel moment era, dup.


convingerea noastrA, intrarea in sfera de actiune a Puterilor centrale, precum cu 4 ani mai

inainte fusese intrarea in sfera de actiune a Rusiei in contra Turciei.


Nu ateasta a fost insa prerea majorit5tii comitetului conservator.In edinta de sambata seara

24 lanuarie 1881 generalul Florescu mai ales,


dar i generalul Manu, Al. Lahovari i altii, fac
autorului din Deutsche Revue imputri pentru ar-

ticolul lui, care dupa modul d-lor de a vedea

nu ar fi trebuit publicat de loc i in or-ce cas


tin ar fi trebuit publicat fara. autorizarea partiUI UI.

Fat cu aceast diverge*, junimitii" erau


hotariti sA-i dea demisia din comitet, cand chiar
a doua zi, durninecti, (1. P. Carp convoac la d.
Triandafil acas pe dd. T. Rosetti, Al. Lahovari,

N. Gane, Gr. Nucescu i T. Maiorescu pentru


a se pronunta asupra unei importante propuneri
a Ministrului-Prezident. Ioan Brgtianu propunea
reconstituirea Cabinetului seu cu participarea a
trei conservatori, pentru ca intr'o aa compunere s proceadg. la proclarnarea Regatului. Dupa

lungi discutii, mica adunare decide s se refere


mai tintfti la comitetul diligent al partidului, i
in asernenea imprejurAri nu mai putea fi vorba
de chestii personale.
Propunerea se desbate in comitetul conservator la 27 lanuarie i produce o impresie foarte

10

impartita. Generalul Manu i Gr. Peucescu se


prommta in contra ei, Al. Lahovari st pe ginduri, generalul Florescu o considerd ca lipsita
de seriositate i ca o simpla manoperi a lui
Joan Brdtianu pentru a-i maim propria situatie.
In sfirit se ia hotrirea : Propunerea d-lui Carp

se poate pune in discutie, and se va adresa


intregului partid conservator aa cum este representat prin cornitetul su". Hotdrirea, comunicat a doua zi d-lui Carp i prin acesta Ministrului-Prezident, este considerata de arnindoi
ca un refus.

Totu actul proiectat era de prea mare insemndtate pentru a nu autoriza mai multe incercdri spre cea mai puternica realizare a lui. E
de presupus, ca indeosebi Domnitorul dorea pentru proclarnarea .Regatului un minister format
din reprezentantii tbtulor partidelor constitutionale. Peste o lund, la 26 Fevruarie 1881, Brdtianu starue din nou pe langa partidul conservator, tot prin intermediarea d-lui Carp. De
astdata comitetul rspunde, ca d. Lascar Ca-

targi e gata sa ceara o audienta, dna Domnitorul va manifesta insu dorinta de a vorbl cu
oful partidului conservator. 1) La 3 Martie, d. Carp
') Trebue adaogat, pentru intelegerea acestei eondia ca d.
Ltscar Catargi de aproape 5 ani d zile, de card cu darea in

11

comunica Pfincipelui Carol deciziunea majoritatii


comitetului, Principe le ins rspuncle evaziv, ca
va lua intelegere cu Ministrul-Prezident.

Ast-fel s'a terminat incercarea lui loan Bratianu de a dobindi participarea la guvern a
conservatorilor pentru proclamarea Regatului.
Dupa, cate-va zile, la 1'4 Martie 1881, marele
act se savirete de partidul liberal in imprejurarile aratate la sfiritul volumului precedent,

i conservatorii nu pot cleat sa declare adeziunea lor prin putinii reprezentanti ce-i au in parlament.
Autoryl acestei sorieri

arnicii sei junimitij

care Inca de la discutia asupra artieuluiui din


Deutsche Revue se vezusera in divergenta de pareri

cu conducetorii partidului conservator, se simteau cu atat mai instrainati prin hotarirea luata
judecatA di la fulie 1876, nu mai ceruse andiontA si nu dase
cu ochii de Principe le Carol, pe cAnd ceilalti fosti ministri
acuzati, hid itA dupA retragerea acuzArii la sfirsitul lui Ianuarie 1878, se prezentaserA Dornnitorului. D. Catargi a adresat
numai Principe lui Carol la 9 Ftivruarie 1878 o scrisoare, in care

Ii aducea aminte de impiedecarea abdiarii de la 11 Martie


1871, se declara nernulturnit cu simpla retragere a acuzArii ministeriale din partea Camerei si cerea de la Domnitor trimiterea in

judecat i Curtii de casatielucru imposibil, de oare-ce Domnitorul fusese de la inceput in contra acuzArii si prin urmat e
nu i se putea cere s dea El insusi pe fostii ministri censervatori in judecata.

12

in chestia proclamarii Regatului. La un asernenea act se cuvenea cea mai rnanifesta participare a conservatorilor anume, i dad, insu
loan Bratianu se simtea obligat s le deschida drumul pentru aceasta, era datoria
lor s se foloseasca de ocazie i totdeodata sr

nu lase in tail impresia, Ca un act de o aa


mare insemnatate pentru inaltarea monarchiei
se putea efectua fara conlucrarea lor, prin singurul partid liberal.
Nu este de mirare, c, dup o ast fel de greala a alversarilor, guvernul lui Brtianu sa se
fi intarit intr'un mod extraordinar i safi putut
sta la carma taxa Inca 7 ani, mai ales dup.,
inteligenta lui acomodare finalit la politica triplei aliante, despre care vom vorbi mai jos.
Deosebirile de vederi in sinul comitetului con-

servator de atunci produceau in cati-va din noi


impresia unei lipse de orientare politica din partea vechilor conductori ai partidului, i indeosebi pentru junimitii de la Iai, care la 1871
intrasera in actiune ca partizani ai guvernului
conservator pentru a contribul, precurn s'a artat in volumul I al acestei scrierid la realizarea
cerintelor Divanului ad-hoc, se impunea acum,
dupa indeplinirea acelor cerinte, intrebarea noului program pentru viitor. Cine nu face politica

13

cu gandul la buigetul funcliilor 1 la nepotism,


nici nu1i poate inchipul o activitate publica WA,
un asemenea ideal.
Dealtminteri simtimntul unei schimbari adinci in starea trii era ap de gen3ral, incat

cuvntul de Era noud se Nise pretutindeni.


Caracteristic in aceasta privinV este articolul
de fond al Timpului de la 21 Martie 1881, sods
de autorul publicarii de fata in nurnele i dupa,
insarcinarea partidului conservator, din al carui
comitet dirigent facea Inca parte. Reproducem
sfiritul articolului conceput imediat dupa proclamarea Regatului:
Sintem convini, ca astAzi, and dd.
Rosetti qi Bratianu au propus coroana regala

pen tru Carol I de Hohenzollern, d-lor i


adeptii d-lor politici ii vor aduce aminte
cu recunoscinta de fapta partidului conservator i in deosebi de ministerul Lascar
Catargi de la 12 Martie 1871, care, in momentul cand Principe le Carol de Hohen-

zollern i Augusta Sa sotie erau gata sa


paraseasca tronul Romaniei, le-au garantat
siguranta publica i mersul regulat al puterilor constitutionale in Romania, i-au indu-

plecat se Amara in fruntea acestei teri,


qi numai astfel au dat putinta dlor Rosetti
si Bratianu de a felicita la Mantle 1881 de

14

Rege al Romaniei pe Principe le de la Martie 1871.


Sintem convinsi asemenea c. atunci, cand
In sirul natural al schimbarilor constitu-

tionale se vor retrage de la guvern liberalii de astazi si se vor afla In opozitie


cu un guvern conservator, vor continua a
fi si in aceasta faza a form( lor constitutionale supusi tot asa de credinciosi ai Majestatii Sale Regelui Romaniei.
In aceasta convingere salaam inca odata

ziva de 14 Martie 1881 ca o zi fericita


pentru Statul Roman sj speram, c precum
ea este de cea mai mare insemnatate prin
actul savirsit, asa va fi bogata in roade si

in invataminte pentru toata desvoltarea


noasti a politica in viitor.

0 intrebare r6mane acum de deslegat :


care mai este deosebirea de principii intre
partidul nunzit liberal, astdzi la guvern,
partidul numit conservator, astdzi in opozilie ?

Dar pe cand deslegarea acestei intrebri cu


toata preciziunea unui program de idei practice
si de actiune conforma nu inainta in sinul particlului conservator, ast-fel cum era pe atunci
organizat : in cercul mai restrins al junimistilor
programul fusese de multe ori desbatut, nu numai
ca teorie, ci i cu privire la amAnuntele aplicarii.

In aceste desbateri se deosebise mai ales d. P.

15

P. Caip prin cea mai larg cugetata qi cea mai


consecvent urmarita concretizare a ideilor de
reforma necesara, i daca pana, la 1881, pe terneiul vechiului program al Divanului ad-hoc,
noi ne putuseram supune efilor partidului conservator in toata aqiunea politica, de acum ina-

inte gruparea noastra incepe de la sine sa fie


mai inchiegata in jurul dlui Carp, care nu mai
departe decat la sfiritul lui Martie 1881, cu
prilejul discutiei generale asupra budgetului pe

1881 82, ii desvolta o parte insemnata a yeclerilor astipra reotganizarii politice

sociale,
impartite i de noi. Timput s'a gra bit sa rei

produc. discursul d lui Carp in numrul de la


2 Aprilie 1881.

Era i lucrul cel mai firesc, ca brbatii politici, care in ultimii zece ani lucrasera impreuna

i impreuna trecusera prin atatea greutati, sa


se gaseasca. i de acum inainte uniti in aceea
directie, i din partea d lui Carp i a amicilor
sOi s'a pus toata staruinta, ea, evolutiunea spre
forrnularea i realizarea nouelor cerinte ale Sta-

tului modern sa se fac in sinul vechiului partid conservator, in a carui organizare centrala,
la cas de intelegere, avea sa intre i d. Carp.
Dupa inchiderea sesiunii parlamentare i in decursul verei 1881 consfatuirile au fost intre-

16

rupte ; dar in toarnna aceluia an s'a reluat firul


discutiilor, i in mai multe Intruniri, tinute la

autorul scrierii de fata intre dd. Carp, general


Mann, Al. Lahovari, Teodor Rosetti, Printul AL
Stirbei, Gr. Nucescu i Gr. Triandafil, s'a des-

batut programul conceput de d. Carp.


Cuprinsul acestui program este astazi cunoscut

din desbaterile parlarnentire, dir mai ales din


publicarea lui in Monitorul oficial pe la 3 Septemvrie 18'38 sub guvernul junirnist al d-lui Teo-

dor Rosetti 1 din realizarea pariaIa In decursul anilor ) 888 pana la 1895, de care se va ocupa al patrulea volum al scrierii de fall.. Pentru moment este destul sa spunem, ca asupra
punctelor principle se putuse stabill o intelegere
in acele intruniri prealabile, i dupa vederile u-nora din noi avea sa Inceapa de acum inainte
i pe un asemenea temei o noug, alcatuire a
partidelor politice in Romania independenta. CAci
deosebirea de pan'acum intre conservatori i li-

berali, care dupa proclamarea Regatului ii pierduse in mare parte intelesul i se continua mai
mult ca un resultat al obinuintei i al unei nepotrivite imitari de formule straine, trebuia s5
dispara in forma ei cea vechie 1 sa fie inlocuit5
cu adoptarea sau combaterea unor idei fundamentale de reforma.

17

Fata cu aceasta necesitate a situatiei parea


indidta i o schimbare a persoanelor conduatoare. Insuficienta aa numitului program conservator elaborat de Manolache Kostaki la 1880
dovedea, ca. fruntaii din generatia de la 1857,
care ii incordasera i poateli consumasera pu-

terile in lupta. pentru constituirea Statului roman pana la realizarea independentei lui, intimpinau o prea mare greutate de a-i insu1 nouele cerinte ale Stdtului constituit. Experienta fa-

duta ant cu Ioan Bratianu In ultirnii 5 ani ai


guvernului su, cat i cu efii opositieiunite Lascar Catargi Dimitrie Bratianu Gheorghe Ver-

nescu in acela timp, cu generalul Florescu la


1891 i cu d. Dimitrie A. Sturdza de la 1895
inCoace, nu militeaza in favoarea bor. Ce e drept,
d: Lascar Catargi, pe langa marea experienta In

ale terii, ce o avea In Comun cu Ioan Bratianu,


i pe langa neobosita staruinta, ce o are in comun cu d. Dimitrie A. Sturdza, are i buna insuire de a fi accesibil la ideile altora i de a
fi lipsit de indaratnicia autoritara, care impedica
adaptarea unui guvern la necesitatile situatiei.
i dealtminteri demnitatea sa personall i autoritatea sa oare-cum istorica erau In deobte
redunoscute.

Cu toate aceste, pentru a se invedera i mai


5668o

18

mult in ochii tutulori; c. acurn incepea in adevr o Erci nowt' in politica romang, pgrea, cel
putin pentru moment, preferabila i reprezentarea
partidului conservator prin o persoana noua, indiferent care ar fi fost acea persoana in limitele
celor prezentabile din generatia mai tOnr, ne-

find aici vorba decat de marcarea externa a


profundei schimbari in situatia partidelor din tail.

La cea dintai atingere a acestui punct delicat


din partea noastrA, d. Lascar Catargi i-a dat cu
cea mai aparenta bunavointa demisia din prezidenta comitetului i s'a retras la Golaei spre
a lsa toata libertatea incerearilor pentru reconstituirea partidului. Generalul Florescu, vice-pre-

zident, s'a retras asemenea din comitet, impreuna cu casierul Teulescu ; iar ceila1i membri,
in edinta de Vineri 6 Noemvrie 1881, hotaresc alegerea Printului Alexanaru Stirbei de prezident, asistat de un comitet, care sa fie propus i recunoscut intr'o adunare generala a clubului. Procesul-verbal al acestei ultime ledinte
o vechiului comitet e semnat de dd. Alex. B.
Stirbei, Al. Lahovari, T. G. Rosetti, Gr. G. Pucescu, Gr. Triandafil 1 T. Maiorescu. Nu a asis-

tat la edinta generalul Manu, dar avea cunotint de cele ce erau sa se hot6reasca. Adunarea generalil, convocata pe Dumineca 15 Noem-

19

vrie seara, se vede de asta-data compusa, pe


ianga persoanele cunoscute prin activitatea lor
politica, de o sum/ de alti membri obscuri, introdui pe temeiul unei rnici cotizatii statutare.
Asista i generalul Florescu, insotit de generalul Tell, care parasise acurn pe Beizadea Grigolie Sturdza i intrase in clubul conservator. Noua

hotarire a comitetului, explicata i sustinuta de


Al. Lahovari i de autorul acestei scrieri, este
cornbatuta mai ales de generalul Tell i de un
domn Tacian. Majoritatea adunrii respinge demi-

sia dlor Lascar Catargi i Florescu i hotarete


convocarea unei noue adunari pentru Dumineca
viitoare, care sa fie prezidata de d. L. Catargi
i care sa introduca i unele rnodificari in statute. Totdeodata generalul Tell, cu aprobarea
generalului Florescu, indica adunarii, in locul
preocuparilor de program, apropierea de celelalte elemente ale opozitiei, in prima linie de
grupul d-lui G. Vernescu.
Noua adunare de la 22 Noemvrie este in aclevar prezidata de ci. Lascar Catargi, care ii reia
locul in fruntea partidului conservator impreuna
cu generalul Florescu i cu un comitet modificat, iar Grigorie G. _Pucescu devine de la 1
Ianuarie 1882 redactorul Timpului. In curend
partidul ultra In intelegere cu d. G. Vernescu ;

20

cu acesta, cu fractionitii rnoldoveni .i cu Dimitrio Bratianu formeaza mai tarziu marea coalitie
numita opozitiaunita.
In decursul aceleiai luni d. Teodor Rosetti

i autorul scrierii de fata ii dau demisia din


clubul conservator ; odata cu ei ies din partidut
ast-fel organizat i tott junimipi din Iai. Nt
atat neizbutirea alegerii unui nou prezident, cat.
mai ales indrurnarea anuntata spre confuzia unet
coalitii opoziOoniste i convingerea dobindita cu

acest pri1e, ca intr'o asemenea stare a partidului nu se putea pregati terenul pentru o adevrata politica constitutional-conservatoare, le-a.
impus junimitilor datoria dB a se retrage i de

a forma o grupare deosebita, cu speranta, ct


intr'un viitor mai Indepartat se va ajunge la co
rnai bung. Intelegere.

Firete ca aceasta disensiune in sinul until


partid nu se putea produce fall recriminari reciproce, i lupta politica in anii urmatori este
Intre altele earacterizata prin deosebirea din ca
in ce mai vizibila intre felul de opozitie al yechilor conservatori cu aliatii lor de ocazie si
felul de opozitie al junimitilor conductori, in
contra aqiunii 1 inactiunii guvernului liberal.
Dealtminteri

o disensiune se anti* i

in

sinul partidului liberal. loan Bratianu, precuni

21

se desparte de fratele su, se va despartl. in


curnd i de C. A. Rosetti; i dad liberalii,

dupa caderea lor de la guvern i dupa incetarea din viata a lui Rosetti i a fratilor Bratieni, apar intre anii 1888 1 1895 uniti in opozitie, revenirea lor la guvern sub d. Dimitrie A.
Sturdza da pe fata o noua desbinare.
Toate aceste sint urmarile neaparate ale modracatei situatii politice a trii, simptomele conilictului necesar intra Era noua i rrnaitele neadaptabile din vechime.

Este un sernn bun pentra partidul conservator, ca in mijlocul lui s'a manifestat conflictul
rnai antai 1 cu mai multa claritate in idei,

Dar este timpul sa revenirn la actiunea guvernului i la desbaterile parlamentare dup. Vua

de 14 Martie 1881, pana, cand le-am expus in


volumul precedent.

Dad, ne aducem arninte (vol. II, pag. 467),


c a ministerul de atunci avea pe Joan Bratianu
prezident i pe Vasilie Boerescu ministru de externe, pe cand toti ceilalti minitri erau oarneni
fr importanta (Teriachiu interne, etc.), vorn id-

-telege, d accentul situaVei sta pe relaple internationale. In adevr, chestia Dunarii so agita
intre Puteri, i discutia asupra regularnentului de

22

navigatie de la Portile de fier pana la Galati,


pe care am atins-o la o pagina precedenta i o
vom expune mai jos, incepuse sA. ia proportii
amenintatoare. In tall se vestete deodata (i
Democrcgia napnalei a Beizadelei Grigorie Sturdza

(IA cel dintal strigat de alarmii), ca pentru supravegherea politiei fluviale in apele noastre
Austria cere, pe Wig Comisia Europeana de la
Galati, infiintarea unei alte comisii, in care ea
Austria , de i nu este Stat riveran de la Portile de fier in jos, sa aiba. prezidenta i vot
preponderant.
Pentru tractarea acestei chestii de cea mai mare

insemratate, i acum i pentru negotiarea diplornatica a recunoalterii noului Regat, partidul

liberal se vede nevoit sa mentie la externe pe


fostul ministru conservator.

Este straniu sa vedem, ca in ast-fel de imprejurari guvernul a procedat la proclamarea Re-

gatului. Fara indoiald, inaltarea externa a torii


era fireasca dupa indeplinirea tractatului de la
Berlin. Dar faptul ca se intimpla tocmai la 14Martie 18S1, In mijlocul greutatilor cu chestia
Dunrii i dupg, neisbutirea incerarilor lui Bratanu de a forma un minister cu partidul opus,
nu rernne mai putin surprinzetor.
St fi crezut Bratianu, ca prin sgornotul set,

23

bArilor Regatului va face o diversiune la agitarea opiniei publice din tail in chestia Dungrii?
SA fi voit Boerescu o mai uoarA dobindive a
recunoaterii Regatului definitiv drept compensatie la concesii vremelnice in privinta compunerii acestei comisii de supr.weghere ?
Orcum sg, fie, guvernul pare a fi mers prea
departe cu concesiile promise, de i nu formal
stipulate. Cad deodatg, cu o lung. inaintea primei
serbgri Regale de la 10 Mai, in abserqa Camerei, prin urrnare fgra nici-un incident parlamentar, fait vre-o explicare in foile oficioase, ministerul demisioneazg, Than BrAtianu se retrage
la Florica, fratele su Dimitrie se aduce in pripa
de la Constantinopol, 1 la 10 Aprilie 1881 se
formeaza urmatorul minister :
Dimitrie C. Bratianu, prezident 1 externe,
Eugenie Statescu, interne,
General G. SlAniceanu, r6zboi,
M. Pherekyde, justitie,
Colonel N. Dabija, lucrri publice i ad-interim
finante,

V. Alexandrescu-Urechia, culte.

La 27 Aprilie redeschizOndu-se parlarnentul


in sesiune prelungitA, noul ministru-prezident Ii

24

citete de-indatA un fel de program, devenit


celebru prin ingenuitatea so. El incepe cu cuvintele :
Sarcina, care mi-a dato M. S. Regele, am

primito si a trebuit sa-o primesc. Prirnind


aceasta sarcinA, am luat deciziunea, colegii

mei si eu, a ne pune toate silintele spre a


face binele ... Dar ca s, facem aceasta, trebue

ca fie-care A fie la locul s6u : hotul in pu:scdrie; acei, cari specula binele public in in-

teresul lor, in carantina; iar omul onest la


lucru ... Chiar dacd a culmite, cci n'avenz
oanzent oneti,.ii vom face. Rom dnzd are facul-

tatea de a se scizimba cu o ma re inlesnire,

ft in bine 0 in reit.

Iar dupa ce a intrebuintat cuvintele semnifi cative :

Cred ca ar fi o pierdere de timp ca de. pe


acum s6, ne cereti seama de fa pte, pe care
nu le-am sdvirfit noi ,

declararea rninisteriallt zice in privinta Dunrii :


Putem s v5, incredintam ca din ziva
intrarei noastre in minister, ne-am ocupat
si ne ocuparn sil asiguri'im, pe cat se va

25

putea, o solutiune a acestei cestiuni, care


sa fie conforma cu tractatele i cu libertatea absoluta a navigatiei pe acest fluviu...

De altminteri, atat in afari cat si in


intru, vom cauta a fi pe cat se va putea
mai concilianti, i a da vecinilor binevoito-

rul nostru concurs in tot ce n'ar atinge


propriele noastre interese. Dar daca cineva
s'ar incerca a intrebuinta silnicia, a atinge
un singur par al Rornaniei, oh, atunci pu-

teti fi siguri, voiu apara-o cu pasiune, cu


furia tigresei care ii axial puii, nci i en,
in curs de o jumatate secol, am purtat pe
sinul meu, am incaizit cu a mea suflare pe
mandra i draga noastri Romanie.

Firete el un asemenea minister nu poate


dura. Agitatia cu chestia Dunarii crete, Independance Rournaine, care se zicea pe atunci inspi-

rata de legatiunea ruseascg, intretine alarma


data de Democrqia nationald, Romdnul se crede
i el chemat s bata in struna patriotica, edintele Camerei i Senatului de la 23 Apri lie, 22

i 26 Mai sunt pline de interpelgri aprinse, i


nu Dimitrie Bratianu este omul, care sa sta.paneasca agitarea i sa dea guvernului o directie bine cumpanita in gravul conflict de interese.

Cu fraze a la tigresa cu puii"

purtarea

26

dragei Romanii pe sin" nu se mai poate face


politica in Romania independenta 1).

La 9 Iuni6 1881, dupa de.abia 8 saptamani,.


Dimitrie Brtianu este silk sa demisioneze, loan
Bratianu revine de la Florica, dovedit ca omuI
indispensabil al partidului liberal, 0 formeaza un
minister cu aparente de thrie, iar fratelui mai
mare i se imblanzeste pentru moment cugetul
prin alegerea sa la prezidenta Camerei, care se
i inchide in 18 Iunie. La redeschiderea normal&

de la 15 Noemvrie 1881, in prima sesiune ordinara sub Regat, Dimitrie Bratianu este reales
prezident, iar vice-prezidenti se aleg generalul
Lecca, G. Chip, P. Aurelian i N. Fleva (d. G.
Marzescu cade la balotaj).
Mesagiul de deschidere este contrasemnat de
minitrii de la 9 Iunie :
loan C. Bratianu, prezident, finante 1 ad-interim rsboi,

C. A. Rosetti, interne,
1) CAte-va luni mai tarziu, ca prtzident al Camerei, Dimitrie BrAtianu, in audienta solemnA a deputatilor, felicita.
pe Rege cu perspectiva unei Romanii de la Nistru pia, la Tisa
i pana dincolo de PaThani, In momentul, in care inceputui
Itegkuld) cores BA. lie consolidat in ocidi Europei prin cea mai

prudenti atitudine. A trebuit o intervenVe puternicA pentru


a.l face pe (dealtminteri respectIbilui) lititran BA renunte la
plAcerea de a-gi vedea discursul tipArit in Monitorul oficica.

27

E. Sttescu, externe,
M. Pherekyde, justitie (nurnit insa, a doua zi
rninistru-plenipontentiar la Paris in locul
lui N. Calimachi Catargi, iar d. Sttescu
luand ad-interim i justitia),
Colonel N. Dabija, agricultura, comert i lucrari publice,
V. Alexandrescu-Urechia, culte.
Din nenorocire, ministerul de externe al d lui

E. Sttescu, care se inaugurase prin violenta


destituire, publicata in Monitor, a reprezentantului nostru de la Paris N. Calimachi-Catargi pentru atitudinea sa prea kogalnicenista, in chestia
DunArii 1), introduce aceasta chestie in Mesagiu

prin urmatorul alineat de o nervositate neobinuit in asemenea aete:


Ingrijirile ce a dekteptat in tail chestiunea libertii Dunarii, sunt legitime. Necesitatea de a atrage cat mai mult in porturile noastre, in sus ca si in jos de Galati,
vasele de comert straine i pavilioanele de

nationalitate, este cu atat mai viu


simtita, cu cat comenul nostru intimpina
adesea, la exportul pe fruntariile de uscat,
felurite piedici, i cu cat, de la un timp inor-ce

') Vezi mai jos, discorso] 56.

28,

coa, Rub cuvnt de fipizootie, el este chiar


amenintat de a-si vedea Inchise cu desavirOre acele fruntarii in ce priveste exportul
de vite marl.

Atacul ce se aduce ast-fel prin actul solemn


al Mesagiului in contra Austro-Ungariei, in deosebi in contra administratiei maghiare (care dealtminteri aplica in adever reu con ventia corner-

ciala de la 1876), este i mai accentuat in textul frances, care se distribue minitrilor straini
la deschiderea Parlamentului. Aici vorbele sub
cuvent de epizootie" sunt traduse prin sous pre-texte d' epizootie.

Guvernul austriac intrerupe indata (21 Noernvrie 188.1) relatiile diplornatice cu Romania, i
d. Eugenie Statescu se vede silit s faca scuze,
in urma carora relatiile se restabilese la 16
Decemvrie 1).

Se intelege de la sine, ca prin asernenea in


cidente tratativele in chestia Dunarii nu sunt
inlesnite, i zilele d-lui Statescu ca ministru de
externe sunt numerate.
1) Aceaa este al doilea i cel mai uwr cas, in care un gu_
vern liberal al Orli noastre se pune in pozitie de a face scuze
Austriei. Cel dinttd este mentionat in vol. I, pag. 19. Al treile.%
exemplu, i cel mai gray, ni-1 va da d. Dimitrie A. 5turdz1
odatIt cu ajungerea sa in capul., gnvernului la 04omvrie 1895.

29

In comisia de respuns la Mesagiul Tronului


Camera alege de asta-data (19 Noernvrie 1881)
i doi membri din opozitie, pe d. G-. Vernescu
i pe autorul scrierii de fata. De oare-ce chestia
pendenta a Dwitarii fusese introdusa in chiar
Mesagiul Regal, cei doi membri ai rninoritAtii,
pentru a putea da un respuns in nurnele
cer in prima edint a delegatilor pentru
Adresa comunicarea, fie i confidentiala, a actelor

diplomatice relative. Guvernul insa refuza, 1


atunci amendoi rnembrii se retrag din comisie.
Cand la 3 Decernvrie 1881 proiectul de Adresa
al rnajorittii, redactat de d. Emil Costinescu,

vine in desbaterea publica a Carnerei, alineatele


privitoare la Dunare formeaza obiectul celor mai

vii discutii. In deosebi dd. G. Vernescu i N.


Ionescu ataca chestia cu obinuita violenta7 intemeindu-se mai ales pe articolele din Romdnul
i pe o bropra a destituitului N. Calimachi-Catargi cu revelarea cator-va acte diplornatice ; d.

P. Carp intervine in mod foarte moderat, ins&


efectul intregei desbateri este o nefolositoare Irias-

prire a situaVei. Fazele ulterioare ale chestiei


Dunarii i rezultatul ei final le vom resuma in
paginele de mai jos.
Mai nainte trebue sa mentionam, ca junimiitii din Camera (P. Carp, I. Negruzzi, N. Gane

30

i T. Maiorescu), de oare-ce in chiar zilele din


urma, se rnanifestase disensiunea in sinul partidului conservator, se cred datori pentru thriftcarea luptelor politice s propue cu prilejul acestor discutii asupra A dresei un contra-proiect
al lor, citit de d. Carp in edinta Camerei de la
3 Decemvrie 1881 i comentat de autorul scrierii de NA in aceea edinta (vezi discursul 55).
Or-cat de dominata ar fi fost situatia momentana a parlamentului prin chestia Dunarii, preocuparea permanenta a reorganizarii rii inauntru

nu putea lipsi de la ordinea zilei, i ast-fel contra-proiectul expune in cate-va trasaturi precize

programul su de actiune pentru noua Era a


Statului nostru. Acest program fusese destul de
explicat i desbatut In Intrunirile prealabile cu
unii din conservatorii rniai in organizarea partidului, pentru a fi acum semnat in Camera i
de d. Gr. Triandafil, ce e drept nu i de Al.
Lahovari. Contra proiectul cu programul este

reprodus in volumul de fata, la nota de introducere a discursului 55.


In ce privete chestia Dunarii, ea continua sa
pricinuiasca guvernului I. Bratianu mari greutati.
Cea rnai urgenta trebuinta era deocamdata aflarea

unui barbat politic capabil de a reprezenta tara


la Viena in asernenea Imprejurari. Partidul Ii-

31

beral, cu tot numerul cel mare al aderentilor sei,


se arata intr'o stare foarte precara. Oamenil
lor publici, in general de o cultura indoioas?1,

sunt exclusiv formati la coalele franceze din


vrernea lui Napoleon al III-lea. De cultnra, d.)
istoria, de viata politica, a Austriei i a Germaniei au rernas cu desa,virire straini. 0 exceptie fac numai dd. Dimitrie A. Sturdza i
Mihail Kogalniceanu ; d. Studrza se i numete
la 1 August 1882 ministru de externe in locul
d-lui Statescu, dar Kogalniceanu luase anume
in chestia Dunarii cea mai pronuntata atitudine
de adversar ; cele dou bropri ale sale din 1882
stint deadreptul un act de acuzare in contra minitrilor Bratianu Boerescu. Iar prin articolele
din Romdnul, prin Mesagiul de la 15 Noemvrie
1881 1 prin discutarea in Camera situatia se
agravase mult.

Pe de alta parte chestia Dunarii era de o


importanta prea generala pentru a fi o simpla
chestie de partid. Din contra aid, ca in multe
dificultti internationale, deosebirile partidelor

trebuiau sa dispara, i numai aa se putea con-

duce politica spre cea rnai bun garantare a


intereselor terii.

Precum Joan Bratianu se adresase pentru


proclarnarea Regatului la concursul activ al con-

32

servatorilor, dar Uri, succes, se adreseazd acum la


0. P. Carp pentru ocuparea legatiunii de la Viena.

Dupd desbaterea i fixarea unei atitudini conforme cu vederile sale in politica externA, d.
Carp, in intelegere cu amicii sei junimiti, primete propunerea i pe la inceputul lui Noemvrie sosete la locul, unde este acreditat.
Mergerea d-lui Carp la Vien t a fost criticatd
de cei mai multi membri ai opositiei, dupd vechiul obicei al luptelor de partid. Noi credem
ins i ne-am explicat in edinta Camerei de la
12 Noemvrie 1882 (vezi discursul 58), ca d. Carp

a fost pe deplin corect in aceasta actiune a sa


i tot aa de corectd a lost primirea lui P. Mavrogheni pentru legatiunea din Constantinopol
i a d-lui N. Krezzulescu pentru cea din Petersburg.

In deosebi activitatea d-lui Carp la Viena in


aa grele imprejurdri a adus trii cel mai mare
serviciu i constitue un titlu de onoare in viata
politica, a acestui orn de Stat. Mai tdrziu, carpi
se vor afla amdnuntele, o vor recunomte toate
partidele. Chiar astAzi, dupd starea normald, Int
care de fapt se and politia i supravegherea
fluviald de la Portile de Fier pand la Galati, se
poate intrevedea, prin ce inteligentd diversiune
a trebuit sd fie scdpata chestia Dundrii din stare&

33

ameninttoaro, in care se gsea la 1882 i la


inceputul anului 1883.
Dar s rezurnrn acum, pentru intelegerea situatiei, fazele din urml, ale rnult discutatei i.
putin cunoscutei chestii Danubiane.

Tractatul de la Berlin din 1 (13) Iu lie 1878


prescrie :

Art. 53. Comisia Europeana a Dunkii,


In sinul cAreia va fi reprezentata Romania,
e mentinutA In functiile sale i le va exer-

cita de-acum 1nainte WA la Galati lute()


completa independenta de autoritatea teritoriaM.

Art. 64. Cu un an 1naintea expirarii


terminului asignat pentru durata Cornisiei
Europene (liana la 12 (24) Aprilie 1883,
dupa tractatul de la Londra din 1871), Puterile se vor pune de acord asupra prelungirii functionarii sale sau asupra modillc'trilor ce ar credo de trebuinta sa le Introduca,.

Art. 55. Reglementele de navigatie, de


poltiie fluviala ig de supraveghere de la Por-

tile de Fier pana la Galati se vor elabora


de Cornisia EuropeanA, asistata de delegatii
Statelor riverane, i se vor pune in armonie
cu cele ce au fost sau vor mai II edictate

pentru parcursul in jos de Galati."

Pe temeiul articolului 55, Cornisia Europeana


5668o

81

de la Galati, Intrunindu-se in Decerrivrie 1879,


insarcmeaza un comitet cu elaborarea ante-proiectului acestor regulamente ea baz a discutiilor.

Se face. in adevar un ante-proiect, insa in Iunie


1880 Cornisia 11 respinge i hotarete s elaboreze

ea Insa un regulament cu asistenta reprezentantilor Statelor riverane, adica a Serbiei i Bulgariei, care deaftminteri nu fac pal te din Comisia
Europeana. Chestia cea grea era supravegherea

aplicarii in apele i pe tarmurile Dunrii de la


Portile de Fier pana la Galati, care sunt sub
suveranitatea Romaniei i a Serbiei i sub semisuveranitatea Bulgariei.
Romania propune antM
1 idea era cea
mai fireasca i cea mai legitima
ca pentru
acea supraveghere sa, fie instituita o comisie
compusa din delegati ai Romaniei, Serbiei i
Bulgariei. Austria insa, de i neriverana, cere
sa fad i ea parte din Cornisia de supraveghere,
sit aib chiar prezidenta permanenta i vot pre-

ponderant. Rusia din contra voete s excluda


cu desaviqfre bratul Chiliei de sub autoritatea
o

chiar Comisiei Europene de la Galati

conse

eve* naturala a suveran itatii sale pe acel brat.


Pe de alta parte se agita ideia unei intinderi a
functionarii Comisiei Europene pna la Braila.
In deosebi pretentia A istriei era o gray& atin-

35

gere a suveranitatii Romaniei, o umilire a noului

Regat. Daca in urma tractatelor de la Paris 1

.de la Berlin am putut priml compete* unei


Qomisii Europene asupra Dunarii de la Galati
panA la Marea Neagrii, unde erau lucrari technice
costisitoare de executat i de mentinut, cel putin
ne-am supus autoritatii celor 7 Mari Puteri irnpreuna. Dar prepprideranta exclusiva a Austro,
Ungariei in apele Dunrii noastre de la Portile

e Fier 'Ana, la Galati nu o puteam priml fara


a recunoWe punerea noastra sub un fel de
itutela a marel Puteri vecine.
In aceasta privinta, dupa ovairea rninisterului
:de externe din timpul lui B. Boerescu 1), rezistents guvernului roman nu se mai desminte,
d. Carp la Viena m multe discutii, totdeauna
anevoioase, uneori iritante, Ii cla cea mai energica expresie.
Ca toate aceste Austria mersese prea departe,
se angajase i prin declarari inaintea Delegatiilor
sale, pentru a mai da inapoi, i celelalte Mari
Puteri nu o parasesc. Din desbaterile Comisiei
Europene de la Galati, terminate la 2 Iunie
Brovira lui M. Kogalniceanu, Chestiunea Dundrii, partea
If, afirrnA categoric (pag. 53), c ministerul din Viena primise

s.risori antografe da la B. Bterescu, prin cate so accepta


Comisia mixt:t doritA, de Austria.

36

1882, iese un Reglement de navigation, de police


Iluviale et de surveillance, applicable d la partie
du Danube situde entre les Portes de Per et Galatz
cu peste o suta de articole, impartite in 3 titlurir
din care cel din urm1t se ocupa de Execution et
surveillance. Aici delegatul roman propuna ca.

text al hotaritorului articol 97; L'execution du


present _Reglement est place'e sous la surveillance d'une autorite fluviale, dite Commission de
surveillance, dans laquelle la Commission Europeenne du Danube sera repre'sente par deux ddle-

guds et les Etats riverains, d sovoir la Bulgarie,.


la Roumanie et la Serbie, chacun par un delegue.

Insa propunerea Romaniei cade. Majoritatea


primete urmatoarea formulaic) conceputa de
delegatul frances Barrbre: L'execution du present
Reglement est placde sous l'autorite d'une Commission, dite Commission mixte, dans laquelle
l'Autriche-Hongrie, la Bulgarie, la Roumanie et la
Serbie seront chacune reprdsente'es par tin delegue._

La presidence de cette Commission appartiendra


au delegue d' Autriche-Hongrie. Un membre de la
Commission Europdenne du Danube, delegue pour
tine pe'riode de 6 mois, par ordre alphabetique

des Puissanccs, prenclra part aux travaux de la

t ommi.,sion mixk.

37

Ast fel se infatipaza Regularnentul inaintea


reprezentantilor celor 7 Puteri, intruniti la Loncira in anul urmtor, i este primit, cu neinsernnate modificgri, prin art. VII al Tractatului de

4a Londra din 10 Martie st. n. 1883. 1) Totdeodat, dupa ce s'a scos bratul rusesc al Chi1) Romania nu a foot invitata la conferenta cu vot delibera-tiv de i, in urma tractatului de la Berlin, ea face parte ca Putore euverana din Comisia European de la Galati. Interesante
aunt in aceasta, privinta explicarile Lordului Granville in nota
circularii de la 2 (14) Martie 1883, prin care di seam& de Incrarile conferentei de la Loudra (vezi Staatsarchiv, herausgege.ben von. Dr. Hans .Delbriick, vol. 41, pag. 365): Guvernul Majestatii Sale ar ft admis cu placere un reprezentant al Roma.niei pe acelas picior cu reprezentantii celorlalte Puteri, rmaind
Until inteles c admiterea ar fi fost acordata numai in vederea
inarilor interese ce le avea Romania in obiectul supus desbaterilor, i fr Ca prin aceasta 131 se creeze un precedent pentru consultarea guvernului Roman in chestii de interes European general, in care el nu ar avea interese tnateriale. S'a ri(heat Irma, objectia, c oare-cum conferenta este o continuare
a articolelor 54 i 55 din tractatul de la Berlin ci ca, in asemenea imprejurari caracterul European al intrunirii trebue menAinut. Aceste arguments se aplicii in mod egal i Serbiei. Prin
urmare majoritatea Plenipotentiarilor se declara in favoarea
admiterii reprezentantilor Romaniei i Serbiei numai cu vot consultativ, pe and in privinta reprezentantului Bulgariei se propuns, ca observarile sale sii fie exprimate in propriile lor cuvinte prin ambasadorul turcesc. Aca ci decide Conferenta."
Guvernul sirbesc a acceptat aceasta situatie Mena reprezentantului sOu; ins& guvernul roman i cel bulgar au protestat. Refuzand s ia parte la Conferenta cu vot numai consultativ, ei au adaogat declararea, ca nu se vor considera obligati
,prin nici-o deciziune luat fara participarea lot".

38

liei de sub autoritatea Comisiei Europene de la


Galati, tractatul dispune la art. I: La juridiction
de la Commission Europeenne du Danube est den-

due de Galatz d Braila; iar la art. II: Les pouvoirs de la Commission Europeenne sont prolon-

ge's pour une pdriode de 21 ans d partir du 24


Avril 1883. A l'expiration de cette pdriode, les
pouvoirs de la dite Commission seront renouvelespar tacite re'conduction de 3 en 3 ans, sauf le-

cas o l'une des Hautes Parties contractantesnotifterait, un an avant l'expiration de l'une de ces
pe'riodes triennalcs, l' intention
modifications.

de proposer des

Prin urmare chestia Dunarii era pierduta"


pentru noi

cum o prezisese broura lui Kogal-

niceanu din 1882 i cum o credeau cei mai


multi din tail in primul moment ?
De loc ! Pe cand Serbia declara adeziunea sa.
la tractatul de la Londra, Romania nu-i slabete
rezistenta, cu toata ovairea intermitenta a d-lui
Dimitrie A. Sturdza. It inistrul nostru in Anglia,.

Ion Ghica, timid ca totdeauna, se vede in definitiv obligat prin ordine repetate ale guvernului
din Bucureti sa remit Conferentei din Londra
un protest cu declararea, ca Romania nu se va
recunoate legata pin deciziuni luate fara participarea ei,

i Marile Puteri? and vine

39

vorba despre mijloacele de a impune regulamentul,


ainbasadorul Germaniei, contele Miinster, declara,

a nu este admisibila nici-o masura de coercitiune, i nici una nu e prevzutu% in tractat. Cu


aceasta lipsa, faimosul regulament devine litera

moarta. De 15 ani, de and ste prescris in


teorie, el nu s'a aplicat in practica i nu se poate
aplica, politia i supravegherea fluviala o are
tot Romania in apele sale de la Porti le de Fier
in jos, autoritatea Comisiei Europene s'a inde-

partat de la Chilia, 1 din tot tractatul de la


Londra nu a rmas decat art. II. cu prelungirea
functionarii ei pang la 12 (24) Aprilie 1904.
Cum se explica aceasta?
Pe and d. Carp
in 1882 la Viena continua discutiile cu ministrul
de externe contele Kalnoki asupra regulamentului
Danubian, el atingea alaturi, dar in mod constant, o materie mai generala i inainta incetul cu incetul spre o mai buna intelegere in
privinta rolului Romaniei in orientul Europei.
Aceleai convorbiri le avea i cu ambasadorul
Germanii, Printul Reuss. Importanta dobindita

de noul Regat trebuia relevata iMpreuna cu


momentele, in care o cornunitate de interese
in politica orientala II puteau apropia de Austria i de Germania. Necesitatea acestei atitudini in relatille noastre internationale, pe

40

care Romnul o cornbAtea Inca la inceputul


anului 1881, o admisese acum i ban' Bratianu.
Resultatul este apropierea Romaniei de vederile
Trip lei-Aliante, formate tot pe atunci i declarate in Parlamentul italian (27 Fevruarie 1883),
iar un semn al acestei apropieri este intrevederea lui loan Bratianu cu Principile Bismarck la

Gastein in 26 August 1883. Decizive trebue


s fi fost explicarile ce le-a avut Regele nostru
cu Imperatii Germiniei i Austfiei in clittoria

sa la Berlin 0 la Viena (4-16 August 1883)


j3entru botezul fiului al doilea al actualului Imp-

rat german.
Fata cu rnodificarea situatiei in politica generalg, Austro-Ungaria renunta la pretentille sale
in chestia speciall a Dunarii (15 Septemvrie
1883), i ast-fel regulamentul de supraveghere
din Tractatul de la Londra dispare.

VI.
REV IZUIREA CONSTITUTIEI

SI CADEREA MINISTEROLUI BRATIANU


DE LA 1883 PANA LA 23 MARTIE 1888

Rezumarea situatiei internationale pan la 1883


ne-a Ricut sa anticipam asupra micArii politicei

interne, pe care trebue s. o reluam acum de la


primavara anului 1882.
Sesiunea parlarnentar5: se inchide la 31 Mai.
In decursul el, dup aprinsele desbateri ale
Adresei i cate-va interpeldri in chestia Dunrii,
nu se mai lucreaza mult. Se voteaza repede bud-

getul pe 1882-83, tot aa togmelile agricole


pripita regulare a proprietatii in Dobrogea ;
in colo aproape nimic. Din proiectele anuntate in

.Mesagiu pentru dreptul comunelor rurale de a


vinde buturile spirtoase in profitul coalelor
bisericei.", pentru modificarea Iegislaiunii
asupra tutelelor, pentru imbunatatirea codului de

42

procedura, pentru dockuri i intreposite, etc.,


unele nici nu se supun parlamentului.
Complicarile cu regulamentul de navigatie pe
Dunare ocupa toata luarea aminte a rninistrului
de externe 1 poate a ministrului-prezident. Dar
ceilalti minitri?

De pe acum se simte, 1 din an in an devine


mai vklitg, insuficienta partidului liberal pentru
or-ce lucrare legislativg, necum pentru conceperea i infaptuirea unui program de idei corespunztoare Erei nou6. Cu toata solemna relevare a acestei Ere din partea guvernului, nu
se face nimic in sensul ei, i rnulte din proiectele mentionate prin Mesagii nu sunt nici mgcar
elaborate. Importanta constitutionala a Mesagiului pentru organizarea lucrgrilor legislative din
lie-care sesiune parlamentarg se pierde cu desavirire, Mesagiul sub guvernul liberal devine
Iii mare parte un simpiu exercitiu de stil. loan
Brgtianu ii schimba rnereu rninitrii dupa micile agitgri personale innauntrul partidului, Mra
11 iCi o privire la compete* de resort.
Se intelege, ca fatg de asemenea colegi Bratianu devine in curind singurul ministru. El i
numai el administreaza toate resorturile (afara
de al coalelor, unde d. Dimitrie A. Sturaza,
parasind externele, e ministru de la 2 Fevruarie

43

1885-1 Martie 1888); in fiecare minister ii


are cate 1.n 1 unctionar de hicredere, de regu1a
pe director; rninitrii titulari cu responsabilitatea
lor inaintea Parlamentului sunt nurnai nite figuranti pro forma, umbrele" prezidentului de consiliu, cum au fost calificati in Camera (dis3ursul

73) 1) lncepe epoca aa numitului viziriat",


caracterizata intre altele i prin instrainarea de
C. A. Rosetti.
Deocarndata. insa C. A. Rosetti mai poate da,
ultima dovada a vechiei sale influente in partid :
lui

i se datorete agitarea ce se na5te acum

pentru revizuirea Constitqiunii, mai ales a colegiilor electorale

agitare, de care este deodata,

cuprins partidul i careia guvernul Ii cedeaza


cu atat mai uor, cu at in lipsa altor conceptiuni de legiferare practica se pot intinde mai
mult nebu1ozita0e principiilor generale de reforma liberala".
Cand se redeschide Parlamentul la 17 Octom-

vrie 1882 pentru a patra i cea din urma sesiune, Mesagiul este foarte sobru in privinta lu') Memorabil a Amu exemplul cu drumul de fier Piatra
BacAu. Ministrul lucrArilor publice, Colonelul Dabija, Li voia in

forma, de cale largA, cum era i reteaoa principalft Dar Bro


tianu pune pe deputatii din majorltate sA-1 voteze cu calea ingustA, pentru care d. Carada pregAtise materialul. Cu mare
choltuiali a trebuit mat tOrziu :4 fie prefAcut in cale largO.

41

crarilor legislative, el constata numai importa,nta

rscumparare definitiva a cailor ferate Strousberg; iar r6spunsul Camerei este o simpla parafraz a. de curtenie, pe care de asta data o poate

vota 0 autorul scrierii de fata, ales In comisia


de Adresa ca membru al opozitiei. Sfiritul legislaturei de 4 ani 0 perspectiva indicarii prealabile a articolelor de revizuit din Constitutiune
explica, dug nu justifica, aceasta sobrietate. Dealtminteri nimeni din Camera nu voteaza. In con-

tra Adresei, dar se abtin 15 deputati, printre


cari i Dimitrie Bratianu. Prezident al Camerei
se alesese generalul Lecca.
In 22 Decembrie 1882 se face prima lectura

a propunerii de revizuire relativa la 25 de articole din vechia Constitutiune. La a doua lectura, In edinta Camerei din 16 Ianuarie 1883,
autorul scrierii de fata expune argumentele de
impotrivire In contra or-carei revizuiri (vezi discursul 59). Dar la a treia lectura Camera 0 Senatal voteaza cu mare majoritate revizuirea In
princip, 1 terminanduli ast-fel legislatura la 5
Martie, alegerile cele nouS se fac la sfiritul lui
Aprilie, iar Parlamentul revizionist este convocat pe ziva de 10 Mai 1883.
In acest timp conducetorli vechiului partid con-

servator apuca din ce In ce mai mult o directie

45

incompatibill cu vederile junimiste. In perspectiva alegerilor, ei formeazA cu grupul Vernescu,


dar 1 cu M. Kogalniceanu, G. MArzescu, N. Blaremberg, cu fractionitii Gheorghiu, Tacu, Misail,
etc., ma numitele Comitete-Unite ale opozitiunii

din Bucureti i Imi",'i sub acest titlu public&

la 1 Favruarie 1883 un manifest in momentul


and se rspandete tirea despre dispozitiile defavorabile ale conferentei de la Londra in chestia
Dun Arii. Manifestul este un rechizitoriu in con-

tra politicei externe 1 interne a guvernului i


culmineazA in declararea naivA, a opozitia coa-

lizatl este gata a lua respunderea situatiei".


Ins& numai foarte putini dintre cei coalizati
isbutesc in alegeri, de abia vre-o 12, printre cari
dd. Lascaf Catargi, M. KogAlniceanu, generalul
Tell, A. Lahovari, G. Vernescu i N. Blaremberg. Calculul cu amintirea succesului opozitiei
din anul 1879, and era vorba de revizuirea articolului 7, i cu agitarea chestiei Dun Arii, pe
cari anume le relevA manifestul, se aratA greit. Articolul 7 privea chestia Evreilor, care in
adevr putea detepta o micare generalA in tarl.
Dar acurn, nici amanuntele regulamentului Da-

nubian, nici articolele speciale propuse pentru


revizuire nu erau destul de pricepute in obtia
alegtorilor pentru a produce o rnicare popu-

46

lara i a da izbinda coalitiei. Tar printre ce ce


erau in stare sa priceapa chestia Dunarii, vor
fi fost multi, care in reprezentarea prii la Constantinopol, la Londra i la Viena prin P. Mavrogeni, Ion Mica i P. Carp vedeau mai multa
garantie pentru o inteligenta sustinere a intereselor Statului, decat in schirnbarea acestei reprezentari prin venirea la guvern a opozitiei coalizate. Aici nurnai M. Kogalniceanu putea sa atraga privirile , day violenta broprelor sale din
anul precedent intuneca perspectiva vre-unui succes diplomatic, Frazele 1 rezolutiunile platonice

din Parlament ne-ar fi folosit tot aa de putin


in chestia Dunarii pe langa conferenta de la Lon-

dra, pre cat ne-au folosit in chestia Basarabiei


pe langa congresul de la Berlin.
Va sa zica primirea legatiunilor din partea
d-lor Carp i Mavrogeni a contribuit la Intarirea
guvernului liberal din acest moment? Se poate,
i daca acest rezultat, dupa vederile exclusive
tale interesului de partid, parea, condamnabil in
ocbii conservatorilor, el era inevitabil din ziva
in care s'au lasat sa fie condui spre confuzia
opozitiei coalizate, care nu putea da un guverri
in stare de a resolvi greaoa chestie international .

lnfrangerea opozitiei coalizate in alegerile te-

47

vizioniste produce, dupa un vechiu i Mu precedent, hotatirea partizanilor alei de a demisiona din Parlament i a transporta lupta politica in publicul din afara.
Dintre junirniti se aleg numai patru, intro
cari i autorul acestei scrieri. De i intr'un apol
catre alegaorii colegiului I din Vaslui, publi.mt
la 16 Aprilie 1881, aa dar inainte de alegere,
se declara adversar al revizuirii i-i rezerva
deplina libertate fat 'de guvern, adrninistratia
nu-1 combate i atat conservatorii cat i liberalii
ii dau voturile. Era i greu guvernului sa corn-bata pe toti junimitii in mornentul, in care d.
Carp il reprezenta la Viena,
Aceasta indirecta sustinere din partea guver-

nului liberal a pus pe junimiti pentru cat-va


timp intr'o situatie defavorabila fata de opinia
publica. Cu atat mai tare se manifesta nemultumirea partidului conservator incontra lor, i pe
cand Timpul de la 2 Iunie 1883, in limbagiul,
la care se coborise pe atunci, intrebuinteaza cu-

ventul de prostitutiune", Alexandru Lahovari


arunca junimiplor vorba de opozitie miluita",
o expresie pe cat de literaricete fericita, pe
atat de politicete neintemeiata. Gaol intirnplatoarea apropiere sau departare de vederile mornentane a le altor particle nu p.rtea i nu -Iwo-

48

buia sa schimbe intru nimic atitudinea junimitilor provenita, din urmarirea propriei lor convingeri politico.

Insa crescendul conflict intre vechii amici,

care deabia dupa 10 ani va incepe sa se aplaneze, dovedete odata maI mutt, cu WA, anevointa se face in evolutia vietei publice transitia salutara de la o faza la alta.
Carnerele revizioniste ii incep dar activitatea.
la 10 Mai 1883 farA opozitia coalizata, caredupa 3 zile demisioneaza, iar la 27 Ianuarie 1884
se retrage 1 Dimitrie Bratianu. Dupa desbate-

rea Adresel, la care autorul scrierei de fall ia.


parte in edinta Camerei de la 27 Mai 1883 k
critica din punct de vedere conservator dernisia
opozitiei (vezi discursul 81), se aleg In Senat.
i in Camera delegatii insarcinati cu noua formulare a celor 25 de articole supuse revizuirii.

0 asemenea lucrare nu se putea face WI discutii indelungate. Pentru fie-care articol trebuia
redactat Intro delegatii Camerei i ai Senatului
un text col-nun, care sa aiba i aprobarea Coroanei, conform prescrierii exprese a art. 129.
din Constitutiune. Astfel lucrarea prealabill tine

aproape un an, i proiectul efectiv nu ajunge


in desbaterea publica a parlamentului de.cat la.

49

sfiritul lui Martie 1884. Pand atunci, ca 1 in


timpul votdrii, Camerele revizioniste indeplinesc
lucrarile Camerelor ordinare, discutd i voteazd
budgetul, etc.
Dintre articolele supuse revizuirii, 13 priveau
principiile legii electorale, celelalte 12 se refereau

la noul titlu de Regat al Romaniei cu incorporarea Dobrogei, la libertatea preseii la latroducerea unei comisii legislative permanente, la desfiintarea gardei nationale. Dad, rnodiiicarea unora

din aceste articole a putut ft primitd fara multd


discutie, principiile legii electorale i intinderea

i mai mare a libertgii presei au dat loc la o


desbinare pronuntatd, in sinul majoritatii liberale.
Cdnd a fost vorba de a ieV din frazele abstracte

i de a concretiza ideile in textul articolelor,


ciocnirea a trebuit sl se intimple li a devenit
pentru cate-va momente aa, de violentd, incat
la 26 Martie 1884 ministerul i-a dat demisia
i nu a retras-o deal dupa un anume vot de
incredere al majoritatii, cu oare care concesiuni
acute Rosettitilor in privinta presei.

Cea mai mare greutate o pricinuia compnerea colegiior electorale. Asupra sporirii numerului. senatorilor i deputatilor (de la 70 i 148
la 120 i 183) toti liberalii erau din neferi-

cire de acord; asemenea i asemenea din ne56680

60

asupra desfiintarii vechiului colegiu I,


care se at-Rase mai putin dependent de guvern.
Dar de aid incolo incetean armonia : guvernul
fericire

vrea 3 colegii in locul celor 4 de mai nainte,


alti liberali (E. Sttescu) se gandesc la 2, C. A.
Rosetti cere unul singur, d. P. GrAditeanu vorbete de reprezentarea proportionala. 0 a minorittilor. In jurul ideei unui singur colegiu se gru-

peaza vr'o 35 de deputati, printre cari apare


pentru prima oarg, d. G. Panu 1) Dar in fine
majoritatea obligata de dou treimi voteaza, cu

oare care violentare a regulamentului, cele 3


colegiuri aa, cum sunt astazi in Constitutiune,
0 de reprezentarea minorittilor nu se face pomeneall.

La chestia presei insistenta Rosettitilor are


mai mult efect. Intr'un .proces privat de calomnie, ce-1 intentase creditul rural in contra zia9 La fnceputul carierei sale politice om de incredere al partidului liberal ca prim-procuror la tribunalul din Ia0, avnd sA
redacteze de pe la sfirgitul lui Noemvrie 1880 (and V. Conta
tra ministru de Culte) un ziar guvernamental, numit apoi in
Iunie 1881 ef de cabinet al ministrului de interne C. A. Rosetti, iar in Dec. 1881 advocat al epitropiei Sf. Spiridon in locul
d-lui T. MAndru, care trece prefect la Botogani, d. Gheorghe
Panu este la 1883 ales deputat revizionist % se arati in Ca-

merti aderent al lui C. A. Rosetti. In curnd se va izola de


vechile partide i va irchiega noul grup al nradicalilor", cu care
insa TR troce la 1897 in clubul conservator.

51

rului Indpendance Roumaine Inaintea tribunalelor ordinare, nu pentru represiunea penala, care

neaparat ar fi fost de compete* juratilor,

ci

nurnai pentru despAgubiri civile, Curtea de casatie facuse tocmai din motivul competent ei o

diverge* prin paritate de voturi. In aceasta


controversa pendenta, care, daca se hotarea in
sensul competentei tribunalelor ordinare, ar fi
pus oare-care fru calomniilor private i ar fi
contribuit poate la ridicarea prestigiului presei,
Rosettitii se folosesc de ocazie pentru a cere
din contra modificarea dispozitiei constitutionale

In sensul ca i despagubirile civile sa fie date


In exclusiva compete* a juratilor. Ministerul
se impotrivete la inceput; Ioan Bratianu, cu
experienta a 7 ani de guvern, incepuse a deven1 foarte conservator, d. Dimitrie A. Sturdza
nu fusese nici odata liberal, raportorul delegatilor din Camera, d. Stolojian, fornmlase articolele 24 1 105 din Constitutiune- destul de
restrictiv i le comentase i mai restrictiv. Dar
In pia iritArii Rosettitilor guvernul 1 majoritatea cedeaza, raportul d-lui Stolojian rAmane
desmintit (vezi discursul 64), art. 105 se voteaza

dupa dorinta lui C. A. Rosetti, se admite Insa


ca
un fel de comprornis adaosul la art. 24: (De.

lictele de presa 'se jaded, de juriu) Blatt de

52

nacele, cari s'ar comite In contra pefsoanei Regelui i a familiei Regale sou contra SuVera 7, nilor Aatelor strAine. Aceste delicte se vor ju-

deca de tribunalele ordinare dupl dreptul conmun, adaos poate folositor in privinta Suveranilor strAini, pentru a evita conflicte diploma-

tice, dar foarte contestabil in privinta Suveranului Terii 1)

In sfirit Camera 1 Senatul, In edintele de.


la 1 i 7 Iunie, termin a. votarea celor 25 de .
articole revizuite, care se promulgA la 8 Iunie.
1884.

Asupra diferitelor curente in atmosfera parlamentarA din timpul desbaterilor revizioniste dans

oare care lmurire discursurile 59 65 publicate.


In volumul de fatA. Mai mult nici nu este ne') CAci ce vrea s

zicA o asemenea exceptie? Onoarea ester

mai garantata inaintea tribunalelor ordinare de cat inaintea


juratilor, de aceea calomniile in contra Regelui le dam in judecata tribunalelor, iar calomniile in contra celorlalti cetateid
le lasam in prada incertitudinU juratilor? Curioasa dispoziie
Pe temeiul ei d. a Panu, devenit advergar ad guvernului Bralianu, a fost condamnat in lipsa de Tribunalul gi de Curtea deA pel din Bucuregti (15 Aprilie gi 15 Mai 1887) la 2 an! Inchisoare gi 5000 lei amenda pentru insultarea Regelui prin zia-

rul Lupta, dar s'a sustras de la pedeaps prin mergerea in


strainatate, Orli -and a fost ales deputat in Ianuarie 1888:
intorcndu-se in tarA, dupft un acurt arest s'a vtrzut gratis-6
la 27 Feyruarie 1838. Exempla] pu vorbegte in Lwoarea iiin. vatiei din art. 24 al Coubtitutiunii.
i,

53

yoie sa insistam. Toata revizuirea a fost o za


idarnica framintare de un an 1 jumatate. Sporirea numrului deputatilor i senatorilor (cu nou
introdusa diurna a acestor din urma) a ingreulat fan nici o necesitate luerarile Corpurilor legiuitoare, iar calitatea discutiilor parlarnentare a
-scazut in proportie fireasca cu creterea cantitatii mandatarilor ; decapitarea vechiului colegiu
I a facut alegerile i mai dependente de influ.enta guvernului ; lice* presei in trivialitatea
calomniilor private s'a vzut i mai incurajata ;
idee cu comisia legislativa s'a aratat in imprejurarile date lipsita de valoare practica ; numai
desfiintarea gardei nationale a rnaas ca merit
negativ. Dna s'ar fi introdus macar in Constitutie inamovibilitatea magistraturei pe toate trep-

tele ei i, inteo alta ordine de idei, o compunere mai cuminte a Regentei pentru cazul minoritatii succesorului la Tron I Dar cu magistra-

tura guvernul s'ar fi desbinat i mai mult de


C. A.. Rosetti, care cerea un fel de electivitate
politica, i la marele neajuns al articolelor 88
i 89 cu Regenta nici nu avusese prilej sti, se
gandeasca. Ele reman o datorie a viitorului.
Ast-fel revizuirea de la 1884 nu poate fi ju-

decata de cat ca opera cea mai stearpa a partid dui liberal.

54

Cu adoptarea modificarilor constitutionale Carnerele revizioniste ii terminasera misiunea. Ina-

inte insa de a le disolva, guvernul le mai (IA


in ultimele zile o sarcina de indeplinit: votarea
domeniului Coroanei, propusa in edinta Camerei de la 4 Iunie 1884 sub forma initiativei parlamentare (generalul Lecca, N. Gane, trecut acum

in partidul liberal, A. Vizanti, C. F. Robescu,


etc.). Vorba despre domeniul Coroanei se latise
cu cateva zile mai nainte. Firete a vechii conservatori, in coalitia lor cu atatea elemente ne-

potrivite, Ii ataca de indata prin presa, i cur


totii se pun sa exploateze in contra ministerului Bntianu aceasta coarda de o falsa popularitate. Dar ceea ce este mai semnificativ : In
prezioa propunerii ii dau i Rosettitii P. Graditeanu, Take Gianni, IT. A. Urechia, Gr. Serurie, etc., demisia din Camera, iar C. A. Rosetti i-o renoete irevocabil. A doua zi demisioneaza i d. Nae Pop, flindca nu este lsat sa
vorbeasca de ningrijirile Craiovenilor" asupra pro-

iectatului domeniu inainte de a se fi cetit chiar


propunerea. Camera respinge demisia lui C. A.
Rosetti, nici nu voteaza pe a d-lui Pop, dar primete pe a Rosettitilor, i ast-fel ruptura in
partidul liberal e desavirit5. Cu separarea de
Ronidnul se infiinteaza Voinia Egtional4 ca organ

55

al guvernului i partidului national-liberal" (primul numr la 10 Iu lie 1884).


Dupg ce, in edinta de la 4 Iunie, d. Vizanti
cetete motivarea acelei initiative in favoarea Coroanei, Camera in contra objectiunilor d-lui Nicolae Ionescu decide trecerea de urgenta in sectiuni, unde propunerea se primete, se aleg Indata delegatii, 1 chiar a doua zi vine proiectul
de lege in desbaterea publica. Raportor e d. Nicu
Gane. DD. P. Cernatescu i N. Ionescu combat
proiectul ca fiind anti-constitutional, autorul scrierii de fat& 11 sustine, precum i trebuia sa-1 sus-

tie din punct de vedere conservator (vezi discursurile 66 i 67), iar Camera il voteazg cu 77
voturi contra a 16 i 4 abtineri.
La 8 lunie se Inchide i la 23 Septemvrie se
disolva parlamentul revizionist. Primele alegeri
dupg noua lege electorala se fac la inceputul lui
Noemvrie 1884.
Momentul era hotgritor pentru partidul libe-

ral de la guvern, rmas sub excluziva conducere a lui loan Bratianu. Instrainat de vechi fruntai liberali ca C. A. Rosetti, Dimitrie Bratianu,

Mihail Kogalniceanu i de aderentii lor destul


de numeroi, pe de alta parte avend In fata opozitia condusa. de dd. Lascar Catargi i Gheorghe Vernescu spre abtinere pe temeiul declararii

56

formale, afiate la 20 Iunie 1884 i pe strade,


ca. ei consider& Constitutiunea revizuita, i dota-

tiunea Coroanei ca o violare a pactului fundamental i. iau angajamentul de a lucra pentru


a reintra in legalitate", partidul guvernamental.
trebuia sa. produca, in nouele alegeri cu 3 colegiuri cel putin aparenta, ca, reprezentarea parlamentara, a Torii a devenit mai adevorata, mai
independent& i mai inteligenta, i sa se Omdeasca totdeodata, la Implinirea golului lsat prin
retragerea atator foti partizani. Era chestie de
existent& pentru partid.
Din atmosfera acestei ingrijari se nase acum
dou6 crxente, care vor sa, ajungti, la acela re-

zultat al intaririi guvernului: pe de o parte atragerea In sinul ncolectivitatii" 1) a unor elemente tinere din cele mai capabile, care pan
atunci nu intrasera, In cariera parlarnentara, pe
de alta o reformare a partidului prin unirea cu
un grup de oameni politici, care, de i putini
la numr, aveau insemnatatea de a fi contribuit
I) D. Sttescu caracterizase cu numele de colectivitatea pe
aderentii lui Ioan Briitianu, care in urma desbinirii nu mai

puteau monopoliza expresia de partid national- liberal. Cu


aceasa porecli, ca si cu oub cuvint de epizootieu din Mesagiul
de la 15 Noemvrie 1881 si cu fraza nopozitia a pierdut dreptul
la protectia legilora, d. Eugenie Sttitescu a tmbogittit dictioparul politic al Rom'aniei contiroporane4-

57

la schimbarea directiei guvernului in politica externa. Acest grup erau junirnitii sub conduce-

rea dlui P. Carp.


In privinta dintai, rnai ales dupa indemnul
Campineanu i sub auspiciile d-lui Statescu
sunt adui pentru prima ()aril in Camera dd. Take

-d-lui

Ionescu, C. C. Anion, Al. Djuvara i (ceva mai


tarziu) C. Dissescu; in privinta a doua loan Bratianu, cu deosebita staruinta a d-lui Dimitrie A.
Sturdza, propune d-lui P. Carp, i alaturi de d-sa
d-lor Teodor Rosetti i T. Maiorescu, intrarea in

minister. La 14 Iunie 1884 des de dimineata,


intr'o odae a otelului Broft, unde trasese d. Carp

chiemat din strainatate, se Incinge intre loan


Bratianu, d. Carp i autorul scrierii de fata o
lunga desbatere. Ministrul-prezident o incepe
-grin declaxarea, c partidul su nu :mai poate

remanea in starea in care se OM, arata motivele desbinarii de C. A. Rosetti i propune reconstituirea guvernului cu junirnitii. Noi rtspundem, ca Iii princip, dupa proclamarea Regatului
prin liberali i fata de necesitatea preschimbarii
vechilor particle, nu vedem o greutate absoluta
in conlucrarea cu un partid liberal reformat, dar
ca prima conditie este adoptarea 1 punerea in
lucrare a programului de reorganizare interna,
indicat de noi in critra-adresa de la 3 Decem-

68

vrie 1881. Brtianu primete. Domnul Carp


adaoga indata a doua conditie, cea rnai urgentd.
in Imprejurdrile de atunci: reforma Baricii Nationale pe temeiul etalonului de aur, pentru stirpirea agiului, care ameninta finantele statului.

Brtianu respunde, ca .aici trebue s se consuite cu amicii s6. Mai cerem insfirit incetarea satrapiilor" din districte (vezi discursul 70)
i, odath cu intrarea d-lui Teodor Rosetti in
minister, dacd ar primi, o prealabild intelegere
1 asupra numirii celorlalti colegi, iar cdnd Bratianu ne vorbete de Rada Mihai (pe atunci numai prefect al politiei), noi 11 declardm inaccep-

tabil. Bratianu, de altminteri in tot decursut


clesbaterilor de cea mai simpaticd. infttiare, se

arat foarte mirat: prea fusese deprins cu omnipotenta in partidul su. La sfiritul convorbirii autorul scrierii de fatd ii exprimd impresia,.
cit incercarea d-sale nu va izbuti. (Vezi discursul 77).

i In adevr dupd cate-va alte Intruniri intre


dd. Brtianu, Sturdza, Carp i Rosetti, tratrile
sunt i rrnan Intrerupte. Brtianu declard, ca .
nu poate priml atdtea conditii a le junimiltilor,
iar junimitii r6spund, ca fait aceste conditii
nu poate fi vorba de o intelegere cu partidul
liberal.

69

Din nntiele alegeri de la Noemvrie 1884 ies


deputati juni,nitii P. Carp, care dupa 1ndeplinirea scopului misiunii sale de la Viena se 1ntorsese definitiv In tiara, V. Pogor, Iacob Negruzzi,
D. A. Laurian (redactorul Romdniei libere decla-

rate de la 16 Ianuarie 1885 organ junimist),


I. M. Melik, I. Ianov, Teodor Nica, B. Bossy i
autorul acestei scrieri, iar senatori dd. Dirnitrie G. Rosetti, Leon Negruzzi i I. Diamandi.
Dintre alti deputati alei pentru prima oara se
alipesc de junimiti dd. Al. Marghilornan i
Toma Camarkescu.
Se hotaralte i Mihail Kogalniceanu sa-i pue
carididatura la colegiul I din Braila i este ales.
Pe cand toti ceilalti membri ai opozitiei coalizate (numite dupa contropirea cu grupul Dimitrie Bratianu din Noernvrie 1885 nopozitiaunite) persista in declararea de abtinere, Kogalniceanu recunoate grepla acestei tactice i
intra in Camera ca adversar al lui Joan Bratianu

i al celor ce s'au apropiat de el. Pe tinerii liberali, introdui de dd. Campineanu i Statescu,
cancl ii vede deffland la discuVa Adresei Intru
lauda lui Bratianu, 1i cornpara cu Irozii din Vicleim ; pe junimiti ii ataca pentru sustinerea
guvernamentala a alegerii lor i le declara pozitia echivoca. Discursul 68 de mai jos respunde

60

la acest atac, i discutiile i voturile parlamentare dovedesc din prima zi, cu catA independentl.
junimitii intelegeau sA-i mentie atitudinea lor

de opozanti, cunoscutA de mai nainte. Anume


asupra agiului noul deputat junimist, d. Teodor
Nica, pa temeiul ideilor d-lui P. Carp i a convorbirilor cu d. T. Rosetti, publia la 1886 irnportantul su studiu cu acela titlu, si aid condamn1 fun darea BAncii Nationale pe stokul de
argint, care tocmai fusese o cauzA principalA a
ruperii tratArilor cu BrAtianu..
In afarA de aceste lAmuriri ale atitudinilor poMice, activitatea pariamentarA in toatA legislatura
urmAtoare de 4 ani lancezete cu desavirire. In

loc ca partidul liberal de la guvern, redus acum


dupa cleslipirea atAtor foti aderenti i dupa neiz-

butita incercare cu junimitii la singurele sale-

elemente, sa solicite in ele cea mai intensiva


incordare la muncA i sl gaseascl priceperea i
energia cerute pentru opera de legislatie organicA,

toate promisiunile de reforme de prin Mesagii


reman neimplinite. Proiecte peste proiecte, anteproiecte i propuneri se discutA in diferite comisii
prealabile, ut aliquid fieri videatur, d. Dimitrie A.

Sturdza pune vr'o a ani de-a-rindul o stAruinta


grozavA in pregatirea reformei invatAmintului public toate rMlAn zAdArnicite .i nu trec peste

et
stadiul prelirninar. Se prornulga numai la 12 Aprilie
1887, sub ministerul de justitie al d-lui E. Statescu,

un Cod de comert tradus din italienete dupa


tipicul fabricei de legi din vremea Statutului lui
Cuza-Voda. Despre o adevrata i larga improprietarire a teranilor prin vinderea de loturi mid
din domeniile Statului, pentru care domenii se
crease la 30 Martie 1883 un minister deosebit
cu I. Campineanu ca prim titular, despre vre-o
reforma decentralizatoare a legilor comunale i
judetene, despre inamovibilitatea magistraturei...
nimic ! Nici macar simpla ingrijire de a da tinerelor capacitt1 introduse in partid prilejul la o
activitate mai conform a cu legitima lor ambitie

nu se vede in guvern, i dupa cat-va timp


dd. Take Ionescu, C. C. Anion i Al. Djuvara
se deslipesc i ei de majoritate li tree In opozitie.

In golul lasat prin o ap de nepilduita inactiune


legislativa se intinde *1 mai mult exploatarea.

situatiilor publice in folosul privat al celor ce


sustin guvernul. Cat de departe trebue sa fi
niers lucrurile se poate intelege din faptul, ca
instil loan Bratianu printr'o izbucnire iresistibila de sinceritate exclama inca la 25 Martie
1884 in plina edinta a Camerei : Cu toate
neorinduelile ce s'au facut asasinate, procese

62

scandaloase
am tacut i am luat respunderea" 1).
Cum se poate explica ingaduirea unei asemenea
situatii din partea lui BrAtianu ? Nu e vorbA,

delicat in materie de bani nu a fost dernocratia


nici-odatA, i milionul pentru incurajarea virtutilor civice", alAturi de certe recompense reversibile", Glint curioase simptorne de slabire a
respectului pentru decenta publicA.

Dar In definitiv BrAtianu era om cinstit, i


acurn se afla in joc intreaga situatie politicA a
liberalilor, la a cAror intArire lucrase toatA viata.

SA fi lost el inca de pe la 1884 atins de inceputurile boalei, care nu mult dupA cAderea lui
de la guvern i-a curmat zilele ? (In convorbirea
de la 14 Iunie 1884, relatatA mai sus, autorul
acesfei scrieri observase cu surprindere la BrA-

tianu un fel de absente intermitente, eclipsuri


de cAte-va secunde a le atentiei). SA fi fost el
aqa de sceptic in privinta partizanilor si, pe
care nu-i prea crutase nici in convorbirea de la
14 Iunie, incAt sA prefere inactiunea lor legislativA
unei actiuni, in valoarea cAreia nu avea incredere?

DacA este sA judecAm numai politicete, ne


pare, cA evidenta lAncezire parlamentara prove1) Ma sunt reproduse, cu oare-care atenuare, cuvintele ministrului-prezident in Monitorui oficial.

63

nea din convingerea, ce o dobindise Bratianu in

urma intrevederii cu Bismarck la Gastein, ca


un nou resboi era iminent, de astl-data In contra Rusiei,

resboi pe care Brtianu 11 preve-

dea din toamne, in toamna pentru primvara


urmatoare. Regele, mai exact apretiator al politicei internationale, va fi autat s combatl prevederea lui Brtianu. Tocmai incheerea triplei
.aliante cu alipirea Romaniei era un mijloc puternic pentru garantarea pacii. BrAtianu ins per-

atunci se explicl intru


cava, cum de i se departase gandul de la reformele interne. (Vezi i pag. 17 de mai sus).

sista in pArerea sa,

Dealtminteri, In legaturA cu noua politicA externA, i se impun multe alte preocupAri. Unirea

revolutionarA a Rumeliei cu Bulgaria (6 Sept.


1885), rsboiul Intre Serbia i Bulgaria (2 16
Noemvrie 1885), terminat prin pacea de la Bucureti din 19 Fevruarie 1886, InstrAinarea Bulgariei de Rusia, detronarea Principelui Alexandru Battenberg la 9 August 1886, agitarile ministrului Rusiei din Bucureti, Hitrovo, in urma
cArora multi agenti ai politiei rusegti, ascungi
sub infAtiarea de iconari, jugAnari, etc., tree In
Bulgaria i cautA sa se incuibeze 1 in Romania; atentatul, ajutat de el, In contra prefectului
Ifantov din -Rusciuc (19 Martie 1887) ; intentia

'64

regentei Stambulov -Karavelov - Mutkurov de a

ajunge la unirea personala a Bulgariei cu Romania sub Regele Caron ; urcarea Principelui
Ferdinand de Coburg pe tronul Bulgariei (25.
Iunie 1887) i atitarile ruseti in contra lui :
toate aceste evenimente reclama cea mai incordata. atentie a guvernului roman..
Or-care ar fi fost cauzele atitudinii lui Bradanu, stagnarea Corpurilor Legiuitoare i intinderea coruptiei administrative sporesc nemultumirile In taxa ; opozitia din Camera. crete, i
tonul mai agresiv al discursurilor de la sfiritul
volumului de fall, oglindete agravarea situatieL
Opozitia - unita primete kin Dimitrie Bratianth

nota amara a unei dumanii de familie, i depe la Mai 1886 convoaca In oraple din provineie Intruniri publice, care au un rsunet din cein ce mai puternic. Toate incidentele sunt exploatate pentru excitarea spiritelor ; dup.. sen') Vezi si vol. II, pag. 116. Dar de astklati Rusia pare a.
11 amenintat cu ruperea relatiilor diplomatice fn asemenea cas,

cel putin daca se poate pune temei pe actele publicate de Ia.


cobsohn.Vezi Geheime Documente der ruseischen Orient-Politik, nach.

dem in Saia erechienenen ruaschen Original herauegegeben von R.

Leonow (Lipsca, editor Arwed &ranch) l in deosebi la pag.


150-155 adresa confidential a lui Hitrovo de la 20 Mai 188T

si telegrama cifratit a ministrului de externe din Petersburg


de la 10 Iunie 1887.

65

zatia produsa in Septemvrie 1885 prin oxpulsarea cator-va Romani Transilvaneni1) (expulsare ceruta de d. Dimitrie A. Sturdza i pe atunci cu atat mai surprinzatoare, cu cat tot d-sa
indemnase i sprijinea pe d. Ioan Slavici la redactarea Tribunes din Sibiu inceputa la 15 Aprilie 1884), vine conventia consulara cu Germa-

nia, incheiata la 22 Mai 1886, care stirnete


atata rezistenta In opinia publica, incat guvernul

e nevoit sa o retraga din Camera (lunie 1886)


prima atingere grava a autoritatii sale inafara i
innauntrue Acum i d. Fleva, totdeauna pornit
spre agitare, SO da demisia de la Primarie (5
Iunie 1886) i trece la adversari, iar tinerii deputati liberali incep a ataca guvernul cu vioiciune, mai ales d. Alexandru Djuvara pe d. Eugenie Statescu.
Ioan Bratianu, dominat de simtimintul omni-

potentei sale, se arata tot mai rar In Camera ;


la atacurile opozitiei or nu raspunde de loc, or
rOspunde cu violenta : pe d: Flevi II numegtO
butoi fara fund", lui Kogalniceanu ii zice ca-i
da tot ce-i cere". Inchis in micul cerc al unei
camarile de familiari, el se ocupa de toate amanuntele administratiei i devine cu atat mai inacce1) Ciurcg tatal tii flul, 0c5anu, Seclianu..
j668o

66

sibil la observ6riie putinilor membri independenti

din partid, cu cat tati ceilalti 1-au deprins la cea


mai oarba supunere. Semnalul il dase de mult
d. Dimitrie A. Sturdza prin cuvintele rostite de

pe banca ministeriala : Or de cate ori d. Bratianu m6 va chema pe aceasta banca, voi veni,
si de indata ce-mi va zice : e bine sa lucrezi
aiurea si sa vie altul in locul d-tale, totdeauna
voi face asa". (edinta Carnerei de la 11 Noemvrie 1882).
Pe langa aceste, pentru nefericirea partidului
liberal, C. A. Rosetti moare la 8. Aprilie 1885,
iar cati-va membri mai marcanti se vd siliti sa
se retraga din lupt, Gheorghe Chitu e atins de
o boall incurabi15, peste putin loan Campineanu
are aceea soarta , mai tarziu' starea sanatatii
condamna, si pa d. Eugenie Statescu la rezerva.
Viata constitutionall este ca si paralizata. Bratianu IV face si isi desface ministrii de la Florica fara nici o explicare parlamentara; dupa

admiterea in Cabinet a lui Radu Mihai (2 Fevruarie 1885), caruia la 1887 ii incredinteaza
chiar ministerul de interne, are nefasta inspirare de a numl pe generalul Alexandru Angher
lescu ministru de rsboi (21 Fevruarie 1886.
Vezi si vol. II, pag. 99).
In proportia, In care se intind manifestarile

67

de nemuitumire, crete i violenta incercgrilor

de reprimare din partea celor de la guvern.


Dupg un nou atentat incontra ministrului prezident, la 4 Septemvrie 1886, in care din norocire arma lui Stoica Alexandrescu nu atinge decat placa bandajului dlui C. F. Robescu, procurorii printr'o instructie absurdg cautg sa h-nplice intre culpabili impreung Cu d. Oroveanu
i pe Dimitrie BrAtianu. Iar a doua zi, sub pretextul ca sunt cetg tenii indignati", o ceatg de
bgtaui, organizati de Prirngrie, navglesc asupra
cator-va redactii de la ziarele opozitioniste din
Capita la (vezi discursul 76) 1)

Faptul, el sub un regim nliberal" s'a putut


comite o asernenea agresiune incontra presei
dupg indemnul unei administratii publice, este
poate indiciul eel mai clar al . decadentei 'partidului. din acest timp. Dacg trgia- C. A. Rosetti,
cu ioata instrginarea sa de guvern, vandalismul
de la 5 Septemvrie nu se intimpla.
Dar- violenta nalte contra-violet*. Sangeroase
incgergri pe strada se produc la alegerile cornunale din Botoani (1 NoemVrie 1886), ele se repetg, (5 Mai 1887) la Galatt, apoi la Buzu, la
') Atacul s'a fcut cu ingdixire po1iJei, dar pare a ft fosb
planuit de loan COmpineanu, p atunci.primar. Prefectal politiei, d. D. Moruzi, erea prea cuminte'plintkli ageceva.

68

Turnu-Severin, la Rimnicu-Valcei. Ministrul da


externe d. M. Pherekyde provoaca la duel pe d. N.

Fleva i-1 ranete (14 Ianuarie 1887). La intrarea solemna a Regelui in Iai pentru sfintirea.
Bisericei Mitropolitane (22 Apri lie 1887) alte
scene de batai i. raniri intro agentii poliiei i
cei pui de opozitie ca sa fluere (dd. Costea P.
Bal, G. M. endrea, C. Penescu, etc.). Sosirea
la Ia ,i este precedata de un afi al Comitetului
opozitiei-unite locale, Indemnand pe cetateni sa
nu intimpina pe Rege, care ar fi numai Regele

unei coterii politico". Printre cei sernnati pa


afi (Alexandru C. Mavrocordat, Iancu Corjescu,)
Scarlat Pastia, Alecu Bal, Alex. D. Holban, Pa-

naite Ball cu fii, Nicu Ceaur As lan, etc.) se


afht i profesorii universitari Gheorghe Marzescu

i Miltiade Tzony. Pentru acest fapt ministrul


Cu Helm., d. Dimitrie A. Sturdza, ii da In jude-.
cata universitatii din Bucureti i cere destituirea lor, Insa juriul universitar (compus din doctorii Kalinderu, Maldarescul Sutu i din dd. Cer-

natescu i Craciunescu) ii declina compete*


de a judeca acest delict politic (13 Iunie 1887).
In lista aparatorilor figureaza dd. N. Ionescn,.
G. Vernescu, N. Fleva, Alexandru Lahovari, G.
Pal lade, jar cAnd acuzatii ies .din edificiul universitatil c acel cieVolict favorabil lor, stint duii

OR

In triurnf la clubul Unirea", unde dd. N. Fleva,


Alexandru Lahovari i G-. Pal lade tin discursuri
pentru lauda lor i insufletirea" studentilor adunati acolo.

Era cu neputinta, ca parlamentul sa nu se


resimta, de aceasta stramutare a luptei politice
pe terenul manifestrilor de strada,. Rare ori se
rnai aude o discutie convenabila ; pe cand Intre
deputatii guvernamentali d. Dimancea de la Piteti catiga ascendent i ajunge chiar la Viceprezidenta Camerei (precum la 1898 va ajunge
d. Iepurescu de la G-iurgiu), intre deputatii din
opozitie se semnaleaza d..Pallade de la Brlad
prin neinfrinarea limbagiului ski, de a carui exube-

ranta, majoritatea nu poate scapa decat parasind


sala de edinte, iar alti tinert liberali, ca d. Ca-

ton Lecca de la Baca'', introduc obiceiul de a


Intrerupe pe ministrul-prezident prin izbirea ban-

cilor cu capacele de pe saltare. La prima ivire


a acestei necuviinte, Than Bratianu tresare Intr'un gest de desgust o neuitata scena de tragica ironie in mult framintata noastra, via
parlamentara.

Nu mai e acum vorba de meritele lui Bratianu din trecut ; cele mai Invierpnate atacuri
le primete de la fotii si partizani. Domnii
Gheorghe Marzescu i Mildiade Tzorly ii Intl-

70

tuleazg, bropra despre procesul dumnealor Regimul coruptiunii 0 al teroarei sou Guvernu}
domnului I. C. Brgtianu" (Ia0, tipografia natio-

nalg,, 1888), 0 sinistrul Milli" este calificarea.


obinuith a ineruntitului bgrbat de stat. Nu se
mai tine seamg, de staruinta sa pentru intinderea.

ailor ferate, a scoalei de poduri i osele 0 a


institutelor de credit, nici de importanta lucrare
a fortificatiilor, inceputh, pe teren la 10 Septernbrie 1884 (incontra areia, prin o noug. grevalg,
se declarg, opozitia-coalizatg) : se accentueazg,

numai pgitile rele a le administratiei sale, viziriatul, satrapiile, creterea agiului, coruptiunea.
i Joan Brtianu tot nu vrea sg, inteleagg,
ca venise momentul retragerii, venise de mult.

Uitand marele adevgr zis de Bismarck la Versailles

in fata delegaplor francezi :

-veut etre iservie

et non pas domine'e,

la patrie

el persi-

sth cu or ce pret la guvern, 0 multi din partizani sunt convi4, cg, Bratianu e ministru pe
viat.
Rezultatul persistentei este o agravare caracte-

risticl in lupta dintre guvern 0 opozitia-unit :.


atacurile ii urea tinta i, trecnd peste capetele
minitrilor, se indrepteazg, spre capul Statului.
Incidentele rnentiohate cu sosirea Regelui la
Imi i cu procesul d-lor Marzescu i Tzony sunt

71

o dovada. Mai nainte Inca se aratase un simptorn de degenerare al micArii constitutionale.


Intre tinerii conservatori, cari urmau pe d. Lascar Catargi, incepuse de pe la 1885 sa se distinga
d. Nicu Filipescu prin cea mai vie activitate. D-sa

fanclase ziarul Epoca, in jurul cruia tiuse sa


grupeze multi alti tineri inteligenti. La un banchet pentru aniversara fundrii ziarului, d. Ressu

de la Galati, localizand fraza lui Gambetta se


soumettre oa se ddmettre, vorbete de Rege cu cuvin-

tele nsa se plece sau sa piece." (23 Noemvrie


1886) qi este felicitat In cercul Epocei de atunci.
Pe acest povirni aluneca acum rnkcarea poli-

tica din ce In ce mai mult.


La 15 Noemvrie 1887, In momentul In care
Regele cetete in camera mesagiul pentru deschiderea ultimei sesiuni a legislaturei de patru
ani, opozitia-unit distribue pe strada un manifest catre cetateni, un fel de contra-mesagiu,
care se termina ast-fel :
Tara pare asvir1it4 in grozava alternativa de a alege Intre Despotism i Revolutiune.
Dar nu.
Un factor important exista Ina in sistemul nostru constitutional, Regele are dreptul i datoria de a veghia la libera expre-

72

siune a .vointei alegnorilor, la exercitiul


franc i sincer al acestui drept de Suveranitate nationala.

El este In drept qi dator sa inlature de


la prezidarea alegerilor un guvern prevaricator, sugrumator al tuturor libertatilor,
falsificator al tuturor principiilor, injositor
4i pervers, cars nu se mentine de cat prhi
coruptiunea ridicata in sistem i prin cinismul fortei brutale.
El @tie, trebue sa tie, ca alegerile sub

acest guvern nu pot fi de cat o parodie


neruinata, sau o drama sangeroasa.
Suveranul, citruia Tara i-a incredintat
destinele sale, qtie, trebue sa tie, ca dm&
nu-i va cruta aceasta dureroasa incercare,
Poporul Roman, bland i lung indurator,
va arunca in fine respanderea, nu asupra
acelora ce inconjoara Coroana, ci asupra
Aceluia ce o poarta I

Subscris este manifestul de capii opozitiuniiunite" Dimitrie Bratianu, Lascar Catargi, G.


Vernescu i de Delegatiunea Comitetului executiv al opozitiunii" General Florescu, N. Fleva,
Alexandru Lahovari, Constantin Boerescu, Petre
Graditeanu, G. .Pallade.

In aceea sear& se aduna la d. Take Ionescu,


in strada tirbei-Vodg, deputatii opozanti de
toate, nuantele, dd. N. Fleva, C. C. Anion, Al.

73

Djuvara, Caton Lecca, etc. i junimitii P. Carp,


Al. Marghiloman, Laurian, Nica, Stroici i Maio-

rescu. Se fac incercari pentru atragerea junimitilor in opozitia-unita, precum se mai film,
sera la inceputul anului de Alexandu Lahovari
V de altii cu succesul de a fi readus atunci sub
conducerea d-lui Lascar Catargi pe dd. Pogor, Leon

Iacob Negruzzi, Dimitrie G. Rosetti i L.


Diamandi. Domnul Carp insa declara, ca nu
numai nu va intra in opozitia-unita, ci din contra, dupa manifestul ei de astazi, refusa or ce
impreuna-lucrare cu deputatii din Camera, care
aproba un asemenea pamflet. La declararea d-lui
Carp se asociaza V ceilalti junitniti prezenci.

Fata Insa cu parasirea din partea atator amici


de la Iasi, d. Carp nu se mai poate considera
ca ef de grup i, CU sinceritatea sa obinuita,
o i declarA peste dou zile in edinta publica a
Camerei, in care pe acest motiv demisioneaza
din comisia Adresei. Cu atat mai neclintiti reman
in jurul d-lui Carp ceila1i deputati junimiti
(afara de d. Alexandru Marghiloman, care mai

-tarziu subscrie apelul din seara de 14 Martie


1888, despre care vorn vorbi mai jos). Tocmai
supra-excitarea spiritelor trebuia sa invedereze
In curind necesitatea nnor oameni cumpatati,

74

care pastrau respectul ordinei constitutionale i


nu o cornprorniteau prin agitari de pe strada.
Situatia guvernului devine intolerabila. In zadar

Ioan Bratianu disolva Camera la 19 Decemvrie


1887, in zadar alegerile de la 23 25 Ianuarie

1888 ii dau cea mai mare majoritate. Cu slabiciunea colegiilor electorale din Tara noastra
majoritatile guvernamentale nu insemneaza, nimic.

in mornentele de criza ; din contra ele atita i


mai mult opinia publica prin contrastul intre
aparenta i realitate.
Intrunirile opozitieiunite din Bucureti sunt
regulat urmate de rnanifestri provocatoare. Pe
de alta parte coruptia partidului guvernamental
ii sapa existenta ; strigatul de onestitate resuna
pretutindeni. Un cas concret se prezenta In
administratia ministerului de rsboi : se constata,
abuzuri cu furniturile armatei. Insa deabia sta..
ruinta a vr'o 14 ofiteri (capitanul Dimancea,
colonelul Serghie Voinescu, etc.) silete pe Bratianu sa dea in. judecata pe generalul i pe colonelul Maican-Dumitrescu (2 Fevruarie 1888).
Instructia dovedete i complicitatea generalului Alexandru Anghelescu. Pe acesta, ca
fost ministru de rsboi, Ii trimite Senatul (23
Fevruarie i 16 Martie) inaintea CurVi de ca-

75

satie. Toti trei sunt in definitiv condamnati la


inchisoare.

Acum Insfirit Ioan Bratianu incepe s. simt,


cd nu mai poate merge inathte, i vrea se cedeze

guvernul. In sara de 21 Fevr. 1888 Beizadea


Dimitrie Ghica convoacd la d. P. Carp pe d.
Teodor Rosetti i pe autorul scrierii de MA. i
le propune formarea unui minister cu ei, cu d.
Menelas Germani, cu Printul Alexandru Stirbei.
impreund cu dd. Sturdza i Pherekyde, luati
din Cabinetul Brtianu ; o asemenea combinare
ar 'avea, dupd incredintarea lui BrAtianu, sprijinul Camerei. Domnul Carp insistd in prima
linie asupra imediatei reformdri a BAncii Nationale
pentru a scapa finantele de agiul exorbitant.
Dupa dou zile combinatia cade ; Brtianu de-

clard, c reforma Bancii ar fi respinsa de majoritatea sa. Beizadea Miticd mai incercard o
alta compunere ministeriald cu ProtopopescuPake, profesorul Al. endrea, etc., dar tocmai

pe and noii candidati ateptau la Eforia Spitalelor ora fixata pentru a depune jurdmOntul
.

inaintea Regelui, combinarea se zdarnicete din


cauza refuzului d.lui Germani de a participa.
Micarea publica este intreruptd prin cdlltoria

Regelui (1 13 Martie 1888), care se duce la


Berlin pentru in mormen tarea Impratului Wilhelm.

76

In zioa plecarii, 1 Martie, Bratianu e nevoit


sa-i schimbe cati-va minitri, si in locul d-lor
Eugenie Statescu, Radu Mihai i Vasile Gheorghian se numesc in exlremis dd. Constantin Nacu
la interne, Take G-ianni la justitie 1 Nicu Gane

la domenii. Se vede, ca loan Bratianu i d. Dimitrie A. Sturdza tot nu-i dau.pe deplin seama
de inevitabila necesitate a retragerii, un simplu
Ospuns de ,politeta al PrincipeluieBismarck la o
telegrama a ministrului-prezident Bratianu este
cu nechibzuinta,interpretat ca o incurajare la
guvern.
Dar in chiar zioa intoarcerii Regelui in taxa-,
Dumineca 13 Martie 1888, se tine o noua intrunire
Ygomotoasa a opozitiei-unite la Orfeu".
A doua cli, Luni, aniversara proclamarii Regatului, manifestarile continua. De asta data soldatii ocupa sala Orfeu". Publicul gonit patrunde

cu gramada de prin dosul stradei Academiei in


curtea Palatului, strigand jos Bratianu". In inghesuiala produsa prin arjele jandarmilor calari
sub comanda d-lui Fanuta, se sloboade un pistol,
multimea navalete spre scara palatului, geamul

de la ua intrarii se sparge, se intimpla multe


raniri. Printr'o nenorocita co-incidenta, pentru
aceea seara e pregatit in sala teatrului national
un banchet dat lui loan Bratianu de Oomerciantii

77

capitalei. Invitatii la sinistrul ospat se strecoarl prin cordonul militar, care incunjura

toatA piata. In acela timp opozitia-unita itspandete in public un apel cAtre CetAtenii Capitalei" :
Gavernul a provocat asta-zi macel. Antversara proclamarii Regatului Roman a
fost patata de sange 1
Pe cand poporul era :macelarit pe ulite,.
in sala Teatrului, la adapostul unui cordon
de baionete, imbuibatii regimului, beti de
sange i de trulle, serbatoreau.gloria sefului
bor.

Cetateni!

Sangele fraWor vostri n'a curs In zadar.


Curaj inainte, pentru lege tilt pentru Tara t

Apelul poartA vr'o 50 de semnAturi din opozitia-unita, pe lAngA cele tiute a le capilor. i
comitetului executiv, cu dd. N. Fleva, P. GrAditeanu, G. ,2allade etc., i pe acele a le d-lor
N. Blaremberg, Printul Alexandra tirbei, Take
Ionescu, Al. Djuvara, Nicu Filipescu, loan Laho-

vari, Caton Lecca, Gheorghe Panu, a le d-lori


Marzescu i Tzony, Ressu .1 Robescu, a le d-lor
Iacob Negruzzi, Leon Negruzzi i Alexandra
Marghiloman.
Lipsete semnAtura d-lui Menelas Germanit

78

care demisionase din comitetul i clubul conservator.

In dimineata zilei urmatoare, Marti 15 Martie, se vkl pe ulite mici placarde, incadrate In
negru, cu inscriptia redactat de d. neva :
In semn de dollu
pentru

Sangele nevinovat ve'rsat eri de guvern


Deputatii opozitiunii
vor merge azi In corpore, pe jos cu capetele
descoperite, de la clubul Unirea" de pe Bulevard
la Camera.

Pe la amiazi, procesiunea anuntat incepe a se


mica Inca. Patin numeroasa pan& in strada Carol, ea crete de la podul DImbovitei incolo i
ajunge. in grAmada compacta la bolta de sub turnul Mitropoliei. Aici se vede oprita de sergenti i
vengtori cu un procuror Inaintea lor. Numai de

putatii sunt lasati s patrund. Se produce o


mare invalmtiala. 0 companie de venAtori
inainteaz din ceailalt parte a Mitropoliei i
ocupa,

curtea dealungul intrrilor Camerei. In

momentul, in care d. N. Fleva urea treptele


dinaintea uei rezervate deputatilor, ee Sand de-

79

tunaturi de pupa, i de revolver. Alaturi de


d-sa, un uier al Camerei, lovit de glontul unui
soldat, cade mortr, peste sangele lui, improcat
in tinda, trebue sa treaca deputatii, care mai
sosese. In fata cadavrului d. -Carp apostrofeaza, pe ministrul Sturdza cu o violenta, care
pentru mult timp le-a intrerupt relatiile personale.
In chiar sala edintelor o scena ne mai pomenita :

printre deputatii emotionati la culme, sub strigatele de spaima ale damelor de la tribuna, inainteaza deodata procurorii 1 judecatorii de instructie,. i incep sa caute dupa arme In buzunarele mandatarilor natiunii banuiti de opoziVe.
Prezidentul Camerei, generalul Loma, pretkuu
chiemase armata in curtea Mitropoliei, ingaduise i ..profanarea Adunarii./Deputatii Fleva i Fili-

pescu se v6d arestati sub pretext de flagrant


delict i condui In temnita de la Vacareti. Era

vorba sa se arunce asupra lor vina omoruluit


Analele parlamentare a le altor tri de o suta
de ani incoace cuprind i ele multe scene do
violenta, dar a violenta de fapt a deputatilor
Intro ei sau a fortei militare in contra lor. Ins
ca sub aparenta Legalitatii judecatoreti sa patrunda magistratii in Adunarea legiuitoare pentru

a incepe incontra deputatilor cu grarnada o in:

80

structie penalA: acest spectacol a fost rezervat


Romaniei sub un regim liberal.
La inceputul nilnisterului BrAtianu in 1876,
deputatii delegati ai comitetului de acuzarer

prin o procedare jacobina, violeaza dreptul magistratilor ; la sfirlitul ministerului Bratianu ill
1888 .magistratii dependenti de ministerul justi
fief, prin o procedare reactionara, violeaza dreptul deputatilor.
Ce mai rmanea dupa un asernenea extrein
Consilille de minitri nu se mai tin decat sub
paza soldatilor postati In dosul edificiulin din

strada Academiei. La 20 Martie izbucnqte in


satele din jurul Capitalei i revolta teranilor.
In prezioa izbucnirii Ioan BrAtianu demisioneazA..

Se mai pierd 48 de ore cu o noua incercare.


a Printului Dimitrie Ghica, dar Marti in 22 Martie 1888, la 5 ore dupa amiazi, mihisterul juni_

mist cu prezidentul Teodor Rosetti la internei d. P. Carp la externe depune juramentul In


manile Regelui.
Formalitatile pentru liberarea deputatilor ares-

tati erau facute in aceeai zi, i pe la 6 ore


seara, sub o ploae torentiala cu fulgere i grin.

dina; mu de oameni insoteso pe d. Nicolae Fleva

in triumf prin ulitele Capitalei. Noul ministrth


de interne se duce la Than Bratianu, in casa

81

din strada Co ltei, pentru a lua la falai locului


rnsurile de ocrotire incontra unei posibile agresiuni.

Ast-fel se sfirete regimul de 12 ani al lui


loan Bratianu. Ieit din agitarile coalitiei de la
Mazar-Paa, adus la guvern prin insuficienta
ministerului conservator din anii 1875-76, el
ajunge la culmea puterii prin proclamarea Regatului dupa un rsboi glorios, se slbete in
revizuirea Constitutiunii i cade, cu ocazia turburarilor opozipi-unite, din cauza propriilor sale
greeli in ultimii ani.

56680

DISCORSURI PARLAMENTARE 1881-1888

54.

Asupra tezaurului de la Petroasa.


qedinla Camerei de (a 2 _Decemvrie 1881).

Ministerul din iteel timp.


I. C. Bratianu, prezident 0 r6sboi.
C. A. Rosetti, interne.
E. Statescu, externe i adinterim justitie.
G. Chqu, finante.
Colonel Dabija, lucrri publice.
V. A. Urechia, culte.
In prezioa 1nceperii furtunoaselor desbateri ale Camerei asupra Aspunsului la Mesa-

giul Tronului pentru deschiderea sesiunii


legistative 1881 1882, In cari desbateri
chestia Dunrii si contra-proiectul adresei
junimiqtilor" au fost obiectele principale, mi-

83

nistrul cultelor, d. V. A. Urechia, aduce in


discutie o cerere de credit pentru imprimarea stampelor alitturate publicarii lui Alexandru Odobescu asupra tezaurului de la Petroasa.

D-lor deputati, in capul ministerului instruciunii publice, cand s'a Inceput aceasta lucrare,
era cel ce v vorbete acum. D-v. ai avut oGazie _SA ye ocupati in aceasta Camera de repararea bisericei catedrale de la Curtea de Arge.
In legatura cu acest fel de lucrari incepute tot
atunci, trebuia sa se faca ceva i pentru un alt
monument pretios, pe care-I avem in muzeul
nostru, *aa numitul tezaur de la Petroasa.

tii cu totii, ca acest tezaur a atras de mult


atentia deosebita a lumei invalate, ca o impreundre de obiecte de cea mai mare valoare, in
parte chiar unice in felul lor. De exemplu probele de ceea ce se numete orphvrerie cloisonnee, cum sunt contihute in aa zisa dopi a acestui tezaur; sunt de o extrema ranitate in Europa pentru acel timp. Inaintea gasirii
tezaurului nostru era mai ales coroana i mane.
rul spadei lui Carol-cel-Mare, care erau mai cunos-

cute ca lucrate in aa mod ; insa aceste obiecte


erau de la sfiritul secolului al 8-lea sau de la
inceputul secolillui al 9 lea ; 'pe cand tezaurul

84

nostru de la Petroasa coprMde obiecte din secolul al 4-lea sau al 5-lea. Caci, d-lor, ceea ce
mai da tezaurului de la Petroasa o deosebita
valoare i permite a-i fixa pan g. la tin punct.
oare-care i epoca, este pe langa bratara cu 0.
inscrippne in rune, mai ales cupa cu cele mai
interesante, dad, nu cele mai frumoase figuri
pe ea, in mijloc o figura cu animale culcate in
jurul ei, poate Freya, IMprejur un lant de alte

figuri. Aceste figuri dupa lucrarea in aur se arata.


a fi facute de artizani bizantini i dovedesc arta

greceaset in decade* ; iar dupa cuprins par a


reprezenta tipuri din mitologia nordica. Mai ales

figura repetata a unui om cu o pasre langa


cap, pare a reprezenta pe Odin, caruia vulturui
ii era simbol de atot-tiinta.
Aceasta ne face sa presupunem ca tezaurul nostru a fost ingropat pe malurile. Buzului in timpul
Vizigotilor sau mai nainte a Ostrogotilor, adica.

in timpul in care regii Ostrogoti sau Vizigoti


puneau sa faca din minele de aur ce gaseau aci,.
i opere de arta cu ajutorul rneseriailor aduOt
d:n Bizant.

Iat cate-ya cauze, pentru care tezaurul de


la Petroasa a atras, abstragie facOnd de valoarea
lui materiala ca aur, luarea arninte a Europei, care

a avut prilejul sa-1 vacia i la expositja de la

85

Paris i la cea din Viena, i apoi s ceteasca


unele arti strine ce vorbesc despre el.

S'a intimplat ast-fel, ca toat straingtatea care


se ocupl de asemenea lucrari, s5. se intereseze
de el, i ca in mai multe carp s fie mentionat
i in parte reprodus prin desemnuri. Ins5, noti-

tele i desemnurile straine nu sunt tot deauna


exacte, i apoi nu ni se cuvenea nou, ca numai strainii sg, vorbeasca lurnii despre ceea ce
se afig. In muzeul nostru din Bucureti.
Aceasta nephsare a noastr nu se putea con-

tinua, i dad, era un ministru de instructiune,


care avea in bugetul su un paragraf pentru
publicatiuni i descoperiri arheologice, era de
datoria acelui ministru 0, se ocupe mai ales de
acest tezaur, care constitue o descoperire arheoogic de rangul antai. Atunci, d-lor, eu am tre-

buit s m6 intreb, care este in tail la noi Mrbatul cel mai competent, cel mai recunoscut ca
sa-mi dea luminile sale in aceasta materie. Cred

ea sunteti alaturi cu mine, and v6 spun, ca


acel barbat, la care m'am adresat, este d. Alexandru Odobescu.

D. Odobescu a scris o monografie in limba


romana asupra acestui tezaur i a tradus-o In
parte i in limba francezA. M'am adresat apoi,
dup5, sfatul d-sale, la un xilograf recunoscut, Ia.

so

d. Brendamour din Dfisseldorf, care a Mut o


reproducere a tezaurului fara colori, in simple
clieuri tipografice, i libraria Socec a i pus in

lucrare o editiune de tipar in negru. Dar daca


aceasta reproducere era poate suficienta pentru
noi, care putem numai sa citim ceva despre a_
ceste obiecte i daca voim sa le vedem, nu avem cleat sa mergem aid in Bucureti la Muzeu, era insuficienta lucrarea pentru strainatate
i pentru arta In genere. i atunci, asemenea
dupa propunerea Omuta de d. Odobescu, m'arn
adresat la acela, care este cunoscut in lumea
Intreaga, ca un bun editor al publicatiunilor de

asernenea natura, m'am adresat la casa Morel


din Paris, celebra prin publicarea colectiunii Basilevski i a multor altora. D. Odobescu s'a pus
In intelegere cu casa Morel, i acea casa s'a de-

clarat gata, cu pret moderat, s faca, publica .


tianea in forma ce v'o arat d. ministru al cultelor.

Acurn rrnane chestia finantiara de explicat.


In budgetul ministerului cultelor i instructiunii
publice era prevSzuta in fie-care an o suma oare-

care pentru publicatiuni archeologice; in anul


1875 erau prevezuti, dad, mi-aduc bine aminte,
vre-o 8,000 fr., iar In anul 1876 erau vre-o
15,000 i era vorba ca sa se achite casa

87

Morel la anul 1876, cand ar fi sosit primele


chromolitografii terminate de ea, caci la 1875 a
fost numai o preschimbare de corespondenta ;

la 1876 insa, and era dar prevzuta In budget


aceasta suma, ministerul conservator a cazut,
i tot ce se proiectase in acel inteles nu s'a
putut realiza, fiind-ca paragraful s'a suprimat
In budget i au venit imprejurari, care nu permiteau Camerei i guvernului sa se gandeasca la publicatiuni Archeologice ; avea sa se On-

deasca la lucruri de o alta irnportanta, superioara, era timpul rsboiului. Astazi, cand Incepem o era mai linitita, eu nu pot decat sa felicit pe d. ministru ca, a revenit la aceasta chestie, i fiind-ca d. Odobescu este la Paris, lu-

crul s'a putut aplana mai lesne, i cred ca.


este in interesul nostru al tutulor, este un interes national, ca in mijlocul atator altor ocupaiuni sa ne ocupam i de tiinta i arta in
limitele putincioase i s

acordam acest credit

pentru a vedea cu o zi mai nainte tezaurul


de la Petroasa pus la dispozitia tutul or iubitorilor de arta, inteun mod cuviincios. (Aplause).

55.

Asupra adresei. Contra-proiectul cu programul junimiti1or.


(edinia Camerei de la 3 Decemvrie 1881)

Introducerea istorica a acestui volum,


la pag. 29 i 30, arata cele douk preocupari a le cercurilor politice in momentul
cand se desbate In Camera adresa la Tron
pentru sesiunea 1881-1882 : pe de o parte
chestia Dunarii, pe de alta ieirea junimiqtilor din clubul conservator. In legatura cu
disensiunea conservatoare sta contra-proiec-

tul de kdresa, cetit de d. Carp In kiedinta


Camerei de la 3 Decemvrie 1881 kii comentat In aceeaki edinta de autorul scrierii de
fata prin discursul ce urmeaza.

89
Contra-proiectul m in ori tii .

Maiestate,

Adunarea, deputatilor, care In unanimitatea ei la 14 Martie al acestui an V'a aclamat Impreuna cu Senatul de Rege al Ro-

maniei, se simte fericita a incepe prima


sesiune ordinara In noul Regat prin aducerea omagielor sale catre Maiestatea Voastra.
Dupa ce, printeun r6sboi glorios, ati condus natiunea la recunoakiterea independentei i ati statornicit relatiunile Regatului
cu marele Puteri ale Europei, acurn cand
imprejurarile din afara V6 fac sa sperati o
epoca de linite i de pace, Maiestatea Voastit., in inalta i neobosita Sa Ingrijire pen-

tru Statul Roman, vine a ne vorbi despre


trebuintele noastre Inauntru, despre silintele ce urmeaza sa faceth cu totii spre a
aeza tara desavarqit in conditiunile unui
Stat liber, prosper i respectat.
0 Era noua Incepe dar de asta-zi Inainte
pentru noi.

Or-cad ar fi fost deosebirile de partid


din trecut, intelesul activitatii noastre politiee In viitor nu poate fi cautat decat in
principiile practice pentru opera de organizare a Statului qi societb.tii Inauntru.
Maiestate,

Punctul de plecare al acestei opere este


Constitutiunea noastri1. 4itA, la 1866 dintr'un cornpromis al tutulor partidelor, ea a

90

putut strlibate, cu singura modificare a art.


7, i discutiunile interne si tirnpul rsboiului i aplicarea tractatului de la Berlin. Nimeni nu mai pune la Indoial dernocratizarea societtii, adica, depArtarea privilegiilor
de c1as i egalitatea tutulor Inaintea legii,
ai noi trebue s ne Intemeiern asemenea pe
acea respectare a muncei productive, care
este formulatcl In Constitutiune prin deosebirea colegielor electorale du$ deosebirea
censului.

Intrebuintand mai bine fortele, cad In


momentul de fata s'ar consuma lu. zadar In
lupte constitutionale, voim s le concentram
mai ales la imbunatatirea unei temeinice organiz4ri sociale pentru asigurarea proprietatii i a muncei onegte in principalele ei
manifestad, ivite Ono, acum In tara noastra.
In aceast 5. ordine de idei, guvernul MaiestAtii Voastre anuntl Camerei proiecte de
legi pentru tocmelile agricole qi pentru dreptul vinz6,rii buturilor spirtoase In comunele
rurale In profitul qcoalelor i al bisericei,
precum kfi modificarea cator-va articole din
legile comunale i judetene. 0 parte din
aceste legi se i afl, In cercetarea sectiu-

nilor Camerei. Noi le vom studia cu acea


deplia solicitudine, pe care o reclam obiectul lor de o knportant5. inciziva. Modificarea
legii tocmelelor agricole va fi salutara, tiind

91

searnk de deosebitele relatii dintre proprietari

i locuitori dupa deosebitele parti ale t6rii


0 dupa deosebitul lor mod de a face agricultura. Asemenea regularea dreptului vinza-

rei buturilor spirtoase in comuuele rurale,


cu ocrotirea putincioask a intereselor, va face
in fine din buna intretinere a bisericei 0 a
coalelor skteti o realitate, procurand comunelor mijloacele materiale pentru aceasta.
Spre a indrepta insk cu succes activitatea primarilor 0 consiliilor cornunale rurale
spre aceast bunk intretinere a bisericelor i
a coalelor precum i a drumurilor, comuna
rural& pe cat se poate trebue sk, fie ferita
de agitarile politice qii sk inceteze a fl cea
din urm treapta a administratiei centrale,

dand o parte din celelalte atributiuni ale


sale de asta-zi in sarcina cantonului ca celui
dintai organ al administratiei generale.
i modificarea legii consiliilor judetene,

anuntata de guvern, credem a va trebui


sa se fack in spiritul decentralizkrii administrative, ap preen m o cere ins4 Constitutiunea.
Legea ruralk de la 1864 prevede un minimum de pArrint pentru deosebitele categorii

de steni 0 introiuce principiul de inalienabilitate pe timp de 30 ani, cu o modilicare


a dreptului de motenire in favoarea comunei.
In consecinta acestor principii, consfintite

de art. 20 i 133 din Constitutiune, credem

142

ca o dispositiune legislativ, coprinz6nd liber-

tatoa de a testa, trebue sa garanteze proprietatea imobiliara; a t6ranului in contra


parcelarii excesive.

In organismul nostru social s'a produs


o qtirbire, care trebuete reparata, fara intarziere : meseriaqul roman a disparut in
multe locuri qi este pe cale de a disparea
In mai toate. Inlocuirea lui prin meseriai
straini ar insemna scaderea vitalitatii poporului romanesc. Fara a nesocoti principiul

modern al libertatii =noel, este totu

de

neaparata trebuinta a proteja meserigiii prin


constituirea lor In corporatiuni, u scop de
a desvolta ajutorul reciproc i de a intretine
kicoalela de meserii.
FAA eu aceste cerinte ale politicei interne,

personalul idministrativ al guvernului trebue

sa aiba o mai bunk intalegere a grelei sale


misiuni. 0 lege de admisibilitate in functiunile

administrative trebue sa r&3punza acestei


cerinte, puind conditiunile trebuincioase pen-

tru Intrarea in serviciu, dar garantand In


acelaq timp pe functionari, in marginele
putincioase, in contra fiuctuatiunilor politicei
zilei.

Ca a treia putere constitutionala alaturea


de puterea executiva i de cea legislativa,
magistratura cere a fi intemeiata pe baza
mai solide. 0 lege de admisibilitate trebue
s prevada conditiile pentru aceasta i o

lege de inaintare sA le MtAreasch, puind


magistrature mai ales la adApost de inriurirea politicL lar pentru a pastra intreaga
acea Malta neatarnare i acea linititA cumpanire a dreptap, care se cer neaparat de
la un judeator, magistrature pe toate treptele
ei trebue sa devie inamovibila cu departarea
or-carei forme de electivitate.
In corespondent& cu aceste trebuinte ale

vietei publice, felurite in formele lor, dar


intemeiate pe o conceptiune unitara a organismului Statului, cat& IA fie reformata i
legea invAtmintului public. Intocmirea
administrarea coalelor din sat trebue sa mear-

ga paralel cu reforma mai sus atinsA a le-

gii commis, i o sporire a Foalelor normale pentru pregatirea invAtAtorilor rurali


trebue sa dea conaunei personalul InvAtator
in cantitatea i calitatea, cerutA. In coala
secundara este sA se Infranga curentul functionarismului budgeter i sa se introduca In
larga mAsurA o directie spre coalele rea-

le i de mesezli, pastrand Insa liceele cu


invetArnentul clasic ca adevrata temelie a.
studiilor mai Melte. UniversitAtite trebue sa

ajunga in stare a corespunde atat cerintei


kitiintelor In genere, cat i cerintei legilor
de admisibilitate In functiunile administrative vi judecAtoresti.

Aceste sunt reformele de cApetenie ca.

94

le credem astAzi indicate prin situatia din


nA u ntru a Statului Roman.

Maiestatea Voastra este cu drept cuvgnt

incredintata a, or-cand se va atinge

de

onoarea kii de drepturile noastre nationale,

nu va fi in toata tara decat un cuget,


care va tine deqtepte toate militile i va
afla gata toate devotamentele.
Asemenea ins& Maiestatea VoastrA poate

fi incredintata, cA i la marea lucrare a organizArii noastre interne, care este propria

misiune a generatiunii de astazi, va gag


acelq devotament in tara intreaga.
SA traiti Maiestatea Voastra !
SA trAiasca, Maiestatea Sa Regina!
SA traiasca Dinastia Regala!"
Semnati : P. Carp, T. Maiorescu, G. Triandafil, N. Gane, C. Bobeica, I. Negruzzi, C.
Papadopol- Calimach.

D-lor deputati, atat d Vernescu, care a vorbit in contra proiectului de adres al majoritatii,
cat i d. Maniu, care a vorbit pentru acest project, au vorbit dintr'un singur punct de vedere : din punctul de vedere al chestiei Dunari.

Dad, m'am inscris ca s vorbesc in contra


proiectului majoritatii, nu este pentru aceasta
chestie, ciafara de singura propositie de acolo,
care aproba Ma reserva actele guvernului, apro-

bare pe care nu o puteti cere de la noi afara

95

de aceasta propositie de aprobarea actelor, noi

de altminteri ne am putea unl cu declaratiile


de patriotism facute de majoritatea comisiunii.
CAci, d-lor deputati, de ce este vorba ? Avem
inaintea noastrA o formA de tractat, ca sA, o
decidem, un proiect de lege, pe care sA-1 votAm, o
solutiune, la care sA, ne legAm ? Este numai o
adresA la Tron.

Punctul nostru de vedere este ad. acesta : am


vezut el guvernul MaiestAtii Sale, prin o form5 ,

ce o credem neobipuitA, dar pentru a

cArei

adoptare de sigur guvernul are motivul sell pu-

ternic, a pus intr'un Mesagiu Regal o chestie


i detaiuri asupra unei chestii internationale pen-

dente. FatA cu aceastA procedare neobipuitA,


noi am intrebat Antal pe guvern, claca cerend de la noi o solutiune oarecare, este i
dispus sl ne comunice actele diplomatice. A. res-.

puns el nu ni le comunicA, fiind chestia pendentA: Chestia fiind dar pendentA, am intrebat in al

doilea rind pe guvern, dacA n e poate spune, de


ce a pus-o atunci in mesagiu? Nu ni s'a respuns
nici aici; s'a respuns :- nu ye putem da aceasta
explicare.
Va sA zicA, Inaintea Orli i cel putin Inaintea
noastrA, a unei pArti din oposiVe, chestia stA aa :
guvernul i-a luat meritul qi i-a luat i respun-

96

derea de a trata o chestie internationall pen


dentl in rnodul cum a tratat-o prin Mesagiu..
Noi nu cunoatem actele i motivele ; find insg,

siguri a sunt motive puternice pentru aceasta,


zicem : Dad, nu cunoatem actele i motivele,
nu putem ti, pana, unde M. aprobam o soluti:
une. Dar dad, guvernul MaiestiTi Sale face apet

la patriotismul nostru, daa, zice ca de cate


ori va fi vorba de onoarea 1 drepturile noastrenationale, aci ca i pe Tron 1 in tall, nu va fh
decat un cuget gata pentru tot devotamentul, "
atunci noi rspundern :. Ati avut dreptate s
faceti apel la patriotismul nostru, dad. este-

cas de a face apel ;

daa, este acest cast

atunci puteti fi siguri de intregul nostru devotarnent, de aceast unitate, care trebue s5, fiein toate chestiile nationale. Cu alto cuvinte noi
nu credern, ca, chestiile internationale pot sl fiearme de opozitie ; nu vrem O. punem opozitia .
pe acest tarim. In fata strainatatii avem un
guvern national, i de cate ori va fi vorba deonoarea i de drepturile nationale, trebue s se-

tie, a acest, guvern va avea tog natiunea


indrtul su.
Voiti insa, d-lor, dup5, directia ce au luat desbaterile de la inceput, voiti sit titi mai multec
detalii acum cu ocazia adresei la mesa giul Tro--

97

nului, voiti O. titi parerea noastra individuala:

unul sau altul dintre noi, care este inscris, d.


Lahovari, de exemphi, sau d. Carp, poate ca
vor avea ocazia de a ye vorbl In deosebi In
chestia Danarii.

Pentru mine, daca am luat cuvintul ca sa


vorbesc in contra proiectului majoritaVi, am fost

indemnat de alte motive, motive de ordine cu


totul interna, pentru Statul nostru.
Caci, d-lor deputati, ye intreb: Mesagiul Tronului copridde el numai chestia Dunarii? Se mP.r-

ginete el in aceasta forma neobinuita de a


trata chestii internationale? Ad este tot Intelesul lui?
In Mesagiul Tronului, mai solemn de cat alta-

data, mai puternic In aceasta privinta de cat


or-cand, ni se zice:

Placerea ce simt de a me afla in mijlocul


d-voastre, este cu atat mai mare, cu cat este
vorba acum despre silintele ce urmeaza sa
facem cu totii, spre a ne aeza desavirit in con-

ditiunile unui Stat liber, prosper i respectaty


i aceasta sufleteasca multumire o simt i mai
deplin astazi; caci pentru prima oara deschid
sesiunea ordinara a Corpurilor legiuitoare a
Regatului Roman.
i la aceasta prima nota, care declara deschisa
5668o

99

prima sesiune a Regatului Roman, spre sfiritul


Mesagiului se adaoga :
Intins iroditor este campul activitaiiii d-voastira legislative, in actuala sesiune. Dup., ce
); ati incheiat bolta edificiului nostru politic, o
sarcina noua i nu mai putin laborioasa incepe

de acum pentru d-voastra: aceea de a consolida marea opera la care a lucrat un lung Or
de generatiuni, spre a fonda Statul Roman.
Va M., zica Mesagiul ye pune inaintea unei
a doua probleme, chestiile interne, ye zice :
s'a incheiat bolta edificiului nostru politic, acum
este momentul caci avem speranta de pace in
Europa, acum este momentul sa luati d-v. sar-

cina nu mai putin grea a consolidarii Statului


inauntru.
D-lor deputati, me intreb : aceste cuvinte solemne trebue sa rernae fara respuns? Vorn

zice noi, ca aceasta tart, care de atatia ani


de zile prin nesfirite complicatiuni internationale n'a avut timp linitit ca O. se ocupe o data

i de organizarea sa interna cu temei, WI nu


OA nici o data acest timp, sa nu fie nici
o data venit momentul, in care sa zicem: ne
gandirn la viata interna a poporului nostru ?
Camd guvernul Maiestatii Sale face pe Maies-

statea Sa sa ne zica : este un timp de pace

99

dupa ce s'a edificat bolta edificiului politic


in gall, claditi Inauntru, nimeni din noi sa nu
respunda la acest apel? De cate ori se aduce
un Mesaghl, de cate ori se face un respuns, eu
unul am obiceiul de a citi ce s'a Mcut Inainte

cu aceial ocazie, nu in tot timpul, dar


o
epoca data, cel putin de la 1876 Incoace, ,de
cand este acest guvern pe banca ministeriala.
Ei bine, am vezut la 1876 Ca se promiteau
reforme, cari nu s'au putut face ; la 1877 se promiteau altele, cari nu s'au putut incepe din causa
resboiului; la 1878 altele, cari nu s'au putut tine

din causa aplicarii tratatului de la Berlin; la


1879 se zicea anume : acum a venit Era de
lucru, dar nu s'a lucrat, caci a venit chestia

Strousberg ; la 1880 iara nu s'a putut lucra,


cad era de regulat chestia Dinastiei i Regatul. Asta-zi In fine, d-lor, avem Regatul. Regele
Insu ne zice : a venit mornentul organizarii
inauntru; i noi sa zicem numai: chestia Dunarii?...
G. Vernescu. Cer cuventul !

T. Maiorescu. Nu cred ca este de demnitatea noastra de a ne lasa sa fim In opera de organizare rnarginiti numai la ceea ce una sau
alta din Puterile straine bine-voete a rite lasa
ca timp fiber de ocupare; cred din contra, a
atunci, cand ni se afirnil chiar de la Tron, ca

100

este pace 1 linite i ca suntem chiemati a ne


ocupa de organizarea Inauntru, suntem datori
a respunde la acest apel; suntem datori a arata
i

noi, fiecare dupa slabele sale mijloace, ce

credem In aceasta privint.


Din acest punct de vedere, d-lor, me intreb
ce face Mesagiul, i ce respunde proiectul majoritatii? Proiectul majoritatii ia act despre acest.
moment solemn i-i arata mandria de a aduce

omagii acum In prima sesiune ordinara a Regatului.

i astazi,

continua proiectul majoritatii


and isblnda deplina a rsplatit lucrarea staruitoare, in care s'au Intrunit toate puterile vi
ale terii, natkinea se afla mai bine pregatita
i indemnata a paI cu Incredere Inainte, la.
.

lucrarile de organizare, de desvoltare i de Inta-

rire Inauntru.
Maiestatea Sa arata cate-va reforme, proiectub

rnajoritatei D-v., dupa ce a vorbit de cheslia.


Dunarii, cand trece la acest apel tot aa de solemn,.

tot aa de important pentru reorganizarea intern, zice:


Noul nostru Regat, ajutat de lucrarea spornica.
a unei epoci de linite i-de activitate pacinicar
ar putea sa indeplineasca repede Imbunattitirila

101

ce se mai cer, pentru desvoltarea sa economica


pentru inthrirea sa politica."

,,i

La un apel solemn 1 afirmativ, rnajoritatea d-v.


rospunde dubitativ, conditional, optativ : am pu tea,

dar. . ." dar ce? Dar nu vrem ? Nu I Atunci ce ?


.Nu putem ? Dar de ce nu putem ? Atirn de la
.altii, ca sa ne organizam inauntru ? Nu; dar atunci ce ? Permiteti-mi a spune, ca aci Imi pare
un neajuns al proiectului majorittii, o adevrata
lipsa de idei.
Caci yeti vedea Indata, in ce mod neindestuIgor se vorbete de toate chestiile interne.

Puterea noastra armata va prirni i de aci


inainte sthruitoarele ingrijiri ale reprezentatinnii
mationale."

Declaratea obinuita, far alta, preciziune. Dar


atunci cand Mesagiul vorbete de insuructiune,
proiectul majoritatii rspunde:

De cand, sub conducerea Maiestatel Tale,


armata noastra a devenit inauntru cel mai puternic organ al instructiunii i educatiunii nationale."
i In Mesagiu i in proiectul majoritatii vedem
aceea idee reprodusa.

Aceasta e oare idea fundamentall a reforrnei


Invatamentului public?
Eu am admirat abnegatimea ministrului cul-

102

telor i instructiunii publice. Daca, dupa nu tiu

cate proiecte, 16, 17 sau 18, daca dupa atatea


proiecte publicate In Monitor, i publicate pentru

ca tara intreaga sa vina cu luminile sale

sa.

ajute aceasta opera insemnata, ne alegem mai


ales cu aceasta : c armata e cel mai puternio
mijloc de instructiline (aplause, risete), atunci
multumesc pentru cele-l-alte idei i Inca odata :
admir pe d. ministru al cultelor i instructiunii
publice In abneptiunea, cu care i-a pus proiectele i coalele la umbra cazarmelor (aplause,
risete).

Dar sa lasam la o parte aceasta idee de instructiune, caci guvernul v6 vorbete i de alte

acelea In adevar de cea mai hotaritoare


ilnportanta, i unele se i studiaza in seqiuni.
titi cu toii, d-lor, ca. ad, fait spirit de partid,
ne-am ocupat de ele cu atata interes incat eu
nu-mi aduc aminte sa fi vazut vre-o data o activitate aa de laborioasa in aa de putine zile.
legi,

Era proiectul care vorbea de tocmelile agricole,


care vorbea de imbunatatirile coalei i bisericei

in comunele rurale prin regularea vinzarii buturilor spirtoase, amindoua de o mare irnportanta.
La aceste atinse in Mesagiu, proiectul majoritatii raspunde :

Numeroa$e proiecte de lege infatiate sau

103

anuntate de guvernul Maiestatii Tale, pentru


imbunatatirile i Indeplinirile de adus In deosebi-

tele ramuri ale organizarii Statului, vor fi cercetate cu bagare de seama de Adunarea legiuitoare.

Ea va fi fericita de a constata, ca aceea


ingrijire se da in urrna i aplicarii legilor, cad
de la punerea lor In lucrare atirna ca scopul,

pentru care au fost facute; s fie ajuns i ca


greelile lor chiar sa nu imputineze efectele ce
ele sunt menite a produce."
Adica CO Cum e aceasta? Proiectele ca proiectele aplicarea este lucrul important? Aceasta o zicem noi in contra guvernului d-voastra ;
dar ca sa o ziceti d-voastra in contra propriului d-voastra guvern, nu inteleg.
P. Buescu. Cer cuvOntul (ilaritate).

T. Maiorescu. Or r6spunsu1 este pentru a


a tinge toate chestiile din Mesagiu, or este lipsit de asemenea tendente i. este numai un rspuns englezesc cum se zice; dar atunci, adica
intr'un rspuns englezesc de simpla curtenie,
accentuandu-se o chestie internationala prea

tare i lasandu-se la o parte chestiile interne,


se face un contrast neexplicabil i imprudent.
Apoi, d-lor, englezesc sa nu sa fie respunsul
aa cum s'a facut In proiect, voiti d-voastra

104

sa, ziceti, ca Inca n'a sosit momentul reorganizarii interne, fiind-ca accentuati mai ales aplicarea legilor?
sa examingm putin aceasta fraza devenita
populara, ca adica nu ne trebuesc reforme, ci
numai observarea legilor.

Legea de asta-zi a tocmelelor agricole poate


ea sa remae aa ? Este cine-va care vrea sa o
mai pstreze? Nu. Iata dar o forma necesarg,
1 nu poate fi aici numai vorba de observarea
legii vechi. Dar coalele i biserica din comunele rurale pot O. remana in starea in care se
afla? Aceastg, stare rnultumesce ea pre vre unul,
unul siugur din d-voastra?

Cred, ca nu multumesce pe nimeni. Cand


vine dar guvernul, or-cine ar fi, i propune un
mijloc de a Imbunatati aceasta, stare, trebue sa-I
combateti sau s-I primiti. Dar nu se poate in-

gropa o asemenea chestie cu fraza generala.


Ne vom ocupa de toate proiectele, dar mai
bine observarea legilor."
Faceti d-voastra aa, dad credeti ; o opozitie
contiincioasa nu poate face aa.

Iata, d-lor, din care punct de vedere noi hu


ne-am putut unl cu prolectul majoritatii, care
inlatura toate chestiile pentru chestia Dungrii.
Daca este vorba de reorganizare interna, apoi

105

i ideile guvernului din Mesagiu nu cred ct


sunt indestulAtoare. SA ye citez un singur exemplu. $i actualul ministru de interne a flcut proba

de o mare abnegatinne in Mesagiu, ca i colegul d-sale de la culte. S'a aruncat in tail chestia electivittii magistraturei, nu de noi se in-telege, ci de unul din cei mai autorizati, daca
nu de cel mai autorizat membru al partidului
numit liberal, de insu actualul ministru de interne; s'a ocupat de aceasta chestie o comisie ad-hoc

a d-voastra atgea amar de zile, s'a consultat


toate curtile de apel, curtea de casapne, corpurile de adVocati, s'au fAcut bropri i raporturf, au venit toate pArerile, i in Mesagiul consiliului de minitri, rostit de Maiestatea Sa Regele, nici un cuvnt despre aceastA fundamental Intrebare I Se zice ca ne vom ocupa i de
chestia justitiei, pentru ca sg, se indrepteze
procentele, ca sl se reguleze tutelele i asistenta

Atata e toata idea d-v. de reforma


a justitiei? Dar chestia cea mare, aceea care

judioiarg..

fusese pusa inainte, cum rmane? A fost numai


o agitare sterila aruncata in public ?

Faa cu aceste ovAiri pe de o parte, fata


cu provocarea solemna a Mesagiului pe de alta,
eu cred, ca momentul de a indica drumul unei
adevrate organizari interne este venit, i dacA

106

Imi dati voe, daca-mi acordati indulge* de a


m6 asculta cate-va momente, eu din partea mea
v promit c ceea-ce va fi sa zic, pentru ca sa
intelegem impreuna, dad, se poate, acest moment,

va fi zis fara nici un spirit de partid.


D-lor deputati, pentru ce la inceputul fie-carei

sesiuni se da un Mesagiu cu un fel de programa de lucrari? Pentru ce aceasta forma constitutionala a programelor perpetue ? Programele
s'au cam discreditat hi noi i s'au discreditat find
ca altele erau vorbele i altele erau faptele. Din
parte-mi am incercat de multe ori sa relevez inaintea d-v. aceasta neconformitate intre vorbe i
fapte. Cu toate acestea tot-deauna se revine la un
fel de programe i nimeni nu parasete aceasta
Daca toate
forma a activitatii politice. Pentru
programele cele mici, cele anuale din trecutul

nostru politic n'au fost pana acum luate in serios i daca ar fi nedrept de a imputa prea tare,
de i trebue sa imputam Intru cat-va, nepazirea

lor inauntru, causa este Ca tara intreaga da


aproape un cuart de secol a avut o alta mare
programa de indeplinit : programa divanurilor
ad-hoc de la 1857.
Pe cand micarea de la 1848 a fost o impulsio
patriotica mai mult instinctiva decat o afirmare
preciza de idei, micarea nationala de la 1857

107

a fost o impulstane patriotica cu un program


foarte preciz, o titi cu totii : era vorba antai
de a se dobindl autonomia trii cu garantarea
neutralitatii, al douilea de a se dobindi unirea ;
al treilea a se dobindi un Principe strain ereditar
dinteo familie suverana a Europei 1 in fine era .
vorba s, dobindim sistemul constitutional. Aceste

patru idei fundamentale s'au implinit, de i far


neutralitate, i la aceasta au lucrat toti barbatii
notri politici din vremea aceea pana acum. Am

obtinut antai in fapt unirea, a fost apoi consacrata in drept ; am 'obtinut pe urma, i acesta
este singurul lucru care scuza faptul de la Fevruarie 1866, am obtinut Principele strain, cu o
Dinastie din casele suverane din Europa. Am
obtinut forma constitutionala In 1866, lucrata de

noi, nu impusa noul de straini, cum era convenVimea de mai mint% pe care cu drept cuvint

a rasturnat-o lovitura de Stat de la 1864 am


obtinut In fine independenta 1 am obtinut-o cum

se cuvine unui popor, care ajunsese acolo unde

am ajuns noi, am obtinut-o cu arma in mana.


Toate partidele au lucrat, fie-care dupa putinta
sa, la realizarea acestui mare program ; toate se

pot mandri de resultat ; puteti sa fiti fericiti


mai cu seama d-v. ca v'au ajutat irnprejurarile,

108

ca cea mai g'.orloasa indeplinire a acestui program

s se faca sub d-v., cu conducerea d-voastra.


D-lor, aceasta dar s'a Mout, i de 1 erau mari
diverge* de opiniuni Inauntru, toate insa pare
ca erau subordonate acestei mari programe de la

1857, i or cat d. e. credeam noi pe unii din


d-v. aplecati spre msuri revolutionare, i or cat
credeati d-voastra pe unii din noi aplecati spre
msuri reactionare, din zioa aceea, In care yenerabilul actual ministru de interne ca preedinte

al Camerei ne-a spus noul i a spus

in-

coronandu-se de Rege principele Carol, s'a Inco-

ronat propria mea viata Crlaritate), din acea zi

s'a recunoscut de toti valoarea programei de


la 1857.
Eu declar pentru mine, ca n'am Ynteles bine

mai nainte pe actualul d. ministru de interne


(ilaritate), i daca tinta activitatii d-sale era numai

ca sa ajunga la monarhia dinastica i la regat

in aceasta tart, atunci or ce ar fi parut d-sa


mai nainte, noi am luat cu multurnire act de
aceasta declarare i de acest fapt solemn de
la 14 liartie anul curent:
Aa dar, dlor, programul cel mare, cel national de la 1857, In decursul acestui cuart de
secol este realizat ; aceste cinci lustre de viata
omeneasca, ilustrate cu atatea fapte, atatea lupte,

100

atatea jertfe ale barbatlor notri publici, ne-au


condus la indeplinirea dorintelor nationale de la
1857. i acum se nate Intrebarea cea mare :
fiind ca d-v, cari, dupa afirmarea mesagiului, ai
incheiat bolta edificiului nostru politic, v6 ggsiti
In acest moment a fi in majoritate i la guvern,
cum intelegeti misiunea mai departe ce o indicati
generatiunii, care ye inconjoara ? programa reorgainzarii interne ?

D-lor, In lupta aceasta de 24 de ani s'au consumat multe puteri, i cu drept cuvnt, cad
fara jertfa nu se culege nici o roada. Pretutindeni
in viata poporului nostru vedem urmele acestei
lupte incordate pentru a ajunge unde am ajuns-

Am fost tort absorb4i de acea lupta pentru


existenta nationall i internationala a statuM

nostru, incat am lasat indaratul nostru cele


mai regretabile goluri in organisrnul poporului
i aceste goluri ye dovedesc tocmai marimea
sacrificiilor ce a trebuit s aduca tara, ca
sa dobindim ceea ce am dobindit. i astazi
cand am ajuns la o culme, se cuvine sa privim
mai antai la acela, care netiind Inca bine el
Insu ce am facut, are cu atat mai mare drept
la solicitudinea noastra ca sa i-o spunem i sa
o imta i el, la tranul roman (aplause). Tot ce
am facut mai nainte, era Ara indoiala facut

110

prin intelgenta romana ; cand a fost a se pane


insa ultma piatra pe campul de resboi, acolo
am chemat i _pe teranul roman 1 ne-am impreunat cu totii pe campul de la Plevna (aplause).

E momentul, ca aceasta impreunare sa se continue pe campul pacinicei .organizari.


Dati-mi voe a o repeta: momentul este soelmn.

A. venit timpul sa incepem viata noastra dineuntru i sa o incepem de la tem elie, de la


prima ingrijire serioasa dupa legea rurala de la
1864, de la soarta teranului. Ne-a zis Mesagiul Regal : tocmelile agricole trebuesc reformate,

caci in starea de astAzi a ajuns relatiunea Intro


teranul locuitor i prOprietar in aa stare Meat

nu mai poate continua forma legala de pana


acuma. SI ne ocupam de aceasta materie in
A venit Messgiul Regal i ne
prima linie.
zice: asta-zi trebue in fine ca din biserica 1
din coala sa facem o realitate i sa nu ne multumim cu nenorocita fraza din proiectul majorittei : O prima datorie de legiuitor este de a da
instructiunii publice insemnatatea ce i se cuvine".
Dark d-lor deputati, sa-mi fie iertat a zice Ca

din acest punct de vedere apelul solemn ce


insu guvernul ni-1 face prin gura Iniestatii
Sale spre reformele interne, este cu totul neindestulator, este lipsit de unitate de vederi i

ill
nici nu atinge unele din chestiile vitale. Ceea
ce trebue neaparat sa avem in vedere, and rid
ocuparn de Wan, este mai Antal pamOntul teranului, caci printr'o parcelare excesiva de teren
putem ajunge la un proletariat tranesc, i aceasta

cu atat mai mult cu cat am deschis prin buna


reforma a art. 7 putinta strainilor naturalizati de a
veni In aceasta roditoare i bine cuvtntata tan, sa
cumpere parnrit, 1 ast-fel trebue astazi mai
mult de cat or-cand se tim a garanta pamOntul
tranului (aplauSe).
Dara d-lor, aci se inchee activitatea? Daca

este vorba de o edificare In nauntru, trebue sa


se prevadd neapArat un alt element care merita
intreaga dvi solicitudine : meserialul roman. - Me-

sagiul Tronului ne vorbete de un lucru, de care


avem sa. ne ocupam : de crearea unui minister
de agricultura, comerciu, industrie i dornenii.

Vrea sa zica ma de importanta pare acum


materia, incat un minister deosebit sa fie creat,
iar ministerul de lucrari publice presupun ca sa
fie rezervat pentru drumurile de fief mai ales:

Apoi, dlor, este un lucru tiut, pot zice o


banalitate : lnainte de a se putea Intemeia o industrie in evolutiunea naturala a unui Stat, care
de la agricultura voete ca sa se inalte mai sus;
trebue sa infloreasca meseriile, i daca nu vorn

112

avea aicea in tara meseria0 romni inconjurati


i intdriti, de geaba ne mai gandim la industriei mai creem minister de industrie cu un nou.
ir de functionari.

In fine am avut onoare a ye arata,

Intr'o-

conceptiune mai unitarA, adicil in contra-proiec-tul de adresA, i celelalte elemente esentiale frL
de care nu poate fi vorba de o reorganizare in

nauntru In mod serios. Me marginesc a mai releva din aceste un singur punct. 0 chestie, carenu mai sufere intarziere, este chestia magistraturei. Este evident, c. In momentul In care Maiestatea Sa ne spune ca acum este timpul de reforme interne, se impune ca una din cele din
ti reforma magistraturei. Magistratura, cum sta.
astazi In lege, este in or-ce caz piezi pus. Curtea de casatie inamovibil, curtile i tribunalele,
la discretia ministrului. Starea aceasta de lucruri
este o anomalie intolerabil. Noi credem, ca inamovibilitatea trebue propusa pretutindenea ca
singura compatibill cu monarhia constitutionala..
D-v. sau unii din d-v. pot crede alt fel ; dar ches--

tia in or-ce caz trebue sa fie resolvita.


D-lor, terminnd ye rog s credeti, ca, in materii de asemenea natura este foarte greu de a.
a firma ceva In mod apodictic ; 1 din parte-mil
a vedea ca o lipsa de modestie, cand ar zice,

113

cine-va : eu sunt sigur farA discucies c aceasta


este singura cale, care va duce spre bine in reformele
dinauntru. Dar ceea ce pot &firma fara indoialg,

este Ca a venit mornentul ca sa pgim pe acest


trim. Or care ar fi fost In trecut deosebirile de
partid, de acum Inainte deosebirea de partid trebue sa primeasca o alta forma. A Inceput a se
astupa abisul ce mai nainte s6para tars, Iii doul
tabere. Prin incoronarea de Rege a Principelui
Carol I, la Martie 1881, \Teti fi recunoscut i
D-v. ca bine au lucrat conservatorii Lascar Catargi, Florescu i Mavrogheni, and, la Martie
1871 prin struitoarea lor actiune, au facut cu
putinta continuarea Domnirii acestui Principe.
In fata rsboiului care a venit in 1877, yeti fi
recunoscut asemenea, ca acusarea ministeriala din

1876 era rnai bine s nu se faca.


Dupa ce ne am intilnit cu topi In acest an
la proclamarea Regatului, cred ca de acum Innainte putem incepe pe o alta linie da dernarcatiune discutille noastre de partid i ca suntern datori fie-care din noi de a nu ne mai
grupa In jurul persoanelor, de a nu ne multumi.

cu instincte vagi de opozitie, de a nu mai


zice: voesc sa te duci tu, ca s. viu eu; ci de
a

ne spune unii altora i

de a spune

18-

rei: iata, ce credem, iata ce voim In reforme


Joao

114

practice ; cine voiete tot aa, va fi cu noi, cine

nu, nu va fi ; dar In or-ce cas va fi tiut de


toti, pentru ce 1 in ce Inteles este activitatea
noastra, politica.

Din aceste puncte de vedere nu putem vota


proiectul majoritatii, care este neindestulator
pentru a accentua momentul actual, i de aceea
ne am crezut datori sa prezentam contra-proiectul, care vi s'a cetit (aplause).

56.
Divulgarea actelor diplomatice. Cazul
Calimachi-Catargi.
(edinia Camerei de la 11 Decemvrie 1881).

Ministrul-plenipotentiar al prii la Paris,


N. Calimachi-Catargi, fusese destituit de Mi-

nistrul de Externe, d. E. Statescu, ci dupa


destituire publicase o brcicura cu revelarea
unor acte diplomatice In chestia Duarii (vezi
mai sus, pag. 27 i 29 1).

In cedinta Camerei de la 11 Decemvrie


1881, d. N. Fleva desvoltl.o interpelare asu-

pra acestui incident i aa ocupl de insurile penale in contra tinor asemenea delicte
politice. Aid intervine I urm6toru1 discurs
') Aceea neobinuitA violentit, Aided, destituirea imui agent
diplomatic al TOrii i publicarea destituirii prin Monitorta oficial

ad mai comisese, tot de un guvern liberal, la 1867 in contra


d-lui I. Balliceanu. Decretul destituirii sale din A gentia diplo,

=tic& de la Paris, contrasenmat de ministrul de externe St.


Golescu, e publicat in Monitorul de la 20 Mai 1867.

116

D-lor deputati, .d. Ministru de externe, r6spun-

zend la interpelarea d lui Fleva a zis, CI publicatiunea facuta de d. Calimachi-Catargi, care este
un act foarte blamabil, reprobat, justifica ex post
msura ce o luase d-sa, d. ministru, mai nainte..

DacA inteleg bine, d ministru a zis, ca publicarea facuta de d. Calimachi-Catargi justifica


publicarea destituirii d-sale prin Monitor.
0 \Tom. Nu-1 justifica, 1-a destituit pentru ca.
era nedemn de acel post.
Titu Zaiorescu. Justifica purtarea d-sale.
D-lor deputati, pusl discutia pe acest terim,.
cred CA mai meritA cate-va cuvinte. Zicendule
InsA, trebue sl ye spui de mai nainte, ca aceasta.
chestie, ca i toate chestiile, cari pot sA ile puse

inteo legatura imediata i naturall cu relatiunile internationale, nu poate i nu trebue sA fie


in nici un cas o arma de partid. In aceastA privire aprob cu desavirire ceea ce a zis d. Fleva.
Pentru a face mai clara idea, pe care voi sa

o exprim, Imi Inchipuesc ca nu este la putere


guvernut actual, cu care de altminteri ne aflanl
In opozitag, i nu este d. Calimachi-Catargi In
joc, ci ca ar fi un- guvern al partidului nostru
pe banca ministeriala, i ceea ce s'a IntImplatr
s'a intimplat ltuia. Aa privita chestia, sl examinam pirtin ceea ce s'a petrecut.

i putem face

117

acest examen aici, fiind-c6, actele petrecute sunt


de domeniul public.
Am citit in Monitorul oficial un raport al d-lui

rninistru de externe catre M. S. Regele, prin


care se cere revocarea ministrului nostru de la
Paris, a d-lui Calimachi-Catargi.
In acest raport, care e dat publicitatii in m6d

.oficial i despre care sunt in drept a vorbi, se


arltau o sunlit de detaiuri, care pana la un punct
.oare-care pareau intime ale d-lui ministru de
.externe fatl cu agentul seu.
Ni se vorbea de numirea unui secretar al legatiunii de la Paris, de dificultiltile ce titularul
legatiunii, d. Calimachi-Catargi, le-a ridicat in
contra acestei numiri, de concediurile i absen-tele d-lui Calimachi-Catargi, i in fine de o ultima depe5, deschis5,, care se mentioneaz1 In
Monitor, dar a cAreia coprindere nu o vedem publicatg.

Aceste atitudini diferite ale d-lui CalimachiCatargi, zice d. ministru de externe, au motivat
cererea d-sale de revocare.

D-lor, and a numit d. Ministru de externe


un secretar la agentia de la Paris, d-sa a numit
negreit, pe cine a crezut d-sa de cuviint.
Era oare d. ministru in dreptul su? Era Wit
Indoiall in dreptul seu de a o face.

118

Dacl onor. d-lui Calimachi-Catargi nu-i conve-

nea aceastA numire, era in dreptul d-sale de a


se retrage, de a se demite ? Negreit a era in
dreptul seu, i nimeni nu putea s zica nici un
cuvent pentru aceasta. D-sa nu a vroit s'o facA,
a persistat i pare a fi excitat i prin aceasta o
nemultumire a d-lui ministru de externe.
A doua Intrebare : d. ministru de externe nu
era oare in dreptul seu de a-I revoca ? FArA
niei o IndoialA, d. ministru de externe actual, si
or i care altul ar fi fost, era In dreptul seu
netagAduit s'o facA aceasta, fiind-cA un ministru
este responsabil dup/ Constitutiune de toatA ad-

ministratiunea sa i prin urmare, fiind responsabil, este 1 in drept de a revoca pe or-ce functionar dependent de resortul seta, se intelege totdeauna, dacA acea revocatiune este sanctionata.
de Maiestatea Sa Regele.

A treia Intrebare : d. ministru de externe era

in dreptul ski de a publica decretul relativ la


acea revocare i de a publica in acela tinip i motivele lui? FArA nici o IndoialA, era in dreptul sea

formal de a o face. In general toate decretele se


public/ prin Monitor, i In cele mai multe casuri se
publica 1 raporturile, care motiveazA decretele.

Despre dreptul formal al d-lui ministru de externe de a face aceste nu incape indoialA.

119

ll-lor, sa-mipermiteti insa a zice, ca din parte-mi

cred ca ar fi nu o nelegalitate, dar un us deplorabil, cand in relatiunile internationale, i de

asemenea relatiuni se tin nite acte relative la


un ministru, care reprezenta tara in strainatate,
and, zic, in aceste relatiuni s'ar perpetua un
i fiind-ca vorbind de aceasta
chestie, m'am pus in punctul de vedere ca ar fi
un amic din partidul nostru pe bancile ministeriale V acel agent ar fi alt cine-va indiferent,
din acest punct de vedere zic : ru, dupa cona semenea obicei.

vingerea mea, foarte ru face un ministru, din


or-ce partid ar fi, care in asemenea imprejurari
da pubJicitaii asemenea rapoarte.
Vedeti, d-lor, sunt prea multe inconveniente.
Cel dintai inconvenient, i aceasta se resfrange
asupra noastra a tutulor, asupra trii intregi, i
inteo minima parte i asupra noastra a opozitiunii, inconvenientul este, a am avut tara reprezentata atata timp, oare-cum incarnata, in
reprezentarea ei atata timp prin o persoana, in
contra careia guvernul crede mai pe urma necesar de a publica ,'prin Monitor un decret de
destituire, i mai ales cand, Intro alte motive,
se vorbete in decret de o depea, Para sa se
a rate coprinsul ei, aa in cat e deschisa ua la
fel de fel de supozitiuni, cari sunt de sigur ne-

120

meritate i cari inconjurg faptul de o a tmosferg cu

totul strging de na tura lucrului. Addogati la aceasta, cg mAsura unei asemenea destituiri e aa
de neobinuitg, Mgt prea multi oarneni i la
noi i In strgingtate sunt purtati a crede, cg poate

sunt alte motive alaturate de acelea, cari sunt


publicate prin Monitor, ceea ce i mai mult agraveazg chestia pentru arnindou partile.

In al treilea rind adaog, d-lor, o alta consideratiune. Noi suntem Regat nou, i poate nu
era mom entul bine ales ca sg debutgm, In relatiunile noastre de abia stabilite, cu minitrii notri

de abia recunoscuti ca minitri ai unui Stat independent, prin mgsura de publicare prin Monitor

a unui decret, care nu este lipsit de oarecare


nervositate. Dar, In fine, legalitatea era pentru
d. ministru de externe ; Insg un element rernane din
aceasta, dacA 'mi ertati expresiunea psichologicg :

un fel de iritatiune legitimg pentru d. CalimachiCatargi. Dacg este un lucru foarte greu pentru targ,

este un lucru grozav pentru persoana, pe care


o atinge, de a se vedea, In positiunea i In consideratiunea pe care o avea In strAingtate- tocmai

ca reprezentant al Orb, isbit printr'un decret


de destituire ce i1 dg ministrul IndArAtul su,
din propria sa targ.
Ei bine, iertati-m a zicel cg dad din actele

121

anterioare ale d-lui Catargi nu rezulta nimic


alta de natura a justifica revocarea i publicarea

raportului, de i recunosc a aceasta remane in


-compete* ministrului de externe, dupl. aprobarea Maiestatei Sale, apoi atunci actiunile posterioare ale d-sale nu pot justifica pe d. ministru
pentru publicarea destituirii anterioare, i nu
sunt nici o explicare a actiuni d-sale.
VzOnd aceasta publicare a revocarii, d. Catargi
-a facut ceailalta publicare, cu totul grava, pe care

c, tii.
Imi vine foarte greu, d-lor, faa cu un fost
reprezentant al nostru In strainatate, care era
cunoscut pentru msura sa, pentru demnitatea
sa i care a adus servicii reale treii, Imi vine
foarte greu, abstractiune facnd de relatiile perso-

nale ce a puteg avea cu d-sa, de a zice ceea


ce trebue sa zic, dar trebue s 0 zic : cred ca
publicarea d-sale din toate punctele de vedere
este un act ru i ca nu se poate In nici un
mod justifica pe deplin (aplause). Aci sunt alaturi

cu d. ministru de externe i cu d. Fleva i


cred ca cu simtimentul tutulor din Camera.
Recunose asemenea, c este bine sa se ia msuri

ca un asemenea lucru sa nu se mai repete de


acum Inainte, i o recunosc, d-lor, i pentru alt

motiv, care nu tiu daca a fost destul de bine

122

indicat, imi pare di a fost numai atins In treaca.


de d. Fleva. Precum este foarte de regretat, ca
noul nostru stat In relatiunile sale Internationale
sa debuteze cu asemenea publicari prin Monitor,

aa este i mai de regretat and, a continua


debutarea prin asemenea publicari de bropri.
Era deja un mic inconvenient, a mai venise i
chestia ceai-lalta cu retragerea unui execuatur,
de i era Statul roman in deplin drept de a o face ;

dar In fine, toate aceste aveau inconvenientul


de a arata noul nostru Stat inaugurand relatiunile
sale cand cu destituirea unui agent i publicarea
destituirii prin Monitor, cand cu celalalt incident,
and cu publicarea broprei. In aceasta situatiune
ar trebui sa ne dam toate silintele ca sa redobindim. . ., dar poate ca este, atunci ca sa confirmdnt
deplina incredere ce trebue sa aiba statele cele-

lalte in relatiile lor cu noi. Trebue sa se tie,

ea asemenea fapte nu se risca de a se mai


comite i in viitor.
In acest ordin de idei cred i eu, ca este bine

ea sa existe un articol preciz In codul penal,


care garanteaza statul nostru i statele straine
in contra unor asemenea accidente i da guvernului un mijloc energic la mana ca sa le impedice. Este important ca acest lucru sa fie catigat,
i cred i eu, ca d. ministru de externe i de justitie

123

ar face bine, daca ne ar aduce un asemenea prolect de lege. Este recunoscut de toti, ca aici nu
va fi o arma, de partid, din con tra, se vor folosl
toti, pentru relatiunile lor cu strainatatea.

Dar d-lor, atat cred ca, este destul i nimic


mai mult. Ceea ce face motiunea d-lui Dimancea

peste aceasta, Imi pare ca iese din compete*


Camerei. Inte leg sa numeasca o Camera anchete,

sa fact propuneri de legi, O. faca cercetari contra functionarilor administrativi In fiinta; dar sa
vie o Camera i. sa-i arate reprobarea sa, In
contra cui? in contra unui particular, aceasta
nu inteleg. D. Catargiu ar fi In drept sa zica :
imi faceti prea multa onoare.
Gr. Eliad. Contra faptului.
T. Maiorescu. Contra faptului unui particular?
G. Eliade. Pentru pozitiunea care a ocupat.
T. Maiorescu. Pentru pozitiunea din trecut?
Aceasta nu se poate face.

Eu cred ca membri aceia dintre d-v., cari


se ocupa, de materii de legi i de compete*
politica, vor recunonte toti, ca. nu este bine a
se 1ua asemenea msuri fata de un particular.
Voiti Insa ca printeaceasta propunere A fie
Indemnat ministrul de externe s fad, un pas
mai mult decat pasul foarte just al d-sal, ce
1-a anuntat la stirit, adeca un proiect de lege

124

care sa hotarasca pentru viitor cazul neprevzut


in legea de asta-zi? Voiti adecit sa-1 indemnati

sa se hotarasca i pentru darea In judecata a


d-lui Calimachi-Catargi, atunci sunt i mai mult
in contra propunerii d-lui Dimancea i cred, ea

nu e bine sa o votam.
D-lor, este timpul venit ca sa dispara, daca
se poate, acest incident. Sa luam din el folosul
general de a face o lege pentru viitor ; dar a
mai continua cu incidentul din trecut, cred ea
nu va fi de nici nn folos. Inchipuiti-ve, a s'ar
da d. Calimachi-Catargi, d. e. dupa art. 70 din
codul penal, in judecata Curia cu jurati ; chestia
ar rmanea controversata. Ins. daca.-1. condamna
curtea, se ajunge scopul d-v. Dar daca-1 achita.?

Ce ar insemna atunci acele desbateri violente


urmate inaintea juratilor, ce ar insemna atunci
verdictul de achitare? Voiti d-v. sa lasati ea
tribunalele sau juratii sl, se pronunte in asemenea materie, In oare-care grad internationala, mai
nainte de a se fi Mcut lege speciala ? Eu cred a nu e
bine. Prin urmare , cu en va dispare dintre noi mai
curind acest incident, cu atat va fi mai bine, i de
oare ce cu top ne-am unit ca sa reprobam faptele

cum eau urmat, cred. a aceasta este de ajung


i nu r6mane decat sa se propue o lege speciala.

57.

Contra sanctionrii unei legi prin telegram&


111/,.

(edinps Camerei de la 10 Noemvrie 1882).

Ministerul din and timp:


I. C. Brdtianu, prezident Qi ri3sboi.
G. Chipz, interne.

D. A. Sturdza, externe
A Statescu, justitie.
P. S. Aurelian, culte.
G. _Ewa, iinante.
Col. Dabija, lucrri publice.

Legea comunall de la 1 Aprilie 1864 fusese modificatl sub ministerul d-lui, Lascar
Catargi prin legea de la 9 Aprilie 1874. De
kii

partidul liberal promisese de mult A

schimbe aceastA -opera conservatoare, nu


lucrase nimic serios pentru Indeplinirea pro-

misiunii (vezi vol. II, pag. 137 IA um.) tili


la 6 Noemvrie 1882 trebuiau sa se facii ale-

126

gerile comunale. In pripa Senatul se ocupa


de legea de:la 1864, repusa In vigoare prin
un proiect votat de Camera, 1nsa In qedinta
de la 1 Noemvrie 1882 Introduce cate-va
amendamente asa Incat proiectul revine din

nou In Camera la 2 Noemvrie, si este adoptat deabia I n ziva de Joi 4 Noemvrie pe


la 3112 ore p. m. Alegerile comunale erau
fixate pen tru Sambata 6 Noemvrie; daca era'
sa li se aplice noua modifIcare liberala, aceasta trebuia promulgata eel mai tarziu Vineri
5 Noemvrie. Reg(*) era la Sinaia. Atunci Joi
dupa ora 31/2 p. m. i se cere sanctiunea prin

telegraf; In aceea Joi, pe la 6 ore seara,


soseste la minister o telegrama a adjutantului de serviciu din Sinaia, prin care se
zice, c Regele a sanctionat, i seara pe la
10112 ore yinp cu trenul aprobarea autografa
a Regelui, ps.is 'pe telegrama ministeriala

(nu pe documentul cu textul legii). Aceste


curioase amanunte le explic a.. ministrul de
interne G. Chita in edinta Camerei de la
10 Noemvrie, rspunz6nd unei critice facute in ziarul Binele public. In contra explirii ministeriale se Indrepteaza cuvintele
urmatoare :

D-lor deputati, nu me preocupg, intru nimic


amanuntele, pe cari ni le da d. ministru de interne. Ceea ce trebue sa ne procupe e forma,
sub care d sa vine in Camera cu aceasta ocazie.

127

Fiind-ca vd a nu s'a gsit nici un parlamentar


mai vechiu decat mine, va cer voie, fiind indiferenta persoana care releva, de a o releva cu.
Cred ca este un precedent nepomenit ca
un ministru sa ia un articol de jurnal qi sa spue
c el exprima cutare parere, iar noi sa Incepern
o conversatiune ca s vedem, daca parerea
acelui articol din jurnal este imparta0ta de vreun deputat din Camera. Daca crede ca. este destul
de importanta chestia, atunci deputatul care Im-

partaeste parerea, va gasl totdeauna forma


interpelarii ca sa o releve ; 0 daca guvernul crede,
ca chestia este aa de grea, fie zis In treacat,
are mijlocul, care-1 privete, de a ruga pe un

deputat arnic sa interpeleze, 0 atunci ministrul


rospunde In mod deschis, pe calea parlamentara.
Dar ca sa, vie un ministru sa ne citeasca o
Were din un jurnal, care parere ne a fost Inca

sustinuta In Camera, 0 sa ceara a se face aci


contra-critica acelei critice din jurnal, aceasta
este pana acum ceva nepomenit, qi cu totii
trebue sa speram, ca. nu se va reproduce a
doua oara.
Cu toate acestea cred ca ar fi de dorit din
partea tutulor, ca sanctionari de legi prin telegrame sa. nu se mai fad,. Nu exista sanctionare

128

corect printr'o telegrama, caci Maiestatea Sa.


Regele trebue s cunoascl textul legii, pe careo sanctioneaa 1 in notitele citite de d. ministru
de interne nu ni se spune, ca, s'a i comunicat
MaiestAtii Sale, pe langl cererea iscAliturei, i
textul legii. Apoi chiar de se va fi comunicat.
telegrafic textul legii, rmame totu sg, se controleze mai amtai dad, telegramele au ajuns.
exact, fiind-ca textele de legi trebuesc puseautentic, cuvent cu cuvent, inaintea ochilor
MaiestAtii Sale; i a cere numai o sanctionareprin telegrame Mil aceasta autentificare a textu-lul legii, acesta este un al doilea precedent, mai
gray decat conversatiunea in privinta unui jurnalr
1 nu va fi bine O.. se perpetueze.

58.

La adres. Puncte de unire intre partide.


Lips de program in partidul liberal.
(5ec1irkta Camerei de la 12 Hoemvrie 1882).

Dlor deputati, poate aveti i d-voastra simtimIntul, pe care Il am eu, ca dupa aproape trei
zile de discutiuni foarte animate asupra unui project de adresa foarte inofensiv, este timpul sa
revenim la chestie.
D-lor; de asta data proiectul de respuns la adre-

sa Tronului, dupa cum ati vezut din darea de


seama cu care il insotete d. raportor, este
aprobat i de un membru al opozitiunii. Un mem-

bru, Para a vorbl In numele opozitiunii Intregi,

dar pentru sine, ca membru ales de d-voastra


In aceasta comisie, a aprobat proiectul de itspuns, el, membrul, find i Inte legend sa fie In
op-v.4km e.
5568o

130

Asupra acestui punct s'a ivit o divergent& de


pareri i sa zis, ca proiectul de respuns la adresa Tronului este i trebue s& fie opera majori-

tAtii i ca nu poate s ia parte la o asemenea


lucrare minoritatea. D-lor, in privinta aceasta pot

sa fie i alte pareri, i eu, de exemplu, cred ca


nu este constitutional corect a sustine aceasta.
Fail Indoiall, imi pare ca. d. Kogalniceanu,
in remarcabilul d-sale discurs de alaltieri, a
dat In aceasta privire un alt inteles raportului
d-lui Costinescu, dent il avea In mod firesc, fail
indoiala, zic, nu se poate pune ca lucru de princip, ca nici odatl cu ocazia respunsului la
adresa Tronului minoritatea, daca crede ca e
momentul oportun, nu poate s faca opozitie,
s-i arate adica vederile ei sub forma de contra-adres. Acest drept nu se poate tag&dul minorittii 1 nu cred cti a fost in intentiunea
majoritAtii actualei comisiuni de a-1 tilgaclul.
Dar dada este adeverat, cl minoritatea poate sa
facl un contraproiect de respuns la adresi, Tronului, tot aa este de corect i adeverat, ca poate
sA fie i momente, In cari opozitia s nu creada
necesar aceasta Fli In care, daca proiectul ce-1
prezentl majoritatea ca respuns la adresa Tronului, nu este, cum a spus-o d. Costinescu, un
program politic de partid, ci un simplu omagiu
-

/31

la adresa Tronului, i minoritatea i majoritatea

sa-1 poata vota. Precum dar este adevrat cel


dintAi pullet de veclere, aa este adevrat
celalalt, i toata chestia este numai dac g. mo-

mentul pare oportun minoritatii ca sa fad, un


contra-proiect, i al doilea dn in proiectul majoritatii gasete ceva care ar Impedica-o de a-1
vota.
Am ascultat, d-lor, discutia urmata. in aceste
doug. zile, i nici in vorbele d-lui Kogalniceanu,
niCi in acele ale d-lui Ionescu i nici In a-

cele ale d-lui Lahovari, cu singura exceptie a


celor zise asupra creditului agricol, n'am vzut
ceva care s'ar raporta la insu rspunsul aa
cum este facut i care ar autoriza pe cine-va de
a-1 combate, sau de a nu lua parte in lug comisia pentru desbaterea lui.
D-lor deputati, chestia, de i in aparenta numai

formala, are, ca toate lucrurile de forma din


viata mai inalta constitutionala, i o mare insem-

natate in fond, i insemnatatea cred ca este


aceasta :

Este de interesul vieii noastre parlamentare,


ca intr'o Camera sa, intindem sau sa restringem
punctele de conflict cu majoritatea i cu guvernul

ei? Este de interesul nostru, al Will ca sa accentuam punctele de intilnire, cari trebue sli

132

existe intre toate partidele, sau este de interesul


Wu, ca sa arAtam mai mult desbinArile dintre
partide ? Daca cu ocazia dezbaterii rspunsului
b. adresa Tronului vine o majoritate i face ea.
InsA, In mod conciliant, un respuns nepolitic,
un respuns curat de omagiu cAtre Tron, i daca
minoritatea nu gasete momentul oportun de a face
un contra-proiect, atunci, ye rog, dupA care teorie

constitutionalA, sl nu voteze acest respuns mi,


noritatea sau sA nu ia parte la discutia acelei
adrese In comisie ? Apoi avem precedente aci :
in anul trecut se aleseserl doi membri din o-

d. Vernescu i cu mine, ca sl facent


parte din comisia de respuns la adresa Tropozitie,

nului ; am refuzat noi, din princip, de a lua parte ?

Din contra, ne-am dus, am lucrat in aceasta comisie, am stat la constituirea ei, i numai atuncir
cand ni s'a refuzat comunicarea de acte diplomatice, intr'o chestie care prima pe toate celelalte i care, dacA am fi adoptat-o i noi cei
din minoritate, ar fi angajat taxa intreaga Inteo .
directie iaternationall periculoasA, numai atunct

am fost pui in neputinta de a judeca, OM


unde putem merge pe aceasta cale, gi numat
atunci ne-am retras, motivand retragerea prim
aceasta imprejurare grava. Dar cand nu am motive exceptionale de a me retrage, cum me pot.

133

retrage eu conservator monarhic dintr'o comisie,

care vine astzi i aduce pur 1 simplu, fara


.coloare po1itic, omagii la Tron ?
D-lor, asemenea deosebire de partid nu o In-

-Oleg i nu cred a este bun. Mei reviu la intrebarea : trebue sa accentuarn desbinarea dintre

particle ? Eu cred mai mult, a pecat este un


Inceput bun de a se face In imprejurari normale,
fr coloare politica, fr deosebire de partide,

.adresa la Tron, pe atat va continua acest bun


inceput, i in compunerea biuroului fle-carii Camere va trebul prevzuta din princip minoritatea.
Fara indoiala, prezidentul Camerei va fi al maioritatii, dar intre cei 4 vice-prezidenti unul sau

doi vor trebul din princip sa fie ai


fiind-ca nepartinirea in desbaterile Carnerei, repre-

zentarea acestei Cameri ca expresie a trii con-

stitutionale intregi, nu ar trebui sa fie opera


de partid, ci a torii intregi, aa cum este i reprezentata. S'a vorbit atata de teorii constitutionale eri i asta-zi, s'au citat atatia autori, i
d. ministru de interne ne-a complectat cu atata
zel citarile din Bluntschli, toti au atins chestiile
constitutionale aa de pe larg Meat mO cred i
eu autorizat a mO intreba inaintea d-voastra sub
un punct de vedere mai general : ce este in esenta sa acest constitutionalism, care este, era

134.

sa zic suferinta, dar permiteti-rni sa zic mai bine


simptomul caracteristic al statelor continentale
in secolul al 19-lea? Noi am imprumutat constitutonalismul de la Englitera 0 I am introdus la.
noi, dar ca la toate mecanismele aceste straine,

Intrebarea practica este: cum se adapteaza la


viata reala a poporului roman ? Apoi mecanismul este tiut, esenta este jocul intro partide,
cel putin intre dou, aa incat sa fie and una,
mai inaintata, mai vie, cand alta mai moderata
la guvern, i pe temeiul acesta d. ministru de
interne, zicea: guvernul constitutional al unui
partid se bazeaza in adrninistratia sa pe aderentii si din partid, 10 cauta agentii si de
inoredere, de principii, caci altmintrelea ar ft
anarchie. Sistemul constitutional cere ca sa fie
cand un partid cu top aderentii si, prin libertatea alegerilor, la putere, cand celalalt partid, ci
top aderentii si prin aceea vointa liber expri-

math a trii, la putere.


Vag ma exprimat lucrul este in aparenta
foarte uor ; dar ia sa vedem ce Insemneaza.
a veni la putere" i pana unde merge aceasta
putere", pana unde este iertata desbinarea departicle inteo tara aa incat sa se fact% joc de
alternare cand intr'un guvern, cand in celalalt.
de la" putere" ?

135

La noi cand se schimba minitrii, se schimba


majoritatea Carnerei i a Senatului, se schirnba
prefectii, se schimba i sub-prefectii, se mai schimba

chiar i primarii, se schimba i majoritatea consilielor comunale, se schirnba i majoritatea consilielor judetene, se schimba casierii i toti
functionarii administrativi, ba une-ori se fac unele
schimbari in magistratura ; caci pang cand, din
nenorocire, magistratura va fi amovibilit, ea va
atirna de la ministrul justitiei, care i numai dupa
tactul su personal urmeaza, sa aprecieze, pang
unde va vol sa serve i magistratii in interesul
partidului su intirnplator.

Pe de alta parte insa, d-lor, se aud in taxa


aceasta plangendu-se multi oameni cu minte,
ca nu avern destui aspiranti competenti i oneti,

cari sg poata ocupa fie-care post administrativ,

i ca multe se cer in aceast

ar., tenrg, Inca

in viata publica i nu pe deplin pregatita, pentru

ca sg mearga bine, se cer atatia minitri competenti, se cer atatia deputati i senatori integri
i cu cunotinta de cauzg ; se cer atatia prefecti oneti cu cunotinte administrative, se cer
atatia magistrati, atatia sub-prefecti, atatia primari, atatia membri ai consilielor judetene i
comunale, i fiind-ca ne-am largit in timpul din
urma cercul activitatii publice, se mai cer i atatia

136

membrii in institutele fin anciare i technice, i


mai presus de aceVia se mai cer i atatia
minitrii reprezentanti in strainAtate, incat mi-e
teama, Ca daca ne-am pune cu totii impreuna,
fart nici un spirit de partid, totu ar fi greu

sa ne gasim in numrul suficient pentru ca sa


completam cadrele neaparate ale mecanismului
vietei noastre publice (aplause).

Dar Inca daca noi, cari cu totii impreuna nu


suntem de ajuns pentru a administra bine tara,
vorn mai venl cu teoria alternarii partidelor In
sistemul constitutional dandu-i acest inteles, cg,
sg, cerem un ir de oameni, cari se completeze
intreaga retea de administratie dintr-un partid, i

apoi un alt ir de oameni, cari se completeze


reteaoa Intreaga a administratiei dintr-un alt
partid. Oare acesta sa fi fost gandul d-lui ministru de interne, cand ne zicea, c trebue sa
aiba functionarii si fie-care regim, caci altmin-

trelea este anarchie? Nu cred. i trebue dar


foarte exact interpretat, Ora unde merge alternarea sau desbinarea de partide Inteun stat
constitutional? Aceasta, cam vedeti, st in legatura i cu desbaterea noastra de fatl. Intrebarea mai generala este dar: claca desbinarea
de partide exista in sistemul constitutional, unde
incepe i uncle sfirete? Merge i la adresa

137

'Tronului ? Trebue st fie la biurou? Este in toate


desbaterile Mr, nici o exceptie? Se intinde mai

departe In sara intreagl, i 'Aril undo?

Ai vrea sa-mi spue un teoretic

constitu-

-tional, dach a auzit vreo-dat In Englitera, c.


desbinarea de partide sg, mearga aa de departe,

precum se obicinuete s meargl la noi? Dar


s'ar fi prapadit de mult Englitera ca i Polonia,
aca sfaierea de partide ar fi mers pan la cea
din urma treapta a administratiei acelei teri
(aplause). Pentru ce sta aa bine Englitera
.cu toat lupta ei de partide ? Flind-ca acolo sfera
de lupta de partide nu se Intinde aa de saeparte In toate ramificarile vietei publice, precum
din eroare se credo i se practica la noi ; sta
bine, fiind-ca stera ei de lupte politico este foarte

restrinsl, i numai In aceasta restringere poate


sa existe o alternare de guverne.
Toti oamenii cu minte spun (i o puteti constata chiar din indiferenta crescenda a terii pentru
luptele noastre de partid), toti oamenii cti minte

spun, el nu trebue s punem nici o-dat interesele de partid mai presus de ale terii. Cu
alte cuvinte, sunt lucruri in viata publica a
unui popor, unde nu este vorba de partid, ci de in-

teresul general al tutulor fara deosebire, 1 intrebarea practica pentru noi este acum, mai

138

ales de cand cu proclarnarea regatului, adicl.


de cand ne aflarn toti pui sub acela scut al
Constitutiunii monarchice, intrebarea pra ctica este :

cari sunt acele puncte de contact, In privinta


carora de la inceput trebue sa zicem : aici nu
are a face desbinarea de partide, ci are a face
numai interesul lucrului In sine?
D-lor, tot zicem : tara, taxa! Abstractia a-

ceasta tara" In realitate este compusa In cea


mai mare parte din terani, din aa numitii oameni de rend, din multirne. Ce are a face multimea cu discutiile noastre publice ? Cea mai
mare parte din ei, din nenorocire, nici nu tiu
Inca sa citeascA i sA scrie. V puteti Inchipul, dna.
toata, vorbirea noastra cea lung de aci Ii atingepe ei pana acolo ! Vorbele noastre de aci ii ating

numai Intru atata, intru cat le ating re1aiile lor


cu administrati a inferioara a Statului, care aceasta.
poate fi influentata prin vorbele noastre, ii

atinge rare ori ministrul i prefectul, ii atinge


insa perceptorul, Ii atinge invAtatorul, Ii atinge
preotul, Ii atinge adese-ori executorul, ii atinge recrutorul, mai rare ori sl speram Ii atinge jude-

catorul de ocol, i mai rar Inca tribunalul.


Acetia din urma : stringatorul de imposite, inva-

tatorul: primarul din sat, cel mult sub-prefectul,.

139

aci este punctul de contact al sateanului cu ceeace numim noi Statul In administratia sa.

Aci dar se cere ca sa he oameni oneti, integri, inteligenti, daca e vorba de imbunatatirea

starii tranului. Aci trebue cu totii sa punem


toate incordrile noastre, ea sa aducern o stare
de mai mare probitate in adrninistratia de jos
a Statului (aplause).
Simtiti indata aci importanta practica a intrebarii, daca trebue intins deosebirea partidelor
pana acolo, incat sapunem i in acele posturi, cele
mai de jos, dar cele mai importante pentru po-

por, numai oameni de partid, cu risicul de a


nu fi oameni de treaba ?
Cine ar respunde la aceasta intrebare in mod
afirmativ, ar comite o erezie constitutionala, daea
vorbirn de sisterne europene, i nu de republica
americana .

Cred dar, ea merita sa examinam acum impreuna, i mai cu deamanuntul, uncle este i uncle

nu este chestie de desbinare de partide in viata


Statului, in Camera, in administratie in genere.
Incep prin a zice, in legatura cu desbaterea
noastra de fatal ca, nu e chestie de partid
pentru acei care primesc Constitutiunea monarchica, nu e chestie de partid in omagiele aduse
Tronului prin o adresa, a Camerei.

140

Al doilea, nu e

chestie de partid i nu

trebue sa fla, justilia in ar. Acest adevr s'a


simtit pang la oare-care punct de mai toti minktrii de justitie din or-ce partid, i trebue s
recunomtem, ca. de i magistratura in cea mai
mare parte a ei atirn In numirea 1 schimbarea ei de la bunul plac al ministrului, tutu
cei mai multi minktri s'au sfiit sa exercite
puterea lor discretionara in sensul prea exclusiv al interesebor de partid, din contra trebue

sa recunomtem pentru onoarea Orli, ca este


destul de general simtimintul cel adevrat, c
magistratura, care in cazuri de conflict al intereselor hotarqte despre onoarea, libertatea i
averea cetatenilor, este o activitate publica In
folosul Orli intregi ca unitate i in earl de
or-ce desbinare a partidelor. De aceea ar fi o

adevkata calamitate In tara noastra, and s'ar


introduce electivitatea politica a magistraturei
i s'ar arunca ast-fel In vrtejul sfaierilor de
partid o institutie, care pana acum prin bunul
simt al Orli a fost din ce in ce mai departata
de la aceasta lupta nesanatoas. Mie unuia mi-a
parut foarte reu, o marturisesc, cand s'a facut,
cu prilegiul coaliiei de la Mazar-Paa, chestie
politica i dinteo parte a magistraturei. Mi-a
parut reu de demisionarea en masse a magistratilor

141

din capitala sub ministerul Lahovari. Dar in


fine, simplu numai a demisiona e dreptul fiecgxuia. Dar mi-a parut mai ru de banchetul politic

dat in onoarea acestor tineri magistray demisionati, banchet, la care au asistat V unii barbati de
Stat, de la a caror maturitate se putea atepta o
mai dreapta Intelegere a intereselor generale in Stat.

Dar ceea-ce mi-a cauzat cea mai mare Were


de ru, a fost inaintarea paste curend a acelor
tineri in ierarhia magistraturei pentru chiar fap tul
demisionarii lor, indata ce s'a schimbat guvernul.

Nu trebue. d-nii mei, s se bage politica aci.


Magistratul trebue scutit, ferit, ocrotit de luptele
noastre, de sfasierile partidelor : pentru-ca el este
in Stat acela, care da cetateanului in deobte siguranta in contra orcarei impilari, i a impilarii partidelor, el este unul din organele cari alcatuese
unitatea Statului in mijlocul indoirii partidelorUrmand mai departe cu enumerarea sferelor
de activitate publica, cari trebuesc deprtate din
sfasiarea particielor. constat ca intro aceste s'a
admis coala, mat constat cit s'a admis totdeauna i armata. Acolo cel putin, undo suntem che-

mati a muri cu toii impreuna, s'a admis de la.


inceput, a e o singura Ora pentru care murimr
i

nu dou partide desbinate.


Dar e destul atat? Toti barbatii cu intelegerea.

142

trebuintelor reale ale Statului roman vor recunoate, impreuna cu mine, ca nu este destul atat.
Ceea-ce' ar trebui sa se mai faca, e aceasta : i
primarul iconsiliile comunale i judetene trebuesc
scoase din politica. Administratia locala a oraelor

i a satelor, administrarea intereselor locale ale


districtului trebue sa o lasam tutulor celor capabili

din localitate, fiind-ca e a tutulor i nu a unei


diverginte de opinii dupa divergenta de partid.
Dar sa ne apropiem acum de sferele mai inalte

ale Statului 1 sa examinam intrebarea

i in

privinta nouei noastre institutii a minitrilor plenipotentiari i rezidenti pe la curtile straine.


0 idee, care cred ca trebue sa fie primita de
toti, e Ca mai ales reprezentantii trii in strai-

natate nu sunt i nu trebue sa fie ai unui partid, ci sunt ai trii intregi. Putem noi oare s
transmitem m strdnatate sfaierile noastre din
nuntru i s fim reprezentati fata cu strainii, cari
adese-ori sunt i dumanii notri, slabiti In autoritatea noastra relativa prin jurnatatirea inte-

reselor de partid? De sigur nut Aceasta ar

fi

o periculoasa erezie constitutionalft.


De aceea i vedeti, ca nici o-data nu i-a trecu t

prin cap unui guvern englez, dna s'a schimbat


In coloarea politica, claca a venit d. e. dupa Beaconsfield antagonistul ski Gladstone, ca sai

143

recheme pe agentll diplomatici numai pentru-ca


-sunt numiti de un guvern de alt coloare politica.
Iertati-me, d-lor, daca Ve vorbesc cu o de-

osebita staruinta de aceasta cestiune.


Nu tiu cum, dar mi-a parut ca inceputul
de toamna al legislaturei noastre din urma este
plin de un fel de atrnosfera, ingreuiata, de false in-sinuari i prepusuri, intemelate pe o foarte
greita intelegere a constitutionalismului.

Me cred dar dator a pune intrebarea franc 1


lmurit : este cineva de Were, ca, ar fi in interesul or carui stat constitutional i in deosebi
in interesul micului nostru stat, care are trebuIntl de conlucrarea tutulor barbatilor sei, ca
reprezentarea terii in strainatate sa fie chestie
-de partid?. . .

Daca nu imi face nimeni onoare de a me


Intrerupe prin o afirmare, dad, nimeni nu sustine
ca e chestie de partid, apoi corolariul este:
prin urrnare, or-ce primire a functiunii de
ministru reprezentant in strainatate intru nimic,

dar absolut intru nimic nu so poate interpreta


-ca o trecere dinteun partid in altul, ca schimbare de idei, ca o pata ce se anima asupra
caracterului politic al cui-va (aplause).
S'a dus d. Krezzulescu la Petersburg, d. Mavrogheni la Constantinopol, d. Carp la Viena ;

144

MO, d. Carp remene absolut corect cu toate


ideile sale, fara nici o schimbare In ceea ce
privete politica interne ; d. Mavrogheni absol it

corect cu ideile sale, fare nici o schimbare Irk


politica interne ; i. foarte bine a fecut guvernulr

dace a crezut ca sunt aceti berbati capabili dea ocupa acele locuri In streinetate, foarte binea fecut ca. i-a ales fere privire de partid, i
reu ar sta or-carui berbat politic cu minte dea face presupuneri i interpreted reu voitoaredin aceasta.
D-lor, ve rog iertati-me, dace fac aici oparenteza personale. De i chestiile personale

nu au

nici o

valoare in discutille

politicer

dar sunt dator a face aceaste parenteza, pentru .


el nu a vol sa se slebeasca argumentarea mea.

prin prepusul, prin insinuarea a ar fi un gand


personal, care me face se sustiu cu toata convingerea aceaste teorie.
Am citit i eu prin ziarele de ieri i de
astzi, cum ne citea mai deunazi i d. ministru .

de interne din Binele public, am i auzit print


Camera, el ar fi vorba sa pun in practice eu,
Insu-mi aceaste teorie, se, fiu adich trimes la nu,
tiu care post In nu tiu care tare straine. Datimi voie a desminfi aceste tiri.

Nu a fost nici o vorba despre aceasta;

!mit

145

permit a adloga: nici nu poate sa

fie vorbd

pentru persoana mea. Pn cand nu va fi schimbatd opinia public& in aceastA privire, vreau sa
am dreptul neatins de or-ce fel de bAnueli personale,

dreptul de a sustine cu toata taria

un princip de stat, fara a carui pazire in aceasta


sferd, ca i in celelalte men tionate mai sus,

thicern tara la peire cu administrarea noastra


constitutionala.

In aceasta convingere a mea eu a crede


ca trebue cu timpul sa mergem i mai departe
in Intinderea sferei, din care desbinarea partidelor sa dispard.
Ce bine ar fi d. e. sa: coprindem in aceasta
sfera a pacinicei ei administrari i prefecturele;
ce bine ar ft ca prefectii sa nu mai ia parte la
luptele electorale (aplause), ci sa se ocupe numai de buna gospodarie a districtului lor fArd
prea multa privire la partid! Ce bine ar fi, cand
am vedea o data cate-va guverne urmandu-se
unele dupd altele din diferite particle, 1 lasand

tottq vr'o 10 15 ani pe aceimi prefecti neschimbati, numai daca sunt oarneni oneti i
capabili. Aceasta ar fi reforma cea adev6rata In
ad ministratia trii.
d-lor,
Englezii, In
366So

cam aa se face in Englitera.


luptele lor de particle, nu ating,
10

1.16

pentru a zice aa, painea de toate zilele a locuitorilor de sate i orae, i de aceea Englezii pot
merge inainte cu alternarea la putere a partidelor bor. Pana la un punct oare-care ei sunt i
pot fi indiferenti la aceste certe de partid,
fiind-ca ele

nu taie

in adancul administrarii

intereselor locale 1 nu ating imediat i direct


partea esentiala a vietei pacinicilor locuitori.
Acolo locuitorul nu se uita ca sa vaza eine este
mare, cine este cu influenta in sat, in ora sau

in district, ca s se ia dupa dOnsul dad, vrea


sa aibg, viata linitita, sa scape de icane, sa
poata avea dreptate in contestatii, sa nu fie asuprit la imposite, O. nu fie, tocmai cand are
treaba, luat pe nedrept la garda nationala (ilaritate), i o sun, de alte asemenea.
Aa dar sa tim cu totii i s formam opinia
publica in acest inteles: este un princip pentru
buna stare a administrarii statului constitutional,

ca sfera luptelor de partid nu trebue intinsa


peste oare-cari limite foarte strimte, de cari voi

voibl indata, mai ales pentru Statul roman in


starea lui de asta-zi trebue esential marginita.
Pana cand nu vom pune in practica acest
princip, nu poate fi vorba de imbunatatirea
administratiei noastre.
Oameni oneti 1 capabili nu avem destui,

147

mai ales pentru acel mare numer de functionari,


cari sunt in atingere cu zilnica viata a poporului de rind. Dar i din acei puyni cgti ii avern
condamngm o jumgtate sl atepte in neactivi-

tate pang cand va cgdea de la putere ceailalta


jumgtate, care se intimplg sa, fie cu protectorii
sei la guvern. In aceastg stare, guvernul central se vede silit a umple golurile cu or-ce soi
de indivizi, numai s fie aderenti al partidului
sell, 1 cu acest metod nefericit aruncgm administratia din ce in ce mai mult pe povirniul,
pe panta coruptiunii. Aici dar 'este eel dintgi
punct, unde oamenii de stat cu minte trebue
sli concentreze puterile Mr/ deosebire de partici, pentru a schimba reaoa deprindere de pang,
acum, aa, de contrarie adeveratelor interese ale
Statului nostru, chiar constitutional fiind.
Trec acum, d-lor, la ceailalta parte a acestei

argumentari 0 me intreb: unde este sfera cea


restrinsg, unde Ilupta de partide este esenyalg,
in sistemul constitutional, este condiya lui de
viatg pentru a produce lumina ce rezulth. din
ciocnirea ideilor 0 a produce rezultanta intereselor publice contrare?
Aceastg sferg este banca ministerialg i deo-

sebirea majoritlyi 0. minoritatii in Camera i


Senat, ca i in cOlegiile lor electorale, asupra

148

chiar ideilor puse inainte de guvern ca proiecte


de legi sau ca practica administrativa. Aici in
adevr lupta, aid idei divergente, aici principii
de partid clar fornulate.
Aici nu ne e permisa duplicitate de principii
in una i aceea persoana, precum nu este permisa nici ascunderea sau ignorarea ideilor, dupa
care este in intentia fie.-carui ministru de a-si
dirige resortul su i fie-carui deputat de a-1
sustine sau a-1 combate.
Gruparile de partid ce se formeaza aici, nu
se pot intemeia pe numele persoanelor, ci pe
autoritatea principiilor i a aptitudinii in aplicarea lor, 1 or-ce trecere dintr'un partid in altul trebue clar motivata inaintea torii ca o necesitate de princip in interesul general, sub pedeapsa de a fi taxata de felonie.
Nu de geaba, d-lor, trebue sa staruim in co
asemenea accentuare a ideilor.
D. Kogalniceanu, cu autoritatea ce o are prin
insemnatul sOu trecut ca barbat de stat in tara
aceasta, ne-a repetat alaltleri programa betra-

nilor de 1857. In adevOr, am trait cu aceasta


programa pana la 1880-1881 i d-voastra ati
incoronat-o prin proclamarea Regatului 0 a Dinastiei. Dar de acurn inainte, care este formula.
de idei, ce ni se impune nouO celor ce venim.

149

i Intrebarea este cu atat mai


grea, cu cat din betranii ante-luptatori de la
1857, pentru nenorocirea noastra, Incep a se
duce unul cate unul, aa incat asta-zi se poate
nurnera acei ce au mai remas i a caror titlu
de onoare este de a B condus tara aceasta unde
&pa d-voastra?

se afla acum. Au mai remas BrOtienii, RosetU,


Kogalniceanu, au mai rOmas din membrii comitetului unionist de la Iai Lascar Catargi i Mavrogheni.

M. Kogilniceanu. Numai Mavrogheni a fost.


T. Maiorescu. A mai rmas printul Dimitrie
Ghica, care in divanul ad-hoc din Valahia a respuns comisarilor straini : organizarea politica in-

ternationala o putem primi de la voi, dar nici


un amestec in administratia interna a terii! A
tnai remas din barbatii acelei epoce unul, care
daca nu a avut rnult activitate politica, dar a
facut pentru deteptarea simtului national Intre
noi tot atat cat or i ce alta activitate politica,
a remas acela, al carui grai fermecator a tiut
sa dea limbei romane forma de intrare In Mimele celor ce pana atunci se incantau numai cu
literaturile straine, a remas Vasilie Alexandri
<aplause).

M. Kogalniceanu. A fost In comitetul central al unirii.

150

T. Maiorescu. Sa me ierte d. Kogalniceanu,.


daca vezend ca gloria politica este irnpartita intre mai multi, am voit sa rezerv pentru gloria.
noastra literar un loc deosebit (aplause).
Acetia au mai rmas din acea epoca, cei-

lalti nu mai sunt intre noi, dar i pentru ei i


pentru noi se pune intrebarea capitala: care
este suma de idei, care este in situatia de astazi chemata sa ocupe locul lasat prin indeplinirea
programei de la 1857?
Scuzati-me, d-lor, dace. ve tot vorbesc de idei.
Este un lucru curios ideile acestea, teorille
acestea, cum se. le numiti, taxati-le chiar de teorii vizionare, daca ve place. Fara indoiala, te-

oria far practica, fara puterea de a se pune


in lucrare, idea WI realizare este foarte slaba,.
foarte putin atragetoare, foarte putin cautata.
Dar sa ne fereasca Dumnezeu sa credem, ca.
este cu totul de prisos 1 ca putem sa ducem
tara numai cu practica dintr'o zi intealta, cu
midi combinari ale momentului, schimbandu-ne
in or-ce moment parerile dupa voia intimplarii. Aceasta ar insemna decade* nivelului general al vietei noastre publice, scapatarea inteo
stare de slabire a inteligentelor i latirea fara.
margini a coruptiunii in tot mecanismul Statului. Caci unde lipsete idea, care inalta pe orn

151

vine in loc interesul meschin, care1 degradeaza,

atunci punem viata noastra pubrioa in pericolul de a ajunge la cel mai mare r6u ce i se
poate intimpla : la specularea formelor politice
pentru exploatarea intereselor private.
Mi-e teamg, ca deja asta-zi in aceasta scurta
stare de transitie, se v6d unele simptome premergtoare ale scaderii nivelului nostru intoqi

lectual.

Ca simptom inteo simpla stare de transitie,


o asemenea scadere poate sa, fie lucru firesc i
transitoriu V el. Dar nu trebue mai putin revelat pentru a nu se lap cum-va mai departe.
Scuzati-m6 daca, in calitatea mea de membru
al

opozitiei, nu v6d poate destul de clar, dar

imi pare ca. i nivelul discutiilor noastre parlamentare in aceast Camera a earn scazut. Judecati d-voastra ini-v6.

Eu gasese foarte caracteristica V foarte de


revelat o vorbire a unor membri din niajoritate.
Dor, nu tiu, este vre-un leader al majorintii acesteia ?
Voci. Ete, este.
T. Maioreseu. Ce fericit a fi cand 1-a afia !

N. Ionescu. In parlament este preedintele


consiliului.

T. Maiorescu. Minitrii guverneaza ; Camera

159

este aici pentru control i trebue s aib un


reprezentat mai autorizat al majoritnii intru
aceasta. In lipsA, de un leader, nu pot face alta
decat s m tiu de cei cari vorbesc mai des
i ale cAror cuvinte sunt mai cu seama, acope.
rite de aplausele majoritnii i sa-mi zic, ca acetia reprezenta, dupa toat probabilitatea, ideile majoritnii. Aa, aud adese-ori vorbind pe d.

Dimancea, pe d. Boldur Latescu i mai este


unul, care vorbete des in timpul din urm,
n'am onoarea a-1 cunoate mai de aproape, este

d. Iepurescu. and m uit apoi in Monitorul oficial i vkl ca cuventarile d-lor sunt acoperite
de aplausele majoritatii, atunci zic, ca aceti d-ni

exprima un sentiment al majoritatii amerei.


Ast-fel, d-lor, mai de una-zi d. Dimancea, adresandu-se opozitiei, minoritatii
subt aplausele ce le \TM insenmate aci in _Monitor cu cuvintele : mare ilaritate si aplause,ne-a zis nou
urmatoarele cuvinte...
N. Dimancea. Luati rspunderea pentru ceea
ce a vorbit oratorul care m'a precedat?
T. Maiorescu. Eu sunt recunoscaor pentru
toate intreruperile. Am atat de mult de purtat,
in sfiala mea, cu r6spunderea pentru propriile
mele cuvinte, incat nu m mai pot incarca i
cu r6spunderea pentru cuvintele altora (aplause).

153

Iata, cum se rostete d. Ditnancea dupa, Monitorul din 4 Noemvrie, adresandu-se la opozitie :
11

Pe urmele noastre ati venit i prin luptele


noastre v'am tirit dupa noi panit ati ajuns unde

sunteti, ca sa aveti asta-zi libertatea tribunei


completa, libertatea presei absoluta, pentru a
17

ne Injuria in tot chipul, uitand ca sunteti datori

sa pup un langagiu mai dulce, i cautand a


v versa tot veninul ce aveti pentru paraponiseala ca nu sunteti toti chivernisiti.
17

Nu m indoesc, Ca ati auzi cu placere Inca odata toate cuvintele d-lui Dimancea; Insa, pentru

scurtimea timpului, voi mai extrage numai pe


cele din urma : (ilaritate)

nDe aceea v rugam sa Incetati de a ye mai


imbraca, cum zice fabulistul, In pelea de leu,
pentru ca or cat veti intinde pelea leului, ea
tot nu ye va acoperi de ajuns, qi lumea ye va
vedea eine sunteti (mare ilaritate, aplause)."
D-lor, eU marturisese ca in aceasta mare
ilaritate a Monitorului am isbucnit 1 eu, and
am citit acest sfirit In Monitor (ilaritate). Nu
e aa, d-le Dimancea, d-voastra i cu mine,
amlndoi iubitori de studiile clasice, ne-am adus
cu placere aminte de fericitele timpuri antice,
unde in scrierile autorilor, de exemplu in ale

154

vechiului fabulist Esop, animalele jucau un rol


insemnat (aplause, mare ilaritate). Aa dar eu
nu m'am mirat, cand ne-ati vorbit despre leul
din fabula.

0 voce. D. Dimancea a vorbit 1 de magar.


T. Maiorescu. Mai multe animale sunt puse
cu diferite roluri In desbaterile parlamentare, ca
i In fabulistul Esop i in modernul nostru Donici. Este leul, este i un alt animal mar pacinic, permiteti-mi a-1 imbraca Inteo haina neologista, i a-I nurni asin, i d. ministru de

interne ne-a vorbit asta-zi chiar i de un canar,


tot la adresa unui membru al opozitiei. Acest
animal nu exista in vremile antice, find-ca in-

sulele Canarice nu erau cunoscute pe atunci;


dar dupa asinul intrebuintat din antichitate, poate
sa vie i canarul mai modern (ilaritate).

D. ministru de interne. Este mai subtire.


T. Maiorescu. 0 mica observare insa, d-lor
in aceste studii clasice, daca se vor auzl mai

departe In tart, este de temut ca, lumea, indrasnesc a zice toatei lumea, cand va vedea c.
numiti asini pe Ionescu, pe Kogalniceanu, pe
Lahovari, are sa se intrebe: cine sunt leii din
compararea d-voastre? Nu cum-va d-nii Latescu,
Dimancea i Epurescu? (mare ilaritate). Dar a-

tunci mi-e teama, ca toata lumea la noi in

155

tara o sa zicd : mai bine asin cu Ionescu, cu


Koaniceanu, cu Lahovari, decat leu cu Lgeseu,
cu Dimancea i cu Epurescu (ilaritate).
i trecend la celalalt pasagiu al d-voastra, daca

pentru chiverniseala" este lupta, daca vreunul


din noi, din opozitie, vrem s ajungem la guvern numai fiind-ca vrem S. ajungem la chiverniseala", nu cum-va cei ajuni deja acolo sunt
chivernisiti ?.

Vedeti ce insemneaza, cand 3 fragmente de


leaderi nu fac un singur leader intreg ? Vedeti
ce insemneaza a intrebuinta arme cu dou taisuri? i e lucru curios : in asemenea arme Wul al doilea, care se intoarce, arde mai tare
de cdt celalalt ; aspirantii la chiverniseala in opo-

zitie presupun ajunVi la chiverniseala in majoritate !

Nu, d-lor, sa nu mergem pe acest tenni, sa


nu vorbim de chiverniseli ; nici sa ne inchipuim
ca ar fi i chiverniseli extra-oficiale, chiverniseala
a oarnenilor influenti de prin judete, chiverniseala

cum s'ar zice, nu cu toptanu, ci ca la negustoraV din mic in mic, cate ceva de la fie-care judecatora, de la fie-care primara, de la fie-care
sub-prefectora.. . SI lasam aceste, caci in adevr nu se potrivesc. Ar fi copilarese a crede, de
exemplu, pentru d. Statescu sau pentru d. Chitu

156

sau pentru or care dupe banca ministeriala, 0,


functioneaza dupa cuventul d-lui Dimancea pen-

tru chiverniseala." Este evident, ca daca este


vorba de interes personal, apoi ministerul este
un sacrificiu pentru d. Statescu, pentru d. Chitu
i pentru altii, i credeti d-voastra, Ca dad, cl.
Ionescu ar ajunge la guvern, ar fi pentru chiverniseala? sau d. Lahovari ar avea nevoe de chi-

verniseala? or d. Carp, trimis acum ca ministru la Viena, s'a dus pentru chiverniseala?
Dar iata ce insemneaza, cand in boo de idei
Inteun partid se pun numai interesele Inainte;
iat ce insemneaza, dna in loc de a ne mai intreba din and in cand, unde ne aflam cu ideile,
nu vorbim cleat de marele progres financiar i
nu vedem de cat imbogatiri prin jocuri de bursa.

d-lor, permiteti-mi a va spune, ca 0


parte a criticilor facute de d. Lahovari i de d.
Ionescu mi s'au parut foarte intemeiate i remase fart respuns.
Si aici,

Recunosc ca asupra finantelor d-voastre, dupa

respunsul d-lui Costinescu, chestia sta nehotarita; i recunosc, dupa parerea mea personala,
ca opozitia nu face bine de ataca numai aa,
in or

ce mod, tocmai din causa cutitului

cu doue taiuri. Cand atacil ataca bine, or las-o


la o parte (aplause).

157

Dar, cum ziceam, a r6mas o parte a imputrilor aduse guvernului de asta-zi, care nu s'a
slabit prin r6spunsurile date.
Partea, care nu s'a explicat bine in rspunsul guvernului, sunt schimbarile ministeriale cele dese,

i aid, d-lor, sunt pe tramul politic de lupta a


partidelor, dupa chiar teoria de rstringere a aces-

tei lupte.
Eu indrasnesc a crede, poate ca aqii mai experimentati dent mine vor zice alt-fel, atunci li
voi asculta, dar pana atunci indrasnesc a crede,
cA, este o cerint neaparata a vietei politice, ca
or-ce schimbare pe acele band s se arate clar

i lamurit pentru ce s'a facut, chiar inguntrul


partidului fiind, nu numai and se face din alt
partid.
D-lor, explicArile ce s'au incercat nu erau suficiente. Nu mai vorbesc de reumatismul d-lui mi-

nistru de interne, aceasta era o gluma. Dar cred


asemenea, ca i explicarile date de raportorul ma-

joritatii, d. Costinescu, sunt neintemeiate. D-sa


zicea: in partidul nostru sunt oameni, cari au ajuns

prin munca lor, i nu-i pot jertfl prea mult


timp la interesele Statului, i de aceea se schimbit unul dupa altul in minister.
Dar bine, d-lor, ceea ce au cei 7 minitri de
facut, este tocrnpi opera intreaga de organizare

158

a diferitelor lor servicii administrative, i dad,


pai acum, In multele schimbAri prin care am
trecut, poate nu se cerea o mai puternicA organizatie a Statului, dna, In timpul de resbel i
00, la proclamarea regalitatii ar fl fost nedrept
a se cere mai multA lucrare de organizare, a
vrol sA tiu, de doi ani Incoace, sub ce cuvOnt
rid s'a fAcut nimic In unele resorturi? Guyernul era dator s pue inaintea opiniunii publice, sau in discutiile aderentilor si, suma de
idei precize, detailate pe cari voia sA le realiseze
flecare in ramul su de administratie. Ei bine,
d-lor, sl fie toate acestea mArginite in chestia
finantiarl? De sigur nu, nici nu cred a o zicey
aceasta. Sunteti eapte acolo, nu numai unul pen-

tru finante. Ce ? in partea cea dintai, care ne


atinge poate mai mult in administratia practicA,
in relaiiIebe contentioase ale cetAteanului, nu

gasiti nimic de Mut? Jurisprudenta practicA


nu este o-dat de revezut din fundament ? Acel

nefericit cod care s'a introdus, s'a tradus dea


gata din Franta WI a se adapta trebuintelor
reale, locale ale tranului nostru, n'are el trebuintA de a fi revtut? Acea procedurl pestrita care am luat'o parte din Geneva, parte din
Belgia, parte nu mai tiu de unde, n'ar trebui
sl fie i ea remaniatA? Nu mai ating chestia

159

invatamintului public, poate voi avea ocazie la


budgetul ministerului instructiei publice s ve
arlt, cum prin umflarea budgetului fait sistem,
aa numai pe intimplate, ati ajuns la un rezultat
care ve va pune in uimire din punct de vedere
democratic.

Dar in general, organizarea i administrarea


trii cum se face de d-voastra ? Yoii sl inceapa

un ministru o referma in 4 luni i apoi sa, se


schimbe i sl vie altul, care sa, inceap alta,
reform
i sl o lase iara neisprvitl dupa,
alte 4 luni? Sau voiti sa, nu mai incepeti nici
o lucrare in aa scurt timp i sa r6mle toate
in amortire ? Chestie de incredere, ne spune d.
ministru de externe. Ar fi uor pentru d-sa astfel. Dar aceasta e foarte natural 0 onorabil
pentru d-sa numai ca om privat, ca amic personal

privat al domnului Ion Bratianu, aci poate


s. aibl cat incredere vrea, i aceasta Ii poate
onora i pe d-sa i pe ci. Bratianu. Dar aceasta
nu poate s o spue ca ministru al 16rii. Nu
sunteti pe acea banc numai pentru increderea
i

personala, a d-lui prim-ministru, sunteti pe acea

bancl cu obligatiunea de a arata t6rii ideile,


pentru cari ati intrat i pentru cari ati eit. Aceasta

e de chiar esenta constitutional/. i dad. nu o


spuneti, ci ye acoperiti numai cu increderea d-lui

160

Bratianu, atunci este numai a d-voastra vina,


dad, so aude in taxa, cuventul de dictatura.
Apoi, d-lor, tocrnai in dictatori au avut incredere
oamenii. Ce ? nu curn-va dictatorii erau oameni

de nimic? Erau oameni de mare incredere, de


prea mare incredere a unora, tocrnai prin aceasta.

au ajuns a fi dictatori.
Eu nu acuz aci pe d. prim-ministru, cad nu
este vina d-sale. D-sa trebue s se bucure, dug.
se gasesc colegi cu aa adanca incredere in d-sa.
Dar noi ad i afara de noi tara trebue sa tie
foaite lamurit, pentru ce intrati i eiti ca minitri,
i cine nu ne spune aceasta, lipseth de la regula

constitutionala i da prepus de dictatura, de i


eu personal nu o cred.
Dar rni-e tearna, d-lor, ca unii din d-voastra
nu spun ideile pentru care intra i ies, din simpla
cauza c% nu au ce sa spue, fiind-ca nu au timpul
i nu-i dau osteneala de a concepe 1 de a conduce o idee de organizare in toate amanuntele ei.

De aceea d. Rosetti a intrebuintat in contra


d-voastre cuventul ergofobie, frica de munca,
sfiala de a muncl, de a trage la plugul Orli, de
a imbrazda adanc, de a arata care este gindul,
nu gindul de jurnale i de fraze fugitive cari
sa se aplaude in Camera, ci gindul profund care

161

trebue sa fie studiat aa incat s

titi i d-voastra

ce voiti i noi ce incredere sa v6 dam.


D-lor, daca am terrninat cu aceasta relevare
a muncei intru realizarea de idei, am facut-o In
relatie cu cele zise de d. ministru de interne
0 de d. Kogalniceanu, care ne aminteau rolul
Orii noastre in Orient, pozitia in care se ana
Romania, recunoscuta acum de top i In parte
admirata, cum ziceau d-riii minktrii de interne
1 de aterne, pentru libertatile ei i pentru
fmantele ei. Vorbeati de rolul acestei ri ca
purtatoare de cultura in Orient. Purtatoare de
cultura da. Dar cum se face aceasta cultura ?
Unde este lucrarea de cultura incordata pe toate
terenurile vietel nalionale I Undo este inteligenta
deteptare, sprijinire i inaintare a unei asernenea

lucrari de cea mai mare insemnatate din partea


guvernului?
Unde este acel studiu v6zut, acea coopergiune

In munca ideala pentru a inalta, drapelul trii


acolo unde trebue sa he, daca este A. remae
o nurtatoare de cultura in Orient ? Am vzut
multe preocupari de interese materiale, importante 0 acele fait Indoiala, dar duse aa de
departe i de exclusiv, incat lumea din afara

and se gindete la irnportanta administratiei


d-voastre de asta-zi, nu vede de cat finante,
5668o

11

162

speculare cu acii, jocuri de bursa i grabnica imbogatire a unor din cei rmagi afara din guvern !

Apoi cu jocul de bursa avem sa intemeiem


noi cultura in Orient ?
.

Or cat de importante sunt interesele materiale

ale unei tori,

nirneni nu le poate tagadul

imensa lor importanta, totu intrebarea, de care

nu poate scapa partidul liberal, este aceasta :


care este stindardul de cultura intelectuala ce
11 implantati inaintea tinerimii, care se uita la
d-voastre cu dorul de a ye urma ? Trelue sa
vO spui ca eu nu 1-am vOzut pana azi. i din
partea mea a dorl ca, sfirind noi, precum vom
sfir1 in legislatura aceasta, cel putin in legis-

latura viitoare sa se gaseasca din partea guvernului liberal, daca este i popular, formula
ideilor viitorului, pentru ca s aina cu ce S. se

inlneasca viata publica a poporului nostru i


mai ales A, se detepte in tinerime acea aspirare

la ideal, fara de care nu se poate conduce nici

o data soarta unei tOri la 1naltimea ce i se


cuvine (aplause).

59.

Contra propunerii de revizuire a


ConstituOunii.
(edinia Camerei de la 16 Ianuarie 1883).
Introducerea istoria la acest volum cauta

A explice, cum partidul liberal sub ministerul


I. 13ittianu, In Mc s Inceaph. Era noug cu
vre o form sau reformA, de organizare temeinica, o Incepe cu sterile revizuire constitutionalli. In sesiunea legislativa din iatha
1882-1883 se fac cele trei lecturi, presoripe
de Constitutie ca o conditie prealabila pentru

convocarea *Adunitrilor revizioniste. La a

ioua lectura, in qedinta camerei de la 16


lanuarie 1883, autorul scrierii de feta tine
urmatorul discurs, care rezumk argumentele
principale in contra proiectatei revizuiri.

D-Ior, sper ca In starea, in care au ajuns desbaterile noastrp asgpra revizuirii sau nerevizuirii

164

Constitutiunii, voi avea aprobarea d-voastra,

claca m voi margini la o scurta i, pe cat voi


putea, clara expunere a motivelor, a argurnentelor cari, dupa convingerea mea, sunt hotari-toare in contra acestei revizuiri. Voi lasa dar
la o parte toate chestiile de alaturi: priviri retrotpective, comparari istorice sau comparari cu
tori indepartate, d. e. cu Egipetul i. alte asemenea tOri interesante, recriminari de partide, i
cu atat mai mult chestii personale, de i

fost amestecata in discutiune i persoana meat


in deosebi mi s'a facut nemeritata onoare de a mi

se cita numele cu ocazia articolului relativ la


delictele de presa. Nu voi releva Insa nici aceasta In cazul de fata. i onor. deputat, care
mi-a citat numele, d. Giani, ca i mine, facern parte ca advocati din procesul Inca pendent, la care d-sa a facut aluzie, i eu cred
nepotrivit a se aduce aci in diScutie o afacere, in care deputatill e i advocat, pana ce
afacerea este Inca pendenta inaintea justitiei.
Va s zica, toate aceste chestii de alaturi sit.

le lasam la o parte de argumente sa ne fie


vorb.a.

Argumentele aduse pana acum mi-au parut


a- ft acestea Fundamentul ConstitaVonalismului

este o: extragere, 0 reprezentatiune a torii prim.

165

cleputati si senafori, aa ca intruniti in Adu-

nari spre a legifera i spre a controla pe guvern 0, fie independenti i adevrata expresie
..a H. Pentru aceasta extragere se face operatia electorall. Cand ins in decursul unui
timp mai indelungat, de exemplu in cazul nostru in 17 ani, s'a vezut, i asupra acestui
punct toti au fost uniti, si revizioniti i nerevizioniti, ca reprezentatiunea Orel se schimba
le regula dupa schimbarea guvernului, asa in
cat nu este o reprezentatiune de control al guvernului, cat este mai mult o reprezentatiune
.guvernamentala

insa-i,

atunci sistemul con-

stitutional trebue sa fie intr'o parte a lui, in


-esenta lui, viciat i trebue cautat un remediu
la acest Mu.

Remediul nu se gasegte, zic cei mai multi,


cleat intr'o reforma a legii electorale, i daca
nu me inel, formula a fost data de d. Rosetti,
cl-sa cel putin, cu mai multa autoritate decat
.altii, a spus Orli, ca radacina reului este In
legea electorala, i atunci ati venit dvoastra i
ati cerut reforma legii electorale i, pentru aceasta, reforma Constitutiunii. Fara Indoiala, cu aceea ocazie trebuia sa artati in mod vag, fie
printr'un fel de conventiune, fie prin alte declarari
.i discursuri, in irul caror idei ye inchipuiti ca

166

are sa se faca acea reforma de viitoarele Corpuri


legiuitoare. Aratap rul, propuneti o indreptare

i justificati pang la un punct acea Indreptare.


In contra acestei micari revizioniste a argumentat antai intr'un mod foarte valabil, din care
ins, ye marturisesc, nu vd Ca resulta nerevizuirea
ca o consecinta deplin con vingetoare, d. Lahovari,

de sigur unul din cei mai erninenti parlamentari,


pe can Ii are tara aceasta i a carui autoritate,

poate suntern toti de aceasta parere, a crescut


in decursul desbaterilor intregei legislaturi a
acestei Camere prin neobosita d-sale activitate
prin talentul i curagiul neclintit, cu care i-a

indeplinit totdeauna mandatul de deputat. B.


Lahovari, in remarcabilul d-sale discurs de alaltA-

eri, cu atat mai remarcabil, cu cat era i mai


moderat, ne zicea : in adevr Camerile pang, acum toate erau guvernamentale, d-voastra ca sa.
stirpiti acest ru, voiti sa dati o mai mare intindere corpului electoral i faceti colegiile mai

nurneroase i printr'acest nurnr augmentat al


alegetorilor voiti s dati o mai mare independenta

alesului fata cu guvernul, Insa (i aci cred ca


nu fusese bine Inteles de d. Fleva) pentru ca
remediul ce 11 propuneti, sporirea numrului alegetorilor, s fie un remediu, ar trebul ca .
experienta trecutului sa ne 11 dovedit, cg , de i

167

in genere toate rezultatele electorale au fost


prea depedente de guvern, tau in parte colegiile

care erau i relativ mai numeroase, erau i


relativ mai putin guvernamentale cleat celelalte. Aici insa d. Lahovari, printr'o bine-venita

relevare statistica, v'a aratat, ca, de i toate


colegiile au fost slabe ca opozitie i inca s'au
slabit din an in an, totu rezultate constitutional
mai bune au dat acele co1egii, unde nurnrul
era rnai restrins, cel putin colegiele antai, i
din contra rezultatele cele mai rele In privinta
r6u1ui guvernamentalismului le-au dat colegiile

inai numeroase. Va sa zica, o reforma, In a


careia esenta sta numai sporirea numrului alegetorilor, dup6, experienta trecutului, nu este
un leac pentru independenta viitoarelor Camere.
La acest argument foarte valabil, mi-a parut

Ca d. Fleva nu a rspuns.
N. Fleva. Cer cuventul.
T. Maiorescu. Eu gasesc argumentul d-lui
Lahovari foarte valabil In contra modului de revizuire, de care vorbiti d-voastra, dar care va
fi de compete* Camerei viitoare; trebue sa marturisesc insa, ca nu il gasesc tot aa de valabil in contra insa ideei de revizuire In princip,
i nurnai aceasta este de compete* Carnerei
prezente. Daca, constatand o data 1.6111 cum 1-a

168

constatat d-sa, a avea convingerea ce o aveti


d-voastra, ca prin legea electorala se poate remedia la acest ru, atunci, impartaind precum
impartaesc idea d-lui Lahovari, ea un colegiu
electoral mai restrins tot O. la noi de o cam
data mai multa garantie de independenta guverna-

mentala de cat un colegiu foarte numeros, a


fi dea dreptul revizi onist ; a vota pentru revizuirea Constitutiei in princip i ar remanea
ca, la noile Camere de revizuire, eu sau altul
care ar fi ales cu aceea convingere, s cautari
a remedia la rul constatat printr'o restringere
a numrului votantilor din diferitele colegii, adica

printr'o sporire a censului.


Insa, d-lor, argumentele, pentru care cred ca
toata incercarea de a face o revizuire a Constitutiunii e zadarnica i e greita

sia tare i clara cum o intrebuintez

expre,

sunt de

alta natura i se pot reduce la urmatoarele


duo6:

Antai, experienta de 17 ani, de care vorbiti


d-voastra, nu probeaza nimic ; fiind-ca Constitu-

tia de la 1866 nu a lost inca experirnentata in


partile ei esenVale.

lor, toti suntem de parere, ca o Constitutie


apaza fundarnentele dreptului public inteun Stat.

Nu numai mecanismul de extragere al deputa-

169

Iilor i senatorilor va

coprins in Constitutie. Ba sunt multe Constitutii, cari nici nu pun


legea electorala ca parte integranta, a lor , i eu
unul cred, ca i d. Codrescu, cl. bine fac, daca
nu o pun. Esenta Constitutiunii este de a aeza
fundamentele de drepturi cetateneti generale i
de a indica principiile de organizare fundamentala
a Statului, intru cat sunt generale pentru respefi

ctarea i garantarea acestor drepturi a le cetaVanului, adica a liberttii.


Dar d-voastre in desbaterile de fata cum luati

Constitutia de ra 1866 ? Pare ca ar

fi

esenti-

all numai aratarea principiilor electorale 1 De ce,

cand vorbiti de experienta de 17 ani, nu ye puneti intrebarea: dar acele msuri mult mai esentiale, pe cari le-a prevozut Constitutia de la
1366 i cu a caror conlucrare i aplicare numai
se poate intelege opera de la 1866, acele msuri
au fost ele oare puse in lucrare pana acum, pentru a se vedea rezultatul lor 1 apoi sa judecati,

ce efect a avut legea electorala irnpreuna cu


intreaga Constitutie de la 1866?
Dna acest argument este numai un argument
dialectic, sau este din contra un argument foarte
valabil, in contra insu principiului revizuirii

propuse, aceasta o yeti judeca d-voastra Indata,


dad, ye voi reaminti acele principii puse inain-

170

te in ConstituVe, unde Constitutia cerea aplicarea lor 1 cari, in restimp de 17 ani, nu au fost

macar atinse in practica, necum sa fie puse in


lucrare.

D-lor, in art. 23, i incep cu acest articol


numai fiind-ca urmez in relevarea principiilor
inscrise in Constitutia noastra chiar irul articolelor, aa cum se afla inscris, in art. 23 al
acelei Constitutii de la 1866 se zice ala : Invatmintul este liber ; se vor infiinta treptat scoli
prirnare in toate comunele Romaniei , invatatura primara va fi obligatoare pentru toti tine-

rii Romani.
La 1866 aveam aproximativ 4,000 de comune
rurale in Romania i numai 2,000 de coli comunale.

Aceasta insemneaza, ca jumatatea trii era lipsit de putinta daca vorbim de sateni de a invata macar sa citeasca i sa scrie; aceasta insemneaza daca, instigati prinieo intrebare a d-lui Lahovari, examinam un detai statistic ca ignoranta

luata in expresia ei cea mai elementara, adica


ignoranta de a citi i scrie, era la noi aa de

mare Inca Inca la 1875, la recrutatia de la


1875, intre tinerii cari se aduc la armata i
cari sunt floarea tinerimii traneti, numai 6
procent tiau sa citeasca i sa scrie, 194 procent
a tinerimii traneti din Romania nu tiau nici

171

macar sa scrie i sa citeasca. Apoi daca dintre


t6ranii tineri de 21 de ani nu tiau 94 procent
sa citeasca i sa scrie, ye puteti inchipul care
este proportia, cand luam totalitatea, adica bdrbatii, femeile i copii din sate. ProprorVa poate este destul de trista pentru a se formula aa :
3 procent tiu sa scrie i sa, citeasca i 97

sunt analfabeti; aceasta era tot aa la 1866,


aceasta era aa la 1875, aceasta a rrnas tot
cam aa i la 1883.
Apoi, dad, Constitutia prescrie anume obligativitatea invdtamintului, daca prescrie ca in
fie-care comuna sa fie o scoala, cati ani voiti sa
dati, ca sa ldtim aceste coli din sat in sat in
poporul roman, aa incat litera i spiritul Constitutiunii in aceasta privinta sa devie o realitate ? i d-voastra mai ales, democratii, cari ati
venit in numele acestui popor i cari aveti un
jurnal, pe bandiera caruia std scris in fie-care zi :
nIumineaza-te i vei fi," ce ati facut pentru luminarea, i prin urmare pentru fiinta poporului de jos?

B. Iepurescu. Mai mult decat d-voastrA.


T. Maiorercu. Mai mult cleat or-cine voiti,
dar chestia tot remane intreagd : s'a indeplinit cerinta formala a Constitutiunii din 1866 ?

abstractiune facnd de ceea ce a facut sau nu


un partid sau altul.

172

V6 spuneam, ca la 1866, erau numai 2,000


de coli 1 peste 4,000 de sate; dupl, 17 ani
sunt numai 1,950 de coli, plus 82 In Dobrogea, la acela numer de sate. Ati fi crezut d-voa-

stra, ca este cu putinta ea, in invirtirile noastre politice 1 constitutionale, cea antai chestie

a unui Stat tinr, care ii d acum cultura sa


constitutionala 1 care este net5gaduit In aspirarile poporului, sa fie r6masa asta-zi in acela
stadiu inapoiat, in care a fost acum 17 ani ?
Ei bine, d-lor deputati, este un adev6r ce ii
recunoatem toti, chiar i onor. d. Jepurescu,

care tot intrerupe i care este de sigur foarte


competent i in materia aceasta (ilaritate).
B. Iepurescu. Tot atat ca i d-voastra.

T. Maiorescu. Ba chiar mai competent de


cat mine, daca vrea (mare ilaritate); dar i d-sa
i noi toti trebue s recunoatem adev6rul, ca
In privinta coalelor sateti nu s'a indeplinit de
loc cerinta Constitutiunii. Ins, d-lor, este oare indiferenta pentru materia ce ne preocupa, citirea
i scrierea claselor de jos? Dar biletul in urna
electorala cum 0, i-1 pue pranul? Dar macar
citirea candidatului, ce i se pune Inainte, cine

sa i-o faca? i nu vedeti ca Intr'o tara, unde


97 la suta din terani nu tiu sa citeasca, nu
se poate vorni de independenta votului, fiind-ca

173

il pot escarnota cei cari tiu sl citeascA? CAci


are aerul de a fi paradoxal, dar din nefericire
'este foarte adevgrat: este chiar mai bine ea in-

tr'un sat sg. nu tie nimeni sa citeasca i s.


scrie, de-cAt sg, tie numai doi, trei oameni.
InvAtAmintul sAtesc or

11

faci

general or

mai bine nu 11 faci, cad citirea i scrierea marginita numai la notarul, sau primarul, sau preceptorul dintr'o comung, ignorantg, este un mij-

loc de exploatare in contra celodalti, cad nu


posed ac.eastg, tiint foarte elementara, dar de
imensg importanla.

Prin urmare avern in sate oameni In mare


majoritate, despre a cgror cunotiinte de drepturi, de aplicarea politicei, or de independent%
de aleggtori.nici nu poate fi vorba, i avem 'In
sate cati-va oameni cad, tiind sa citeasca i sa
scrie, devin uor exploatatori, sunt fatal indui
a comite abuzuri, sunt esenVal destinati servI
de instrurnente pentru or-cine ar vol s exploateze o asernenea stare de lucruri.
Aceasta este situatia noastra in privinta
art. 23. din Constitutie In ceea ee privete
InvAtAroititul prin. sate, is d-voastrg. vorbiti de
experierita Constitutiunii de la 1866 ? Dar Con-

stitutia de la

1866 1.0 Inchipuia ea oare a-

tuna, and atepta 'Indreptarea colegiilor electo-

174

rale i punea i Ufl colegiu al IV, ca sa fle acolo ca s6mOnta democratia care sa se intinda
mai departe, ii inchipuia oare, a vor trece 17

ani, in care nici un guvern 0, nu lateasca cultura in acest colegiu al IV ? i voiti d-voasta
sa argrumentati asupra Constitutiunii, and o
prescrfere aa de importanta a ei, care nu cerereforma constitutional, ci o lucrare legislativa
normala a noastra a tutulor, nu s'a indeplinit?
Tree la un alt articol. In aceea Constitutie
de la 1866 se vorbete de trei puteri in Stat:
de puterea legislativa, de Duterea executiva, de
puterea judecatoreasa ; se pune puterea judecatoreasa ca a treia putere cu celel-alte dou pu-

teri, In art. 32, 35 V 36. 0 expresie constituVonala a acestui lucru este, ca atunci, cand se
nate vre un conflict Intre puterea legislativa
i cea executiva, pang, acolo incat d. e. sa se
dea minitri in judecata, conflict despre care
am avut exemplul dvoastra ca acuzatori i al
nostru ca acuzati, este chemata Curtea de casatie
inamovibila ca sa judece. Dar, d-lort daca magistratura este chemata dupa legile noastre a judeca
i pe or-ce functionar al Statului, flindca nu mai
avem consiliul de Stat, a judeca i listele elec-

torale in al doilea resort, etc., atunci este un


postulat al chiar principiului constitutional, ca

175

ea s fie pusa ca o putere independenta intre


puterea executiva i puterea legislativa.
Puterea judecatoreasca, intr'un mod sau in altul,
in mod electiv politic sau In mod de admisibilitate
i inamovibilitate, trebue neaparat sa. se faca independenta de arbritariul guvernului. Precum

ar fi absurd s vie ministrul s. numeasca dupa


simplul lui arbitriu deputati prin un decret in
Monitor, tot aa constitutional este absurd, este
un non sens, ca sa vie ministrul s numeasca
dupa simplul lui arbitriu, fara nici o alta ingradire legall, un membru la Curte sau la Tribunal i sag schimbe, cand va vol el (aplause).
Cand dar Constitutia de la 1866 pune ca
a treia putere in Stat puterea judecatoreasca, Inelege ca aceasta trebue sa fie independenta de pu-

terea legislativa i de puterea executiva, in or-ce


fel ar fi, caci aici nu vorbesc in spirit de partid,

Ei bine, la 1866 am avut o curte de casatie inamovibila ; s'a intins inamovibilitatea sau

oce alt mod de independenta a magistraturei


cle atunci mai departe ? Nu 1 Suntem in anul
1883 absolut In acela stadiu, in care eram cu
17 ani in 'Irma, i mai vorbiti d4 experienta
Constitutiunii de la 18661
D-lor, auzearn pe d. Ionescu, pe d. Blaremberg,

pe d. Lahovari, aratand cu drept cuvent i stig

176

matizand precum stigmatizatI toti nepartinitorii


abuzurile ce le fac guvernele in alegeri. i d..
Ionescu cerea ca un paliativ, ca un remedin, ca
guvernul O. nu le mai faca ; cacilegea electorala.
ar fi bunal daca ar respecta-o guvernele in libertatea ei. Eu cred, c aceste observari au o redac-

tie greita. Nu degeaba se vorbete in Constitutie de puterile Statului, de puterea executivA,.


de puterea legislativa i de puterea juclecatoreascO ;.

nimeni nu vorbete de sleibiciunea Statului, deslbiciunea legiuitoare, slabiciunea judecatorea-

sea. Toate organisnile unui Stat au putere i


trebue sa aiba putere, i limitarea unei puteri
organice a Statului nu se poate gas1 cleat in
alta putere organica, dar nici:odata In slabiciun&

sau in abnegatiunea proprie. Acela care are oputere In sine, trebue sa o exercite prin natura
lucrurilor, i or-ce mAsura ati lua dv. ca sa faceti

independenti pe alegetori in contra puterii guvernului, daca alegetorii sunt slabi, guvernul pu--

ternic va gI totdeauna mijloace de a avea oInriurire hotaritoare asupra lor. 0 cu deprin...


derile noastre, cu cultura noastra crescenda, se
vor rafina mijloacele ; batele vor disparea 1 este .
probabil ca au i disparut ; inriuririle de cari.
spunea d. Ionescu ca au mers pan acolo, incat.
i iubirea de parinte i de copil s'au exploatatfr,

177

in sensul influentei alegtorilor, vor dispArea ;


ordinile directe date cAtre prefecti pentru candi
datii oficiali vor disparea ; dar rul va r6rnane
totdeauna : slAbiciunea alegetorului. i dac alegaorii vor fi in majoritate slabi, fricoi, ascultAnd

dupa autoritatea altora i nu dupa a lor proprie,


dacl alegetorii nu vor fi ei independenti, de geaba
vom lua msuri, cAci guvernul va gAsl totdeauna mijloacele de a exercita ingerenta sa neconstitutionall Inaintea unui alegetor. Nu yeti putea
nici-o-datA s gAsiti un guvern de oare-care duratA
i tArie, care sl alb& abnegatia de a zice : puterea

o am, cu uti cuvInt optit alegtorilor imi pot


asigura majoritatea in alegeri i prin urmare
existenta mea ca guvern Insa n'am sa optesc
acest cuvint. Asemenea abnegatiuni voluntare
sunt cerinte ale catechismului bisericesc, dar nu
sunt baze politice, unde numai puterea limiteazA

puterea in marginile legilor. Cine ca alegtor


este deprins s. asculte de vorba prefectului,
acela va asculta sub toate legile electorale, i
aid va fi rul.
Dad, este aa, dacA, cel putin vom recunoate

toti, ca ar fi bine, ca alegetorii sa fie cetAteni


independenti, cu parerea lor proprie, i nu cu
pArerea dictatA de prefect, apoi atunci, d-lor,
acele msuri din Constitutia de la 1866, care
566,so

12

178

prin natura lor tindeau a intari pe

a1eg6tori,
acelea erau cele importante pentru ins operatia electorala. Era important sa tie alegetorul, ca nu atirna. averea i onoarea lui,

intru cat ea ajunge vre-o-data a fi supusa, judecatorilor, de la arbitriul guvernului. Care este ale-

gotorul care st indiferent, and tie ca tribunalul i curtea atirna de la ministrul justitiei
i cand Ii inchipuete, poate pe nedrept, c i
catigul sau pierderea lui atirna de la aderenta
sau neaderenta sa la vointa puterii executive ?

Apoi daca aceasta este aa, ce Wept* d-v.


de la o reforma a mecanismului electoral? Ce
putem atepta noi de la o reforma, dupa care
vor fi inteun colegiu 700 alegetori i nu 70,
cand am lasat in parasire acea idee fundamentala, care asupra acestor 700 sau 70 alegetori
ar fi avut inriurirea, de a-i face mai independenti

in cercul vieii lor private i publice? D-lor, alegaorul Ii exercita misiunea lui cea insemnata
cad pentru el voiti sa faceti reforma constitutionala
1i exercita chemarea aceasta
printr'un act, claca 1mi permiteti expresia:
brutal, mecanic, el depune numai un vot, o

hartie inteo urna. Dupa legea noastra, el are


sa fad, in timpuri normale la 4 ani o-data
acest act, alegend deputati sau senatori i tot

179

la 4 ani o-data consilieri comunali, i aci s'a


incheiat cu activitatea lui in mecanismul formal
al vietii constitutionale. Il chemi tu, Stat, cu
forma constitutionala sail MA actul de a depune unul sau mai multe nume la 4 ani o-data,
apoi cum de te interesezi de el numai la 4 ani
o-data? i nu te intrebi: Constitutia aceasta
nu a prevezut ceva, ca el sa fie educat in moravurile sale politice de cetatean al Statului modern in timpul celor de patru ori 365 de zile,
cari se petrec pana sa ajunga el o-data ca sa

depue votul acela ? Nu ce face alegaorul la


4 ani odata, e chestia cea importanta ; cad
ceea-ce face cetateanul la 4 ani odata, va atirna in parte esentiall de ceea-ce Statul a facut pentru el in tot timpul acelor patru ani,
i mai nainte in tot timpul creterii pana a
ajuns cetateanul la majoritate; i and intr'un
Stat in vreme de 17 ani, de cand se declara
prin o Constitutie libera, a a eit de sub
servilismul oriental, nu s'a facut inca independenta magistraturei de puterea executiva, de
geaba reforma a or-ce legi electorale: nu putem
avea alegtori independenti, cad le e teamtt
pentru averea lor, care atirna in parte de puterea executiva.
Dar nu se incheie aid desvoltarea prirnului

180

argument in contra revizuirii. Aceea Constitu-

tie de la 1866 prescrie in art. 132, al. 5 : se


vor face legi in cel mai scurt timp" (aa se zice
acolo, dar lunga experienta avem cu 17 ani de
Constitutie !) se vor face legi in cel mai scurf,

timp" (mai scurt dent in 17 ani), legi asupra


conditiilor de admisibilitate i inaintare in toate
functiile administratiunii publice. Ce insemneaza
aceasta ? V plangeti, ca in colegiile, unde sunt.

alegtori putini, este o alegere de familie,

aleii trebue sa indeplineasca promisiunile date


alegotorilor i de aici coruptiunea.
Apoi nu simtim cu totii, d-lor, ca daca putinta.
de actiune a ministrilor ar fi ingradita de lege,
atunci putinta de inriurire a deputatilor ar fi in
aceea proportie ingradita, i putinta de aducerea la indeplinire a promisiunilor date alegtorilor
ar fi ingradita, adica coruptiunea ar fi ingradita ?
Cand s'ar fl putut In imprejurarile noastre sa.

se fan o lege, prin care sa se reguleze intr'un


mod formal toate numirile i inaintrile administratiunii in limitele legilor, i numirile prefectilor, 1 ale sub-prefectilor, 1 ale casierilor
etc., intelegeti toti, ca aceasta ar fi fost o pivtiza
legala in contra unei prea mari latitudini de influ-

ent& sau de coruptiune, 1 ca prin aceasta, In


aceea proportie s'ar fi intarit independenta ale-

181

getorilor, a deputatilor, i a ministrului. Aceasta

nu s'a facut In timp de 17 ani, r6mane O. se


faca de acum inainte, i tfebue dar sa ateptam
de acum Inainte rezultatul unor asemenea prescrieri legale asupra moravurilor politice.

Tot in articolul acela, la al. 3, se vorbete


despre msurile cele mai nemerite pentru a
stavill abuzul cumulului", nu uzul, ci abuzul,
cum zice Constitutia.
Evident, dad, lai in liberul arbitru al guver-

nului, ca sa invredniceasca pe cine voete cu


una, cu doua, cu trei, cu patru functii salariate,
daca, deschizi guvernului fara restrictie intrebu-

intarea personala a budgetului Statului, odata


ce el este specificat prin votul D. voastr, apoi
te miri, ca in aceea proportie ai deschis guvernului Inrlurirea, ca In aceea proportie ai facut
pe oameni sa fie supui la tentatiuni i tot
.o.data, ai isbit esenta independentei constitu-

tionale ?

Tot In acel articol se zice, la al. 1, di se va


face In cel mai scurt timp legea ,, descentralizarii
administrative". Greu este, dar Constitutia a

avut in vedere i aceasta. Eu nu discut, daca


bine sau ru a facut Constitutia cand a prevzut aceasta, dar este evident, a In sensul
..i

spiritul ei, prin descentralizarea administrativa,

182

d. e.

prin darea unei mai mari independente

cornunei 1 districtului, a vrut sa, mArgineasca


in aceea proportie puterea guvernului central
i putinta lui de influentA electoralA.
Apoi, d-lor, nici macar legea comunalA de la
1866 pang, astAzi n'a fAcut in aplicarea ei un

pas mai nainte. Nu mai departe cleat trei luni


i nici trei luni nu sunt, de cand ati votat ce?
o lege pe care ai numit-o provizorie, deocamdata, trei articole de lege electorala comunall
ati votat, pentru a repune in vigoare legea de
la 1864. Va sa, zicA, in decurs de 17 ani nu
s'a reformat anca, comuna romanA, adica, nu s'a

luat msuri de a. ingradi prin lege inriurir ea


guvernului asupra acelor comune.
Intelegeti, d-lor, ca, in aceasta ordine de idei

a putea s duc discutia mult mai departe,


dar este de prisos. Rezum dar acest antai argument in contra revizuirii i zic : esenta Constitutiunii noastre privelte drepturile, datoriile i
independenta, cetatenilor. Cea dintai chestie important inteun Stat modern este lAtirea culturei Jn toate clasele, i fiind-ca, suntern, cum ziceti, un Stat democratic i fiind-cl vointa natiunii este isvorul tutulor put erilor publice, este cr
datorie elementarA, ca aceasta vointA sa fie pe
cat se poate de luminata in fie-care cetAtean al

183

Statului. De aceea Constitutia de la 1866 prescrie invatrnintul public, general 1 obligator ;


ins aceasta prescriere nu s'a pus in aplicare in
cursul celor 17 ani de 'Dana acum i In materia
invatamintului rural nu s'a facut nici un pas mai
departe de ceea ce era la 1866.
A doua cerinta a Statului liberal modern este
independenta rnagistraturei de puterea executiva,
care independenta, garantand averea i onoarea
cetateanului liber, da acestuia simtimintul ca
este 1 el independent de puterea executiva, i
aceasta cerinta este un principiu al Constitu-

tiunii din 1866. Dar nici in acest sens nu am


facut un pas mai departe din ceea ce eram la
1866, ast-fel incat i prescrierea constitutionall
in aceasta privinta a r6mas o litera moarta.
Constitutia zice al treilea : nu pot lsa la arbitriul minitrilor, dad, este sa avem Stat Constitutional, numirea 1 inaintarea in toate func-

tiunile administrative; voesc o lege; insa nici


in privinta aceasta nu s'a realizat nimic pang
astazi.

Al patrulea: nu pot lasa tentatia prea mare


a curnulului ; trebue o lege, prin care sa se strpeasca abusul. Nu s'a facut nimic nici in aceasta
privinta.
Al cincelea : nu pot lasa concentrare prea

184

mare in mainele guvernului, i de aceea voesc


descentralizarea administrativa.

Nu s'a %cut nimic nici Intru efectiva punere


in luerare a acestei cerinti Constitutionale.
D-lor, or m inel cu desavirire asupra ceea-ce

se numete rationament omenesc, or aeesta este


un argument tare in contra revizuirii, argument

pe care 1.1 formulez aa : vorbiti de experieqa


Constitutiunii de la 1866, ins nu ati experimentat Inca Constitutia de la 1866, fiind-ca, aceasta Constitutie coprinde dispozitii esentiale
mult mai importante cleat tot mecanismul electoral, earl dispozitii Insa au r6mas cu totul in
pardsire. Prin urmare, ce sa revizuiti Constitu-

tia ? Facetio mai antai sa traiasca. Inainte de


a o reforma, trebue sa o formati.
Fae o casa, ii pun un fundament cu ciment,
Ii termin zidaria, o Invlesc In parte cu tinichea,

dar nu pun Inca uile, nu pun ferestrele i las


o parte din Invlitoare fart, tinichea, i cand vine
iarna i sufla vOntul furtunelor, simt ea mi-este
frig In casa i petrunde ploaia i zapada. Atunci

m6 due i mo plang la architect gi II provoc s.


schimbe fundamentul casei !

Dar bine, d-le, Imi respunde architectul, d-ta


nu ai facut uile, nu ai pus ferestrele, nu ai terminat acoperiul i te miri ca te patrunde fri-

185

gul 1 umezeala ? Oare eti d-ta om cu rninte ?


Pune mai entAi uile, pune giamurile i terming, acoperipl, i numai dupe, ce vei face toate

acestea i vei vedea a tot iti e frig, atunci apuclte i schimbl fundamentul (aplause).
Aa 1 d-voastre.. . . pardon d-lor, adicA nu
numai d-voastrA, cezi mi-e teama de d. Iepurescu (ilaritate) ; dud zic d-voastra,, o fac numai
in forme, oratorie, ffind-cl d-voastrA ye vorbesc;
dar se intelege CA me gandesc la noi toti. SA
zic dar mai bine: ay. i noi ; nu am fecut inca
un pas inainte, nici in instructie, nici in justitie,
nici in admisibilitate, nici in descentralizare, nici
in contra cumulului, i ne plangem de ce ? Apoi
tocmai de acea stare rea a populatiunii noastre
constitutionalmente vorbind, pe care tocmai aceste mesuri deosebite erau chemate a o indrepta.
De nu me inel in impresia momentului de
fate,, atunci sunt ati-va din d-voastre, cari acum
se afl impreuna cu mine in aceaste, ordine de
idei.

Dac este aa, dace, recunoateti aci adeverata


cauza a slabiciunii alegetorilor, atunci trebue se.
recunoateti, CA i cu intinderea colegiilor elec-

torale i fail aceaste, intindere nu se va face


nici bine nici reu.
Mie in esenta propunerea, ye rnerturisesc acea-

186

sta ca conservator, imi este foarte indiferenta,


cad stint intim convins, ca. rezaltatul acestei reform va fi absolut acelq, care se vede i acurn.
Tot asemenea ins sunt intim convins, ca, dad,
acele principii constitutionale se puneau in lucrare,
li legea electorala de astazi ar fi dat rezultate
mai bune. Cad daca ati zice alt-fel, daca ati zice
ca nu ar fi avut acele legi constitutionale nici un
efect fundamental pentru cettenii Romani, atunci
ar trebul sa ye inscriti in contra intregului mers
de cultura al Statului liberal modern. Nu avern

aka formula in viala Europei moderne pentru


a sustine progresul popoarelor, aecat invatatura
publica i obligatorie, magistratura independenta
i elementele de descentralizare.
Ei bine, Incercati-le antai pe acestea, i pe

urma ganditiv la revizuire.


Curn vedeti, d-lor, nu este. aici vorba de partid. Nu acuz pe nimeni, de ce nu s'a facut mai
mult pentru realizarea Constitutiunii din 18667

sau trebue sa ne acuzam cu tovi unii pe altii.


In mare parte imprejurarile nu ne-au lsat inca
timpul, cad nu toate se pot face de o data. Dar
pentru aceasta argumentul nu este intru nimic
Slabit. Caci tocmai find-ca imprejurarile pana
acurn nu ne-au permis Inca a face cea-ce trebue

O. facem odata, este de datoria noastra sa ne

187

luam de acum inainte timpul pentru aceste fapte,

timp de alti 17 ani sau poate i mai mult, i


numai dupa acele fapte indeplinite sa judecAm
opera constitutionala, din 1866.
D-lor, daca acest prim argument v'a parut c
are oare-care valoare, atunci aceasta me incuragiaza ca ye aduc un al doilea argument in con-

tra revizuirii, care in apretierea mea este tot


aa de tare, de i imi vine mai greu de a-I exprim a cu claritate.

D-lor, eu nu exagerez aplicabilitatea criticei


argumentului celui dintai. Ceea-ce am zis, cred
ca este aprobat de multi dintre d-voastra, in intelesul, ca fara indoiala acele principii constitutionale trebuiau sa fie puse in lucrare i ca numai dupa aceasta erarn in drept sa judecam Cons-

titutia de la 1866. Dar d-voastra imi puteti


zice : daca In .sensul d-tale este indiferenta reforma aceasta ca 1 starea cea veche a legii electorale, atunci critica d-tale insemneaza numai
ca revizuirea este de prisos, cu alte cuvinte, ca
problema organizarii proprie a Statului Roman
remane intreaga inainte ca i pe urmA.
De aceea, d-lor, dupa ce am terminat cu argurnentul intai, ai vrea sa exprim acum convictia mea, ca nu numai este de prisos reforma
constitutionala ce o propuneti, dar ca intreaga

188

rnicare de reforma, abstractie facOnd de coprinsul ideilor de reformare, este rea.


D-lor, ceea-ce numim noi viata noastra poli-

tica se concentreaza in capetele a unui ir de


locuitori din Romania. Cinci milioane vom fi cu
totii ;

este probabil. Intro lucrarile care de 17

ani asernenea nu le-am facut, este 1. statistica.


Dar aceasta cel putin nu este prevzut in Constitutiune (ilaritate). Dar sa zicem ca vom fi cinci

milioane. Nu tim nici macar cati suntem in


Capitala.

Intre aceste cinci milioane de locuitori, dupa


calculul care se face, cam cinci indivizi la un

cap de familie, ar fi un milion de barbati, i


intre aceltia, cu analfabetismul populatiunilor
rurale, de care ye vorbim, nu reman de cat cel
mult 150 200 de mii in total de indivizi cari
intr in actiune politica : acetia voteaza, aleg
i cati-va din ei se .1 intereseaza. Nu este uor

de a produce un curent de idei in aceti oa:


meni. Cu cat starea de cultura este mai inapoiata, cu atata mijloacele de actiune pentru a
detepta curentul de opiniune publica sunt mai
restrinse.
Acum v intreb : dac opiniunea publica, acea regina, de care d. Ionescu ne facea eri o descriere aa
de poetica, daca opiniunea publica se produce, este

189

cu put* a produce mai multe curente de idei in


acelas timp? Nici o data. Adevrata opiniune publica, in sensul politic al unei actiuni in mase,
este aceea, in care toate simturile politice ale
cetateanului sunt concentrate asupra unei singure
ordine de idei. Dupa cum se zice, ca in om o
pasiune puternica exclude pe toate celelalta,
aa in opinia publica un curent insemnat exclude telelalte gandiri politice. La noi a fost
un curent puternic al opiniunii publice cand s'a

facut unirea, a fost un curent cand s'a Mut


resbelul, a fost de asemenea un curent in chestia Evreilor. Toti ne aclucem aminte, i a trebuit
sa simtim atunci deosebirea ce este intre opinia publica in adevr pusa in micare, i intro
interesul mic ce-1 au discutiile politice ordinare,
de toate zilele. Curentul opiniunii publice deteapta oare-cum micarea sufleteasca in corpul
politic al unei natiuni, i depinde de arta, de
dibacia guvernantilor de a-I sirntl, de a-1 detepta

unde este prea lanced, de a-1 urma unde este


puternic. i aci trebue sa o recunose, caci ar fi
o nedreptate, a lipsi de la datoria mea de om
neprtinitor de nu a recunoate-o, ca in presimtirea curentului opiniunii publice, la noi ca i aiurea,
partitul liberalilor inaintati Isi are meritul i

puterea sa. Acum se naste objectia. Data tu,

190

partid liberal, eti chemat a merge cu curentul


opiniunii publice, 0 chiar a-I detepta adese-ori,
daca pentru tine micarea populara este adeveratul

element firesc de valoare 0 de putere, atunci


tu, guvern luminat, voi reprezentanti luminati
ai acestui partid, ce curent de opinie publica
deteptati in tara cu aceasta reforma ? Caci dou,

trei sau mai multe curente in acela timp nu


se pot detepta. Este o idee sanatoasa, o simVre
ce va insuf1et1 intreg corpul politic al terii cu

miFarea revizionista? Eu o contestez aceasta


din cea mai adanca convingere.

Ajunseseram noi in timpul din 'Irma inteo


stare politica linitit, intr'o stare, dupa parerea

mea, mult mai buna decat mai nainte. Eu


trebue sti recunosc, i in aceasta recunoatere

poate me deosebesc de multi conservatori 0


poate tocmai aici este adevarata caus a diferentei

intre cati-va din noi i cati-va din cei lalti par-

tizani ai notri ; eu trebue sa recunosc, a de


cati-va ani incoace s'a Mut in Romania un
progres politic de o capitala insemnatate, carea Inaltat Statul nostru la valoarea unui Stat de
politica europeana, cu care, in proportiunile sale
Cele mid, va veni sa compteze Europa, intr'un
sens sau intr'altul (aplause). Acest fapt este.. ca

pe cand inainte se credea ca in viata noastra

191

constitutional& avem oameni conservatori sau


de ordine, i oameni, dad nu de desordine, nu
ar fi drept s aplicam acest cuvint la toti, dar
oameni cu un temperament sau, dac imi iertati cuvintul familiar, cu nite apucaturi de ace:
lea Inca nu erai sigur, dad nu vor duce i la turburare, dupl cum puteau duce i la ceva mai bun.

0 voce. Depinde.
T. Maiorescu. Depinde, tocmai oamenii, cari

In privinta idealului lor de Stat nu erau Inca


foarte clar manifestati in viata publica, aa

incat credeau unii din noi, din greeala poate,


dar credeau, ca In aceea desvoltare de activitate
1 de principii puteau sa ajunga mai tii ? i la
republica, precum ar fi putut sa ajunga i la monarchie ; puteau sa ajunga i la votul universal,
precum ajung la recunomterea, pentru moment,
a censului ; puteau sa ajunga la consolidarea unei

stari de lucruri, precum puteau sa ajunga i la


resturnarea ei zic dar, pe cand erau mai inainte dou feluri de oameni despartiti printr'un abis :
astazi s'a dovedit, ca avem in amOndou partile
partide constitutionale regulate, recunosdnd unul
i acela scut constitutional monarchic, precum

Ii avem. Fie ca au fost imprejurarile, fie ca a


fost prudenta d-voastre, fie ca a fost in mare
parte meritul condudtorului d-voastre In guvern :

192

este un fapt netgatuit i foarte imbucurator, a


un Stat mic ca al nostru, intercalat Intro dou6
monarchii, dintre cari una absolutista, a avut
fericirea de a-i vedea monarchia, fara de care
acest Stat mic nu-i poate conduce cu siguranla destinele sale in lupta de interese a le Orientului, de ali vedea zic monarchia consolidatd.
Nu consolidata, d lor, numai prin noi conservatorii ; fiind-ca despre noi nu era indoiala ca suntem monarchici ; dar consolidata de aceia, asupra carora era indoiala, daca sunt monarchici,
esential consolidata prin recunoaterea, ca tot ce
este astazi In actiune politica la noi, este monarchic i dinastic. Acest fapt, aceasta valoare
trebue sa fie pe deplin recunoscuta de conservatort mai ales. Daca 1mi ertati o mica paranteza :
nu Inteleg, eu conservator, de ce tonul opozitiunii conservatoare nu s'a Imblanzit pretutindeni
din zioa proclamarii Regatului ? (Aplause). Aid

este chestie de princip 1 nu este chestie de


persoane. In princip Insa este indiferent, daca
este Bratianu sau Catargiu pe acele banci; impor-

tant este numai, ca idea s se pastreze, i daca.


este pastrata i de d. Bratianu, cu atat mai bine

pentru tara Intreaga. Va sa zica, acest lucrui


este cafigat, i nirneni nu-1 poate contesta in
valoarea lui. Avem un termometru sigur al re-

193

cunoaterii lui chiar in Europa Occidentall, i acest


termometru este creditul crescend al Statului Roman pe pietele Europei. Ar fi imposibil, ca renta

Romana cu 5 procent sa stea la 91, 92, i chiar


deasupra, adica mai sus decat era acum 7 ani
sau chiar 2 ani, daca n'ar fi in toate statele Europene apusane increderea, ca in Statul Roman
cu guvernul ast-fel cum este i cu partidele ast-fel
cum exist, este siguranta i ordine (aplause).
Aceasta misiune este dar Indeplinit, acest lucru e fAcut, marea valoare a partidului liberal, de
care ne vorbea d. Fleva ieri cu atata foc, este dove-

dit, aveti un trecut cat voiti de glorios, ati facut independenta, finantele, Regalitatea foarte
bine. Ei, dar acum ? Acurn mai departe ?
Sunt mai ales doi ani de zile, in rarele momente, in care indrAsnesc a ye vorbi (poate am
vorbit numai de 4 ori in 4 ani), cand mi-am permis s relevez un anume punct In discutia asupra adresei la Tron, i poate cA nu sunt lipsit
de modestie, dna apelez chiar la memoria unora
din d-voastra in privinta aceasta. Mi-am permis
sa va Intreb : ei, d-lor, care ye este programa
de lucrAri?

Acum 5 ani era resboi, acum 4 ani resboi,


acum 3 ani tractatul de la Berlin; dar acum 2
ani ce mai era ? Mesagiul ne zicea : ffind-ca am
5668o

13

394

ajuns la inplinirea dorintelor divanului ad hoc, a

venit acum era de munca. A venit ? Eu m'am


gandit indata la acele cerinte ale Constitutiunii de
la 1866 ; a venit dar In fine acea epoca de mnnca?
Foarte bine !Ei, dar rezultatul? Nu s'a Mcut nirnic.
V6 Intreb acum : nu este aici propriul i salu .
tarul curent al .opiniunii publice, care ar trebul
deteptat, lasand in linia a doua pe or-care altul ?
cad, d-lor, idei, idei ! E vorba de idei practice,
de idei speciale ale organizarii noastre, aa, cum
sunt prev6zute, dar Inca neatinse, in Constitutia

noastra i in realitatea or-carui Stat civilizat al


Europei. Tdeile acestea, In justitie, in instructie,
in administratie, alteptam sa veclem, cum d-voastit floarea liberalismului, oameni cu cunotinte,

cu iubire de tan, le puneti III practid, dacti nu


aveti ergofobie. i in privinta unor asemenea idei

puterea la guvern a d-lui Bratianu i conducerea asigurata pentru cat-va timp in viitor este
un lucru foarte important. Ctici mai rea este o
reforma pe jumatate, de cat nici o reforma ; mai
bine e a nu pune maim pe o cliestie fundamentald de loc, deck sa pui mana i sa faci cate-va
incercari numai, care sa le vezi isbite, ruinate,
fals interpretate, fiind-ca nu ai fost inteles sau
nu ai tiut sa te faci inteles, fiind-ca nu ti-s venit
Inca timpul. Am patit-o aceasta- i o tiu acum.

195

Este dar foarte important sa fie o conducere


sigura pentru viitor, prin asigurarea majoritatii
unui prim-ministru. Aveti pe acea banca ministe-

riall apte resorturi. . .


Gr. Eliad. Numai unul e.
T. Maiorescu. Dar trebue sa fie apte, i nici
dintr'o parte nu vedem vre-o organizare, afara
de finante. Nu vorbesc de ministerul de r6zboi,
fiind-ca nu m6 pricep du loc.
Va sa zicat tocmai in acest moment, in aceastd
faza a politicei romane, cand ajunsesem aproape

cu toti a recunoate ca multe terneri au disparut, cand se mai imblanzise lupta de partide,
cand se vorbea de moderatie i impacare ; tocmai in acest moment, chemat a face ceva in
realitate, in realitatea practica pentru organizarea
Statului, a duce curentul opiniunii publice, precum sunteti in stare a-1 duce, spre formarea in-

stitutiilor fundamentale ale Statului in justitie,


in coli, in administratie ; a conduce acest curent,
care nu se poate detepta prea des i nu se deteapta nici odata in multe sensuri, ci se absoarbe

intr'un singur sens : tocmai in acest moment,


solemn i el in felul lui,. . . ne veniti cu formula
goala a unui mechanism electoral, dupd care sa
nu fie 4 colegii, ci trei, i in colegiul I-iu sd nu
mai fie 70 de alegtoori, ci 700.

196

Iertati-me sa o spun, d-lor, Ara sfiala: aceasta

este o adeverata calamitate pentru progresul


real al Statului Roman!
Si apoi numai o sa vedem de acum inainte
micarea cea nesanatoasa prin chiar goliciunea
ei latindu-se peste toata tara, formule vage,
abstractiuni nemistuite, teorii constitutionale din
ri straine de firea noastra, citate de prin carti
reu studiate, amintirea cuvintelor lordului cutare
i ale lordului cutare i ale lordului cutare, ale
ilustrului Gambeta cu scrutinul de liste, i ale

numai tiu caror altor ilustrit4i, nomoluri de


cuvinte fAr nici un miez, baici umflate cu aer
gol o adevrata epidemic a frazeologiei.
Voiti o dovada ? Nu voi numi pe nimeni. Dar
cornparati spectacolul din Camera i ginditi-v6
uncle vor ajunge lucrurile la alegerile din toata
t ara. Oameni, cari, cand vine o lege practica in

discutia Carnerei, nu tiu sa ne dea o singura


idee de valoare, se gasese ad gata cu ideile
d-lor constitutionale, propun amendamente la re-

vizuire care de care mai grave i mai incizive,


litere negre pe hartie alba, asupra echilibrului
puterilor, asupra adeveratei expresiuni a poporului, asupra drepturilor imprescriptibile ale
omului, i celelalte, i celelalte.

197

B. iepurescu. Toata lumea este proasta, numai d-ta eti detept.


Voci. Tacere.
T. Maiorescu. Apoi, d-lor, nici aceasta epoca
de copilarie constitutionala n'am trecut-o Inca?

N'am eit Inca din fazele prunciei constitutionale, din frazeologia goala? Credeti d-voastra, ca
prin schimbari mecanice de colegii electorale se
va aduce cel mai mic progres in o tail ca a noa-

stra? Daca ati constatat, ca toate guvernele pot


sa aiba majoritate, daca a avut-o 1 o are i al
d-voastra, daca situatia este astazi In mana
d-voastra, atunci misiunea proprie a unui cap
experimentat, inteligent, conducaor al partidului
liberal trebue sa fie de a aduce toata tinerimea

carl asculta, la munca intelectuala a organizarii practice, iar nu de a o chema la declaratiuni

constitutionale; caci aceasta este o pierdere a


capitalului intelectual al generatiunii de astazi,
i ne aduce prin goliciunea abstractiilor Inapoi
la nite timpuri, cari ar fi fost bine sa fi trecut
pentru totdeauna In tara aceasta.
D-lor, titi care este unul din relele principale

In capul tinerimii noastre, In capul poate al


celor mai multi din noi, i. in al meu i in al
altora? Este ca ne-am facut studiile i am primit elementele de cultura In strainatate. Multi

-198

vorbesc despre un asemenea rOu ; dar sa exaininam o data. mai strins, unde este aclevrata

esenta al lui? Pentru ce nu vine un Stat ca


Germania d. e. s zica, poate din economie
budgetara are Austria universitati, sa, nu mai
fac universitati la mine In tar, ci sg, trimet tine-

rimea in Austria i O. se foloseasca acolo de


institutele de cultura, intretinute cu cheltuiala
altuia? Pentru ce nu se poate una ca aceasta
in cultura moderna? Unii rOspund intr'un mod
mai popular 0 nu bine cugetat la noi, a tinerimea prin aceasta i.ar pierde iubirea de tali.
Eu nu cred, ea ar fi tocmai acesta rezultatul, i
nu cred, c. ar fi aici ceva de temut. Omul nu
este un animal nerational; o concluzie logica
elementara trebue sa se admita In fie-care cap,
mai ales in fiecare cap de student. Daca dar
studentul nostru vede in Franta cum Francezul
10 iubete tara /ui, daca vede In Germania cum
Germanul ii iubete Germania /ui, negreit n'o

sa se intoarca el in Romania, ca s iubeasca


pe Franta i pe Germania, ci va veni la concluzia elementara, : s iubesc i eu tam mea
precum Francezii iubesc Franta, precum Germanii iubesc Germania. Va s. zica iubirea de patrie, acest sentiment fundamental, nu se strica:
mai toti ati eit din universittile straine i nu

199

se poate zice, ca ati eit fart iubire de tara


noastra. Dar unde este adeveratul reu? Mai as-

cuns este, este ceva mai fin, dar cu atat mai


periculos este, ca ne deprindem cu nite formula

de cultura, care sunt esentiale atmosferei am,


biante a terei unde am studiat, dar care sunt
adese-ori cu totul nepotrivite in aplicare cu starea actuala, i une-ori cu chiar natura poporului Roman. Sunt convins, c primul ministru si
fie-care ministru ea i mine, d-lor, a facut in
nauntrul lor un fel de proces sufletesc, pe care
1-a nurni proces de imparnentenire intelectuall
a germenelor de cultura din Franta sau din Ger-

mania. In aceasta transformare pentru impamentenire sta o parte a puterii or-carui om de


Stat. In aceasta noua gandire, in aceasta renatere a ideilor, multe se schimba ; unele se
mai intaresc, altele se slabesc, unele se alunga ca
utopii, altele se largesc prin elernentul teluric al
patriei, toate se transforma in momentul de a fi
adaptate i insufletite pentru trebuintele reale ale
poporului Roman.

Va sa zica intr'un Stat, in care din nenorotire avem mare rnajoritate a tinerimii culte venal de la universitati straine, din care i asta-zi inca universitatea Parisului singura numera
mai multi studenti Romani de cat amendoue

200

universitatile noastre indigene, intr'un asemenea

Stat cultura tinerimii are trebuinta de Impamentenire practica, adica de studiarea reala i
de primirea elementului teluric al romanismului
propriu. Ei bine, in'aceasta stare de lucruri vine
partidul liberal, cel cu lumineazei-te i vei fi,
voqte i vei putea, vibe i in loc sa intareasca

elementul pamentean, adica realitatea trebuintelor StatuluI Roman, dand tinerimii adevrata
coala de buna politica, Ii da numai o formula

goala de constitutionalism abstract, care o sa


fie numai o noul aruncare In abstractiile Statelor straine,

in carp

straine, in atmosfera

straina, in regiunile departate ale Frantei, ale


Engliterei, ba chiar ale Egiptului (ilaritate).

i pentru aceasta goliciune formala sa pierdem noi ocazia de fertilizarea, de inrodirea intoligentelor tinerimii romane cu patriotica munca
a organizarii Statului?
Cum voiti, ca un om, care irnpartaete acest

mod de a cugeta, sa lie alaturea cu d-voastra


pentru revizuirea legii electorale sau or-carui
alt formalism constitutional ?
Terminand acum expunerea celor cloud argumente in contra revizuirii in princip, mi-a per-

mite sa mai zic un cuvint asupra situatiilor


aparente in nauntru partidtilui d-voastra. Poate

201

me inaintez prea mult, dar omul cand se incalzete, spune cate-o-data ce poate ar fi mai prudent sa nu spue.
Am citit prin jurnale i am auzit din conversaline politico, c se par a fi doue curente in
partidul liberal, care se zice ca se personifica in
doue individua1itai, dar eu nu gasesc cuviincios
a le nurnl in persoana, ci prefer sa vorbesc
obiectiv.

Despre unul se zice, ca. este "adeveratul parinte al ideilor liberale, iar celalt este capul cu
ratiunea de Stat.
Pgrinte al ideilor liberale, formulatorul principiilor dernocratice foarte frumos lucru. Dar
pang unde sa meargg fihiaia acestui parinte liberal ? i unde se oprete productivitatea formulelor democratice?

S'au pus o data inainte principiile liberale in

aceast tan, foarte bine; s'au deteptat, s'au


alimentat spiritele, s'au produs puteri noue, s'au
ridicat ceeace numea Gambetta les nouvelles couches, foarte bine ; s'au produs o multime de formule, unele cam declamatorii, i s'au framintat
mai ales tinerii din o conceptie in alta, foarte bine.
Dar in fine pang unde ? Supoarta tempera-

mentul poporului nostru frictiunite perpetue de


la o idee abstractg la alta inainte de a o mistui ?

202

Este curios lucru cu aceti descoperitori de


formule abstracte. Une-ori s'au vzut asemenea

parinti ai ideilor abstracte la lucru practic ; se


zice, Ca in unele pri a fost cate unul din aceti
parinti chiar ministru de interne, i) i se zice
ca atunci s'a vzut, ce deosebire mare era
intre valoarea unui om ca propagator de principii i valoarea lui ca om de Stat practic, se zice
ca aceasta din urrn a eit cam controversata. ; firete, un om flu poate toate ; se zice ea a dus-o
vre-o patru luni cu incercari ministeriale de
tot felul, cu licentiati in drept ca sub-prefecti,
cu circulari administrative pentru tocmelele agricole in contrazicere cu dispositiile legislative (ceea-ce nurnai liberal nu poate sa fie), se
zice in fine, Ca insu a recunoscut, ca nu era
omul la locul lui, 1, spre onoarea lui este aceasta
recunoatere, s'a retras Insu i s'a intors iar
la ziaristica.

D-lor, nu tiu daca am lipsit vre-o data de


la datoria de stima 1 de respectul cuvenit pentru eminentii barbati ce au ilustrat tara noastra.
Sper ca nu, i in or-ce cas simtimentul meu
este patruns de recunoaterea capacitatii si patriotisrnului bor. 0 extra-ordinara activitate, o mare
C. A. Rosetti.

203

putere de a desciplina un partid, o conceptie in-

i o rail energie pentru realizarea ei. . .


acestea sunt merite, care se impun respectului
tinsa,

consideratiei tutulor oamenilor nepartinitori,


fie amici, fie adversari.
Dar or-ce individualitate are o limita fireasca
a imporantei ei practice, i or-ce om politic ii
are timpul lui. Sa-1 veneram tot-dea-una daca
1

a fost venerabil, sari punem statue, dad, voiti,

dar sa nu uitam nici o-data deosebirea intre


teoriile formale i intre exigentele reale.

Gr. Eliade. Este cusut cu ata alba.


T. lYlaioreseu. Motenirea lsata in formule
abstracte i povetele trimise priri telegraf de la
Paris trebuesc primite sub beneficiu de inventar,

precum s'a zis.


Era o vreme cand se cuprindeau constitutiile
unei tri in plicuri de sclisori ; era o vreme,
cand un cap genial ca Condorcet tramitea Imp6ratesei Ecaterina a Rusiei constitutia intreaga
a Rusiei intr'o scrisoare O. avea naivitatea sa-i
zica: pune acea:st constitutie in aplicare i. fericirea Rusiei este gata.
Cum s'au desiluzionat oarnenii de atunci! Cum

tie asta-zi, ca fericirile popoarelor nu mai


stau in formulele abstracte!
se

Cum se simte astazi pretutindeni valoarea

204

oamenilor de stat practici, cari tiu sa adapteze


principiile la viata reala ale poporului in care
lucreaza!

Pentru aceste dou motive, d-lor, sunt contra


revizuirii, i a fi fericit cand 41 fi 1 d-voastra
contra revizuirii 1 cand am scapa tara aceasta

de agitarea sterila a unor formule electorale,


fara nici o valoare practica in starea de astazi
a poporului Roman (aplause).

60.
IN CAMERA DE REVIZIIIRE.

Demisie din comisia Adresei.


(edinia Camerei de la 18 Mai 1883).

Ministerul din acel timp :


I. C. Brdtianu, prezident kii r6sboi,
G. Chip, interne,
D. A. Sturdza, externe,
E. Stdtescu, justitie,
G. Lecca, final*,
P. S. Aurelian, culte,
Col. Dabija, lucrari publice,
J. Cdmpineanu, agricultura, comerciu i domeniile Statului (noul minister infiintat la
1 Aprilie 1883).
Legislatura de 4 ani a parlamentului ales

in 1879 se termina la 5 Martie 1883 cu adoptarea, dupa a treia lectura, a propunerii


prealabile pentru revizuirea a 25 articole

206

din Constitutie. Nouele alegeri se fac In


decursul lui Aprilie, i la 10 Mai se deschid
Aduntirile revizioniste. Prezident al Camerei
este ales C. A. Rosetti, Instigatorul principal al
micArii de revizuire, jar In comisia Adresei

se aleg intre altii d. Iacob Negruzzi *1 autorul scrierii de fat5, a caror demisie, (lath.
prin urmtoarele cuvinte, nu este primitA.

D-le preedinte, in edinta de ieri majoritatea


Camerei ne-a facut onoarea, d-lui Jacob Negruzzi
i mie, de a ne alege In comisia pentru redactarea
rspunsului la mesagiul Tronului.
Chestia speciala i principala, pentru care este

convocata aceasta Camera, este fara indoiala


revizuirea Constitutiunii ; la aceasta revizuire se

retell i un pasagiu din mesagiul Tronului i,


dupa toate probabilitatile, i rspunsul la mesagiu
va trebui sit atinga aceasta chestie.
Din alegerea facuta preedintelui Camerei i

din semnificarea ce insu d. preedinte a dat


acestei alegeri, ca ar fi adeca un ornagiu ce
aproape unanimitatea Camerei ar fi adus d-sale
pentru fericita idee de a pune chestia revizuirii
in desbaterea opiniei publice, suntem datori a
intelege ca aproape unanimitatea, ca, marea majoritate a acestei Camere este favorabila revizuirii (aplause) ; pana acum ins, afara de acest

207

semn al alegerii de preedinte, n'a fost nici o


ocazie ca sa ne spunem toti parerea noastra In
aceasta priyinta.
Suntem dar datori, d-nul Negruzzi i eu sunt
autorizat din partea d-sale sa-I asociez la aceasta
declaratie
s ye spunem, c noi doi cel putin

suntem inteo desayirita diverge*, de pared


cu d-yoastra majoritatea in aceasta priyinta.
Noi suntem anti-reyizioniti, suntern dar Inteo
opozitiune hotarita cu majoritatea d-Yoastra,
Ne tiind ce inteles pot ayea yoturile, cu care
d-yoastra ne ai onorat numindu-ne In aceasta
comisie, ne tiind dna ele au intelesul ca opozitia sa fie reprezentata in aceasta comisie, nu
ne remane, d-le preedinte, cleat a ye ruga sa
interyeniti pe ang. onor. Camera ca sa ne prirneasca demisia a d-lui Neguzzi i a mea din
aceasta comisie.

61.
IN CAMERA DE REVIZITIRE.

La Adres. Legalitatea constitutional. Contestarea curentului revizionist.


(ecliqa Camerei de la 27 Mai 1883).
Membrii opozitiei-coalizate, alesi In parlamentul revizionist, hotresc a nu lua parte
la lucrrlle acestui parlament, contestandu-i
legalitatea. Ins junimistii alesi iau din contrA.

hot4rirea de a-si exercita mandatul, i discursul urmator e menit s justifice atitudinea lor, combatnd de altminteri afirmarea din proiectul de adresA. al majorittii,
ca tara doreste schimbarea Constitutiei.

D-lor deputati, nu eram hotarit sl vorbesc In


discutia generala, ffind ca in privinta amandamentului ce propusesem In cornisiune era destul

209

sa ne explicArn la discutia pe articole. Insa d.


general Lecca, preopinentul meu, vorbind de po-

sitia noastra in Camera, m'a Mcut s iau cuventul acum ; dar pentru a nu ye obosi cu o
cuventare de doue ori, voi intercala in aceasta
discutie generala putinele cuvinte ce avearn de
zis in privinta amendamentului prezentat de d.
Negruzzi i de mine.
D-lor, cum ati vzut din raportul ce insolete
proiectul de respuns la mesagiul Tronului, in comisia aleasa de D-v. s'a putut produce o
unanirnitate de pAreri asupra cator-va din partile proiectului ; insa in privinta pasagiului relativ la Constitutie, s'a impartit cornisia in
doue parti, i aici minoritatea a prezentat un
amendarnent care, de i in redactarea lui este
moderat, nu are cu toate acestea intelesul bland,
pe care i-1 da d. raportor.
Iaca ce zice d. raportor:
Jar d-nii Titu Maiorescu i Jacob Negruzzi
au emis dorinta ca revizuirea sa nu se intirida
i asupra dispozitillor privitoare la legea elec,
ntorala i in consecinta au propus, in locul
nredactiunii majoritatii, urmatorul arnendam en t :

Propunem ca pasagele din proiect, care incep

cu cuvintele: in aceasta lucrare" i se termina


56680

14

210

cu cuvincele: i la pastrarea tutor drepturilor


sa fie inlocuite cu urrnatorul alineat :
In aceasta lucrare, Adunarea din nou aleasa

are de indeplinit misiunea principala de a se


pronunta, daci i Ora unde reforml Constitutiunii in articolele, cari au fost indicate de
Camera precedenta, ar corespunde adevaratelor

trebuinte ale tarei i ar ti oportuna in imprejurarile de fata.


Interpretarea ce d. raportor (la dorintelor

emise" de noi, nu este exacta. Ce am vrut

s.

zicem noi este coprins in amendamentul

propus de noi ; i daca este vorba de a se interpreta amendamentul nostru i mai departe,

atunci dorinta noastra, adeca a d-lui Negruzzi


i a mea, este nu numai ca revizuirea sa nu se
intincla t asupra a oarecaror dispozitii, ci ca
revizuirea sa nu se intinda de loc; i am fi foarte
fericiti, daca revizuirea nu s'ar face rum inteo

privinta nici in ceailalta.


Dar mai inainte de a rn6 explica asupra acestui

punct de vedere, sa-mi dati voie ca in aceasta


discutie generala, mai ales in urma cuvintelor
rostite de onorabilul rheu preopinent, sa precizam

pozitia noastra in Camera.

Nu tiu 'Ana unde d. general Lecca era in


drept sa afirme, Ca suntem aproape unii de altid.

211

D-sa poate ca deduce aceasta numai din. faptul,


ca ne aflam aci impreuna la Camera. Acest fa pt
ii voi explica indata.
In privinta vre-unei alte apropieri nu ved nimic
in chestiile puse la ordinea zilei. Iar in privinta
rnarei cliestii la ordinea zilei, adica a revizuirii, este tiut ca suntem adversari hotoriti.
In ceea-ce privete fiinta noastra In mijlocul

d-voastra iata ce am de zis, d lor deputati.


Proiectul de adresa incepe prin a vorbi despre
ordinea alegerilor din urma. Intru aceasta urrneaza, igesagiul Tronului, caci i Tronul aduce omagiele

sale nu administratiei in ceea-ce privete toate


operatiile electorale, ci Tronul aduce omagiele
sale terei, poporului alegetor, care a dat t cu

aunt& ocazie dovada de spiritul seu de ordine L de legalitate.

Iii acest inteles care din noi nu s'ar fi grabit


sa se asocieze la acest omagiu ? Deci i noi
am primit aceasta parte a proiectului .de rspuns, Cu atat mai mult, cu cat aici nu se aduce
nici aprobarea nici desaprobarea operatiilor elec-

torale emanate de la autoritati, nici se vorbete


despre valoarea acestor operatii in genere. Oci
daca ar fi fost vorba despre aceasta, atunci poate

ca s'ar fi dat ocazie de a se vorbi i despre carecari neregularitati petrecute pe ici pe colo, pre-

212

curn d. e. despre atitudinea prefectului de Galati,

de care ne a vorbit cu atata tarie Yecinul meu


de pe aceasta banca, (d. Nicu Catargi).
Poate ca ar fi fost atunci locul de a se vorbi
i despre deosebirea intre alegerile de acum i
intre alegerile facute sub cabinetul conservator.
Voci. Aide de I Este mare.
Titu Maiorescu. D-voastra yeti zice, ca este
mare. Eu recunosc, ca este oare-care deosebire.
Gr. Vulturescu. Dar nici ca este comparatie.
Voei. Aa, apt
Titu Maiorescu. Dar parerea mea este, ca
deosebirea nu este aa de mare, precum vi se
pare d-voastra.
Voci. V Inelati.
N. Voinov. Cer cuvOntul.

D. preedinte. Dar altmintrelea ye rog sa


respectati pe acela care vorbete, i mai cu seama
rand d-sa ne silete In forma sa-1 respectam
i sa-1 ascultam cu placere.

Titu Maiorescu. b-lor deputati, nu are sa


se faca discutia aceasta mai mare decat atata, de i poate ar merita sa fie o data facuta
In mod nepartinitor.
Fara indoiala, a pune candidaturi oficiale prin
prefecti este un act de francheta constituVonala,
care une-ori poate s fie blamat. Sinceritatea.

213

trebue s fie recunoscutd, insd poate merge prea

departe; i recunosc ca este un fel de progres


constitutional, dacd in locul candidaturilor prefectorale sau oficiale Nip, se face o candidaturd

cum sd o numesc? o candidaturd mai

politicoasd pentru form ele constitutionale, ascunsa

sau. .. nu ascuns, pusa sub paza, sub payaza


unui comitet electoral central. Cdci toat lumea
tie nu e aa, d-lor ? ca acest comitet electoral

central nu st in nici un raport cu minitrii.


Toatd, lumea este pe deplin convins, ca nici un
prefect nu are a face cu comitetul electoral local.

Ei bine, ce omagiu mai mare voiti s aduc


sistemei constitutionale practicate de d-voastra ?
Ins, D-lor, pentru mine chestia nu are in -

semndtatea ce vd ca o are pentru multi altii.


Irni.pare ron, dar nu pot vedea lucrul asa de gray.
Pentru mine, D-lor deputati, or-ce tara are
alegerile ce le meritd, i in or-ce taxa ii per-

mit guvernele atata ingerintd, fie sau ascunII lasit alegetorii sa-0 permit ;
i dac nu ai alegOtori de la sine independeqi, atunci,

sa, cata

cu or-ce forma i regulament, vor cadea sub


ingerinta guvernului.
De aceea mrturisesc, ca i alegerile acestea

le gasesc tot aa de bune i tot aa de rele,


precum erau i alegerile trecute.

214

Voci. A ! A !

Titu Maiorescu. D-lor, acest punct al legalitetii alegerilor este pentru toata, discutia noastra un punct capital. i dac e. noi, cati-va conservatori, suntem in mijlocul D-voastre, este tocmai fiind-ca recunoatern pe deplin aceasta legalitate. Recunoscend insa aceasta, ne am deose-

bit cu cea mai mare parere de reu de unii din


coreligionarii notri politici de pana acum.

Nu me voi expune dreptei observatii a dlui


preedinte facuta predecesorului meu i nu voi
vorbl in contra acelora, cari sunt absenti definitiv din aceasta Camera i nu-mi pot respunde. Dar sunt in drept s vorbesc de toate
actele, care stau intr'o relatie directa 1 imediate, cu aceasta Camera; i cand ved c pentru
Camera sunt deputati alei, cari nu yin la edinte ; Mild din manifestele politice i publice
ale acestor deputati alei de catre alegtorii lor
vedem aratat motivul pentru care nu yin in aceasta Camera: cred ca suntem in drept a
vorbi, cu tot respectul cuvenit absentilor, de acest fapt.
D-lor, ce Insemneaza legalitate de alegeri?
Constitutia noastra de la 1866 i legea electorala
au prevezut Intregul mecanism, dupe, care vrea sa
aleaga reprezentatia nationall a Orli i a preve-

215

zut atat drepturile indivizilor intru aceasta at 1


dreptul Coroanei, cat i dreptul alegetorilor i al
aleilor.

S'a zis atunci

pentru a se garanta

ca opinia publica sa se manifeste, trebue sa lasam libertatea de intruniri i libertatea presei;


i Ca sa nu fie ingerinte din partea adrninsitratiti s'a dat confectionarea Jistelor electorale la.
primari ; i fiind-ca tribunalele se pareau prea
dependente de rninitri s'a dat inca o garantie
recursul Ia eurtea de casatie, instanta inamovibila,

care aici judeca (liar fondul i ordona eine sa


rmae inscris i eine sa se tearga din liste in
urma recursurilor. Am dat mai mult prin Constitutia noastra : am desfiintat consiliul de Stat i
s'a desfiintat odata cu el i or-ce autorizare prealabila pentru urmarirea unui functionar culpahil

de ingerinte; s'a lasat la libera dispozitie a fiecaruia din noi ca sa traga 1naintea tribunalelor
ordinare pe or-ce functionar, prefect, subprefect
i chiar ministru. Ce mai voete o tara ca sail
asigure libertatile? Ce poate sa. ceara mai mult

de la o Constitutie? Presa? Iat'o

libera. A-

dunarile publice? Nu e nicl o intrunire politica


care s'a proprit, i cine a volt s'a adunat uncle

a volt; niei o piedica intru aceasta. A 1nscris


primarul pe nedrept in listele electorale ? Avem
eurtea de casatie independenta. Ili face un func-

216

lionar nedreptate? Il traduci inaintea tribunalelor.

lath, garantii ce Constitutia de la 1866 le-a dat


pentru a asigura libertatea alegerilor.
0 data ins alegerile facute in aceste conditii ; o data mandatul dat, alegerea venita ad,
discutata de d-voastra i validata de care
Camera, me intreb : deputatii proclamati dupa
ce forme legale mai pot fi pqi in chestie
inteun Stat regulat, constitutional? i cum

oameni de ordine ar putea pune in discutie


asemenea lucru? (Aplause.) Ceea ce este elementar

pentru o societate constituitd, este de a avea


pentru or-ce fapta mai marcanta a vietei publice, cand intra in conflict cu legalitatea, un
organ care s se pronunte asupra repararii
necesare. Pentru contenciosul privat sunt tribunalele ; pantru cerintele politice este tot mecanismul
politic electoral i legislativ al vietei Statului.

Dar cand un individ sau un partid nu rernane


multumit, de exernplu cu alegerile fdcute, atunci

ce forma ar avea un Stat constituit ca sd prevadd nemultumirile lor contra tutulor formelor
legale, cu care s'a constituit tara legala, Camera
i Senat? Nu exist alta decat tot discutia
in Camera sau o noua operatie electorald. San
daca vrei sa zici, ca dupa toata functionarea
acestor forme legale, totu n'a eit reprezenta-

217

tia trei cea adevrata, apoi atunci trebue sa


revineei Constitutia, care s'a aratat incapabila
de a da o reprezentatie legala. (Aplause.) Noi cari
suntem absolut anti-revizioniti, suntem bine-veniti
de a ye spune ea reclinoatem adevOrata expresie
momentana, a trei in Camera i in Senat constiluite.

Acest punct, dlor, nu este secundar. Intrebarea : ce este ordinea legala intr'un Stat, este
fundamentala, mai ales pentru partidul conser-

vator, un partid in esenta sa de ordine. Dna


cine-va asupra acestui punct nu se gasete Intr'o
perfecta unire de vederi cu colegii sei, atunci

vine mornentul de a se intreba : pill unde rnai


pot merge impreuna? A tagadui legalitatea Carnerei i .a Senatului, este dupa convingerea

mea un inceput de anarchie, i nu poate sa


existe Stat regulat din mornentul ce aceasta se
pune in discutie. (Aplause).
N'am ti indrasnit, noi cari am rrnas in mino-

ritate, vzendu-ne ma de reduli la numr, sa


afirmam ca un princip conservator acest lucru in contra celor cari sunt rnai in vOrst i
mai autoriza0 de a vorbl in numele partidului
conservator, dac a. n'a putea sa aduc oare cum
o dovada palpabila, o dovada literala, ca exprimam prin aceasta un princip recunoscut mai
nainte de insu partidul conservator.

218

Aceast convingere a mea de astazi asupra


legalitaii Camerei este identica cu aceia convingere a mea cand eram 110i la guvern con.
servatorii, convingere exprimata prin cuvinte pe
cad le am zis atunci de pe banca ministeriala in
aplausele i cu aprobarea partidului conservator
intreg, in contra unora din dvoastra, majoritatea
de azi, atunci violenta opozitie in contra noastra.
Dupa ce voi fi dOvedit aceasta, voi fi in

drept sa me intreb trebue oare sa fie toate


aa (le schimbatoare pe roata lurnii? chiar i
principille de la apte ani la apte ani? E
vorba ca Matti ce se schimba oamenii dupa a
banca pe alta, trebue sa se schimbe i convingerile
lor? Cine poate sa urmeze pe aceasta cale de

varietati, s urmeze ; sper insa ca. vqi inOlege

ca nu toata lumea o poate 1 ca e bine sa se


pastreze in acele chestii, cad sunt fundamentale
i prirnordiale pentru convingerea politica, nestramutatul caracter politic al cui-va. (Aplause )
D lor, la 1875

fusesera alegerile, pe cari

d-voastra le num* faimoase, sub ministerul d-lui


Lascar Catargi, 1 atunci opozilia d-voastra,

d. loan Bratianu, cap al partidului de opozqie,


d. Vernescu, d. Kogalniceanu 1 chiar d. Chitu
au dat pilda, perrniteti a o spune franc, au dat
pilda cea rea, domnialor au fost aceia, cari au

219

Inceput st tagaduiasca legalitatea unei Camere


constituite In art.
A. Stolojan. Noi am venit in Camera.
D. preedinte. Acestea le ati inteles de mult
d-voastra, de ce nu intrerupeaV atunci? (Aplause.)

T. Maiorescu. D-voastra, opozitia de atunci,


ati venit in Camera i ati prezentat un amendarnent, care zicea ca alegerile n'au fost adeverata expresie a terii, i atunci
dati-mi voie
sa ye citesc din Monitorul de atunci, nu voi abuza
mult de pacienta d-voastra, dar une ori e foarte
instructiv sa vedem, cum se repeta formele i
imprejurarile, numai ca se interpreta o data

intr'un sens i alta data in alt sens... atunci,


zic, acela care are acum onoarea de a ye vorbi,
era pe alta banal, pe banca ministeriala, i era
autorizat s formuleze in numele colegilor sei,

ca un princip conservator de ordine in Stat,


urmatoarele cuvinte:
S'au falsificat alegerile, afirmap d-v. Nu este
exact, afirma altii. Dati-mi vole a atinge punctul
de capetenie 1 a face legistului Vernescu 1
tutulor oarnenilor de Stat din opozitie urmatoarea intrebare deciziva pentru or-ce Stat constituit: cine sa judece aceasta contestaVe ?
Ati introdus sistemul constitutional cu Camera

care valideaza alegenle. Ei bine, alegerile s'au

220

validat cle Camera. Nu admiteti instanta? Foarte


bine. Dar atunci spuneti-ne : ce alta instanta

admiteti ca s valideze alegerile facute dupa


legea electorala, lucrat de d-voastra ? (Aplause.)
.Ati zis la 1866 : fundamentul libertatilor publice

este antai libertatea intrunirilor, ati avut-o cum


nu o are nici o tail a Europei inteun grad ala de
intins. G-arantie pentru confectionarea listelor
electorale ati avut dupa Constitutia d-voastra,

pentru ca ele s'au facut de prirnari, iar nu


de guvern. Garantie pentru dreptul de inscriere in listele electorale ati avut erau dupa
Constitutia d-voastra tribunalele i Curtea de
casatie. Unde v'ati crezut nedreptatiti, ati apelat
sau ati putut apela
i dad nu ati facut-o
este vina d-voastra i denota lipsa de spirit
cetatenesc
la tribunale 1 apoi la Curtea de
casatie, instanta judecatoreasca cea rnai inalta,
inarnovibila, pe care guvernul nu o poate schimba.
Dac este astfel, atunci permit-eti-mi a spune
22

c. eu nu sunt aa de slab in expresiuni precum


este chiar programul d-voastra. Caci data declarati d-voastra ca, cu toata libertatea presei, cu
toata libertatea intrunirilor, cu toate tribunalele
trei, cu toata Curtea de casatie independenta,
cu toate primariile, care toate acestea constituesc garantii constitutionale pentru alegeri, repre-

221

zentatia nationala totu este falsificatl, atunci de-

clarati ca tara noastra este incapabila de a ayea o Constitutie liberala ca aceaste.


Voci: Bravo, bravo. (Aplause prelungite.)
Inca odata rog ca d. Vernescu sa-mi respun-

cine judeca afirmatiile d-voastra? Ati prevezut ca se valideaza alegerile c1,3 Camera ; s'au
validat ; de ce le invalidati a doua-zi? Din momentul, in care alegerile s'au validat de Camera,
singura autoritate competenta conform legii, nu
rnai este permis nirnenui sa vie a le contestd;
i, daca totu o face, atunci trece in stadiul
anarhic 1 devine un revolutionar. (Aplause preda :

lungite.)"
(Vezi Monitorul din 14 Iunie 4875).

Ma, d-lor, se urma discutia pe atunci. (Hare


sgoinot.)

D. preedinte. D-lor, Camera este capabila


de a asculta or-ce discursuri, prin urmare ve
rog sa bine-voiti a tace.
T. Maiorescu. Aa se facea discutia atunci,
i atunci era pusa in joc legalitatea alegerilor,
i atunci absolut ast-fel, ca 1 acum trebuia pusa
intrebarea : Cine s judece legalitatea unor alegeri altul decat totalitatea organelor preve-

zute de Constitutia din 1866?

i daca cu to-

talitatea organelor prevezute in Constitutia de

222

la 1866 nu gasiti putinta de a scoate o reprezentaVe legala a t6rei, atunci e neaparata o,


raforma constituVonala sau, daca nu, o revolutie, cad alt mijloc nu este. Ace le cuvinte le
gasesc in Monitor la finele citirii acnperite cu
bravo i aplause prelungite. Ace le cuvinte erau
expresia adevrata, oare cum ex professo, a partidului conser vator, i absolut acele cuvinte trebue

zise astki, i dacit erau adevarate i primite


atunci, trebue s fie adevrate i primite i asta-zi.

Am fost foarte simtitor la cuvintele spuse de


d. general Lecca in una din edintele trecute ;

eu nu sar din car in car, eu merg


drept pe drum, i in adevr d-lor, nu trebue
s sarim din car in car.
Tata carul de la 1875 de MA, este i lentic
d-sa zicea :

cu cel in care m6 afiu la 1883 ; dad, legalitate


f;ra la 1875, aceia legalitate este la 1883, i
daca unii membri ai partidului conservator sunt
astazi de alta plrere, pirasesc Camera i-i con.

testa legalitatea, atunci eu nu-i pot urma pe


acest drum, ci reman in carul de mai nainte
i pe drumul de mai nainte.
Daca dar s'a schimbat ceva, este numai carauul scum manam noi singuri, caci caraqui
de WI acurna a schimbat drumul cunoscut no.
Tata pentru ce, d-lor, noi cralern ca romanern

223

eredincioji principiului conservator, stand aci In


Camera cum stain i luand parte la discutia de
fatL
Al doilea i ultirnul punct, pe care mai sunt
clator a-I releva, i acum intru in discutia pro-

prie, este amendamentul ce Iam propus noi la


adresa.

D lor, d voastra afirmati in proiectul de respuns al rnajoritatii, ca misiunea ce o are de In-)


deplinit aceasta Adunare, este mai en seama de
a reforma legea electorala ; spuneti: o experienta de 17 ani a argat ca nu corespunde aceast4

lege cu starea sociala de astazi a tett i ea


Adunarea tinend sama de vointa mandantilor
soi ii va da toate silintele spre a gasi o solutiune, care sa asigure independenta alegetorilor."

Ilor, eu am aci o opinie cu totul


bita Eu nu cred ca,

deoseopinia publica i Intele-'

gerea clar formulata a mandantilor nostril ne


prescrie reforma Constitutiei, i fiind-ca ar

ti

bine, ca la inceputul discutiilot noastre sa promdarn cu o desavirita claritate, i daca-rni per-

rniteti expresia, cu onestitate politica i sa nu


ne ascundem dui:A propriul nostru deget , s ne
punern cu totii impreuna intrebarea : Este oare
adevOrat, ca In spiritul propriu al majoritatii
alegatorilor notri sa fie idea preciza a refor-

224

mei constitutionale? Este opinia publica puternic formata, in sensul acesta?

0 voce. Da.
T. Maiorescu. D-lor, este foarte greu de a
se pronunta cine-va aici, i eu admir pe acei

cari dau aa de repede un respuns hotaritor.


Sa ne explicam putin lucrul.
Dlor, este o mare deosebire intre un glas
omenesc i un ecou ; glasul este eit din vibratia organelor unei fiinte cugetatoare ; ecoul
este o vibratie mecanice, bruta, eita din v.bratia aerului gol care strabate stancele; glasul
este organic, ecoul este anorganic; glasul este

viata, ecoul este moarte. (Aprobari.) Fra indoiala dacit un glas puternic i autorizat, precurn este necontestat acela al onor. nostru preedinte de Camera, vine i ne spune inteun
numer de jurnal, in 2, in 10,. in 20 numere ale
Ronidnului, foaie respandita in taxa, ca trebue reform& constitutional in Romania, atunci este

foarte natural, ca acest puternic glas sa detepte


multe ecouri. (Risete.)
Este asemenea in ordinea naturalA, ca, cu cat.
spatiul va fi mai umflat 1 stancele mai goale,
cu atat i ecourile sa fie mai multe si mai resunatoare. (Intreruperi.)

De ce me intrerupeti, D-lor? Eu vorbesc de

225

mecanismul, cu care se rOspandesc ecourile, i nu

fac nici o aluzie la d-voastra, 'icari nu sunteti


ecouri, ci trebue s fiti glasuri. Daca facem
deosebirea intro glas i Intre ecouri, adica intre
ceea ce vine de acolo, de la scaunul prezidential,

i lntre ceea ce trebue sa porneasca de ad, de


la bancile deputatilor, i daca admitem ca opi-

nia publica este aceea, care a venit din tall


spre guvern I Camera, ca are Camera glasul ei

propriu Intru aceasta ca reprezentanta a Orli:


atunci trebue sa afiarn i semnul propriu i caracteristic al unei asemenea micari de opinie
publica, care sa nu fie numai un ecou meteugit.

Care O. fie acest semn, d-lor? SA nu cautarn


example din tori straine, ci dupa obiceiul nostru sa cautam exempla, cari sa fie confirmate

prin ceea ce s'a petrecut In tara rioastra, sub


controlul propriei d-voastra experiente.

D-lor, nu am mai avut noi o micare de reforma constitutionala ? Da ; am mai avut una
acum patru ani, cand cu reforma art. 7. Vo aduceti aminte, ca i atunci ca i acum erau douO

sa se faca revizuirea sau nu? Aceasta


era prima intrebare, caci erau i atunci antirechestii :

vizioniti.

A doua intrebare era : cum sa se faca revizuirea art. 7? Curentul de opiniuni pentru prima
5668o

15

226

intrebare, precum i necesitatea situatiei, au


indemnat Camera sa zica dupg, formula Constitu-

tiunei: este loc a se revizul art. 7.


N. Voinov. Era ecoul glasului de la Berlin.
T. Maiorescu. D-le preedinte, stint foarte linguit sa me vd intrerupt, rnai cu seama de un
vice-preedinte al Camerei.

D. preledinte. Nu mai pot s intervin, pentru

ct d-ta ai pus in joc pe acela care, aflandu-se


aci, nu poate vorbl ; prin urmare nu pot O. ye
apar. (I la ritate.)
T. Maioresou. D-le preedinte, noblesse oblige.
Dupa chiar cuvintele d-voastra asupra semnificarii ce aveti pe scaunul de preedinte, d-voastra

sunteti initiatorul reformei constitutionale i eu

nu merit nici o observatie, and vorbesc do


d-voastra ca de Insu initiatorul recunoscut al
acestei revizuiri. i daa este aa, trebue sa ye
supuneti consecintelor acestei mari onori.

D. preedinte. Eu m supun, deat un barbat ca d-ta putea sa gaseasa argumente mai


puternice de cat acestea. (Aplause).
T. Maioresou. D-le, foarte bine a zis d. vicepreedinte Ca tractatul de la Berlin a cerut revizuirea, dar dup. ce Camerele au declarat a este
loc la revizuirea art. 7, atunci and s'au facut
alegeri none, atundi a inceput sa se arate adeva-

227

ratul curent al opiniei publice curent care era


puternic, care nu venea de la prezidenti sau de
la minitri spre tara, ci venea de la tara or
de la reprezentatii ei spre banca mrnisteriala i
era aa de puternic, incat a resturnat i unul
sau doi din ministri. Unii din guvern strigau
categorii (d. Kogalniceanu), alii liste (d. Boerescu), curentul t6rii cerea naturalizarea individualg.

Multi din d-voastra ati fost alei atunci, am


fost i eu ales la Iai, i cea dintai Intrebare
ce mi o puneau alegtorii a fost,.. L2111T2L7ATC5

dividuala, categorii sau liste ? Asupra acestor

puncte se fgcea discutia.

Dar in cazul nostru, d-lor, care sunt ideile


ce hranesc curentul popular ? Care parere formnlata o aveti d-voastra? Care parere este eitt
la ordinea

zilei? Asupra ce se face sau s'ar

fi facut lupta electorall? A! numai asupra ideii


generale: revizuire sau nerevizuire? Apoi, d-lor,
aceasta era in joc la Camera trecuta ; i dac
ar fi fost s procedam foarte corect constitutional, este sigur ca in Camera trecuta nu prea
era bine ca tocmai atunci, la sfiritul celor patru an i,
cand tot eram sa mergem acasa, s venim i

sa zicern revizuirea Constitutii", caci nu fusesem

alei acum patru ani cu prevederea ca sa mergem mai departe en revizuirea Constitutiei peste

228

revizuirea art.

7, 0 nu cred a aveam noi

mandat de la tara ca sa ne pronuntam asupra


chestiei, dac este sau nu bine de a se revizul i
alte articole, noi cari tocmai expiram cu cei
patru ani ai legislaturei. Corect ar fi fost ca acum
sa se fi facut alegerile fait sa ne fi pronuntat

noi de mai nainte, dad, e trebuinta de revizuire sau nu, i indata ce s'ar fi facut alegerile,
indata ce am fi venit aci, s fi facut intrebarea prealabill despre revizuire: Dar aceasta procedura noi am scurtat-o, Camera i Senatul prece-

dente au zis ca trebue revizuire. Ei, acuni lupta,


opinia publica, curentul cel mare popular care
a fost? Ce fel de revizuire ? Cari sunt formele
dare, ideile precize ale alegetorilor? Cad cu dorinte vagi nu se poate brani opinia publica.

Cand am venit pentru revizuirea art. 7, puteam chiar a doua zi fie-care din noi sa formulam

insa

redactia articolului

in sensul

upiniei publice din tall, puteam a doua zi sa


ne numrarn i sa zicem : cutare deputat independent voim naturalizarea individual, cutare
guvernamental voim categorii 1 cutare liste ;
i din lupta intre opinia public i cerinta aceasta a guvernului s'a facut in sfirit transacIda cu guvernul de a se primi naturalizarea

individuala cu mica concesiune de a se primi

229

la inceput i naturalizarea a cator-va nume pe


o lista colectiva, adica a acelora, cad au servit in armata. Iata o reforma a Constitutiunii
simtita i sustinuta de opinia publica.

Dar

acum? Care este idea opiniei publice? Dorinti


platonice? A 1 Ca sa se asigure independenta alegtorilor? sa se moralizeze voturile? Foarte
frumos. i mai departe putem Merge pe aceasta
cale platonica: voim cu toVi sa se lateasca
cultura romana ; dorim sa se inavuteasca t6ranul roman; dorim iara cu totii sa se mareasca poporul roman i de la 5 milioane sa
se urce la 15 milioane; voim cu totii sl avem
un guvern capabil, functionari oneti, alegeri in-

dependente, garantate contra or carei presiuni


putincioase. Dar ce sunt toate acestea, d-lor?
Idei constitutionale? Acestea sunt dorinte de
jurnale, acestea sunt cuvinte, iertati-mi expresia: goale.

Acestea sunt ceea ce zicea un om cu mare


bun simt, d. Lascar Catargi, acestea sunt generalitati" (Ilaritata.) Apoi cu generalitati de acestea, cu pia desideria, cu notiuni cam umflate
1 in acela timp goale de inteles, nu se face
o revizuire ca rezultat al opiniei publice. Ce
v'au spus mandantii d-v. sa faceti cu Senatul?
Cum sa-i schimbati censul, plina unde i cat?

230

Voci. Are sa se spue.


T. Maiorescu. Are sa se spue? A! Am auzit,
d-lor, ca s fac intruniri frecvente la Senat,
fara indoiala vor ei idei de acolo, ba ince, multe

idei, me tern chiar prea mune; ala de multe


incat vom fl in drept sa. ne intrebam : care
este curentul opiniei publice, caci prea are
multe?
Apoi fie-care din noi putem s avem idei de

reforme, caci nu avem decat sa citim o carte


i s ne formam o idee, dar aceasta vrea sa
zica o idee formulate, in tare, pentru revizuirea
Constitutiunii? Dar se zice: avem sa numirn o
comisie, i aceea se.

se gandeasca mai bine,

1 pe urm aceea comisie sa. publice ideile ei,


ca se. le desbate, i jurnalele. Se va forma poate
atunci opinia publica, mai tii ?

A. Papadopol Calimach. Dar se va forma


mult mai bine decat in tipografia Statului.
T. Maiorescu. Cu drept cuvent zice istoricul
d. Calimah Papadopolu aceasta, dar d-sa, ca bun
istoric, tie ca daca este vorba de opinia publid., de reforme, apoi ceea ce este de fecut de
acum inainte trebue se, fi fost fecut de mai nainte

pentru ca se, vie cineva sa zica: tara ne impune aceasta.

Voci. S'a Mut opinia publica.

231,

T. Maiorescu. Dac a fost facutg, atunci era


trebuinta, ca ideile, asupra caror Vara s'a pronun-

tat cu energie, sa fie redactate in presg, in brouri, in alegeri, incat 0, sara in ochii tutulor.
Uncle vedeti aa ceva asta-zi ? Cand s'a facut
revizuirea art. 7, din momentul cand am intrat
In Camera i Senat, sarea in ochii tutulor formula cutare i. cutare. Pe cand acum trebue sa
cautam acele formule prin intruniri la Herdan,
i ast-fel poate s se faca or ce fel de schimbari ; dar pentru mine, d-lor, aceasta nu insem,
neaza o revizuire ceruta de tara.
In necesitatea, in care vg vgd pe d- v. ca
sunteti de a cauta Inca formulele unor aseinenea
idei i de a le mai spune Inca opiniei publice ca ea sa se pronunte asupra lor , in netiinta,

in care ne aflam astazi, cum sa ye pronuntati,


aa incat opinia publica. sa fie favorabila : in
asemenea situatie am crezut ca, este a anticipa
respunsul catre Tron zicend aa precum face d.
raportor in numele majoritatii: tara prin mandantii si ne-a spus ce sa facem i cum sa facern.

A zice aceasta, este a face un pas pripit, i


este din contra mai conform cu situatia de azi
a spiritelor noastre a tutulor a nu prejudeca
chestia in nici un sens i a zice, precum propunem noi minoritatea : In aceasta lucrare,

232

Adunarea din nou aleasg are de indeplinit misiunea principala de a se pronunta, daca i
pang, uncle reforma Constitutiei in articolele, cari

au fost indicate de Camera precedenta, ar corespunde adevratelor trebuinte ale trii i ar


fi oportuna in imprejurarile de fall.
D-lor, terminand, dati-rni voie sa ating i eu
un lucru, pe care 1-am auzit de atatea ori in
noua noastra Camera. Se tot vorbete de tinerimea, care este acum in mijlocul nostru. Ce
e drept, noi cam imbtranim ! Dar in fine tinerimea, tinerimea 1 Am auzit

pe un d.

de-

putat vorbind de la tribuna i declarand in numele tinerimii", ca d. preedinte la rogatiunile


tinerimii" a primit iara prezidiul Camerei ; aa
spunea acel d. deputat.
D lor, tinerimea are multe foloase ; mai antai
are fericirea de a fi tinera i de a simp poate
mai bine, mai viu, mai verde, i de a avea Maintea sa un mai larg camp de aspiratiune, de a
fi mai entuziasta, dar fara indoial are i partea
sa slaba, fiind-ca are mai putina experienta ; aa
incat noi betranii putem zice, ca daca trebue sl
ne inspiram de entuziasmul tinerimii, ea trebue
sa invete experienta de la noi 0 sa catige astfel oare-care prude* in pasurile ce le face.

Daca este sa dam noi cei rnai betrani un

233

exemplu tinerimii, a dori ca acel exemplu sa, fie

acesta: o perfecta concordanta !litre cuvinte i


fapte, Intre ceea ce spunem si Intre ceea ce facern, intre ceea ce este forma i intre ceea ce
este fondul vietei noastre publice.
Zicern ca alegem o comisie pentru a pregat, kleile de reforma O. o facem de buna cre-

dinta. Zicem a aceste idei de reforma s fie


aruncate in desbaterea opiniei publice
sa o
facem i aceasta cu perfecta buna credinta, ap
incat,

pana and opinia publica nu se

va

pronunta, noi cari voitn sa fim rezultatul fidel


ai rnandanplor notri, pana atunci in convingerea noastra intim chestia sa nu fie prejudecata ! Dad, este aa, daca voirn sa ne mai
.adresam cu ideile noastre la opinia publica,
intru adever, iar nu nurnai pro forma, dael

prin elernentul tinerimii, care vine in mijlocul


nostru, vine i acea buna credinta, care este cel
mai bun semn al acestei tinerirni entuziaste: atunci
cuvintele sa fie o realitate i noi intru nirnic in adresa

de azi sa nu prejudecarn viitoarea pronuntare a


opiniei publice, la care ne mai adresam. Atunci

ce mai aveti de intimpinat in contra unui amendament, care zice nurnai Ca misiuna noastra

principala este de a examina, daca i pana


uncle" sa se faca reforma constitutional. Aceasta

S31

insernneaza cu alte cuvinte, ca vom alege o co-

misie care poate elabora un proiect, care insa


se va desbate de opinia publica i poate se va
respinge, poate se va prirni, dar nu noi sa anticipam asupra opiniei publice i apoi s zicem :
opinia publica s'a pronuntat.

Pentru aceste cuvinte am indrasnit, d-lor, sa


prezent acel amendament. Dad, el va avea onoarea de a fi primit de d-voastra, vom fimultumiV sa
votarn toatit adresa irnpreuna cu d-voastra ; iar

dad. vom r6rnanea in minoritate en arnendamentul, vom vota contra adresei.

62.
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Asupra votrii celor 25 articole de revizuit.


(ediga Camerei dela 28 Martie 1884).
Adunarile revizioniste, deschise la 10 Mai
1883, ajung deabia la 28 Martie 1884 sa se
ocupe de instl revizuirea in desbaterea pu-

blica a parlamentului. Pana atunci se discutase intre delegatii Senatului i ai Camerei


textul pentru modificarea vechilor articole ;
cu mare greutate se stabilise o- redactie
primita de guvern kii de majoritatea delega-

;dor, pe cand Rosettitii", dupa ce au triumfat in chestia presei, r6masesera in minoritate cat pentru colegiul unic. Raportorul
majoritatii era d. Stolojian.
Deocamdata se nWe o discutie prealabila
asupra modului de a vota, i aici Camera
primete idea propusa in urmatorul discurs:

236

D-le preedinte, me inscrisesem and, de alaltaeri, In momentul cand s'a depus raportul, pen-

tru a ye vorbl Inteo chestie prealabila ; insa


dupa ce s'a depus raportul, in chiar decursul
discutiunii de alaltaleri, chestia aceasta prealabila s'a atins de alp, i era natural ca mai
multi sa, ne gandim la acest lucru. Era adica
chestia de a se ti, daca este, sau nu, necesail, discutia generala asupra tutulor modificarilor constitutionale propuse. Eu Ins& vream
sa adaog i un alt element In discutie, care

pentru mine este mai important decat Intrebarea discutiunii generale; eu voi sa intreb :
votul final e necesar asupra totalitatii? Este un
vot colectiv asupra articolelor propuse la modificare, sau nu ?
D. preledinte. Nu!
T. Maiorescu. Iata, chestia pentru care m
inscrisesem, presupunend, ca nu era alt cineva
in acel moment care sa o ridice. Dad, insa sunt
astazi altii inscrii asupra acestei materii, eu titi
ca nu me Imbulzesc la vorba, i cedez altuia cu

placere. Ne fiind nici o cerere, dati-mi voie 0,


ridic eu aceasta chestie Inaintea D-v.
D-lor, noi cari suntem anti-revizioniti, renuntam la o discutie generala In privinta totalit'c'ttii

articolelor; mai adaog, ea din parte-mi cred ca

237

nu este bine, nu e conform cu spiritul modificarii Constitutiunii de a se face la sfirit un vot


total asupra tutulor articolelor propuse a se revizul. In adevr materia de revizuit este atat
de diferita, incat la intrebarea pusa de onor.
d. Rosetti, care este sistemul unitar, dna care
voiti s faceti revizuirea, i cum s'ar putea face
o revizuire pe articole fara ca sa fie discutie
generala asupra acestui sistem unitar? eu din
partea mea respund ea, dupa cat vd in proiectul propus, de i sunt unele lucruri cari se
pot grupa ele in parte intr'un sistem, dar totalitatea acestor 25 articole de revizuit nu poate
coprinde i nici nu este de natura a coprinde

un sistern unitar. Cad, d-lor, de ce este vorba


Ni se propune s revizuim 25 articole din Constitutie. Intre acestea, dupl raportul Mut de
d. Stolojian, sunt 13 articole, cele din urma puse

in raport, cari se refer la modificarea principiilor legii electorale, intru cat sunt inscrise in
Constitutiune. Din cele-lalte 12 articole, cari rman, 2 articole privesc principiile hbertatii pre-

sei ; mai reman 10 articole, cele puse la inceput. Aceste 10 articole se raporta la rnaterii aa
de absolut disparate, incat din parte-mi nu vd
nici o putinta logica de a gasi o unitate de sistem, care sa poata sa fie supusa unei discutii

238

generale. (Aplause). In ce legatura sa punem noi


chestia : in loc de Principatele-Unite, are sa se

zica Regat", cu chestia: se desfiinteaza garda


nationall.", cu a treia chestie: inalienabilitatea
paminturilor fotilor clacai se prelungete pe
un alt terrnen mai mare de cat era pang, acurn",

cu o a patra chestie: consiliul de Stat nu se


Infiinleaza, dar ar fi bine sa fie o comisie, care
s elaboreze legile", i cele-lalte? In ce argu-

mentare posibill se va gasi lantul de unitate


intre garda civica 0 comisia legislativa cu inaiienabilitatea pAmintului Oranilor? (Aplause).

Fara indoiall ih chestiile de regulament, la


earl s'a referit d. Rosetti, i anume In priviqa
partei antai, unde d-sa cerea un termin mai
lung pentru a ne prepara la aceasta discuVe,
dupa parerea mea d-sa a vorbit cu succes 0 a
avut dreptate. Am fost dintre aceia, cari au
votat ca ediqa sit fie astazi, 0 nu ieri. Insa
d. Rosetti a mai citit i art. 65 din regulament,
unde se zice: discutia se Imparte in dou6:
antai asupra proiectului de lege in total, i al
doilea asupra fie-carui articol in parte, i yeti
gasi mai jos un alt articol, care zice, ca se . va
face pe urma votul in total. Aid, d-lor, m
deosibesc cu totul de interpretarea d-sale. Inteo
materie ca revizuirea Constitutiunii noi trebue

239

care sa ne oprim la o interpretare din cele mai


restrinse ale regulamentului?

i chiar dna ai

admite aceasta interpretare din cele mai restrinse, atunci leacul ar fi uor de gasit. Nu va
avea Camera decat s zica : impart proiectul,
care se arata ca, este unul, in trei sau cinci
proiecte; voi face asupra chestiunii electorale,
care coprinde 13 articole, un proiect i va fi
discutie generala i discutie pe articole asupra principiilor sistemului electoral. Voi face
un alt proiect din legea presei, i voi face un
proiect, sau 10 daca voiti, pentru cele zece articole disparate din cele-lalte articole din Constitutiune, i atunci ne-am afiat in perfecta i
literala conforrnitate cu regulamentul. Dar daca

este vorba s interpretam i: tocmai noi, antirevizionitii, suntem in pozitia practica de a


vedea cum interpretam aceasta chestie daca,
zic, este vorba de a interpreta, atunci permiteti-ne a ye spune, ca interpretarea cea mai ratio-

nala imi pare a trebue sa se faca intr'o alta


ordine de idei.
Cand s'a discutat intreaga Constitutie a trei
la 1866, s'a prezentat urmatoarea intrebare
generala (i ea a cerut o discutie generala, adica
lantul", despre care, in limbagiul d-sale foarte
clar, ne-a vobit D. Rosetti, lant de care erau sa

240

se anine acum verigele individuale ale diferitelor


articole constitutionale), s'a prezentat adica intrebarea : cari sunt ideile generale de drepturi i

datorii cetateneti, cari trebue sa fie puse intent)


pact fundamental, i cari din contra se pot rezerva
pentru o legislatie speciala ?
Aceasta s'a facut la 1866.

0-data acest lucru fklcut, cand ar mai veni o


reforma in total a Constitutiunii, s'ar nate .iar
discutia generala asupra acestor principii generale. Dar o modificare partiala a cator-va articole
din Constitutiune, ce insemneaza aceasta? Insem-

neazapentru a continua exemplul cu verigele


ca dintr'un cerc comun, de care erau aninate 135
de verigi, s'au scos 25 de verigi izolate, i vi
se zice d-voastra: reparati fie-care veriga, daca
puteti i daca voiti ; daca nu, puneti-o inapoi
nereparata. Inapoi, unde ? In sistemul unitar al
Constitutiunii celei vechi.
Asupra cestiunii, daca sa se faca or nu reparare, trebue oare discutie generala? Da ; dar
aceasta discutie generalg s'a facut in Camera

trecuta, cand in contra parerii noastre, i dupa


convingerea mea i asta-zi : spre marea confuzie a trii, majoritatea a admis ca sa se faca.
revizuire la cele 25 de verigi anurne aratate.

241

Dar acurn, d-lor, ce discutie generala sa se


facd despre modul anume al revizuirii ce vi se
propune?
Ca s fie o discutie generala de principii posi-

bile, eu pun ca criteriu pentru valoarea practica


1 parlarnentara a unei asemenea discutii generale aceasta: trebue s pot in *discutia generala
sa, amplific, s intind revizuirea asupra tutulor
acelor articole, cari intr'o idee unitard, de sistern imi par de modificat. Dar puteti d-voastr

daca yeti 031 ca un sistem ce il primiti la cutare articol trage dupd sine modiiicarea altui articol decat cele 25 supuse revizuirii puteti sd, mai atingeti vre unul din cele
astAzi

lalte? Nu. Apoi ce discutie generala este aceasta


o discutie generala, care este limitata din capul

locului la cele 25 de verige? Puteti sd ziceti :


aceasta veriga nu o repar, o trimit inapoi la cerc ;

dar nu puteti sa ziceti, cd trebue sa mai schimbati i altele, dupa or-ce sistem unitar. La Intrebarea despre sistemul unitar, r6spund dar : nici
nu poate fi vorba de sistemul unitar, cand e vorba numai de repararea a 25 de verige deslegate
din lant.
Voci. Cer cuvOntul.

Titu Maiorescu. Dupa, parerea mea, discutia


generala a fost facuta, asupra totalittii de 25
5668o

16

242

de articole, cand Camera trecuta a primit s se


fad. revizuirea.

Noi Ins, far indoial, daca vrem anume sa


impreunam mai multe articole coherente, precum

cred ca se va face In privinta legii electorale,


acolo putem face discutia generala asupra acestei
grupari.

Dar acurn s ating un Mt punct in discutia


de fata, care imi pare mai important. Onor. d.
Rosetti, cand vorbea de necesitatea discutiunii
generale, atingea numai punctul ca asupra luarii

in consideratie n'are sa fie mare greutate in


Camera; ar fi 6-7 anarevizioniti, cei-lalti toti
revizioniti, i va trece luarea in consideratie fara

greutate. Dar eu intreb: cum r6mane votul in


total? i, spre exemplu, daca toti prirnim
i
nu putem face alt-fel
ca titlul PrincipateleUnite" sa se schimbe in Regat" i votam acest
articol cu unanimitate, acest vot r6mane deftnitiv catigat?
0 voce. De aceea i trebue discutie generala.

Titu Maiorescu. Va venl un alt

articol

desfiintarea gardei cetateneti; este probabil ca


va fi primit i acesta cu mare majoritate. Dar
nici aceasta sa nu fie catigata? Vorn priml cu
unanimitate continuarea inalienabilitatii pamentului toranilor; nici aceasta nu e catigata?

243

vorn lasa sa atirne schimbarea titlului Regat,


desfiintarea gardei civice, inalienabilitatea pa men-

turilor, de ce? De intrebarea absolut eterogen :


sit fie trei, patru, doue sau un colegiu electoral

printr'un vot final pentru totalitatea celor 25


de articole? dar bine, d-lor deputati, trebue o
alcatuire, un sistern de convenienta in toata
aceasta luerare, o convenienta, intelectuala pentru
fie-care din noi. Inteleg sa pun pe cine-va in

acest impas : E vorba, de exemplu, de legea


firmelor ; in legea firmelor majoritatea este de
Were, ca acest articol sa fie aa facut, i mai
bine nu face legea firmelor, decat sa fie alt-fel
articolul facut de cum vrea majoritatea. Dar
cand ar fi venit la Camera un raport, unde
legea gradatiei profesorilor sa fi fost irnpreunata

pe aceea hartie de raport cu legea firmelor,


cum este astazi inalienabilitatea pamentului teranilor cu desfiintarea gardei civice, i cand ar
veni cine-va i ar zice: or votati idea firmelor

cum vreau eu, or daca nu, iti reduc leafa profesorilor? (Aplause.) Eu cred ca nu este convenabil sa se supuna contiinta d-voastra la
asemen ea im pasu ri.

Vedeti dar, ca este cu neputinta sa se aplice


acea idee de discutie generala i de vot total
colectiv intr'o serie de articole aa de disparate.

244

Noi, d-lor, noi anti-revizionitii, fiind.ca atata


discutie s'a facut, find ca timpul, dupg pgrerea

mea, fait nici un folos pentru interesele Wei


este acum pierdut i fiind-ca agitatiunea, cata
a fost de facut, este facutg, i acum ne gasirn adui ca s sfirim cu aceastg, nefericita cestiune, noi, zic, vom primi schimbarea titlului
Principatele Unite in Regat; vom priml desfiin-

tarea gardei civice i cateva alte modificari din


partea antai a raportului d-lui Stolojian; Ong,
aici putem merge cu d-voastra. In privinta modlficgrii legii electorale ins, de la primul articol pang la cel din urma vom fi in contra; i
daca discutia generalit asupra acestor 13 articole se va face, or nu se va face, noi vom vota
tot-deauna in contra lor.
Pang aici, d-lor, or ce decizie va lua Camera,
va fi suverana in aprecierile ei, fiind-el este
Vorba de a interpreta un articol din regulamentul ei.
Dar a vrea, d-lor deputati, s aduc un alt
element in discutia aceasta. i aci suveranitatea
noastrg inceteaza i se intilnete cu suveranul
propriu. Cind e vorba de revizuire, Constitutia
in art. 129 zice: A.dungrile cele noui proced,
In acord cu Domnul, la modificarea puncturilor

supuse reviziunei". E vorba de punctele deta-

245

ate din Constitutie. Punctele detaate din Constitutie avem pe fie-care sa-1 punem In acord
cu Domnul. Ce voirn sa zicem noi acum Coroa-

nei? Noi intre noi am discutat; neam Inteles,


.am interpretat regulamentul ; am facut votul
final, votul de la Inceput. Tu, Coroana, cu care
trebue sa me inteleg asupra fie-carui punct, te
intreb : vrei s se schimbe titlul de Principatele-

Unite in .Regat? Vreau. Foarte bine ; am citigat

acest acord, am revizuit definitiv. Vrei garda


oraeneasca sa se desfiinteze? Aprob. Dar ar
veni, spre exemplu, majoritatea Camerei

ar

zice: vreau un singur colegiu, vot universal.


Coroana zice: acesta nu1 vreau. Cum reman in
cazul asta cele-lalte puncte, asupra carora s'a stabilit acordul? i mai poate fi vorba de unitatea
legii modificatoare Constitutiei ? Voiti sa siliti
pe Coroana sa nu vrea nici principiul de titulatura, nici cele-lalte, daca nu vrea sufragiul universal, find ca-i puneti, iertati-mi expresia populara, le marchd ci, la main?
Dupa parerea mea, tocmai find-ca prin acest
aiticol 129 pentru punctele izolate de revizuit
se cere acordul Coroanei, trebuesc cu atat mai
niult sa fie lasate intregei libertati i latitudini
a acestui acord ; i trebue, fata cu o situatie,

unde o mare majoritate legala a WU a

zis :

246

vreau o revizuire a cutarui articol 1 nu a altora, i unde asupra unuia se poate gsi unanimitatea Camerei, i asupra altora discutie, sa.
lAsati libera i intreaga decizia Coroanei, dacA,
cate 1 cari din aceste articole individuale, ce

i le prezentati, le aproba sau nu. Aceasta nu


s'ar putea ins, cand ati vol s inglobati toate
aceste elemente disparate intr'un singur vot.
Termin, d-lor, zicend: dupa parerea mea tre-

fie separat votat ca o


lege de sine stAtatoare, du numai daca stl
bue fie-care articol

sa,

in chiar acest proiect in legatura logica cu altele din proiect, cand atunci se poate impreuna
votul ; c fie-care vot separat sA fie catigat de-

finitiv, s ne fie i noua libertatea lsata, de a


vota pentru fie-care punct individual, de a priml
pe unele definitiv i de a respinge pe altele definitiv ; 1 mai ales s se lase Coroanei libertatea deplina 1 intreaga pentru acel acord asupra
fte-carui punct, de care vorbete Constitutia. (A.plause).

63.
IN CAMERA DE REVIZUIRE

Asupra textului art. i din Constitu0e.


qedinia (Jameni cle la 28 Marne 1884)
In aceea sedinta a Camerei, In care s'a
hotarit conform discursului precedent, ca,
nu se poate face o discutie generala si a
votare totala a celor 25 articole Impreuna,

ci din contra, a trebue sa se faca in deosebi la fie care articol sau fie care grupare de articole Inrudite, lncepe i 11%4
desbaterea asupra articolului 1 din Constitutie pe temeiul noului text propus de comitetuldelegatilor, care era ast-fel redactat:

Regatul Romaniei, cu tot teritoriul s6u


de dincoace i de dincolo de Dunare, consti-

tue un singur Stat indivizibil".

248

In contra acestei redactii se indrepteaza


discursul urm6tor, dupa care se si schimbg, textul In parte i se primete cum se vede
la art. I al Constitutiei In vigoare : Regatul Romaniei cu judetele sale din dreapta D u
nArii constitue un singur Stat indivizibil."

D-lor deputati, am luat cuvOntul in contra formuthrii acestui articol I pentru a propune o altA
redactie.

D-Ior, in articolul I, aa cum ni se propune,


nu cred ca sunt adrnisibile cuvintele dincolo
de Dunare i dincoace de Dunare", i gasesc ase-

rnenea ru ca s'a lasat la o parte cuvntul Romania". Pana acum era zis : Principatele-Unite
Romane constitue un singur Stat indivizibil subt

denumirea de Romania." Ar fi mai natural sa


se modifice aa : Regatul Roman constitue un
singur Stat indivisibil subt denumirea de Romania."
Caci a se pune .cuvintele dincolo de Dunare

i dincoaci de Dunare", ce insernneaza aceasta?


Ce este riul acesta Dunarea, care il aruncam ca
sa curga de la inceput peste articolul antai din
Constitutie? Este acesta ca o limita geografica,
intro Dunare i alt riu ? de exernplu Prutul? Or
zic Dunarea", ca riu, pentru a nu intelege muntii ?
Ce insemneaza riul aci ?
D-lor, cum vedeti, indata ce accentuezi in

249

Constitutie un riu, dai loc la un ir de sensuri,


cart toate sunt inadmisibile.
Dar perrnitetirni a vorbl i de alt inconvenient
al redactiunii proiectului.
D-lor,

evident nimeni nu va presupune, ca

prin articole din Constitutie voirn sa provocArn


complicari viitoare or resboae ; nu este nimic
din toate- acestea in discutia noastra.

Dar la un lucru trebue totu sa ne gandim :


chestia Orientului, o tim cu totii, este nerezolvita, este oare-cum in ebulitie. Nu voi sa Zia
ca noi vom fi aceia, can vom detepta-o dar
poate sa se detepte prin alii, i poate ca in
cornplicatiile viitoare sa se nasca i chestii
de teritoriu. Se poate ca tractatul de la Berlin
s se puie in discutie ; se poate in fine, cu
ocazia unui tractat viitor, cu voia sau fara
voia noastrA, sa se produca a ehestie de teritoriu. DacA atunci ar gas1 tara in interesul ei sa
faca un schimb de teritoriu, or daca s'ar face
o configuratie geografica, in care nu Dunarea s
fie accentul principal, ci un alt riu, voiti ca intr'o
asemenea situatie Camera, care trebuie sa decida
pentru primirea sau respingerea unui tractat

care poate sa fie un tractat folositorsa se


isbeasca de aceasta prohibitie a articolului din
Constitutie i sa zica : nu putem primi tractatul

250

de pace inainte de a revizul COnstitutia, fiind

ca se vorbete de riul cutare? Eu cred ca nu


este bine sa legarn manele Camerelor viitoare
intr'un mod arbitrar i de prisos ca acesta.
De aceea propui ca redactia acestui articol sa
remaie mai aproape de forma cea vechie, adica
fgra a vorbi de dincoace i de dincolo de DuWire.

Tree acum la a doua ubjectie,

d-lor. Tit-

lul de Romdnia ili are i el importanta lui ,


de ce sa-1 lasam la o parte? Nimeni din noi,
oameni prudenti, moclerati i papici, nu se gandete la resboaie, la anexgri fortate de teritorii.
Dar la un lucru ne gandim cu totii : la unitatea

noastra de cultura, de dezvoltare tiintifica i


literara ; avern o Ihnba comung, voim 0, avem
o literatura comung, voim sa avem o aspiratie
de civilizatie comuna tutulor acelora, cari vorbeso limba noastrg. (Aplause prelungite.)
i daca n'am putut 'Astra, in dezvoltarea istorica, unitatea teritoriala intreagg, i daca trebue sa recunoatem i recunoatern faptele
indeplinite, aceasta cel putin nu ni se poate lua,

ca sa avem idealul nostru comun intru cat se


refera la obiectele curat ideale, precum este tiinta,

arta i literatura. In aceast unitate ideall ne


sinitim noi, cand zicern cuventul Romcinia, i in

251

acest mod panic conlucram cu totii, dupa pute-

rile noastre, spre reabzarea cugetarii nationale


de Roman. i pentru aceste motive cred c nu
este bine sa luam ceea-ce era mai nainte, cuventul Romnia, din art. 1. (Aplause prelungite.)

64.
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Pentru arnAnarea revizuirii legit electorate.


(Sedinta Camerei do; la 1 Aprilie 1884).

D.le preedinte, am luat cuvritul in privinta


ordinei zilei, pentru a face Camerei propunerea
ca, dupa ce vom termina chestia budgetara,
care este hotarita Arica de iert a se termina astazi, onor. Camera, sa decida: Antal, cand luarn
vacanta, i in al doilea rind, cand sa incepem
discutia, i generala 1 pe articole, in privinta
principiilor legii electorale, intru cat sunt a se
mo iffica prin proiectul ce discutam.
Dlor, lucrarea de revizuire ajunge acum la adevratul ei moment; toti tim ca, discutia ce

233

se va nate de acurn inainte in privinta reformei legii electorale, este propria discutie serioasa, care urmeaza a se face asupra ideei de revizuire. Noi mai avern din proieotul ce ni se
prezenta, inainte de a ajunge la principiile electorale, anca dou articole, cari fr indoiala se
vor putea discuta i vota astlzi. Aceste articole sunt: articolul nou in privirqa aplicabilitatii Constitutiei in Dobrogea, 1 articolul care
zice, a or unde sunt cuvintele de principate, de
Domn, etc. sa se inlocuiasca prin acelea de Romania, Rege etc.
Apoi vine irnediat art. 58 i cele-lalte in
privinta legii electorale, cari incep prin Corpul
electoral este impartit in fie-care judet in trei
colegii".

Cred ca este in intelesul i al biuroului i al


nostru tutulor, ca asupra acestor articole, cari
se propun a se modifica i cari in total sunt

in numr de 13 cifra de ru augur (Ilaritate)


sa se faca o discupe generala.
Voci. Se intelege.
T. Maiorescu. Vot asupra luarii in considerare, vot pe fie-care articol, i pe urma vot in
total.

Voci. Aa este.

T. Maiorescu. Va s. zica, daca ar fi ca sa

254

incepem numai decat discutia proprie

prin-

cipal, atunci onor. Camera sa bine-voiasca a

deciie ca sa intram in vacant% nu azi 0 nu


maine, ci peste 4 zile de exemplu, pen tru ca sa
se dea timpul pentru o discutie la inaltimea,
la demnitatea ce trebue sa o aiba o ase
menea lege irnportanta. Dar in aceasta privinta
nu noi, cei din Bucureti, avem s ne pronuntam, ci dintr'un fel de datorie de colegialitate
remane sa se pronunte cei din provincie, dac

vor putea sau nu sa mai stea aici anca veo 4


zile.

Aa dar de la primul vot va atirna i chestia de amanare; caci daca yeti decide sa luam
\war*, de azi, cred ca discutia nu este cu pu-

tt* i

atunci poate se vor gasi mai multi


d-ni deputati, cari impreuna cu mine sa propue Camerei, ca sa se aniae pan dupa vacanta Patelor intreaga discutie asupra principiilor legii electorale. Este evident

ca

o sa

vorbeasca mai multi deputati, cred Ca minimum ne yeti lam, ca convenienta parlamentara,
sa vorbeasca macar doi pentru fie-care sistem ;
vor fi doi anti-revizioniti in princip, vor

fl

doi sau poate mai multi, cari sustin sistemul


de trei colegii, adica revizion4ti ordinari. (Ilaritate.) Vor mai fl, ceea-ce d. Graditeanu numea

255

ultra-r(vizion4,ti, adia acei carisunt pentru un


colegiu, i mai sunt Arica altii pentru doue, ala
incat am avea patru sisteme, fie-care din ele
reprezentat prin un numr oare-care ; i cei ce
vor incerca sa aduca argumente, vor face cel
put;in 8 discursuri, dupa cari va venh i d. rapor-

tor sa ye vorbeasca, pe linga. guvern.


In privinta aceasta permitetimi a ye aduce
un argument mai mult pentru amanare. Marturisesc cA, dupa, discutia de ieri, imi vine greu
sa inteleg, ce fel de raportor mai avem. (Ilaritate.)

Pana cand era discutia constitutionala relativa la nite articole, unde nu era mare greutate,
ni se prezenta un sistem de lucrari, elaborat de
comisia Camerei i bine sustinut de d. raportor.
Am venit insa la partea a doua a d-sale,
aceea care este insernnatA in raport cu No. II
roman, aceea relativa la legea presei , se expusese amendamentul d-lui C. A. Rosetti, care se
vedea ca este in contra parerii majoritatii cornisiei 1 prin urmare a guvernului, ala cum era
formulata de catre d. raportor, i atuned in adevAr

.d. raportor Stolojian, ca un soldat credincios i


curajos, a inaintat la tribunA i a sustinut principiile convenite, a primit focuri din dreapta i
din stinga, a respuns i dsa cu focuri i a mers
-cu focurile

sale pana prin

bAcani. (Ilaritate.)

256

In fine a suqinnt cat a putut, cand colo a primit

o impuratura de la spate,. V atunci a cazut t


Dupa parerea mea, d. raportor azi este oare-cum
moralicete desfiintat. (Ilaritate.)
In ceea-ce privete sustinerea principiilor, ar
fi pun urmare necesar ca fie-care din noi, V fiecare din comisie, tie unde ne afiam astazi dupa

votul de ieri. Iar d. raportor sa mai aiba timp.


sa vaza, i sa studieze bine, pana unde mai est&
in raport cu guvernul, 1 care este sistemul final,,
la care se va ralia majoritatea i guvernul.
Pentru toate aceste cuvinte am onoare a ruga
pe onor. Camera sti hotarasca astazi, cand luam
vacanta, 1 dad, se va hotari ca vacanti, se poate
Arica amana i ct vom mai avea anca vre-o 4

din partea noastra nu avem nimic


de zis, sa intram indata in discutia generala. Dar
zile, atunci

daca nu se va hotari aceasta, ci se va hotari


sa intrarn azi sau maine in vacanta, atunci rogea majoritatea Adunarii sa bine voiasca a amana
toata discutia principiilor legii electorale pana
dupa vacanta, pen tru ca sa avem timpul liber
pentru o discutie convenabila in privinta legii
el ectorale.

65
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Contra revizuirii legii electorale.


(edinia Camerei de la 2 Aprilie 1(484).
..-..-T..-

Partea cea mai importanta a desbaterilor


asupra revizuirii constitutionale este cea:relativb, la legea electorala. Aici s'a kii produa
desbinarea dintre Bratienisti qi Rosettikti.

Pentru insemnnatea cauzei 0 totdeodat4


ca un exemplu, la ce nivel mai Malt se
mentineau discuVile parlamentare Inainte
de nefericita revizuire de la 1881, se reproduce de astA (lath, pe linga discursul tinut
de autorul scrierii de fata, 0 rspunsul lui
C. A. Rosetti.

Die preedinte, ye rog s nu me puneti fatA


cu colegii mei intr'o pozitie neplacuta, prin exceptia ce voiti s faceti in favoarea mea.
5668o

17

268

D. vice-preedinte. Eu cred ca, nu ye pun


In nici o poziVe neplacuta, ci conform art. 30
din regulament sunt dator s acord cuventul
alternativ, unui, care vorbete pentru, gi altui
care vorbegte contra.
T. Maiorescu. Apoi gi d. Grlditeanu a vorbit_ contra proectului , acum ar trebui sA, vorbeasca unul pentru.
G. Cozadini. D-le preedinte, pentru ca s.
11,11 creaza onor. d. Maiorescu ca prin interpunerea ordinei Inscrierilor --i se face o pozitie exceptionala, eu declar, ca i-am cedat d-sale rin dul meu.
D. vice-preedinte. Pe IMO aceasta mai este
ca onor. d. Graditeanu a vorbit pentru revizuire, de i este contra proectului comitetului; prin
urmare acurna este rindul d-lui Maiorescu, care
este contra revizuirii.
D. Maiorescu are cuventul.

T. Maiorescu. D-lor deputati, eu nu pot lua


euventul decat sub conditie ca nici unul din dyoastr& s nu fac objectie in contra aceasta.
Daca unul singur din d-voastrg, se opune, eu
cedez cuventul. Nefiind contestare, primesc a
ven1 acurn la rind.
Nu pot incepe sa vorbesc indat dupl. d. P. Gra-

diteanu, fara a gasi c d-sa a fost nedrept fa-

259

ta cu tenrul nostru coleg, d. Lascar; eu cred


ca se cuvine sa aduc cu aceasta ocazie ornagiele mele colegiale atat d-lui Panu cat i d-lui
Lascar pentru discursurile dlor de ieri. Trebue
sa ne felicitam cu totii, or-care ar fi parerea
noastra in chestia revizuirii, cand vedem 0,
cei mai tineri dintre noi, generatia parIamentart, care vine, inaugureaza venirea lor in Parlament in modul, in care au facut-o d-nii Panu
i Lascar, prin cautarea con0iintioasa de argumente, prin expunerea lor logica i moderata.
Or care ar fi parerea noastra politica, trebue sa
recunoatem, Ca asemenea capital intelectual a-

cumulat in deputatii mai tineri este o garantie


Ipentru generatia viitoare. (Aplause.)

0 zic aceasta cu atat mai mult, cu cat sunt cu


desavirire de alta parere decat diferitel& pareri exprimate de d. Panu i. de d. Lascar.
D-lor, este vorba de reforma electoralg. Sa-

mi dati voie a nu intra in Mci un detai din


cele atinse de onor. mei preopinenti, ci, vorbind
numai asupra luarii In consideratie In general,
voi

lua chestia oare cum mai abstract, in a-

ceasta abstractie in care o pune regulamentul,


i rnt3 voi intreba, de ce fel de proiect este
Vorba ad. Este vorba de o lege esenVal politica, este vorba de modul de a extrage pentru

260

operatiile politice speciale ale reprezentrii nationale numrul 1 calitatea membrilor ceruti in
Constitutie.

alor, cand vorbete cine-va de Constitutie


0 de legea electorala, prin care s se fac din
poporul intreg extrasul de reprezentanti ai luir
se gAndete mai antai de toate la lupta deosebitelor pareri fundamentale, la diferenta partidelor. Cad daa ar fi ca sa rmfte intr'o tar&
parerile uniforme, adica unisone, atunci nu s'ar
fi introdus sistemul constitutional; atunci un des:potism luminat era suficient.

Ceea-ce este de esenta constitutionalismului


este liber exprimare mai ales a diferentei parerilor.

Vzendu-se adied pe continentul nostru european, ca, in Anglia, prin constitutionalismul ei

mai bine cleat in alte state a fost prezervata


societatea in contra revolutiilor, cel putin in
timpii din urm, s'a crezut Ca acest sistem constitutional este oare cum un ventil de siguranta

In contra sguduirilor revolutionare 0 a este


mai bung, libertatea parlamentara de a se exprima diferitele pareri, cleat astuparea lor sub
presiunea unei singure vointe. De aceea, propriu
vorbind, cine zice sistem constitutional, garantii
constitutionale, garantii 0 in privinta legii elec-

261

torale, zice in prima linie garantii pentru minoritaV, adica pentru parerile contrare vointei
guvernului. Aceasta cred ca este indiscutabil

vett fi vZut, de cate ori vorbea onor. nostru


fost preedinte, d. C. A. Rosetti, in chestii de
regulament i chiar in chestia aceasta de
revizuire, unde materia permitea, d-sa se Ingrijea

mai antai de paza dreptatii pentru minoritati.


0 Constitutie Intreaga a Orli este fara Indoiala pentru toate partidele. 0 reforma partial&
aa de insemnatd, precum este legaa electoral,
trebue fara indoiala sa fie asemenea 'pentru toate
partidele constitutionale in taxa, caci ele toate
au s se serveasca de ea, Ceea-ce este foarte rernar-

cabil i ceea-ce da o deosebita irnportanta Con-

stitutiei noastre de la 1866, pe care voiti sa o


reformati acum intr'o parte esentiala, este unanimitatea, cu care aceasta prima Incercare constitutionala, a Romaniei devenita libera s'a mani-

festat i s'a votat.


Era compromis intre partide? Da. Toti premer-

gOtorii majoritatii d-v. de astazi s'au unit cu


conservatorii, cu Cuzitii i cu anti-Cuzitii, i au

votat in unanimitate pactul de la 186. i d-v.


ce voiti sa faceti acum? 0 simpla opera de partid, sau opera de- adeverata Teforma constitutionala? Ce rnotiv puternic ye impinge, ea d-voastra,

.202

unilateral, cand jumatate taxa e in contra ideilor


d-vonstra de revizuire, s siliti sa primeasca tam

intreaga punetul de vedere al d-voastra, eand


celalalt partid nu voet esa1 primeasca? Ce puternic imprejurare a intervenit, ca sa faca din
ceea-ce era fundamentul dreptului politic, primit
de toate partidele t6rii In momentul cand a venit
Maiestatea Sa Rep le In mijlocul nostru i s'a,
Intemeiat pe acest fundament, ca s faca, zic,
din acest fundament, care era, opera tutulor partidelor, o trunchiare unilaterala a unui partid

izalat? Ce? Tara legala e compusa numai din


d-voastra ? Din noi? Cand e vorba de o reforma
constitutionala, e oare drept a zicem tara legal&

suntem noi acum? Nu. Este i tara peste un


an, cand va venl noua Camera, peste 4, peste
8, pests 12 ani ; e taxa In viitor ; e prevedei In aceasta
perspectiva a lucrurilor, care este cea adevrata
pentru o reforma constitutional, intrebarea desrea politica de ceea-ce va fi in viitor.

pre celalalt partid devine foarte serioas. Sau


voiti sa ziceti cu buna cumpanire a lucrurilor,
c In tara aceasta oameni ca Lascar Catargi,
ca M. Kogalniceann, ca generalul Florescu, ca
Dumitru Bratianu, ca Vernescu, ca Lahovari, ca
generalul Manu, ca printul tirbei i cei-lalti, n'au

sa mai zica nimic? Nu sunt chemati i ei s.

263

ail in buna'.primire o reforma constitutionall?


and vedeti, onor. Camera, ca asupra acestui
proiect de lege, Adica in intervalul de cand discutati Ii sectiuni proiectul de reforma electorala,
s'a terminat in ceailalta parte gruparea sau fuzionarea partidelor, primind numele de liberali-

conservatori, atunci sunteti datori, ca oameni


politici de prudenta, cand vorbiti de reforma
constituVonala, sa luati in oare-care considerare
noua fuziune forrnata cu manifestul ei, cu orga-

nul ei de publicitate, cu aderentii ei in OA.


Cand acetia vin i declara, ca flu voiesc revizuirea, atunci d-voastra pe ce v6 Intemeiati ca

sa pretindeti a o face singuri? Punctul acesta


ar merita din partea d-voastra ceva luare arninte.

aci sa ne punem inteo hipoteza foarte posibila:


D-voastra votati revizuirea legii electorale; se
va inchide atunci de la sine Camera aceasta, se
vor face alegeri noue. Dar daca partidul opus,
care a declarat pe drept sau pe nedrept i cand

e vorba de drept san nedrept intr'o chestie,


care vrea sa Imbratieze intreaga taxa, nu trebue sa ascultati numai parerea celui victoriosr
trebue s tineti seama. i de parerea celui batut

care dar a declarat pe drept sau pe nedrept, ca


alegerile nu s'a facut libere 1. CA n'a putut
sa vie in sinul d-v. s discute reforma consti-

264

tutionall i care intru a ceastg parlsire a Came-

rei citeazg un precedent creat tot de partidul


(14. cu ocazia discutiei conventiei comerciale

austriace; dacg, zic, partidul opus, dupg votarea


revizuirii, cand yeti publica nouele alegeri, va

persista In aceastg atitudine de abtinere i nu

va participa la alegeri, ce fel de reformg ai


facut? 0 reformg electoral8, In care o insemnatl

parte a trii (nu voiesc sa zic o jurnatate, nici


a 4-a parte, dar in fine un grup insemnat de
oameni politici, compus din conservatori i liberali independenti), in care aceastg parte a .t6rii

& clan, el nu Ivrea sa intre in viata public&


sub aceastg formg, ce mai insemneaza 1 ce mai

poate insemna? Va insemna, ca momentul, in


care partidul liberal nu va mai fi la guvern (i
daca vorbim de sistemul constitutional, trebue
sa admiteti ca se va intimpla i aceasta; v6
d oresc sg se intimple cat mai tarziu; dar are
sg se intimple odatd), ei atunci, in acel moment,

noul partid, care va vera sa ye inlocuiascg, va


fi poate obligat sg pung in programul sell reformarea pactului fundamental reformat de d-voastra ; cgci dacg ar fi vorba ca prin refotma d-v.
sg se intindel drepturile politice in targ, dacg

ati da prin aceast referral dreptul de votare


la mai multi alegetori ca in trecut, precurn face

265

in chiar acest moment Englitera cu reforma ei


flectorala, atunci nu mi-ar fi teama de un alt
partid mai in urma; caci a zice: o ast-fel de
Ubertate data nu se va mai putea lua inapof
in forma panica, constitutionala; ar trebul o
revolutie 1 o reactiune pentru aa ceva, dar pe
calea constitutionala, panica, nici odata. Dar
d-yoastra nu dati nici un drept mai mult; faceti

numai o reforma, prin care impartiti pe unii


contra altora, luati pe unii dintr'un colegiu i-i
Nigati in alte colegii; prin urmare, faceti o reforma, fata cu care partidul opus, cand va veni
sa 9 restoarne, va avea dreptul sa zica: nu iau
nici un drept public nimanui; din contra, colegiul I, care s'a decapitat de predecesori, il repun
in dreptuiile lui. i atunci se va prezenta chestia
aceasta sub forma unei restituiri de drepturi, i
sub aceasta forma so poate prezenta constitutionalicete foarte convenabil. Iar rezultatul final ? Re-

zultatul final ar fi, ca atunci s'ar vedea toata tara


aruncata dintr'o reforma constitutionala intr'alta

i s'ar sapa din nou abisurile de partide sub


pretexte de reforma intr'o tara, care era fedcita ca la 66 sa-si fundeze pactul ski in unanimitate, precurn i cand s'a proclamat Regatul,

in unanimitate s'a proclamat. i acum primul


pas, dupl. Regalitatea aclamata de liberali i con-

266

servatori impreuna, sa fie opera unui singur


partid in contra celuilalt ? Iertatiln, eu nu pot
vedea in aceasta procedare nici o intelepciune,
nici o prudenta politica. Oki in contra Incercarii d-voastra de astazi eu a formula urmatoarea regula de conduita, politica : nil face nici

odata un fapt, al carui succes nu atirna de la.


tine, ci de la adversarii t6i. Nu face un act, a
carui viata, nu atirna de la -tine, ci de la cOeace vor bine-vol sa faca liberalii-conservatori intruniti. i dac liberalii-conservatori intruniti nu

vor bine-vol A. ia parte la alegerile ce le yeti


publica, atunci este de mai Inainte condemnata.
reforma d-voastra electorala. (Aplause) 1)
Trec acum la un al doilea argument.
D-lor, pentru ce .d-voastra, acei cari sustineti
proiectul, ye puneti In necesitatea de a face sub
asemenea imprejurari un asemenea act?
1) Prevederea anuntatit aici s'a realizat in parte. Dupti, pro
mulgarea constitutiei revizuite, opozitia-unita, a publicat o declarare semnatit de eefai sbi, a nu recunoaete revizuirea, nici
dotathmea Coroanei, ei s'a angajat sa restabileasca nlegalitatea".
Dar uncle s'a ineelat prevederea, este in seriozitatea el in consecventa ce o atribuia unei asemenea atitudini. Dupa caderea
ministerului Bratianu la 1888, mernbrii opozitiei-unite s'au pre-

zentat la alegeri, au reintrat in Camera el Senat, dar despre


nangajamentul" lor de a restabill aea numita legalitate prin
vre-o schimbare a revizuirii sau a dotatiunii Coroanei n'a mai
fost vorba. S'a clovedit atunci, cat de nechibzuite sunt coalitiile
multicolore cu toate declararile bor.

267

Cad, daca chiar nu sunteti de parera mea in


privinta pericolului ce 1 vd eu din abtinerea
partidului opus, trebue s admiteti totus impreuna

cu mine, ca ar ft in or-ce caz mai bine, cand


ar participa toate partidele la lucrarea d-voastra,
si ca este mai ru, Ca este un defect al operei
de asthzi, ca se prezenta numai ca o opera de partid

si nu ca o opera de colaborare a t6rii intregi.


(Aprobari.) In aceaata limita v6d ca m aprobati cu
top. Asa dar, d-lor, cu acest defect de ceprezentali

Aucrarea ? Unde este netesitatea absolata, care


ye Impinge la aceasta ? Eu am citit raportul cel
foarte desvoltat al d-lui Sto1ojiai i, se intelege,

cu cat desvolta cine-va mai mult, cu atat da


mai multa ocazie la critica; dar dae a. nu ar fi
desvoltat, ar ft fost mai legitirna critica, de ce
nu s'a a dus un raport asa cum trebueste pentru
o lucrare asa de insemnata.
Eu, D-lor, cred c d. raportor Stolojian gi-a
facut datoria in constiinta. In acest raport gasese un singur motiv, care vrea s ne explice,
de unde vine miscarea aceasta ce v impinge

la revizuire. Este la pagina 20 a brosurei

ti-

'Arita ca raport i acolo se zice : d. C. A. Rosetti


prin scrisorile sale, cari au impresionat adinc
lara, denunta legea electorala ca ascunde la te-

melia ei coruptia si-i cere revizuirea. .Aceste

268

scrisori au determinat curentul revizionist In


tare."
D-lor, sunt acum 10 sau 11 luni, In discutia
generale, cu ocazia respunsului la adresa Trnnului, d. Negruzzi 0 cu mine am prezentat un
amendament, se intelege respins de d-voastre,
prin care zicearn ca remene se examinem mai
pe urine, dace i pane unde se rnearga revizuirea."

In acea discutie am incercat se me inscriu


In contra acestui cuvent de curent, saI contest,
0 am intrebuintat comparatia, poate earn Indrasneata, Intro glas i intre ecou. Ve spunearn
ce, glasul 1-a avut d. Rosetti; dar nu cred ca
sunt alte glasuri In tare, ci ce este numai

ecoul fare viate. Ili-aM perrnis atunci a pune


ca criteriu al unui adeverat
aceasta : cand este vorba de o

curent popular

reforme constitutionala, curentul trebue se aral e cu claritate


0 cu oare- care precizie 0 formula 1 Intinderea
drepturilor ce este vorba a se da sau a se lua,
precum a fost cu ocazia art. 7 la 1878.
0 simpla critice negative nu poate fi curent
popular. A zice: nu e buna sau e corupte legea
electorala, nu constitue un curent. Negatia arate,

ce nu trebue se fie; dar nu arata ce trebue se


fie. Negalia este nimica.

269

Contestam dar atunci, In prima-vara anului


trecut, ca ar fi curent popular in privinta legii
electorale, fiindca nu v vedeam uniti intr'o anume
formula de revizuire i nu vedeam altii combtnd

aceasta unica formula.


In contra acestei contestari a noastra d-voas-

tit, mai toti erati uniti. Era din partea d-voutra


o intreaga simfonie de acorduri armonice, in cari

ne perdeam noi cate-va strune discordante de


anti-revizioniti, pe cand d-v. erati nite instrumente inteleg instrumente musicale (Ilaritate),

in perfecta armonie aparenta.


Dar astazi ? Nu tiu, daca imi yeti recunoate

cel putin astazi mai mult drept sa v6 intreb :


unde ve este curentul ? D. raportor ne propune,
in numele comisiunii, o modificare, care nu este
ceea ce voege d. C. A. Rosetti, cel care a determinat cuyentul re vizuirii, ci este alt-ceva. Cum ?
D-voastra atunci ne combateati pe noi cu atata
vigoare i pentru d-voastra vorbeau atunci in

contra mea d. raportor Ianoli, d. Giani, d. Ionescui astazi tocmai pe aceti domni impreuna
cu (1. Rosetti ii vd inscrii In contra raportului
d-lui Stolojian, adic al majoritatii ?
Apoi dad, chiar aceti domni azi contesta curen-

tul, Pe care1 afirmati d=voastra ; dad, d. Rosetti


insu zice, ca nu recunoate opera aceasta a majo-

270

ritatii, apoi noi sa o recunoatern ca rezultatul


unui curent popular? Dad ar fi curent, atunci
cel putin acela, care 1-a deteptat, trebuia sa-1
recunoascg, 1 daca, nici acela nu-I recunoate,
datimi voie sg zic, cg nu este curent. (Aplause.)
0 voce. Nu este acela.
T. Maiorescu. Apoi bine, de curent popular
mai poate fi vorba in mijlocul acestor pareri
schimbgtoare ? Nu or-ce Were accentuatg de mai

multi este pentru aceasta un curent. Asemenea


pareri se pot detepta or cate voiti i in toate felurile. and d. prim-ministru se duce la Craiova i tine
un discurs electoral i zice : in 3 colegiuri este

chestia, atunci numai cleat se stabilete un ir


de pareri, cari zic : aci este chestia. Dar daca
ati fi pus chestia alt unde-va, era irul de pareri
alt unde-va, dupg buna-vointa primului-ministru.

Puteti sg puneti curentul alegerilor pe chestia Dunarii, atunci s'ar fi zis ca alegerile se fac
pe chestia Dunarii, i daca pun eati in locul Duna-

rii chestia inamovibilitatii magistraturei, atunci


curentul era pentru sau contra inamovibilitgtii
magistraturei. Or unde un ef de cabinet ar vol

sa pue chestia, are sg. se faca o micare de


pareri.

Dar acesta este adevratul d-voastrg curent


popular pentru revizuirea unei Constitutiuni? Nu

271

-simtirn noi oare cu totii, ca un curent popular


trebue sA porneasca din partea terii intregi, in
mod puternic, in valuri, care se, mite toate elementele politico ale terii spre o singura directie?

De sigur, nu toti me yeti aproba, dar se vor


sper, mai multi printre d-voastra, cari imi
vor da dreptate cand ic reforma Constitutinnii

gAsi,

..aa cum ni se prezenta in proiectul majoritatif,


nu este ceeace se numete un curent popular.
Dar in fine curent pau nu curent, aceasta poate

-pArea Ara la un punct o simple discutie de


cuvinte. yeti fi zis poate : nu este curent, dar
este o tendenta de reforme manifestata in partid,
i fiind ca d. Rosetti este un autorizat i puternic

initiator de idei in partidul liberal din aceasta


'tare, tendente1e lui pot sa se intinda i sa ajunga

pan intr'o directie, undo noi nu putem i nu


voim se-1 urmem. De tendenta lui sa inem
seama, sa o sprijinim la inceput, iar directia finala sa remae in mane, noastra, i noi s oprirn
micarea, and i unde voim. E probabil i e
natural ca aceasta sa fi fost cugetarea d-voastra,
adica a guvernului.
D. Rosetti a publicat scrisori in Romdnul j a
determjnat o micare, un curent: curentul acesta
-voim sa-1 abatem, adica sa-1 apucem 1 se-I intoarcern inteun sens, pe care se nu-1 vrea d-sa,

272

dar sa-1 vrem noi, adica sa, profitAm de apa de

la moara d-sale ca s'o punem in zagazal de la


moara noastra. (Aplause.)

Foarte bine, dar tot rmane intrebarea) pentru ce aceasta? Pentru CO Aid d-voastra rspundeti : pentru ca ideile d-lui Rosetti sunt prea
inaintate i agitatoare, i clack s'ar lAsa In toata
desvoltarea lor, cum se temea onor. d. Lascar)
ar aduce primejdie in tara. Prin urmare sa letaiem partea acuta i primejdioasA, i sa le astuparn sub forma co voim sa le dam noi.
Dar dad, aceasta v6 este scopul d-v. de la
guvern i din majoritate, sunt in drept a Intreba :

ye ajungeti scopul prin revizuirea ce o proiectati ? Credeti dvoastrA cl puteti ucide aceste idei,
ca le puteti suprima prin o asemenea revizuire?

Discursurile ce le au tinut d-nii Graditeanu-

i Panu, modul cum se exprima acei 35, cari


sunt partfzanii unui singur colegiu, modul acesta,
toata situatia aceasta, ye face efectul, cA chestia
s'a sfirit cu votul ce-1 yeti da astazi sau maine ?

0 voce. Nu.
T. Maiorescu. Dar, d-lor, *de acum inainte are
sA se detepte agitatia proprie, fiind-ca, d-voastrA,

prin revizuirea d-voastra, pe de o parte ii dati


un resunet i o legitimare, iar prin mArginirea.
arbitrara in 3 colegii o intAritati i o provocati-

27a

Punnd chestia pe acest t6r6m, faceti o opera


de partid fragmentata intro chiar d-v., faceti
netnulturnirea celeilalte partide opuse, care In
mod crancen are sa se lupte In contr-v6, gi in
acelag timp nemultumiti o parte din chiar partidul d-vgastra, care are sa mearga cu drapelul
s6u special inainte, daca vor fi agitatori cu agitatie, daca vor fi pagnici cu blandete constitutiona16.

V6 miirturisesc ca nu mai inteleg nimic. Poate


ca aceasta sa fie slabiciunea mintii inele, dar cu

mintea cat o am, mai slaba sau mai tare, nu


v6 pot intelege. Cu atat mai putin inteleg prudenta lucrarii dvoastra, cu cat imi pare, ca din
contra ar fl trebuit sa ne felicitrn, ca exista un
germine de reforma constitutiona16, pe care sa4
lsam sa se dezvolte mai antai in toata liberta-

tea. Caci asupra acestui lucru credeam a suntern de aceeag parere : c adica este tocmai in
folosul sistemului constitutional, care de alt-minterea are multe inconveniente, el servegte de

ventil de siguranta in contra agitatiilor factice


zguduitoare, prin libertatea ce da ideilor de
a fi discutate In parlament gi in tail,.
Apoi ce lucru mai bun voiti decat sa r6mae
in aceasta tara un germine oare-care de idei asupra reformei constitutionals ?
.56680

18

274

i ce confuzie de principii i de partide are


sl se nascA de acum inainte ! yeti veni d-voastra liberalii i veti astupa gura la 0 minoritate
tot de liberali, i yeti pune pe partidul celalalt
in strania pozitie de a se intreba : ce sa. facem ?
SA meargA Catargi cu Rosetti in cont9, lui Bratianu ? CAci in practica constituVonalA, la alegeri, trebue 0, se imparta 1 sA se grupeze voturile in voturi pentru i contra guvernului.
Apoi aceasta v ceste noua Rube de principii,

care ar fi trohuit sa desparta partidele in tara


noastra de la pro3lamarea Regatului incoace? 0

simpla impartire i despartire in 4, sau in 3,


sau in 2, sau in 1 colegiu eledtoral ?
0 repet, d-lor, nu mai inOleg nimic.
Un al treilea argument 1 termin.
D. Rosetti a aruncat cuventul ca este coruptie la temelia legii electorale"
aa zice d.
raportor. Este o mare greutate, d-lor deputati,

pentru fie-care din noi, and este vorba sa ne


orientam in viata publica : este greutatea ca, in
nornolul, in multimea de idei, de principii, de
curente partiale mai mici, de cuvinte ce se aruna
1, mai bine ziand, de necesitati reale ce par a
se impune, sA alegem pe cea mai importantA, pe
cea mai urgenta i sA o deosebim de aceea, care

md poate atepta. Rune lucruri sunt bine de

275

Mut, multe rele sunt totdeauna de stirpit; zilnica viata, publica nu consist in alta cleat in
a indrepta un r, or a face un bine, sau a face
un ru, pe care alp trebue sa vie sa,-1 indrepteze. Multimea de lucruri bune ce trebuesc acute
i multirnea relelor, cari trebuesc combatute in
or-care Stat, este foarte intinsa, este enorma, i.

este dar evident ca chestia cea practica nu este


de a arata relele i idealurile de bine, ci este de
a arata : pentru ce cutare ru trebue acum 1
nu alt data indreptat ? Pentru ce el mai Antal
i nu altul? Pentru ce acest bine Mut acum i
altul atunci, i. pentru ce nu vice-versa ? Este
prin urmare cam naiv intrebarea : apoi nu exista
coruptie la temelia legii. electorale ? dacg, prin
aceast intrebare vrea sa se dovedeasca 1 necesitatea reformei constitutionale tocmai in acest
moment i. in acest mod. Qacrasemenea formulari generale de critica in contra relelor existente

se pot gasi cu gramada.


La intrebarea d-lui Rosetti despre coruptia in
legea electorala se pot pune multe alte contra-intrebri. De exemplu : nu este coruptie in
administratrie? Sau alt ru: nu este coruptie
in numirea rnagistraturii ? nu in magistratura
de fapt, cAci tot.' am recunoscut ca rnagistratii

notri in marea lor majoritate s'au tinut la 0

276

onestitate mai presus de legea dupa care au


fost numiti (Aplause), dar este coruptie In modul, cu care se fac numirile In magistratura de
catre puterea executiva. Ce coruptie ? Coruptia,
pe care a aratat-o insu d. ministru de justitie: influentele, hatarurile, presiunile parlamentare i prefector ale. Un al 3-lea ru : nu este
coruptie In numirea functionarilor administrativi ? Ce? Se aleg la noi prefectii, sub-prefectii
i ceilalti functionari administrativi dupa merit,
dupa valoarea lor in lucrarea speciala, or dupa.
influen tele 1 dupa recomandatia oamenilor puternici i dupa, mici necesitati electorale? Mad
am supune noi, nu la un sufragiu universal, dar
macar la o votare liber intro noi in Camera,
pe prefectii azi in fiinta, pe cati i-ati primi d-voastre cu majoritate ca buni prefecti ? (Aplause.)

Va sa zica toate aceste lucruri sunt rele, i


daca am intreba, dar nu aa pro forma, oficial,
ci ca oameni de omenie i sinceri, daca am intreba majoritatea alegtorilor notri . . . dar lasa
alegaorii, iata sa eim acum pe strada, in Bucureti, i sa intrebam pe fie-care din casa in Ca-

D-le, ce vrei? Vrei s ai un tribunal bun


un prefect bun or vrei sa ti se modifice legea electorala ca sa votezi in cutare colegiu
0 nu in cutare ? Eu cred ca mai toti cettenii
sa :

277

au sa zica : impartiti-me cum voiti cu legea electorala, dar dati-mi tribunal bun i administratie buna. (Aplause.)
Vreau sa zic prin aceasta, ca
curent pentru curent, i formula pentru formula daca
este curent pentra legea electorall, din caus ca
ar fi coruptie la temelia ei, eu zic ca este un
curant mutt mai puternic in contra coruptiei din
administratie i in contra arbttrariului, cu care
se numesc magistrati.
D. Iepurescu. Apoi tocmai aceasta este vina
legii electorate de astazi.
T. Maiorescu. Aud obiectia, ca aceste rale ar

veni tocmai din cauza actualei legi electorate.


Respund indata la aceasta obiectie, caci i firul
natural al argumentarii me aduce la aceasta.
Poate unii din d-voastra cred in toata sinceritatea, ca numai prin o reforma a legii electorate se pot indrepta aceste rele. Caci alt-fel ar
fi dea-dreptul inexplicabil, cum in sitnatia noas-

tra interna nu ati gsit ceva mu urgent de facut decat reforma constitutionala propusa astazi.
Sa examinam putin i aceasta chestie.
Ce, d-lor, este oare serioas obiecVa ? Exista

oare in adever, acum i aici, mai multi din d


voastra, cad sa fie patruni i convini, ca daca
se va face aceasta reforma a legii electorate, a u

278

sa ias un alt soi de deputati, cleat in trecut, altfel de oameni necunoscut'i de noi Ova
acum ? (Aplause.). Ce ? De aci inainte o sa vedeti

alt-fel de Carnere, asa Meat prin acei deputati


are sl, se faca cea ce ar fi fost irnposibil sa se
facA, prin cei de paua acum? Cine crede ast- fel,

tare-i este credinta, dar eu nu-i v6d nici un ternei 0 sunt convins, ca vor Ell cam acelas fel
de deputati, ba chiar cam aceleasi persoane.
Mei numai atunci cancl se va schimba in tara
intreag starea moravurilor, Meat tara s aiba
alti oameni mai buni si mai culti decat noi,

numai atunci cred, ca or cu patru colegii, or cu


unul or cu trei, vom putea avea alt-fel de Camere.

Dar sa luam lucrurile mai de sus. D lor, sa


stringem argumentarea i s o ridiam la inltimea chestiei.

La 1881 s'a proclamat Regatul. In acele momente partidul liberal s'a afirmat ca un partid
de ordine monarchica, si nu are astazi, in buna
discutie de principii, nici un adevrat conserva-

tor motivul de a se impotrivi din princip in


contra guvernului d.lui Bratianu. Monarchicii, dinasticii, constitutionalii, conservatorii i liberalii,

noi toti impreuna nu am vzut in tot timpul


Regatului alta decat legi de interes general.

279

Daca ace asta este adevrat din punct de vedere al partidelor, alt fel se prezentd situatia,
daca o exarninArn dupa cerintele organizrii in-

terne a noului nostru Stat. Aici trebue sa recunoateti, Ca prea putin s'a facut de la 1881
incoace.

Oare legea electorald a fost de vina? Care


in adevr Camera veche ar fi refuzat de a lucra
pentru o mai terneinicd organizare internd?
A pelez la cunotintele, la sirntirnintul d-voastr

practic despre starea Camerei.trecute i a celei


de astdzi. 0 hipoteza: dud, ar fi venit cabinetul
actualului ministru sa zicd: este epoca de organizare a Statului i fiind-ca nu mai poate s
mearga cu arbitrariul guvernului, fiind-ca nu mai

voim ca guvernul s fie supus acelei influente


rele, de care se plangea d. Lascar, a deputatilor,
faceti-rni o lege de admisibilitate In toate funcVile statului, ca sa mi se ingradeasca puterea
mea in numirea functionarilor. Credeti D-voastr
ca s'ar fi impotrivit Camera veche? Puteti credo

ca in extractia d-voastr electorala de pand acum, adic in modul de a fi aleas


Camera cu patru colegii, sta ceea ce ar fi irnpiedicat pe deputati de la aceast opera de reforme ? Cu ce drept aruncati o asemenea pata
asupra Camerei vechi, asupra d-voastra, asupra
d-voastrd,

280

legii electorale actuale? Cred cA, este simVrnntul

tutulor, c ar fi nedreapta o asemenea acuzare.


Si dad, ar fi venit acela cabinet de acum
trei ani i ar fi zis Camerei liberale, or cum ar fi
fost extrasA ea dupA legea veche : nu este invtAmOntul destul de Nit in Stat, Constitutia
cea veche din 1866 prevede coli in toate comunele, sA le facem mai multe, iatA mijloacele
budgetare combinate pentru aceasta : ai fi refuzat clvoastrA? i dacA acesta- guvern ar fi
este o anomalie constitutionalA ca sA atirne
puterea judecAtoreascA, care este a treia putere
in Stat, de la puterea executivA, este o enormizis :

tate sa, vie un ministru s institue i sa desti


tue un judecAtor dupl simplul lui arbitriu, s se
intirnple lucruri ca acum trei ani . . . M oprese
putin la acest episod, nu voi cita nume proprii
de persoane, voi arata numai locul i timpul.
La Giurgiu, la o alegere partiall a colegiului al
doilea, in Aprilie 1881, in prezioa alegerii s'a
.

del:At-tat un judecAtor de instructie i s'a pus

altul in loeu-i, care fusese sub acestal guvern


destituit pentru abuzuri, in urma raportului procurorului general al Curtii de apel din Bueureti.

Acest judecAtor avea doul rude i dispunea de


trei voturi in acel colegiu ; dupa ce s'a fAcut
alegerea i a clzut candidatul opozitiei tocmai

281

cu aceste trei voturi, a venit alt ministru de


justitie tot din partid i din acela guvern, i 1 4

zile dupa alegere a destituit din nou pe judocatorul cu trei voturi, dar alegerea era facuta
in sensul partidului.
SA se intimple asemenea scandaluri sub un
regim liberal, i ministrul preedinte sa nu poata
zice Camerei sale : nu mai sufere tara arbitra-

riul acesta in magistratura, s ne punem pe o


cale de onestitate elementara ca Stat constitutional, sa se indrepteze defectul fundamental al
numirii rnagistratilor dupa bunul plac al unui
ministru i sa facern o lege, pentra ca aceste
nurniri sa se asigure aa incat persoana i averea cetteanului sa fie garantate in afara de interesele partidelor? S'ar fi gasit o Camera aleasa
or cum voiti, care sa zica d-lui Bratianu: 'nu
voi sa m6 ocup de aceasta ?

Nu o poate crede nimeni din dvoastra. Dar


fie ca s'ar fi facut reforma magistraturei dupa
sistemul electiv al d-lui Rosetti, fie ca s'ar fi
facut dupa sistemul inamovibilitatii al altora,
vorba era tot-deauna sa se faca independent
sanctuarul justitiei de arbitrariul unui ministru.
(Aplause.)

Apoi dad, se facea independenta justitia, daca


se ltea inv6tamOntul in coale, daca exista legea

282

pentru admisibilitate in functii, oare nu ar

fir

fost rnai mare independenta alegaailor fata cu.


guvernul ? Nu ar fi fost mai restrinsa influenta
guvernului aSupra operatiilor electorale i pe
de alta parte mai restrinse cererile de funbtiuni
din partea deputatilor penteu favorizatii lor ?
Incontestabil ca da Apoi atunci de ce n'ati facut-ol
Sou mai bine dad, n'ati facut-o .pana acum 1

o yeti face de acum inainte, de ce nu Wept*


sa vedeti, ce rezultate va da Constitutia cea veche
cu legea ei electoralar, facendu-se antai ceea-ca

ea insa cere, adic o a treia putere in Stat prin


independenta magistraturei, o ingradite a influenWor rele prin legea de admisibilitate in functii, o aplicare generala a legii de invetament ?
Nu e frebuinta sa desvolt mai departe argu-

mentul. Pentru eine vrea sa inteleaga, chestia


este pe deplin lamurita. Perrniteti-mi dar sa.
termin toata vorbirea mea cu o creosebire ce
vreau sa fac intre initiatorii de idei, precum
ina'un mod eminent a fost in aceasta tara d.
C. A. Rosetti, i intre oamenii practici de Stat,
cari trebue s pue in lucrare asernenea idei.
Evident ca ar fi, daca-mi iertati comparatia
prea vulgara, toata viata publica un fel de- aluat
nesarat i desgustator, dna nu ar avea un ferment,
care sari dea micare i sa-i mai-easel pro-

283

Ar fi o stagnare -de moarte inteo societate, in care. n'ar fi cine-va, unii sau mai mufti,.

cari prin idet noue sa tie tot corpul in micare


i organismul in viata. (Aplause.)
Este foarte frurnoas, este poate -cea mai frurnoasa misiunea acestor ideologi sau ifdealiti. Dar
or cat de- frumoasa ar fi, sa-i recunoatem

mitele ei ,intr'un Stat ccinstitui pe baze reale.


Vom constata indata o fundamentala deosebire
de caracter. Acel care cencepe ideile, s'e arata,
de regula foa:rte nepractic pentru a le- realiza,
i un admirabil initi'dtor de idei poate sa fie un
.detestabil ministru, 1 vice- versa, acel care este

mai Meet, mai prudent, mai Min capabil *de a

coricepe idei nou, poate s fie foarte capabil


pentru realizarea. ideilor. Deosebirea lucrului in
practica va fi aceasta: ideile incap uor intr'o

minte omeneasca individual, uor ne vine sa


le invirtim una dupa alta ; 1 cine, fara griji materiale, cu oare-care intindere i dibacie in relaVile sale, este in fericita pozitie de a se pune
numai pe cautare de idei, aceluia o sa-i vie,
daca este de altminterea un cap eminent, foarte
multe i foarte in graba. Dar cand va fi vorba
s se realizeze in viata practie, atunci or-ce
idee, care in capul unui individ ii avea locul
ei uor i se gasea bine alaturea cu multe al-

284

tele, va trebui sa vie a disloca lucruri, cari sunt,


i a le inlocul cu altele, cari nu sunt Inca, i
ii va trebui un spatiu unde sa realizeze, 1 un
timp cand sa poata realiza. Ast.fel ceea-ce este
grabnic la conceptie, va

fi prin necesitatea
lucrului incet la realizare.
Dar, d-lor, grabnic i inoet sunt cuvinte prea
vagi. Trebue sa cautam i sa gasirn un criteriu
practic, cand o idee i-a facut drumul ei i poate

sa lase locul alteia, i cand trebue sa mai atepte pAnd sa vie vremea unei inovatiuni. 0
idee a d-voastra, a partidului liberal, a fost i
Constitutia de la 1866 ; ai indepli nit, in intelegere
cu partidul conservator, dorintele vechi ale divanului ad-hoc, i ne-ati adus pe Tronul Roman i o
Dinastie strAina.. SA ne felicitam CA s'a intimplat

ca acel ef ales al nostru din o Dinastie straina


sa se fi identificat cu tara. Nu nurnai atat, aceasta

era dator sa o faca or-ce Principe strain, dar a


fost din intimplare 1 dintr'o Casa suverana strain,

care de atunci incoace a dobindit preponderanta

in toata politica europeana. Aa dar la 1866


dvoastra v'ati unit cu adeversarii conservatori
i ati fAcut Constitutia aa cum a cornPus-o
compromisul de atunci : o idee mare*. ; i de
i din punctul de vedere al partidului liberal nu
vi s'au realizat toate cerintele in aceasta Consti-

285

tutie, dar un lucru foarte mare vi s'a realizat : s'a


izbit lovitura de Stat, s'a aratat trii c. chiar un
Principe indigen i in mune privinte popular i
mare, precum era Voda Cuza, cand s'a atins de

libertatile publice, nu a mai putut sa aiba existenta sada ; mare triumf al principiilor liberale,
i acest triumf este propria esenp. a Constitutiunii

de la 1866. Daca este o aa puternica idee In


Constitutia de la 1866, nu-i lasati timp sa se
pue in lucrare aceasta Constitutie in intregimea
ei? Nu lasati, ca acele idei ale Constitutiunii de la

1866, cari se retell la invatmintul public, la


justitie, la administratie, sa fie antai puse In lucrare, inainte de a trece la alte idei? Inainte de
a fi executat toata opera inceputa la 1866 prin
Constitutie, veniti asta-zi s, tirbiti aceasta Constitutie, i veniti cu alte idei, cu idei de trei co-

legii sau cu idea de un singur colegiu, cum


vrea d. Rosetti? i dupa, o asemenea procedare
pripita, cand vom fi in mijlocul lucrarii cu aceste
colegii reformate, cari numai ele prin ele singure
nu o sa faca minunea Orli, ci vor reclama multe
alte lucrari de detai, sa veniti cu alte idei 1 sa

intrerupeti i aceasta lucrare, inainte de a se fi


realizat pe deplin ?
Dar se poate un a ca aceasta ? Este aceasta proce
darea prudenta a unor oameni de Stat practici, cari

286

vor sa consolideze fundarnentul, ce i 1-a pus nati-

unea liber

la 1860 i pe care s'a intemeiat

Dinastia noastr constituVonala ?

Daca in cele zise pana ad sirnii ca exista


un adevr politic, imi permit intrebarea finalg :
ce ar fi, and nu ar intruni proiectul asupra
reformei electorale acea majoritate de dou6 treimi,
ci ar mai lipsl cate-va voturi, i dupa ce s'a prirnit
celelalte parti din reforma Constitqiunii, cari
astazi sunt catigate (i tocmai de aceea am

vorbit acum 5 zile in favoarea acestei impartiri,


onorate d-le Ianoli, pentru ca sa, fim cu totii
mai independeqi la votarea sau respingerea
legii electorale), ce ar fi, zic, dupa ce s'a facut
revizuirea asupra unor lucruri de mare impor-

tanta din Constitutie, i prin urmare nu se


poate zice, ca degiaba a fost convocat toata
Constituanta revizionistA, ce ar fi, dad, aceast
parte, care este acum in chestie, nu s'ar revizul,
ar cadea, ce impresie ar fi in tare Ce impresie ar
fi ? S'ar linitI lumea; s'ar impreuna toti 1 din
o parte i din alta pentru ca impreuna cu d-

yoastra s lucreze la opera de organizare sanatoasa in adrninistratia i justitia trii, i ar


femanea idea de un colegiu unic al d-lui Rosetti
ca un ideal al partidului liberal, ideal pentru
iriitoarea desvoltare a Romaniei la timpul oportun.

237

D-lor, intre alternativa din urma i intre discu-

siunea ce o vd acum intre majoritatea d-v.


i restul trii, pentru mine lucrul este hotarit:
voi vota din toata, convingerea mea contra
luarii in consideratie a acestui nefericit proiect
i a felicita Camera 1 Tara, cand ar cadea
proiectul. (Aplause.)
Reproducem acum dupa Monitorul oficial

i urmarea discutiei din aceeas sedinta a


Camerei, i anume discursul lui C. A. Rosetti :

D. preedinte al eonsiliului I. Brittlanu.


Vd ca nu a cerut nimeni cuv6ntul ca sn.
rospunda onor. d lui Maiorescu.

P. Gricligteanu. Dacn imi dati vole, voi


cere eu cuvntul.
D. pre4edinte al consillului I. Britianu.
Numai onor. d. Rosetti ti eu putem sa venim sa rspu.,dem d-lui Maiorescu; si de aceea m'am si dus la d. Ionescu sa-1 rog a
ceda cuv6ntu1 d-lui Rosetti. Darn. onor. d.
RosPtti n'a cerut cuvntul

C. A. Rosettl. Nu 1-am cerut, &at sant


gata sa-1 cer, insa numai pentru o parte
a chestiei ; cea1a1ta te priveste pe d-ta.
D. vice-preqedinte. D. Rosetti arecuvntul .

D. prepdinte al consillului I. Britianu.


Dupli d. Rosetti cer eu cuvdntul.
C. A. Rosetti. D-lor, a rspunde tara nfl

288

minut de pregAtire unui maestru ca d. Maiorescu, este mai mult cleat o cutezantA.
Dad, am IndrAsnit InsA sA o fac, cutezanta

nu vine din increderea ce am In mine.,


ci din siguranta ce am, a d. Maiorescu a
tiut, ca un adevrat maestru, sA. profite de
toate greplele noastre, pentru ca sA le aduneIntr'un coco10

i sA ne loveascA Cu el in cap,

ca sA ne detepte. (Aplause, ilaritate).


Acest invAtat, onorabil i maestru bkrbat

de Stat a luat lucrurile cu acel ir regUlat,


care tie sAl aibA un vechiu i experimentat profesor, le-a luat 0,ncA de la lovirea de
Stat.
qi In adev6r, tot ce a spus este adevrIrat.
Lovirea de Stat, ori ate bunuri ar fi advs.
0 admit cA a adus multe bunuri ain
spus-o Inainte de a se face cu ani Intregi
i dupa ce s'a fAcut, cA, dacA ar veni un
om i sam1 dca tot, dacA Isus, care reinvieazA Dumineca viitoare, ar bine-vol sa mai

vina o data pe pament i mi-ar zice: puma


degetul in rana cuielor i crede ; i daca el
ar vol sA se faca dictator al acestui poporca sA-i dea toate bunurile pe care el le dorete, eu n'a primi nici chiar o ast-fel de
dictaturA, .
(Numeroase aplause); pentru
cA, dacA astazi se gasete un om dant care
ar salva Vara mea, acel om e muritor,
noi, cari ne am fi deprins O. nu mai existAm.

deal prin vointa unui om, am fi o natiune


condemhatA peirii. (Aplause).

289

Acest sentiment il aveti toti, il are natiunea romana. Elita natiunii romane a facut.

acea revolutie de sus in jos; s'a unit ca


sa restabileasca regimul constitutional ; ei
aceasta este gloria tutulor acelor oameni Para

osebire de nuant3 i caracter, c1 au dat natiunii mijlocul de a se desvolta prin ea in-

sas, i. mai malt aaca, ca au oprit de a se


perde tara Romaneasca, fac6nd ceea-ce ne
ameninta d. Lascar, cand zicea Ca drepturile
puporului nu se chi], ci se iau. Noi insa toata
viata noastra am zis i vom zice, ca revolu-

tiunile trebue sa se faca de sus in jos, iar


nu de jos in sus. (Aplause).
Ea n'am venit la tribuna ca sa atac, nici
sa nal., am venit sa spun ceea ce cred Ca
e drept, precum d. Maiorescu a atacat ceeace a crezut crL nu e drept.
D-sa zice, Ca ceea-ce facem acum este o.
opera de partid, iar nu opera constitutionala,
ca jurnatatea t6rii este In contra; ca oameni
ca d-nii cutare i cutare nu trebue so, zica
si ei ceva?
Toate acestea sunt marl i drepte adeve.-

rail; dar dua d-lor nu vor sa vina, cum


putem noi sa-i luarn cu sila?

la rndul

meu v intreb: cum pot eu s merg CU


.

d-lor, daca cred c d-lor fac r6u? Poate m6


insel. Dar eine m6 jude0? Natiunea.
Ei bine, s'au deschis colegiile electorale;
s'au dus si d-lor acolo, au vorbit si crez ca
.566So

Jo

290

nu se va fi gasit nitneni care sa-i fi oprit


-de a lua cuv6ntu1 in o alegere.

0 voce. Ba s'au si ales unii.


C. A. Roseti. S'au ales vre-o cati-va;
dar au crezut ca este in interesul torii sa
-demisioneze din Camera si sa zica: alegerile

nu au fost li1ere, ne retragem dintr'o Camera, care nu este liber aleasa, i reintram
in natiune.
Din zioa acea, eu de mune ori m'am intrebat i ma iamb si astazi ce fel au intrat in sinul natiei? Cad le sant intrunirile
-ce au %cut? i intrebarea aceasta le am
facut-o de multe ori 1 in saris, ca ziarist,
-cu tot respectul ce le stint dator, caci ni-meni nu va gasi ca de cand d-lor nu mai
-sunt la minister, eu le am adresat un singur cuvOnt, care :A se poata, lua a ar fi
un atac, de i d.lor pe mine ma ataca in
toate zilele IN in tot felul de acuzari, la cari

pana acum nu am respuns i nici nu voi


rttspunde ; cici clan atacurile au fost drepte, le merit ; iar clan nu, d-lor se vor cal.
Eu insa vac], ca prin cuvintele i prin
faptele d-lor nu fac decal a cosfiintl ceea-ce am zis eu, ca coruptia este la baza iegii
-elect orale ; find ca or cat de tau ar fi acest
zuvern, or cat de rai sunt prefectii sai, orLate inriuriri au facut in alegeri, in justitie
-si in toate: oare aceste acuzari nu s'au re-

petit in contra tutulor guvernelor ? Oare

291
fllem brii noului partid liberal-conservator,
&at% de cei cari facusera parte din ministerul (ui Catargi, toti ceilalti membri ai

acestiii partid nu au sub-s3ris impreun5, cu


noi aceleai acuzari in contra guvernului Catargi, i Ina mutt mai grave i mai v&lite
decft.t acelea, pe care le aduc guvernului
actual ? i

dacl le au subscris, negreit

aveau convictia cc acuzirile sunt drepte,


fiind-ca persoane ca d-nii Vernescu, Kog5.1niceanu, Boerescu, lepureanu, etc., nu ar putea sa-0 puna seumAtnra la acuzari, pe cad

nu le an recunoqte ct sunt drepte. i dovada a intemeiate au fost acuzarile ce faceam atunci, este c tara le-a judecat i a
zis ca Cu drept le-am fncut.
Putea-vor zice si despre alegerile acelea

le-a inriutit guvernul (Hui I. Bratianu ?


Nu, cad era atnuci Inca d. Lascar Catargi
la guvern. Prin urmare colegiile acelea electorale s'au pronuntat contra acelor grect .

geli.

Dar am citit pe la 1882 in ziarul Timpul


un articol, pe care 1-am reprodus i eu mai
.ticurn SO sau 30 de zile, i in care se zicea
hi privinta veridictului dat de alegotori contra d-lui Lascar CJtargi, a sunt momente,
in cart aleetorii corupti, cand vd c un

guvein pleaa spre povirniq, se unesc cu


prefectii i cu sub-prefectii si-i dau in cap.

Prin urmare nu trebue s sfi; sim odata

292

cu acea coruptie ? Uncle se afla sorgintea


rului, cand toti cei cari au venit la guvern
de la 1866, nu au facut nici unul din acelefapte, pe cari Constitutia Ii indatora sa le
fad% ? De unde vine, ca. toti au fost acuzati

a nu lasa sa se a1eag1 deputatii, ciii numese ? i noi am acuzat pe d. Catargi, i


d-sa ne a acuzat pe noi. Nu trebue sa stirpim odata aceasta sorginte ?
Se cita adineaori cazul numirii de catreacest guvern a Willi judecator, la Giurgiu,
imi pare, inadins numai pentrn alegeri. Dar
cate de aceste cazuri nu s'au constatat prin
telegrame oficiale sub guvernul precedent..
(Aplause.)

Vedeti dar, c trebue sit facem ceva ca.

sa esim cat mai cur6nd din starea aceasta


de lucruri, cand alegerile pot depinde de la
un judecator sau suplininte de tribunal. (Aplause.)

Unul din preopinenV intreba, de unde sa

mai aducem alti deputati in Camera dent


tot din cei, cari au fost pana acum2 Dar
eu a pune intrebare alt-fel : de unde s
mai aducem alti ministri ? (Aplause.) I-am
sfirsit, d-lor, i-am incercat pe toti. i daca.
toti oamPnii onorabili au facut asemenea abu-

zuri, aceasta nu trebue sa ne ingrijeasca?


Eu unul zic ca abuzuri a Mut i d. Catargi ; eu zic ca si din aceasta Camera, si din
cea de mai inainte, foarte multi dintre no

293

ne am dus la d. ministru si i-am zis: da-mi


un bilet (Aplause) s me aleaga, ; o i cei mai
independent'', sau cei mai dibaci, ziceau: d-le

ministru, te rog, scrie prefectului sa nu me


sustinA, nici sa me combata. (Aplause, ilari tate.)

Eu acuz, combat pe actualii minitri, pe


i ii iubesc, cand ved a se
fac asemenea lucruri ; dar cel putin recunoasteti, (A acesti ministri si primul nostru
ministru, la 1881, (Ian nu me insel, i-a dat
demisia, zicend ca, nu mai poate administra
cari Ii stimez

cu acele cersetorii ale acelora, cari sunt alesi


prin cersetorii (Aplause); cAci nu d-ta, d-le

Maiorescu, nu d-ta vei nega, O. rare ori se


poate alege cineva cu bunA dreptate in colegiul acesta strimt, unde joaca cel mai mare
rol banii, functiunile, pn i slabiciunile omenesti. (Aplause.) Este cate o persoana sau
doue stapanA pe un colegiu de ate 70 sau
80 de alegetori, i aceasta intra la tocmealA,
ci ca sa castigi, trebue sa intrebi can Ii sunt
9i slabiciunile, sa stii ce cadouri sa dai cuthrei sau cutarei doamne. (Aplause.)
IatA ca am intrat in familie, dar legea nu
s'a promulgat Ana. (Ilaritate.)
Membrii noului partid liberal-conservator
au declarat ca, nu intrA in Camera, dar ca vor
intra in mijlocul natiunii. Bine-voiasca onor.

d. Maiorescu a-mi spune, cats intruniri au


Mut d-lor in acesti doi ani ? Eu nu am vezut

294

nici una, i i-am provocat mereu, cAci am


volt sA-i ved in mijlocul natiunii. Daa natiu-

nea e cu dlor, In rnarea ei majoritate, de


ce nu se duo la ea ? SA se duc i las sa-i
aresteze guvernul. (Ilaritate )

Au zis numai, di se duc In mijlocul natiunii, dar eu nu am vezut pe nici unul sA.
so duLA. Imi pare yeti cA nu s'au dus, ei
imi pare si mai T6U, cA nici unul din par-

tidul meu nu se duce decat numai cAnd


sunt alegeri, avend pe prefect la brat. 3116
plan de amicii mei, ell nu fac intruniri publice, dar nu pot sA, apAr pe protivnicii mei,.

cari au declarat a fug din CamerA, ca sA


se ducA in natiune, $ i au fugit si din canierA si din natiune. (Nuineroase aplause).
Mai zice onor. d. Maiorescu, cA guvernul
acesta n'a fAcut scoale, n'a fAcut legi de admisibilitate in functiunile administrative, n'a fAcut legi de organizare a justitiei, etc. Va recunoaste cel putin dsa, cA, eu, ca ideolog,
cerut.E adeverat, cA guvernul nostru e aproa-

pe de opt ani la putere i e vinovat a n'a


fAcut toate aceste legi. Dar guvernul d-lor
a fost necurmat, nu sub aceeas firma, dar
toti din acelas partid, si n'a fAcut nimic,
si intre doi vinovati, ai nostri tot au facut
ceva. Eu as vol sa dau jos guvernul acesta,
dar pe cine sA, aduc in locu-i ? Nu-mi dai
pe nici unul d-ta, si nici eu nu pot sa-ti
dau. Eu nu pot, fiind-cA sunt ideolog. Alta

295

e a scrie i alta e a face. Spuneam la 48.


d-lui Ubicini, cand eiam din casa d-lui Dinicu Golescu, unde era guvernul provizoriu,.

eram tinr, n'aveam de cat 31 sau 32 deani : am descoperit un lucru ; cum intri in,
guvern, te faci reactionar. Pentru ce ? E
lesne a se zice : pune focul colo, darima stilpii

aceia din sala Adunarii; dar cand me voi


pune sa-1 darim eu, pe respunderea mea....
hei ! atunci se schirnba lucrul. (Aplause.)
Nu e guvern, care sa nu fie reactionar, carese. nu fie mai mult sau mai putin stationar.
Mi s'a intemplat sa \Ted multe lucruri; viata.

mea a fost o roan, care a mers foarte repede; azi eram in pucArie, peste cate-va.

ore stapan absolut, a treia zi iara in puqcarie, i pest!) cate-va zile iar stapan absolut ; i cand zic stapan absolut, titi ceva sa zica in timp de revolutiune, cand bib
timp de cate-va ore poti sa faci ce vrei.
D-voastra n'ati trecut prin aceasta, d-leMaiorescu, dar ati fost ministru, i e destul
sa titi, cat de slabi i miei sunt oarnenil
cand Ii vezi de aproape in asemenea impre-

jurari. Acum te linggesc, a doua zi te insulta. (Aplause.) Aci, in sala aceasta, Camera lui Voda Cuza dupa 11 Februarie a rupt.
insigniele cari erau acolo, d'asupra Tronului. E
acesta un fapt de sufiete nobile i libere ? Nu 1
E fapt de sclavi. Se. le fi rapt cand era Cuza pa

Tron, iar nu cand era dzut (Aplause).

296

Eu atribui, in sinceritate, legii noastre


electorale toate relele, de cari ne plangem.
Le atribui legii elect orale, cad nu pot sa
le atribui tutulor barbatilor, cari au trecut
pe la guvern. De aceea zic : legea electoralA

e de vinA, 0 de aceea, pentru c stiu ce


rspundere are cine-va -cand este la guvern,
si pentru ca a nu implic catq de putin
respunderea nim6nui in chestia pe care o ridi-

cam, cand am fcut aceastA propunere, am


zis: scriu in numele meu i numal eu singur. N'am vorbit cu nimeni. Acp.zatiunea

am facut-o eu singur 0 am spus-o indat


0 la Inceput, ca nimeni s nu se inele, s
zia c unii din miniWi mi-au optit. Nu
m'au crezut. Ata mai ru pentru acei, cari
nu cred cand le spui adevrul ; se vede ntt
se uit In oglindA, cand nu cred pe altii.
Am mai cerut reforma legii electorale pi
pentru ca stt indeplinesc lipsa de coale pi
celelalte neajunsuri, pe cari cu drept cuvnt
le arhtati, i st curm or-ce ui A, care se na-te adesea Intre oamenii cari nu se cunosc,
or-ce ur intre partide, or-ce desbinari in
natiune ; cad lucrand la un loo cu totii, ne
cunoatem mai bine unii pe altii, ne sfatuim
impreuti, i cate bine-faceri hu pot rezulta
din asemenea intelegeri, cate banuieli i calomnii nu dispar, cand lumina se face inaintea tutulor ? D-voastr a. insA lsati pe stean
singur pe mana zapciului qi a primarului;

297
ii spuneti c Ii dati dreptul de vot, cand
in relitate nu-i dati nimic. Apoi nu vedeti
ca 1-ati corupt? i ce ati corupt? Temelia

casei.. (Aplause.) Nu vedeti, ca 1asandu-1 singur sub biciu i zic6ndu-i ca aceasta se chiama
a-i da drepturi, 11 faceti sa ureasca aceste

drepturi, cum urste garda nationala, pentru ca noi cesti-lalti ne-am tras toti de la
garda ; ream lasat numai pe mojici ? Sateanului ii trebue lumina, si joi trebue sb-1 facem

sa prate de aceasta scoala a votului, care


nu este decat un loc de a se lumina ; caci,
cand vei merge d-ta in mijlocul lor i ii vei
lumina, nu vezi c ai capatat increderea pi
dragostea lor ? i cu aceasta ai oprit pe orce anarchist si nihilist ca mine si ca fiul
meu ca sa mearga sa-i indemne la omoruri,
incendiuri i cate i mai cate scandaluri, de
cari m'au acuzat, i nU numai ca ai oprit

ca sa mai lucreze anarchistii pi nihiliptii,


dar chiar daca nu vei reusl in aceasta, cel
putin opresti poliia sa mai faca raporturi
mincinoase. (Aplause.)

Am aci, d-lor, in privinta aceasta un mic


pasagiu dintr'un discurs de mai de-unazi,
privitor la reforma electorala, pronuntat de
41 Gladstone in Camera comunelor, si care

va servl ca r6spuns la toate cele ce s'au


zis 'Ana acum in contra largirii votului.
Un deputat conservator zice in Camera
comunelor, ca nu voeste intinderea votului,

298

pentru c aceasta va face ca num6rul

136.

birue ratiunea, tocmai aa cum zice i onor.


nostrn raportor, i d. Lascar, cum ziceti al
d-voastrA, d-le llaiorescu ; cci In aceasta.
privintA sunteti cu totii la o laltA. Talentul
d-voastra lam admirat, asemenea i munca
talentul d-lui Stolojian 0 a d-lui Lascar ;

dar ia s vedeti ce v6 rspunde d. Gladstone:


Ne acuza a nu am formulat un singur
argument In favoarea Intinderii votului elec-

toral... "
Conservatorii ii acuzA. VedEti, ca este toc-

mai ce s'a petrecut la noi ? Cam pretutindeni partidele sunt ace1ea0, 0 cum zicea
ieri d. Schina In Senat: suntem liberali
voim libertatea, and nu suntem la putere.
lata, ce zice d. Gladstone :
Am zis c dupA, prerea noastr, intinderea votului va intri Statul fcdndu-1 s4
se rezime pe un mai mare numr de voturi.

Acest argument nu trebuo oare s fie de


ajuns conservatorilor?"
i notati, c acel care vorbete ast-fel,

nu este un nihilist, si nu1 reprocluc eu, ci


Independenict Belgicci de la 10 Aprilie. Nu

m6 yeti bnui doar, c am pus eu pe acest


ziarist sb. scrie aceste vorbe pentru d-voastr6. (Aplause, ilaritate.)
Se zice, a indivizii chemati prin proectul
nostru de lege la exercitiul dreptului de a
vote, aunt ignoranti. Se poate ; dar vor inceta

299

de a mai fi ignoranO, and se vor duce la


urna."

Dreptul de vot este un aginte de educatie ; el a ornului consciinta demnitatei sale


Bi dorinta de a se lumina asupra tutulor
chestiilor sociale; a 1 exercita este a se instrui. (Aplause.)
Nu este adev6rat pe

de alta parte
c. toate imbunatatirile, toate reformele electorale cari s'au Mut, au ridicat nivelul

Camerei ?"

Ai intrebat adineaori, d-le Maiorescu, pe


cine am mai avea sa mai aducem In Camera.? Cum? Crezi clta a qtiinta, moralitatea.
t6rii este aci toata ? Dar cei de afara ? Aci
suntem 130 0 pot sa mai fie altii cinci-ease
sute, i yin pe toga, ziva, dar nu yin aci,
pentru ccl. nu-i lasa zapciul. (Aplause.)
D. Gladstone continua:

Nu voi sa fac comparatia, persoanelor ;

nu este vorba de a se t1, daca sunt aci


mai multi oameni de talent deat in Camera
precedinte. Ceea-ce voi sa zic, este a intinderea votului aduce pe aceste banci oameni
politici mai bine luminati asupra trebuintelor terii 0 mai gata a le satisface. Camera

actuala este o dovada de acestea, ea nu


a indrasnit sa respinga nici o m6sura legislativa in adevr populara."
n Camera care va fi aleasa sub regimul reformei ce v propunem, va indrasni 0 mai
putin s respinga asemenea mesuri".

300

Eu zic ea, daca nu moclificam legea electorala, nici d-ta, d-le Maiorescu, dna vei
veni la guvern, nu vei putea face nimic, caci

ai v6zut ca tim si sa ne punem In greva;


nu tiu, daca aceasta ai v6zut-o i Intro ai
d-tale.

De aceea am cerut i cer reforma legii


electorale, pentru ca i deputatul sa fie liber
si ministrul sa fie liber si responsabil ; pentru

ca sa nu mai poti zice, ca banii si subprefectii fac alegerile ; cci cand vom fi cu
totii impreunN la olalth, nu mai indrasnete
nici un guvern sa alerge la mijloacele de
pana acum, sau dad, indrasnete, trebue sa
vina in contra noastra cu baioneta sa verse
sange, si tii ca un guvern, care s'a stropit

de sange, or cat de bun sa fi lost pana


atunci, nu se mai poate tine la putere.
De aceea m'am plans m6 plang, a amicii d-lui Maiorescu nu au voit s r6mana
aci in Camern, ca s ne ajute in aceasta
lupta nationala, in aceasta lupta pentru mo-

ralitate, i sa staruiasca impreuna cu noi


a se face cat mg curind modificarea legii
electorale de astazi, pe care au recunoscut-o
cat este de vitioasa i cate pedice aduce la
irobungtatirile, pe cari toti le reclamam. D-

nia-lor insa s'au retras din Camera zic6nd


ca alegerile n'au fost libere i cer6nd a se
face noui alegeri. Dar daca acele alegeri se
vor face tot sub legea actuala, nu vedeti,

301

ca a1eg6torii tot ast-fel au sh voteze?

i d-

voastrl mereu yeti zice, c n'a fost alegeri


libere, i rul va dura necontenit.
Dar nu insist acum mai mult asupra acestei chestiuni a vitielor actualei legi electorale,

pe care voi avea ocasie sh o tratez mai


in detai la discutiunea pe articole. Dad, am

luat acum cuvntul, a fost numai casrspond la incidentele ridicat de onor. d. Maiorescu, i dupn, cum ati vzut, nu am vorbit
decht numai asupra acestui incidinte.
Termin, dlor, facnda-v6 o propunere,
pe care asi don sh o primiti cu toii, i dvoastr i guvernul, ca in aceste 15 zile de

vacanth, in cad intrhm, s. ne ducem inaintea alegtorilor, sale spunem fie-care ce voim,

sh luam i prerea lor i ast-fel at venim


aoi cu o rezolutdune care sh fie adevrata,
dorinta a torii. (Aplause prelungite)."

Propunerea de amanare a lui C. A. Rosetti nu se primeste, din contra vorbeste


1. Brhtianu pentru imediata luare in considerare a proiectului cu 3 colegii, si Camera
O ei voteazh cu 101 voturi pentru, 32 contra si 3 abtineri.

66.
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Asupra urgenlei propunerii de dotaOune.


('Sedinla Camerei de la 4 Iunie 1884).

preedinte, a ud pe onor. preopinent (d.


1Ticolae Ionescu) zicend, a ar fi regulamentar
i constitutional sa se tipAreasca mai antai propunerea, sa se distribue, i apoi sa se desbata
.dupa cate-va zile. Nu tiu, daca prin aceasta
-orlon preopinent vrea sa zica, ca ar fi neregulamentar i neconstitutional, daca din contra ar
hotari Camera acurn sa treaca indata in sectiuni?
Eu cred, ca un parlamentar aa de experimentat
D-le

ca d-sa nu va tAgadul ca, daca majoritatea ar


-decide acurn sa treaca indata in sectiuni, fara a

303

atepta tipArirea propunerii, aceasta ar fi foarte


xegulat i foarte constitutional. (Aplause.)
Este prevozut in regulament paragraful, care

perrnite a face i ast-fel. Dad, dar Camera ar


decide sa treaca indata in sectii, sA se ocupe de
proiect, dispensandu-se de fortnalitatea ceailalta,
-ar face-o in mod foarte regulat i foarte constitutional i ar r6mane in dreptul ei formal.
Este dar bine inteles, ca anOtridou cAile ye sunt

deschise. Se poate decide i tiparirea, se poate


-decide de d-voastra i sa mergem in sectii i sa,
ne ocuparn indata de aceasta intrebare. Fie una,
be ceailalta din aceste decizii, decizi t va fi egal
-constitutional/ i egal regulamentara.
Este dar numai de intrebat : ce este mai bine
za facem? i aci, d lor, sunt dou puncte de
vedere, cari pentru mine ar fi hotaritoare. Antaia
intrebare: avem a face cu un project de lege,
in care s'ar coprinde arnAnunte complicate? Este
un proiect de lege, in privinta caruia trebue sa
ne gandim ca sl punem in concordant/ diferitele
lul dispozitii, i sit ne trebuiascit mai mult timp
-chiar acurn, cAnd suntern pe sfirlite i nerAbdA-tori

de a vedea sfirlitul? Sau este un proiect

de lege, a carui importanta stA nu in amanunte,


-ci in faptul insu ce vrea sa-1 creeze? Daca este
am project de lege de a doua naturA, care este

304

important prin faptul insu i nu prin amanunte,


atunci asupra acestui lucru, dupe, sirnVrnentul

meu, parerea ficaruia din noi a trebuit sa fie


fixata, de cand se tie, ca va venl Iii discutare
un asemenea proiect.

Din acest punct de vedere n'a velea necesitatea unei arnanart


Este un al doilea punct de vedere; i acesta.
imi pare de capetenie in cazul de fa0, : este O.
chestie de Malta convenien0,. (Aa este ; Aplause.)

Fara indoiala, va fi dreptul, va fi datoria fiecaruia din noi sa spue, clar 1 larnurit, ce crede in aceasta materie, i nu me indoiesc, ca
aceasta datorie i-o va indeplini fie-care ; dar
marturisesc, ca n'a intelege cal pe ling aceasta
inalta datorie, s venim cu mici greutati de regulament intr'o asernenea chestie. (Aplause.)
Or-care va fi rezultatul desbaterilor d-voastra,
cred ca este de datoria noastra In cazul de fata de a hotari aceasta chestie fara intarziere.

Am onoare dar a ye propune sa trecem indata in sectiuni. (Aplause.)

67.
IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Pentru Domeniul Coroanei.


(edinla Canzerei de la 5 lunie"1884).

D-lor deputati, este o adevrata placere de a


asculta inteo Camera pe oratorii, cari, ca onorabilii mei preopinenti d-nii Cernatescu i Ionescu,

tiu sa ridice o Intrebare la inltimea ce i se


cuvine, chiar cand vii sa-i combati.

Sunt cu atat mai fericit, a vorbesc dupa


aceti doi oratori, cu cat mai multe parti din
vorbirea d-lor trebue sa, fi gasit aprobarea dvoastra, precum au avut-o 1 pe a mea.
A atins de exemplu d. Cernatescu o chestie
.5668o

20

306

cu drept cuvent, pe care a mai desvoltat-o apoi

i a ilustrao i d. fonescu.
Vorbesc de acea parte din discursurile d-lor,
unde se pomenea despre pretendentii la Domnie,

i unde dumnea-lor au araat in privinta unor


asernenea presupui pretendenti cel mai mare
dispret i o batjocura meritata. Cred, a acele
cuvinte ale d-lor erau i sunt foarte bine venite.
(Aplause.)

Dad, in legatura cu nite asemenea pareri


ni s'ar cere dotatiunea, atunci eu a fi cel antai, care nu a da nici un ban sau nici o palm& de p&ment: aa de putin serioasa imi pare
that& aceasta chestie a inchipuitilor pretendenti!
Dar nu este aci chestia. Lucrul in sine, cum
se propune, este combatut de onorabilii preopinenti, d-nii Cernatescu i Ionescu, i din alte motive. Abstractie Mend de pretender*, d. Ionescu

a zis

i aici rn'a facut sa cer i eu cuventul :


cum puteti pune acum o asemenea chestie, in
aceasta Camera, cand ea este lipsita de reprezentantii elementului conservator autorizat ?
onor. d. Ionescu a avut foarte mare dreptate, cand a zis, ca nu poate nirnenea din
aceasta Camera s& vie sa vorbeasca in numele
acelui partid, pentru Ca in adever in Camera
nu exist& nici un reprezentant al acelui partid,

307

ca partid organizat, de oare-ce partidul organizat

a declarat, a el nu poate lua parte la lucrarile acestei Adunari, fiind c nu ar fi adev6rata


-expresie a trii. Totu este o deosebire de facut
intre organizatia unui partid conservator i intro
insu principiul conservator.
Fara indoiala ca cine-va poate sa fie partizan
de principii conservatoare, fr ca acel cineva
sa fie in acelal timp inrolat in partidul zis conservator.
Atata numai, ca pozitia lui va fi cu atat mai
grea i c va trebui s5 fie convins el instil i
sa poata convinge i pe altii cu cea mai deplina
claritate, cand este vorba a afirma un princip
conservator chiar in contra parerilor mornentane
a calor ce se numesc partidul conservator.

Sunt silit, dlor, s v6 vorbesc de principii,


In deosebire de organizarea intimplatoare a par-

tidelor, fiind ca din nenorocire tocmai in timpul din urna, cand in noua noastr epoca, constituVonaia am avea mai mult decat or cand
trebuinta de siguranta i soliditatea principiilor,
\TM cea mai mare ovaire i confuzie In aceast5.
privinta, confuzie adica intre principii i persoane, intre principii i organizari trecaoare. Am

vzut eu unul de exemplu eminenti reprezentanti ai partidului conservator sustinnd liberta-

308

tea excesiv a presei (Aplause 1), ceea-ce nu s'a


pomenit In viata nici unui Stat regulat de cand
se vorbete de principii conservatoare. Nu cumva aid singurul principiu este regula banala i
greita de a zice numai cu or-ce pret contrariul
de ceea.ce zice banca ministeriala adversa ? Insa

aceasta nu poate sa fie o ordine natural. Din


contra, desvoltarea sanatoasa a unui Stat constitutional merge adese-ori aa, ca un partid puneinainte un princip, i, dad, nu-I realizeaza, dei este indicat de binele trei, vine partidul opus.

0-1 realizeaza fiind la guvern. Dar atunci WI


indoiala partidul cazut de la guvern nu este in
drept a gsi acum ru ceea ce gasea bine mai
inainte ; caci principiul este tocmai de aceea
princip general, ca nu se uita la persoane, el
la lucrul In sine. (Aplause.) Daca dar partidul
conservator a adus in discutie chestia, ca ar
-fi In starea actuall a Europei, in concertul
european, in care ne aflam i noi ca Stat monarchic prea suficenta libertatea presei, aa
cum o avem, i nu ar fi chiar un inconvenient
cand s'ar modera in unele cazuri, i vine apoi
un guvern liberal i recunoate in parte legitima
') Alexandru Lahovari inaintea Curtii de Casatie, in procesul
dintre Creditul fonciar i Independance Boumaine, despre carey
vorbe.5te introducerea istoricti a acestui volurn.

309

aceasta cerinta esential conservatoare, atunci


call indoiall guvernul liberal face actiune de guvern prudent i moderat, i din contra partidul
-conservator, dace, acum Ii intoarce mantaoa i

se declara, ca partizan al libertatilor escesive,


face un act de felohie de principii. (Aplause.)
D-lor, nu sunt o repet reprezentantul autorizat al nici unui partid actual, mai putin al
partidului conservator, din a caruia organizare
momentana, nu fac parte.
Cu toate acestea, dad, me voi intemeia pe
.o propunere formall facuta, de reprezentantii autorizati ai partidului conservator in alte vremuri,

in mijlocul unei Camere cu majoritate conser-

voi arata ca acea propunere este


In princip identica cu cea de astazi ; daca ye
voi arata o propunere a partidului conservator
anume pentru dotatia princiard , atunci sper
vatoare,

ca-mi veti recunoate dreptul de a zice : sunt in


nauntrul principiilor conservatoare, votand pentru
aceasta propunere (Aplause), abstractie facend

de ceea ce partidul conservator, aa cum este


organizat astazi, mai vrea s recunoasca sau nu.

i uor va fi atunci de a se decide, cine a remas in consecinta convingerilor politice i cine


le-a schimbat?
Iata, D-lor, ca nu este pentru primaoare. ve-

310

nita propunerea inaintea unei Camere pentru do-

tatia Coroanei, sau dotatia princiara, sau lista


civila sporita, sau cum yeti vol sa numiti
asemenea propuneri. Se mai Meuse in Camera
de la 1870, de catre o majoritate a Camerei
conservatoare de atunci compusa din 65 deputati, o propunere de dotatie.
Era momentul, in care Maria Sa Domnitorul
se casatorise, i atunci 65 de deputati
voi
cita indata cate-va din numele domniei-lor au

propus o dotatie de 300.000 de lei pentru Maria Sa Doamna i au adus acest act In Camera
i 1-am vzut salutat cu entuziasm de majoritatea conservatoare:
Propunere.
Dinastia, pe care Romania i-a dat-o in deplina sa autonomie i cu scop de a-i asigura
mai bine destinatele, a primit o noua garantie
de consolidare prin casatoria Domnului.
Acest act, care a fost salutat cu entusiasm de
intreaga natiune, impune dinastiei noui indatoriri: durerea, nenorocirea, lipsa vor gas1 la
Doamna o inima compatimitoare, o mama darnica."

Intrerup un moment citirea i-mi permit


a zice, ca astazi puteti judeca mai bine, d-lor,

311

dacd prevederile acelor propunotori conservatori

de la 1870 au fost realizate sau nu. (Aplause.)


Mijlocul spre a se putea indeplini aceast
indatorire morall, este in dreptul i In obligatia
Reprezintatiunii nationale de a-I indemana.

Spre indestularea dar a acestei trebuinte de


Malta convenienta V conform cu regula pazitl
in toate Statele monarchice, conform chiar cu
traditiunile istoriei noastre,
Sub-scriii propunem urmatorul
PROIECT DE LEGE

DArt. unic. Se acorn, Inaltimii Sale Doamnei Romaniei o dotatie anuall de 300.000 lei
noui cu incepere de la 1 Ianuarie 1870. (Aplause
numeroase.)"

Sub-scrii val, intre cei 65 deputati de atuncit


pe d-nii G. Gr. Cantacuzino, P. Mavrogheni, D.
Cozadini, I. Vdarescu, G. Apostoleanu, C. Blarernberg, A. Lahovari, I. Florescu ; vd i pe d.
Petre Grditeanu i pe d. V. A. TJrechie. (Ilaritate.)
Am regretat tot-dea-una absenta din Camera
aceasta a unor brbati ca d. Lahovari i d. Flo-

rescu. Regret astzi pentru prima mit absenta


d-lui Urechie i a d-lui P. Grditeanu. (Aplause,
ilaritate.)

312

an privinta dotatiei e dar un vechiu princip


conservator 1 monarchic, care se poate pune
inainte i ca chestie de simpla convenienta.
Acura noi, ca oameni politici (s lasam trecutul nostru parlamentar), ce trebue sa hotarim
in intrebarea de fata ? Eu a ft inteles, daca, onorabilii mei preopinenti ar fi criticat numai opor-

tunitatea momentului; caci v marturisesc, ca


asupra oportunitatii nu-mi permit a sustine nimica ; nu este rolul rneu, i imi fac in aceasta privire toate rezer vele. Dar oportun sau nu, faptul este

asta-zi, ca s'au gasit multi propuitori ai dotatiei


Coroanei in Camera, i au avut i spriiinul guvernului intru aceasta.
Ei bine, in aceasta stare a lucrului, ieri .1 azi
ce ne sftuesc sa facem. ca oameni politici onorabilul d. Cernatescu i onorabilul d. Ionescu?
i dupa rezultat sa judecam, daca putem primi
sau nu sfatul domniei-lor.
Ne sfatuete d. Cernatescu s respingem proiectul , iar d. Ionescu ne sfatuete, tot cu

gandul transparent de a-I respinge, sal amanam.

D-ior, ia inchipuiti-v rezultatele acestor sfaturi, daca ar fi primite : trecem acum )a vot qi
Camera aceasta cu majoritate refuza dotatia Coroanei. Ce efect va face aceasta? i ca oameni

313

politici trebue neaparat a va puneti aceasta


Intrebare.

D-lor, ad e tocmai chestia politica. A. avut


mare dreptate onor. d. Ionescu, dupa parerea
mea, cand in contra d-lui Dimancea revendica
toata demnitatea istorica a titlului nostru de
Domnie, din Constitutia de la 1866.
Cu drept cuvent d. Ionescu zicea, ca Domnia
aioastra constitutionala nu vrea s insemneze vasalitatea turceasca ; din contra, in contiinta noasti insemna independenta , caci independenti ne

afirmarn noi chiar i sub suzeranitatea Portei.


Foarte adeverat.
Insa, d-lor, pare ca e un fel de curent asta-zi
de a nu ne mai da bine seama ce insemneaza
cu toate acestea cuventul Regalitate, introdus la
1881.

Apoi da : Domnia de la 1866 era inteleg in


contiinta i cugetul, adica mai propriu in dorintele noastre un fel de afirmare a independentei teal; dar in realitate nu era aa; findca, or cum am Intoarce lucrul, pe paginele bugetului Statului nostru sta scris tributul de platit
Turciei. De geaba ne credeam noi deplin independenti , recunoseigi nu eram. i adica CO
Romania e oare inchisa cu un zid chinezesc la
capetul Orientului, incat sa, ne fie indiferenta

314

aceast recunoatere? Nu este important pentru


noi, in ce relatiuni stam cu Europa occidentala ?
Nu este important a se ti, dac . un fapt al
dreptului public, ce noi il doream, cum este
Domnia hereditara i independenta, este recunoscut de Europa?
Dar tocmai in Romania s'a produs urmatorut
fenomen unic :

Nu cunosc alta tall in lume pana acuma, in


care la un moment dat- sa se fi prodns acea
migratiune extraordinara spre colile din Franta

i din Germania a unei tinerimi insetate, care


voia sa se adape la isvoarele de tiinla i de
cultura ale Europei occidentale. La noi s'a intimplat insa aceasta, de la 1g30 incoace. Cu
sutele, cu miile, au mers tinerii notri la coalele straine, s'au deprins acolo cu ceea ce se
numete civilizatia moderna, i aa se explica,
cum am putut, spre mirarea Europei, O. ajungern

in aa de scurt timp la o desvoltare aa de


energica a vietei publice in multe manifestari
ale ei. (Aplause.)

Nu exist& alt Stat in Orient, in care cu aa


proportie larga sa se n introdus vre-odata in
tinerime aceasta suma de cultura occidental ca
la noi. i gasim la noi faptul foarte caracteristic,
ca intfo odae, intr'un salon, in tamera, la tri-

315-

bunale, la prefecturi, la pot, la telegraf, la


drumurile de fier, or unde ar fi, intilnim oameni
deprini cu cultura Europei occidentale, i dm&
nu capabili de a face lucrurile tocmai ca in Europa occidentalacaci aceasta nu se poate Inca
dar totu capabili de a intelege principiile lor,de a avea un fel de identitate de sentimente
i aspiratiuni, cari in aceea proportie i in aa
de scm t timp nu se gasete in nici un alt Stat
al Europei orien tale. (Aplause). Vrea sg, zicl, nu
ne privim numai noi pe noi, ci ne privim i In
relatie cu Europa, a cArei civilizatie are sl fieoglindit i In aceast parte a Orientului. Aceasta

a fost i a trebuit s fie totdeauna de cea mai


mare importanta pentru noi, pentru aspiratiunile noastre in viitor, pentru misiunea noastrl
de cultura in Orient.
Aa dar, cand Domnia constitutional, intro-

dusa, numai de noi la 1866, ni s'a recunoscut


i de Europa prin independenta admisl i ni
s'a consacrat prin Regalitatea de la 1881, s'a
Mout un pas enorm in pozitia torii, in rolul
ei international, In greutatea ei relativ allturea

cu cele-lalte Puteri Europene.

Atunci ne intrehlm : ce e acum? Aceea


Domnie ca la 1866, sau o noul Domnie? i ce
vrea d. Cernatescu ? Ca s nu ne fie nouO permis--

316

de a argumenta 1 interpreta faimosul art. 94


din Constitutie, care fixeaza lista civil& pentru
durata fie-carei Domnii", presupunend chiar
cum vrea d-sa
c. domeniul Coroanei 0:fie
tot un fel de lista civila..? SI nu putem zice noi,
ca Regalitatea de la 1881 este un pas mai nainte,

o intindere, o noua marire a Domniei noastre,


o noua bomnie? Constituirea acestei Domnii
ca Regat independent, daca voim noi sa o a:firmam ca inceputul duratei unei noue Domnii,
liberi suntem a o face, i nimeni nu ne-ar
putea tagadul legitimitatea acestei interpretari
(Aplause); caci cand e vorba de o asernenea
materie de oare-care importanta internationala,
nu noi s ne facem noue inli-ne greutati, i
acolo unde se poate prezenta tara .1 dinastia cu
mai mare prestigiu fata cu strainatatea, s ne
impedicgm noi pe noi prin interpretari de texturi
legale. (Aplause.)

Ei bine, aceasta pozitie a noastra, Regalitatea, s'a obtinut pe campul de rsboi sub conducerea Principelui nostru, a Regelui de azi, de
a carui dotatie e vorba ; 1 o data ce suntem
cu acest Rege in capul Statului nostru prim*
In familia Europei, i incepem a avea oarecare

relativ la noi importanta in politica Europei,


un vot ca acesta insemneaza, c. voim sa dam

317

Regatului nostru mijloacele rnateriale pentru

accentua prestigiul exterior, conform creterii


irnportantei sale.
Are mare dreptate d. Ionescu, ca virtutea e ceea
ce da adevratul prestigiu, i ca marinimia, intelepciunea, exemplele proprii, ce le-a dat i le da Regele, sunt adevOratul Lui prestigiu; fait, indoiala.

Insa aceste lucruri sunt ale Regelui ; El le are


pe aceste, i nu i le dam noi. Dar noi ce dam ?
(A plau se.)

Aici numai auzi de o-data, pe unii oratori adu--

cenduli aminte de ideal, vorbind numai de virtuti i danduli aerul de a despretui substratul
material pentru prestigiul unei Coroane.
Aa dar acum ne facem oameni ideali? 1 Dar
cand cu gradatia profesorilor ? (Aplause.) Acolo
era adevratul loc pentru idealism. i mai ziceti
d-voastra astazi : sa nu dam Regelui, ci s. dam
coalelor ? Dar atunci, inainte de a spori leffleprofesorilor, de ce nu v-ati gandit mai bine la
coli mai multe? (Aplause.)

Aa dar, d-lor, ce vor cei ce se opun la acest


proiect de lege? Ca sa refuzati dotatia ?
Ei bine, presupuneti c ai refuzat-o. Aceasta
ar avea urmatoarea intelegere : Am facut independenta, am Mut .Regatul, Europa a recunoscut acest Regat independent, s'a facut u propu--

318

nere in favoarea acestui Regat, introdus in fata


Europei, ca sa i se dea un mai mare prestigiu,
poportional cu toate celelalte monarchii; noi la
aceasta propunere, noi Camera, care am facut
Regatul, care am aratat, ca prin acest Regat voim
sa ne afirmam ceva mai mari dent eram inainte,
refuzam aceasta propunere i dam noi ini-ne
din nauntru o lovire prestigiului, cu care voim
nO

ne prezentam in afara. Ei bin; ce voiti sa

mai insemnam pe aceasta cale in strainatate? i


daca slabim vaza Monarchului nostru in strai-

natate, cum sa ne sustinem aspirarile noastre


legitime 1 progresul in viitor? (Aplause.)

D-lor, obsorvati bine, ca din toate dorintele


divanului ad-hoc, una singura nu s'a realizat : Noi
mai cerearn intro altele i neutralitatea recunoscuta

-de Europa. Europa, prin tractatul de Berlin, ne


recunoate insa numai independenta cu care-care
conditii, cc le-am implinit; ne-a recunoscut apoi
i Regalitatea, dar neutralitatea sub scutul colectiv
al Marilor Puteri nu; ceea ce insernneaza, tu,

Romanie, ai devenit majora i singura responsabil, condu-ti destinatele tale politice cum tii
tu mai bine, cu toata puterea, energia i intoligenta, dar pe tine te privesc urmarile. (Aplause.)

i in aceasta situatie, unde Statul are trebuinta


de concentrarea tutulor puterilor sale vii i de

319

tuna lor impreun lucrare, voiti sa puneti d-voastra


astazi o bill neagra intre Rege i popor? (Aplause.)

Aceasta nu se poate !
De aceea sunt convins, a unui deputat, poli-

tic, cugetator i prevztor, nui rmane decat


is

vota aceasta propunere. (Aplause prelungite.)

68.
La adresA. Situalia junimitilor in alegeri..
(Sedinia Camerei de la 6 Decemvrie 1884).

Ministerul din acel timp :


I.

C.

Breitianu, prezident i interne.

D. A. Sturdza, externe i ad-interim lucrari publice.


G. Lecca, finante.
G: C7zilu, culte.
General Feilcoianu, rezboi.
N. Voinov, justitie.
I. Cdmpineanu, domenii.
Dup6. promulgarea Constitutiunii revizuite
la 8 Iunie 1884 AdunArile revizioniste sunt

disolvate, iar la 15 Noemvrie al aceluia


an se deschide sesiunea parlamentail ca
primii senatori qi deputati alei dup4 DOM_
lege electorallt cu 3 colegii.

321

Die preedinte, ye rog sa-mi dati voie a yegula mai antai pozitia mea fata cu regulamentul
Camerei. Discutia generala este inchis i este
deschis numai discutia pe articole, pe alineate.
Insa, d-lor, in o adres a Tronului i in un

r6spuns la acea adresa este un ir de alineate,


cari prin natura lor, prin natura celor ce coprind,
sunt asem enea generale ; d. e. eu nu a fi in
stare s vorbesc contra acestui alineat i s sustiu amendamentul pentru supritnarea lui, despre

care v'a spus onor. nostru raportor, d. Pherechyde, c 1-am prezentat in comisie, daca nu mi
s'ar da putinta sa desvolt aceast opinie a unora
din noi

in un mod cu totul liber in privinta

generalitatii discutiei.
Permiteti-mi a adaoga in data, ca desvoltandumi amendamentul, pentru a arata aici deosebirea
noastra de majoritatea comisiunii adresei, a

vol s elucidez tot-de-odata i punctul, in privinta caruia am fost provocat ieri d6 onor. d.
Kogalniceanu. Amendou6 aceste lucruri se 1eag6,

pentru mine de acest amendament.


Cer dar indulge* d-lui preedinte pentru aceasta, intindere ne-obinuit6, la o discutie speciala pe alineate. Dar cer 1 permisia d-voastra

1, pentru a nu abuza de dinsa, m6 las cu totul la dispozitia d-voastra. Cand unul singur din56680

21

322

tre d-voastra, abstractie facend de dreptul preedintelui, pe care il are tot-deauna, dar chiar
unul singur dintre d-voastra me va rechiema la
chestie, eu voi Intrerupe la moment vorbirea mea.
D-le preedinte, alineatul acesta este dupa parerea mea in oare-care disarmonie cu restul
proiectului de respuns la mesagiul Tronului. De

aceea am propus in comisie suprimarea lui.


Este un mare inconvenient (i fiind ca, tot vor-

bim de era nouei, este bine sa relevam aceasta


acum), este un mare inconvenient, cand ni se
prezenta un Mesagiu, i prin urmare este 1 Camera silita sa prezente un respuns, intr'un mod

cu desavigire vag.
Nu am vezut in taxa la noi caci d-lor, sa
me iertqi, eu nu am destule cunotinte 1 nici
deprinderea de a ye spune prea multe din terile
straine ; In aceasta privinta me marginesc numai

a admira pe onor. d. Stolojian (Ilaritate) nu


am vezut, zic, in sara la noi pana acum nici
un Mesagiu, care sa fi fost aa de lipsit de orce indicatie a vre-unui proiect de lege special,
care sa se supuna desbaterilor d-voastra.
Guvernul, care are administratia in mama, este
cel

dintai chernat ca sa simta, unde se arata

necesitatea unei schimbari legislative. Nu este


vorba : avem i noi initiativa parlamentara, dar

323

initiativa noastra va fi tot-dea-una mai secundara


pe langa initiativa guvernului; caci guvernul are
administratia i noue ne lipsete. Mai este un
alt cuvent, pentru care in toate Mesagiele de paha
acurn (i nu crecl ca ar face bine era cea nouci
sa schimbe aceasta buna deprindere parlarnentara) se aratau cate-va proiecte de legi ; este
cuventul : ca Mesagiele se fac numai pentru cate

un an de legislatura i trebue sa ne arate, care


dintre multele imbunataVri necesare le credo
guvernul anume necesare i mai antai necesare
pentru acest an. aaci de toate nu ne putem
.ocupa, i ve aduceti arninte de discursul onor.
d. Take Ionescu, care nu a avut tot efectul
set], tocrnai fiind-ca voia sa se coupe de toate.
In loc de aceast indicare preciza a unor anume proiecte de lege ni se prezenta o coleqie
eompleta de dorinte generale. La aceasta totalitate de dorinte i noi Cu toVi te asociam, si
noi dorim prosperitatea tutor ramurelor de administratie. Dar cum sa o facem, qi intre
multele ce sunt de facut, pe cari sa le facem
,chrar acum i nu alta data? Despre aceasta nu

am vezut nici o urma in Mesagiu, i nici In


spuns nu a putut fi nici o urmg.
Este cu atat mai de regretat aceasta lacuna,
km eat prin ea se paralizeaza una din propriele

324

actiuni parlamentare. Daca rninisterul nu vo,


arata programa lucrArilor, cum le crede necesare
pentru aceastl sesiune legislativa, dacti nici un

ministru nu ye arati, nici un proiect de lege


relativ la resortul su cu anume indicare a directiunii, in care 1-a conceput: atunci ce mai
insernneazA controlul directiunilor politice Intre
Camera i guvern ? i pe ce se mai poateintemeia increderea constitutionala ce este chiem atA, sA o aiba sa u sA o refuze o rnajoritate

cutArui ministru pentru cutare idei i pentru,


capacitatea sau incapacitatea sa de a le realiza..
Se vorbete d. e. in Mesagiu de magistratura,

dar nu se spune intru nimic, cum are sl fi indreptata situatia ei legall. Va fi indreptata prim
inarnovibilitate? va fi prin electivitate ? va fi
prin acel mijloc, mijlocul despre care ne vorbea astAzi d. ministru al justitiei? Tot lucrul se
lasA in vagul unei dorinte.
Dar cu aceasta stau in legatura i trebue sA,
stea intrun Stat constituVonal toate schimbArile,_
fie generale, fie partiale de pe banca ministeriall.

Insa sub regimul actual s'au tot facut i se


fac schimbAri ministeriale i nici o-datA nu se
arata Carnerei intregi i prin urmare torii, pentru
ce ? Unit es, altii intrA, . . . afara de d. primministru, care nici nu intrA, nici nu ese, d-sa este,

325

Dar ceilalti se perindeaza unii dupa altii, i


nimeni nu tie intr'un mod constitutional, prin
.ce imprejurari de princip sau de incosecuenta
la princip, sau de slabiciune in aplicare s'a
facut schimbarea.
Se vorbete i acum prin culisele Camerei

(caci unde nu este programa clara inaintea Carnerei, se nasc vorbe confuze indaratul culiselor),
se vorbete, zic, i acum de oare-care cutremur
partial in sfera ministeriala.

A fost la ministerul justitiei d. Statescu, s'a


dus d-sa i a venit d. Chitu, s'a dus d. Chitu
prin interne la culte, i a venit d. Voinov. Se
poate duce i d. Voinov. De ce a venit? De ce
se duce ? Ce a voit sa faca pe cat a stat? Nici
u forma constitutionala nu se observa, pentru a
pune intreaga Camera in cunotinta motivelor
unor asemenea acte de guvern.
Am insistat i mai nainte, trebue sa insist i
acum asupra acestei procedri a guvernului. Sa
sperarn c5, era cea nouci va aduce i aci o indrep-

tare; de aitminteri se paralizeaza, cum ziceam,


u parte a vietei constitutionale_
Vin acum la aliniatul adresei in discutie. In
aceasta situatie parlamentara i in mijlocul acestui vag de dorinte generale vedem ca ni se da
deodata un aliniat, care accentueaza inteun mod

326

special trecutul i zice :

Natiunea a primit

ncu bucurie imbunttirile, care in cursul legis-

laturei trecute s'au introdus in Constitutie.


D-lor, eu nu cred ca natiunea s'a putut bucura
i este astazi in momentul de a-i exprima bucuria pentru rezultatul reformei constitutionale;
de aceea am cerut suprirnarea acestui aliniat. D-nu

Take Ionescu a vorbit ca membru din comisie i pentru acest aliniat, i ne a aratat meritele legii electorale reformate. Dar mai ales
despre a ceasta este vorba? Este foarte adevrat,

ca a fost mai bine cum s'a procedat la alegere


acuma, ca a fost un mare progres introducerea
magistratilor ca sa prezide alegerile, i ca votu)

secret a dat mai multa siguranta cetatenilor ;


foarte adevrat. Dar or ce lege electorala se
poate modifica pe calea ordinara intr'o alta lege
mai buna i yeti avea i acum sa mai modificati pe cea prezenta ; insa, aceasta nu implica a
reforma constit24,ionala. Ar

fi

con fuzie

de

idei, daca unele rezultate bune, dobindite prin


o lege electorala ordinara, le am atribul extraordi-

narei revizuiri a Constitutiunii. Eu ateptam sa


v6d pe un singur membru al majoritatii comisiunii

explicand pentru ce sa ne bucuram de

reforma constitutionalli, iar nu de legea electo-

rala, caci aci ne bucuram cu totii. Insa a fost

327

in zadar. Ce rezultat deosebit (sunt in drept a


Intreba, eu, care eram in contra revizuirii), ce
rezultate a dat Camera aceasta In alegerea ei
facuta dupa revizuire, in deosebire de Carnerele

de mai inainte ? Ce rezultate puteti accentua


d-voastra din experienta acurn catigata prin noua
reforma constitutionala ? A fost contopirea cole-

giului I i al II-lea? V'a dat alti deputati, alt fel


de deputati ? V'a sporit nurnOrul, da, find ca
singuri l-ati sporit; dar ce alt soi de deputati
a eVt decat ce erau?
D-lor, ce a eit 1 pentru ce nu ne putern grab!
cu bucurie, este aceasta : ne lipsete in aceastg,
Camera elementul liberal-conservator ; V mai lipsete i alt element elernentul liberalilor inain-

tati, elernentul numit Rosettist.

A fost o reforma constitutionala V a dat ca


rezultat o Camera i un Senat, undo nu gasim
reprezentat pe d. C. A. Rosetti, nu gasim reprezentat pe d. Lascar Catargi, care s'a abtinut. Dar
oare acesta e un rezultat al nouei reforme, in privinta cgruia suntem noi chemati sa exprimarn bucuria trii? ll-voastra titi, ca sisternul constitutional este un fel de ventil de sigurantg, unde presiunile cele mari trebue sail aiba un loc de scapare ca
sg, resufle, i noi ne felicitam ca ne lipsete din
Camera tocrnai elementul cel mai interesant in

328

aceasta privinta ? Nu inteleg. Nu m6 pot asocia


la aceasta bucurie. Am recunoscut in deplina convingere legalitatea reformei constitutionale, de 41
am combatut Insa reforma, Dar a face mai mult,

a exprima bucuria pentru rezultatul de astazi,


aceasta eu unul nu o pot i nu cred ea, e bine
sa o faceti nici d-voastra.
D. Take lonescu zicea, ca este un divort intre
tara i partidul liberal-conservator. Divort ? E
uor onor. d-lui Ionescu s vorbeasca de divort; este
o materie deplin cunoscuta d-sale din dreptul civil ;

nu tiu, daca intreaga situatie politica ii e tot


aa de bine cunoscuta. Divort? Cand vorbesc
de divort, vorbesc i de parsirea domiciliului conjugal.

Dar cand eti silit s traeti in

aceea casa, in aceea odae mai departe, atuncea cum sta cu divortul? E oare divort definitiv
intre ar i d. Rosetti? divort definitiv intro
tara 1 partidul conservator ? Dar CO sant ei
exilati? nu sunt aci intre noi, in tara aceasta?
F4a i cu ei, impreuna cu ei avem sa lucram
mai departe in era cea noua, e chiar de trebuinta
ca toate puterile vii ale trii 0, fie puse la munca;
e chiar de regretat, cci. noi cu totii impreuna
Inca nu suntern de ajuns. Ati auzit, cate lacune

ni se arata In tot cercul activitatii pnblice ; i


cand cu totii nu suntem destui, sa ne bucuram

329

-nue, ca suntem in aceast Camera injumatatiti la


savirirea acestei opere?

Ce e drept, guvernul partidului liberal poate


zice : noi facem ceea ce credem ca trebue sa
facem dupa principiile noastre ; i daca liberalii-

conservatori, dupa maniera lor de a vedea, nu


vor sa se supuna la forma legala, cu atat mai
ru pentru ei ; noi mergem inainte.
D-lor, aa este in forma; dreptul formal il aveti

sa faceti cum ati facut. Dreptul formal il avem


s exprimarn i bucurie i tot. Dar este aci
chestia de drept formal ? 1 de uoara manglere
a frazei cu atdt mai r&I pentru ei?" Eu zic: cu
atat mai ru i pentru noi. Aci este deosebirea
de facut intre o situatie formal legala i intre
intelepciunea politica a unui partid matur de guvernment, precum ati dovedit d-voastra ca ati
putut deveni un partid de guvern. Un partid,
viind la guvern cu o majoritate, poate sa legifereze

multe lucruri in dreptul formal. Puteti relorma


Constitutia i mai tare ; puteti sa infiintati
secvestrul averilor ; s incuviintati exilul politic;
puteti sa faceti tot.
Dar era intelept a se face o asemenea intre-

buintare a unui drept formal? Aici este toata


intrebarea practica.

Nurnai din cate ati facut, totu a eit des-

330

binarea prea mare a torii. Sa ne felicitam de


aceasta? Nu cred c este bine; din contra, d-lor,
eu a dori sa pot avea speranta, ca lucrurile se

vor indrepta in aceasta privinta. Pe mine m'a


impresionat foarte mult cuvntul d-lui Kogalni-

ceanu de ieri, ca dad, va veni celalalt partid


vre-o data la guvern i va venl odata, fie aa
cum e astazi, fie reformat, dna admiteti sistema
constitutional
atunci va reincepe revizuirea,.
ce e drept, tot dupa formele de azi, dar se va
desface ce s'a facut. Mare calamitate ar fi pentru
tara aceasta noua lucrare in deert. Cand d. Carp i

cu mine am venit acum trei ani cu o contraadresa la Mesagiu, care arata cate-va, putin indicate dar totu indicate, idei de organizare 1 cand
d. Nacu se intreba alalt. eri : aceste idei, sau unele

din ele, i unii i altii le impartaim, dar uncle


remane deosebirea oare-cum atmosferica intre
partide? cred ca . d-sa

sa-mi permita a-i zice

nu i-a dat seama tocmai de atmosfera acelei


contra-adrese. Cand am venit noi acum trei ani
cu contra-proiectul, aceasta pentru noi insemna
Antal ideile, dar al doilea ca, de atunci era momentul i pang, astazi sa Incepem in fine odata
a lucra la aceste imbunatatiri. In loc de aceasta
trei ani de zile nu s'a lucrat la asernenea re,
forme nimic, ci ati inceput reforma Constitutiunii,

331

adica in loc de patru colegii trei ; i am pierdut


cu totii doi-trei ani de zile. i daca va mai vein.
acum opozitia sa inceapa iar o alt reforma constitutionala, apoi, d-lor, cand va vent era noud,
in care sa lucram odata cu totii in mod practic?
Cu atat mai mult mi-e teama, ca, se va intimpla
aceasta pierdere zadarnica de puteri, cu cat lasarea la o parte a partidului liberal-conservator
va continua ; cu cat vor persista ei in atitudinea
ce o au azi; cu cat neplacerea, poate chiar ura

acumulata ce o au, se va sporl prin a btinerea


lor. Atunci revenirea lor la guvern, lasa ca va
fi semnalul acelei inutile reinceperi de lucrari
constitutionale, dar va fi i semnalul, mie teama,

de persecutie de la un partid la altul, care


va sapa i mai adinc abisul ce nu trebue sa fienici odata intre fii aceleia tri. (Aplause.)
toti trebue sa ne aducem arninte, ca suntem cettenii aceluia stat.

Iata pentru

ce

cred, ca nu e bine s expri-

main bucuria despre frumoasa stare de acum i


ca nu trebue sa prinlim ceea ce zicea d. Stolojian in mod cam anticipat, ca aceasta Camera e

mai pre sus de cele vechi. Sa ne vedem la


lucru inainte de a ne felicita unii pe altii i sa
ne dam mai bine seama de situatia actuala. Eusper din contra, ea, daca prin necesitatea situ-

332

atiei ne vom pune la discutie de legi practice, ca


atunci, discutand noi aa in mod practic, incetul
cu incetul se vor acoperl in" mare parte abisurile de partide i se vor deprinde i aceia, can .
azi sunt afara din Camera, prin interes involuntar la inceput i apoi din ce in ce mai voluntar,
a lua parte la lucrarile legale ale trii in tregi
reprezentate in Corpurile legislative. (Aplause).
Tree acurn la ceailalta chestie ce sunt dator
sa o ating cu ocazia acestui aliniat.
Onorabilul d. Kogalniceanu ne a pus in discutie situatia noastra politica fata cu guvernul,
fata cii majoritatea.
Dar sa precisez mai antai, fata cu insa adresa

la Tron, pozitia noastra. D-lor, eu am vorbit


contra acestui aliniat i noi cati-va vom vota in
contra lui. D-voastra yeti vota probabil pentru
el, dar acesta find un lucru mai mult relativ
la Camera trecuta, nu ne va impiedeca a vota
in total aceasta adresa la Tron, care in restul
aliniatelor ei este numai o expresie de devotament catre Tron i de dorinte generale pentru tall. Se intelege, ca aici ne asocthm i noi.
Revin acurn la d. Kogalniceanu. D-sa pune in
joc atitudinea noastra fata cu guvernul .1 cu
-d-voastra. D lor, se tot vorbete de coala vechia

i de coala noua. E bine cel putin, ca coala

333

noul sa fie foarte clara, M. puna punctele pe i.


Se intreaba d. Kogalniceanu: ce insernneazA cand
d. Carp zice: am eit din minoritate i in minori-

tate reintru? dar cum v'ati ales ? Ii me intreaba


pe mine anurne, cum m'am ales, la Hui? cum
s'au ales amicii notri la Imi?
D-lor deputati, e un lucru straniu. Eu adeseori m'am intrebat : la noi in tarA cum se for-meazA opinia publica?
Opinia publica cea irnportantA, care da un efect

final, se formeazA la noi ca pretutindeni prin


stAruinta consecventA de multi ani a unor barbati in evidentA, care produce un curent din ce
in ce mai puternic, fie in sensul lor, fie in contra lor, i astfel un rezultat concret.
Dar mai exista la noi alAturea cu aceasta un
fel de atmosfere de opinii respandite, care se
tot nasc i tot pier fall nici Lin rezultat concret,
fall nici un folos. Poate CA aceasta este un fel
de efect trecetor, caracteristic nurnai intr'o stare
incepetoare, oare-cum pentru aflarea in fase a
intrebuintArii libertAtii presei.

D-lor, nu luati in nume de reu, dad, pentru


a me explica, ye citez un caz personal. Cei din
Camerele trecute tiu, CA vorbesc foarte rar, i
sper CA tiu asernenea, cA atunci cand vorbesc

nu fac nici o personalitate, cu atat mai putin.

234

mi-a permite acum sa vorbesc de un lucru aa de


neinsemnat ca persoana mea, daca nu al avea de
scop sa o fac pentru ca sa serveasca la o discutie
de un interes mai general. D-lor, la sfiritul sesiunii

trecute, adica in Camera de revizuire, guvernul


a prezentat un project, care s'a primit de marea ma-

joritate a Camerei, legea pentru dotatia Coroanei. Ve aduceti unii aminte, ca la discutia acelui
proiect eu nu eram Inscris sa vorbesc ; dar ca
conservator, de i nu din reteaua partidului conservator organizat, dar in spiritul ideilor ce

am avut onoare in alt ocazie sa vi le spui,


eram sa votez firete pentru acel proiect de lege.
Insa in discutia generala d. N. Ionescu m'a pro-

vocat sa vorbesc. Atunci am fost dator sa vorbesc, precurn sunt i acum, de i nici acum nu
me inscrisesern inainte, pana, cand n'am fost
provocat de d. Kogalniceanu. Dar, d-lor, i atunci

ca i acum, odata provocat, am aratat cat am


putut de clar, pentru ce votez aa precurn am
votat. A doua zi a inceput a se produce acel
fel de atmosfera a opiniunii publice, de care
vreau sa ye vorbesc. Am citit Inteun jurnal,
apoi in doue, trei, patru de toate nuantele, ca
voi fi eu numit administrator al bunurilor Coroanei nou infiintate, i, legate de accasta tire,
fel de fel de interpretri asupra persoanei mele.

335

Oin Bucureti a pornit atmosfera spre Iai i


spre alte locuri. Am citit in jurnale din Iai
.i de aiurea, ca trebue sa flu respleitit pentru
-atitudinea mea, ca am vorbit in Camera in favoa-

rea dotatiunii pentru ca eu sa flu numit administrator al domeniilor Coroanei. i titi d-lor
cum este lumea deprinsa la noi: vorbele tree din
gull in gull. Se formase d. e. in cercurile societatii conservatoare din Iai o intreaga judecata
asupra mea din aceasta chestie. D-lor, tirea data
de jurnale era fictiva, dar insulta era reala, i din
-o tire curat inchipuit se cladete un ediflciu
de animozitati foarte real. Toata lumea competent din Bucureti tie, ca nici vorba nu a fost

i nu a putut fi despre numirea mea ca administrator. Lasa ca sunt cu desavirire lipsit de


cunotintele necesare asupra ingrijirea padurei i

.agriculturei, dar din fericire, sau din nefericire


pentru mine, eu m aflu in arena politica, i toti
cunoscup mei tiu, ca nu puteam sa-rni ingrop
activitatea politica intr'o administratie de domenii.

Va sa zica, era o nascocire din cele mai nasco-cite, din cele mai improbabile.
Ei bine, d-lor, acum s'a numit un orn foarte
-competent ca administrator al domeniilor Coroanei,

.i trebue sa ne felicitam ca in sara avem oameni


competenti, cari pun activitatea lor in serviciul

336

public fail politica, cum este d. Kalinderu, d_


Cantacuzino de la drumurile de fier, i altii. S'a
numit aa dar d. Kalinderu. Ei, ce credeti acurn,
Ca s'a fcut cu acea atmosfera, de opinie publica, ? Daca a fi fost eu numit, se zicea ca vor-

bisem in Camera pentru aceasta capatuire. i.


acum, cand se vede ca nu am fost eu numit,
se zice c atitudinea mea independenta in
Camera fata cu guvernul i dupa, imprejuritri
i in contra guvernului, vine din paraponiseala.
(Ilaritate.) Apoi atunci cum s'o mai dregi? 1.
nu ar exista remediu in contra unor asemenea
inexactitati de fapt ?
Nu mai vorbesc acum de persoana mea (dei

lucrurile par a se face dupa un tipic inten-

tionat : citeam mai alalta-eri iara, ca. este vorba

sa fiu acum trimis ministru la Viena, de i in


fapt nu este vorba de loc), caci persoana mea
este indiferenta i in casul de fata cu atat mai
indiferentd, cu cat eu sunt personal indiferent
la asernenea lucruri. Dar, d-lor, me intreb pentru
lumina noastra a tutulor : Inteo tart ca a noas-

tra, unde se aduc din ce in ce elemente noi la


lucrrile noastre, intr'o tail unde sunt atatea
probleme grele de deslegat i unde sunt aa de
putine cunotinte respandite : ce poate rezulta
din asemenea atmosfere ne exacte? i poate oar&

337

sa fie bine de a mistifica ast-fel sistematic or


pinia publica ? Neaparat ca atunci realitatea se
aeopere 1 la lumina se latete numai neadevrul.

Dar fie-care din noi, In ceea ce zice, ce vrea


i ce face el in adever, va gasl. tot-dea-una oameni care 11 combat, care zic, vor i fac contrarul. Aici lupta este fireasca i poate adesea
sa fie folositoare. Dar a atribui cui-va lucruri
ce nu le zice, nu le vrea, nu le face i a-1 cornbate in asemenea naluciri, in asemenea fictiuni
straine de el . . . ce folos poate el de aici ? Confuzia opiniei publice i pierderea de timp cu lucruri de nimic sunt singurul rezultat al unor astfel de procedari.

Am vorbit de acest exemplu, dlor, pentru a


me putea explica mai bine asupra situatiei actuale a intregului nostru grup. Cu 15 zile Mainte de deschiderea Camerei se zicea, ca are se, fie
o remaniare ministeriala i ca noi, adica aceia
pe cad o data ne numeau conservator!, apoi juna
dreapta, apoi neo-conservatori, acum \Ted ca ne

numese cu un termen, care ar trebul sa rernaie


exclusiv literar, precum este, adica junimiti, i
sa dea Durnnezeu se meritarn acest nume multa
vrerne (Tlaritate), ca adica noi acetia avem se,
intrarn in minister, s'a scris prin gazete, s'a vorbit
din gura in gull, s'a format iara acea faimoase,
56680

22

338

atmosferei de opinie publica. S'a intemeiat iara

un edificiu Intreg de insulte la adresa noastra


ca oameni politici fara caracter i la adresa
d-lui prim-ministru 0 a partidului, ca sunt incapabili, ca sunt silli a se supune adversarilor
0 el o fac nurnai pentru a-i mai scapa puterea, etc.
Toate acestea sant bune i frumoase, dlor, un
mic lucru se Irripotrivete: nu este ddeverat, e
o simpla nascocire.
Sunt fata in fata cu d. prim-ministru, sunt in

fata d-voastra, sunt in mijlocul cercului competent in acest moment : ei bine, in fata d-voastra spui urmatoarele: ce a putut fi inainte
de disolvarea Camerei revizioniste nu are interes de a fi discutat, fiind-ca nu sta in legatura,
cu situatia actuala. Dar de la momentul disolOra Camerei trecute, de la epoca convocarii
colegiilor electorale pang, in chiar zioa de asUzi nu a fost nici cea mai mica vorba de intrarea noastra in minister pentru acum or pentru alta data. Iata o declarare preciza i lamurita. Tot ce s'a scris i s'a zis contrar cu aceasta
a fost o curata, nascocire.
Ca a fost aa, s'a vzut indata, cand acum
cate-va zile a demisionat ministerul i s'a recmn-

pus tocmai aa curn era mai nainte.

339

Dar acum ce zic cei cu atmosfera fictiva? In


loc sa recunoasca inexactitatea tirilor, zic ier-

terminul vulgar, care este al lore tragere pe sfoara I


D-lor, grozav de mult sfoara in loc de minte
trebue sa fie in capatina acestor oameni. (Mare
ilaritate.)

De aici rezulta, d-lor, c precum d. pritn-ministru este fara nici un angajament fa cu noi,
fiind-ca lucrurile nu sunt aa cum s'au scris, tot
asemenea i noi suntem in deplina libertate cle
a, ne conduce in Camera cum intelegem.
i acum ye intreb : ar fi oare cu putinta ca

o situatie politica sa atirne de la oaptele inventate a sute de oameni interesati, pasionqi,


dumani? Ar fi cu putinta ca in aceasta Camera,

In tan, s ni se creeze prin nascociri o alta


atitudine cleat aceea, care este exacta? i s'ar
putea ca pe mine sa me intAreasca sau sa me
slabeasca in definitiv

nu ceea ce in adever

voi eu, zic eu, fac eu, ci aceea ce a1ii voesc,

zic i fac despre mine 0 in privinta mea? Aceasta nu se poate.

Dior, and un grup politic ar atirna de la


ceea ce vor sa insinueze adversarii sei in contra adeverului, atunci de mult s'ar fi pierdut fie-

340

care om politic, fie care grup politic; dar o repet, aceasta nu se poate.
Dar onor. d. Kogalniceanu a intrebat, cum

m'am ales eu in Vaslui 0 in Hui, cum s'au


ales i d-nii Pogor; Negruzzi, Melik, Ianov, la Iai,

can erau pusi pe lista partidului guvernarnental?


Intreaba un barbat ca d. Kogalniceanu eu n'arn
de cat sa-i respund. Noi am fost alei aa :
Fie-care din noi s'a dus la locul alegerii sale
i s'a pus in intelegere cu alegetorii. D-lui Carp-

i s'a propus la Vaslui ca s intre chiar in comitetul national-liberal, i d. Carp atunci, cu claritatea care veti recunoate ca-1 caracteriza tot-

deauna, a spus : nu fac parte din partidul national-liberal i prin urmare ca membru in comitetul acestui partid s nu me alegeti; daca-mi
dati sufragiile d-voastra, ye sunt recunoscetor ;
linia mea de conduit politica ye este cunoscuth.
Warn dus apoi 1 eu la Vaslui. Am con vocat

singur, nu prin comitetul local, pe alegetori la


o intrunire publica i fiind ca la Vaslui este numai o mica tipografie, unde este o zetareasa,
care-i zetuesce i tiparete singura toate, am
aptat i eu la zetuit i aa am putut deabia ajunge ci sa public afiul pentru convocarea alegotorilor. La acea adunare electorala au venit
i

h berali-nationali i opozitia conservatoare,.

311

i pe unii 1 pe altii i-am rugat sa m lase sa


fiu independent in Camera, sa nu-mi dea voturile ca facOnd parte dintr'un anume partid din
cele organizate, fiind-ca, dupa parerea d-lui Carp
i a mea, formarea partidelor este astazi intr'un
fel de evolutie, adica trebue sa se faca pe o
nuoa linia politica. Deschid aci o parenteza. D.

Sacu ne zicea alalt-ieri: vorbiti de linie noua,


aa dar renegati trecutul ? Apoi era noud din
mesagiul D-voastra insemneaza tocmai atat, cat
:i linia noud din contra-proiectul nostru. Dac
faceti critica aci, faceti-o i dincolo.
i

Aa am lost ales la Vaslui i dintr'o parte


dintr'alta, partidul liberal-national nu m'a

combatut i-i foarte rnultumesc pentru aceasta.


Partidul conservator m'a votat i aserneneai
foarte multumesc pentru aceasta. Dar cum a fost
la Hui, locul d-voastra? Apoi despre Hui, d-le
Kogalnicene, mi a scris mai antai d. Dimitrie
Rosetti, ca alegaorii colegiului I vor sa m6 pue
pe mine candidat. Apoi am fost invitat sa merg

acolo, am rspuns: nu pot sa m due; cunosc


prea putini oameni acolo ; pe cand in Vaslui am
mai multe relatii. i d. Rosetti s'a dus la Hui,

cred ca va fi vorbit in favoarea mea, mi-a adus


biletele tiparite i un d. alegetor, fara sa-1 cunose personal, mi-a telegrafiat ca sa 1nsarcinez

342

doi delegati, pe cari mi-i-a indicat. Am insarcinat telegrafic.

D. M. Kogilniceanu. Care Rosetti?


T. Maiorescu. D. Dimitrie Rosetti este acela, care mi-a scris. Se indoete cum-va d. Ko.galniceanu ?

D. M. Kogilniceanu. Nu me indoesc.
T. Maiorescu. V'a spune 1 numele celor doi delegati, daca-mi promiteti, ca venind
vre-o-data la guvern, nu-i veti persecuta. (Mare
Ilaritate).
M'au ales alegetorii de la Hui ast-fel i le-am
multumit pentru marea i neateptata onoare

ce nii au facut ; insa am optat pentru Vaslui,


fiind-ca acolo am mai fo'st ales i m'am pus in
contact cu alegetorii, tiind i d lor i eu, in ce
conditii se face alegerea.
Dar la Iai ? intreaba d. Kogalniceanu.
La Iai s'au afiat, ce e drept, colegi de ai
notri, d. Pogor, Negruzzi, etc., candidati ai partidului liberal -national. Insa d. Pogor s'a dus
la comitetul national-liberal din Iai

i d. Dimi-

trescu, membru al acelui comitet i prezent


aici, ne poate confirrna aceastai a declarat :

eu nu fac parte

din partidul 1ibera1-nationa1

i titi care sunt opiniunile mele : daca voiti sa


me alegeti aa cum am lost i sunt, ye sunt re-

343

cunoscetor. Atunci comitetul national-liberal a


primit aceasta declaratie, i d. Pogor cu ceilali
au fost alei. Tot ma de independent a fost ales 1.
d. Marghiloman i ceilalti, cari s'au prezentat
fie-care la alegeri, explicand ideile lui i regulan-

dui positia fata cu alegtorii.


Acum ce voia onor. d. Kogalniceanu ieri In
interesanta vorbire a d-sale ? Dar ce interesanta
i fermecatoare ! Eu sunt un mare admirator al
yorbirii d-lui Kogalniceanu. and vorbete d-sa
abstractie facend de trecutul seu, de experienta
1 de gloria sa talentul su oratoriu, puterea i
vioiciunea cu care se exprima, ne procura totdea-una o adeverata serbatoare literara. (Aprobari.)

Ve aduceti aminte in ce mod atragetor ne


povestea din tineretea d-sale, in ce conflict sa
afla cu chiar tatal clsale, care-i zicea : ce faci,
Mihalachita!" i cum d-sa Ii respundea : eu am
venit de la coalele din Germania, am vezut ce
fac conservatorii acolo, ei desrobesc teranii, ei
se intereseaza de coala, dar d-voastr boerii ce
faceti ?

Fiind-ca d. Kogalniceanu atunci se provoca la


Germania, tot din Germania vreau sa-i aduc aminte de exemple, care sa, confirme deplina corectitudine a acestei procedari electorale a noastra.

In Germania de astazi, unde, dupa cum ne

844

spunea eri tot d. Kogalniceanu, Principe le Bismarck nu voete sisterna adeverat constitutionala,
unde ins unele partide voesc tocmai in contra
lui sa sustie sistema constitutionala cu toate
drepturile ei i in aceasta lupta a parlamentaris
mului in contra unui aa de puternic adversar
cauta cea mai mare corectitudine constitutionala,
In fiece alegere se vede urmatoarea proceda re.
Pot nationalii-liberali sau secesionipi sau catolicii

sa scoata ei singuri un deputat al lor?

II

pun pe lista lor proprie. Nu pot ? Atunci se confunda listele. Sant conservatorii mai tad, sau nasau catolicii mai tad : atunci yeti
gasi pe lista candidatilor unui partid cate un candidat din partidul mai tare dupa imprejurari locale.- E dar constitutionalicete corect ca cineva, pastrandu-i intreaga sa convingere politica
gi independenta, s figureze la areken pe liSta
altui partid, dac a. Ii pune un comitet pe acea
listA, f absurd ar fi ca atunci, cand un comitet

electoral propune unui candidat din alt partid


ca sal aleaga, acest candidat s zica : ba nu
m alegeti. Aceasta nu s'a mai vzut.
Lucrul este ala de elementar, este o practica
electorala ala de intrebuintata in toata stricteta constitutionala incat me intreb numai : ce
a vrut d. Kogalniceanu de la mine? A vrut sa

345

fie pus in pozitie ca s viu eu safi explic d-sale


aici asemenea lucruri elementare?
SA fie numai aceasta? Sau a incercat i d-sa
a se folosi de atmosfera, de care vorbeam, pentru

a o intuneca 0 mai mult 1 pentru a face mai


grea pozitia unor oameni ca noi, cari au venit
in aceasta Camera cu deplina claritate i independenta ca sa-i urmeze politica lor aa, cum
o inteleg ca trebue sA fie ?
nu tiu, daca este
Si aci sA-mi permiteti
dar perrniteti-mi, fiind-ca s'a vor-.
bine s'o fac

bit atat de mult de deosebirea intre generatii,


permiteti-mi ca in fata unui aa de ilustru reprezentant din generatia veche ca d. Kogalniceanu, sa accentuez aici diferent aa cum o
in telegem noi.

Eu am reams, ye mArturisesc, incremenit,


cand am simtit din nou in discursul d-lui Kogalniceanu de ieri aceasta diferenta in chiar pro-

cederea d-sale parlamentara. D-sa a fost din


acea generatie, care a facut lucruri din cele mai
insemnate pentru constituirea terii: unirea, principele strain, introducerea constitutionalismului,
independenta; dar astAzi, cand s'au indeplinit
toate acestea, putini din acea epoca au rmas,
care sa mai inteleaga bine cerintele actuale ale
Statului nostru modern 0 independent, 0 cat de

346

putini trebue sA, fi r6mas in adevr, dac chiar

d. Koaniceanu nu a putut rananea, dupa parerea mea


DvoastrA, d-le Kogalniceanu, vorbind eri de
exr ortul vitelor din liomAnia spre Austria gi
de conventia comerciala, ne spuneati ca, sunt

30, 40 sau 50 milioane de lei, cari se pierd,


fiinct-ca Austria ne-a inchis granita.
(0 parented, pentru o altA mica deosebire-

Intre generatii: noi, generatie doritoare de mai


multA exactitate, ne cam mirAm do cifre lipsitede preciziune. Cat este pierderea: 30 sau 40 sail

50 de milioane? cad distal*, este mare. Dar


sA admitem cifra cea mai mare de 50 milioane,
fiind-cA, ap este lucrul mai gray). AV vzut, cu,
cata elocventa a arAtat d. Kogalniceanu pierderea

i cum ataca pe guvern din cauza ei i cum se


indigna cA guvernul a tolerat aceasta! s'a toleratca Austria sa-i faca dupa o conventiune cu.

Germania legea sa din 1882, prin care a desfiintat carantinele i a introdus Inchiderea granitei cAtre noi

Dar vedeti ce se mai ascunde sub aceast,


atmosferA, poate nu intre d-voastrA, dar intre
aceia, care citesc asemenea discursuri. Ei vor zice:
ce mai om ! Ce bine a combAtut ! (Aplause.) 1,
ce guvern reu are tara ! Dar onor. d.Kogalniceanu

347

fiind-ca ataca un guvern al terii intr'o chestie


internationala, D-sa, experirnentatul barbat deStat, fost ministru de externe al aceluia cabinet,

d-sa, ale carui cuvinte au greutate in tail

il

In strainatate i care trebue sa v6 fie un model


de procedimentele unui barbat de Stat, d-sa,
cand atinge intr'o Camera jun o chestie internationala, d-sa ne autorizg, sal punem urmatoarea intrebare .... nu am nici un drept de
a-1 obliga la un rspuns, ar fi o generozitate-

din partea d-sale daca mi-ar da acest drept;


dar eu am cel putin dreptul sa pui intrebarea:
Este d-sa sigur, ca fiind d-sa la guvern va isbuti in adev6r sa faca pe Austria sa-i revoacelegea din 1882 i s deschida granitele pentru
intrarea vitelor noastre? Ne poate da d-sa declararea despre aceast incredere personala a
d-sale fata cu Austria? Daca ne da d-sa aceasta
declarare pentru indreptarea marei nedreptati ce
ne-a facut-o In adevr Austria cu acea Inchiderea granitei, atunci cred ca intreaga Camera il
va ruga prin forma constitutional sa treactt pebanca ministeriala. (Aplause.)

Nu aud nici un rspuns din partea d-lui Kogalniceanu.

Koglniceanu. Voi rspunde la rindul meu._


T. Maiorescu. Eu voi atepta acest rspuns_

-348

'Dana va veni, trebue sa ma marginesc inteo


regula generala :

Atunci cand un barbat public, autorizat, se


tie in stare de a obtinea, fiind el la guvern,
Inteo chestie internationala ceea-ce vede ca n'au
obtinut ceilalti, este in dreptul 1 in datoria
sa de a face opozitie guvernului asupra acestui
punct. Dar cand un barbat public 1 autorizat nu

este convins de aceasta i nu simte in sine


garantia, ca el va isbuti in aceasta chestie
internationala, atunci a ataca guvernul cred ca
este o procedare, pe care a dorl ca noi generatia

tioua s nu o irnitam. (Aplause.) Dar d. Kogalniceanu ne spune instil, cd a facut guvernul


actual acea lege draconiana in contra epizootiei
din Rusia i -- zicea d-saca legea este ale. de dra coniand, incat este o calamitate pentru proprietarii
de la Prut. i nu este evident oare, ca guvernul

actual a facut legea draconiana tocmai pentru


ca sa aiba un argument mai mult ca sa obtie libera trecere a vitelor in Austria ? (Aplause). Evident ca este aa. Apoi atunci ce fel de opozitie

vine d-sa sa faca in Camera ? Adica sa dam a


intelege, ca aceasta pierdere enorma a veniturilor
-trii provine din nepasarea guvernului i ca, daca
am fi noi la guvern, lucrurile s'ar indrepta indata ?
Dar poate s fie un ministru roman pe acea ban-

3-13

ca, i sit lase ca o tara, straina sa aduca, Orli


noastre o paguba de 50 de milioane prin exportul de vite fara sa se opue din toate puterile

(Aplause.) Este cu neputinta una ca aceasta.


Este evident ca guvernul actual a staruit ea -A,
inclrepteze lucrul i ca or ce guvern ar fi sta.-

ruit, i este clar Ca prin acea lege draconian


a cautat sa o faca ; dar daca n'a isbutit pana
acum in contra puternicei Austrii ? i daca n'a
isbutit nici acest guvern acum, este in mai
buna pozitie ci. Kogalniceanu ca sa isbuteasca
d-sa fata cu Austria? i daca nu este, apoi vine
d. Kogalniceanu i ataca guvernul asupra unui
lucru, unde din contra toti impreuna trebue sa-I
sprijinim, pentru ca sub forma acestui sprijin
sa-i dam toata puterea din nauntru ca sa poata
apara mai tare in aceast chestie in gall?'
(Aplause.) Apoi, d-lor, vedeti : coala veche i
coala noua (Aplause.)

tiu eu bine, ea in aceasta, regula de parlamentarism a coalei noue ne deosebim noi i


de unii din vechii conservatori. Dar pentru noi
rernane regula nestramutata pentru or-ce opozitie

parlamentara: ataca un guvern numai asupra


acelor lucruri, despre care tii c, find tu la
guvern, le vei putea face alt-fel i mai bine de
cat guvernul atacat. i nu ataca nici o data gu-

,'5()

vernul asupra unor lucruti, despre cari prevezi


cil fiind tu la guvern, le vei face tot aa ca i
.guvernul ce vrei sa-I ataci. (Aplause.)
Apoi nu tiu eu pe ilustrul d. Kogalniceanu,
pe cand d-sa era pe acea banca ministeriala acum

5 ani, cat ne-am luptat cu d-sa in privinta articolului 7 in chestia Evreilor ? Nu eram noi,
acei din opozitie, care am caltigat majoritatea
.ca sa formulam restrictiunile in contra Evfellor
aa cum s'au formulat, pe cand d. Kogalniceanu
voia sa ne sileasca sa le dam mai malt, sa-i naturalizam dupa categorii ?
Cand aveam eu atunci aceasta atitudine in contra d-sale, catigasem convingerea personall Ca
va trece la Berlin 1 prin urmare la celelalte Puteri acea formulare a noastra. Fusesem cate-va luni
agentul Orli la Berlin i se stabilise atunci o intelegere prealabila asupra conventiei noastre comerciale cu Germania. tiani, cum a fost primita
din partea ministerului german restrictia noastra

In contra Evreilor din acea conventie.


Dna nu a fi avut aceasta convictie, dobindit din cunotinta imprejurarilor, nu a fi vorbit
In opozitie aa cum am vorbit atunci. Dar atunci
,erati d-voastra, d-le Kogalniceanu, ca ministru,
care ne strigati textual : provocati Europa I Akluceti pericol asupra terii, nu provocati Europa I"

351

facut cum am filed i este bine cum


s'a facut. Apoi cand erati pe banca aceea, ziceati
e. provocam Europa, i acum, cand sunteti pe
aceasta banca, impingeti guvernul ca sa o proEi, noi am

voace ? (Aplause.)

D-lor, este o a doua linie de demarcatie intre


d. Kogalniceanu i intre noi, i cu aceasta am
terminat. D. Carp vorbind in acei termeni vagi
in care poate vorbi cine-va intr'o disc* la
adresa Tronului, unde de regula se cam vorbete
despre toate lucrurile, de omnibus rebus et quibus-

dam alas, a zis ceva i despre legea cornunala.


Ne spunea, a primarul nu mai este administratorul intereselor comunei, caci Statul centralizator i-a impus atatea alte atributiuni de a fi executor de tocrneli, agent auxiliar al politiei judi-

ciare, etc., Incat nu mai are cum sa se coupe


de interesele comunei. De aceea trebue sa facem

aa ca sa-1 lsam sa se ocupe mai mult de comun, s se retraga ultima treapta a administraiei
la un cerc mai larg, la canton. Buna sau rea, aceasta era idea d-lui Carp. Care
a fost mirarea mea, cand am auzit pe onor. d.
Kogalniceanu zicOnd : Apoi cu aa idei vine d.
Carp ? Apoi nu este din contra dorinO, noastra
a tutulor ca s descentralizam ? Nu este ru ames-

tecul puterii centrale a guvernului in cornuna ?

352

Cu aceasta voia sA combatA pe d. Carp, care


accentuase tocmai acela r6u i aceleai dorinte
de indreptare !
SA, nu fi inteles oare d. Kogalniceanu ? S. fi
vorbit WA a intelege ? SA fi vorbit aa, de i
a inteles? i d. Kogalniceanu ne cita in acela timp cartea d-lui Betelei i zicea : Vedeti
d. Betelei cum aratA MrA politica, cA mor oamenii, mor locuitorii, trebue intrire, nu sporep

populatia, merge reu comuna. Parintele legii


comunale din 1864 este d. Kogalniceanu. Prin
art. 11 i urmAtorii ai acestei legi, se aratA
misia comunei in urmAtorul mod : Comuna aresa ingrijeasca de spital, de coall i de bisericA,.
si
s'a fAcut comuna in modul cum a prevzut-o6
onor. d. KogAlniceanu ca sA se facA. i astAzi
dupa douA zeci de ani, la anul 1884, ne citete
tot d-sa, ca argument pentru d-sa i contra
d-lui Carp, pe Betelei, care Betelei zice : mor
locuitorii, se slAbesc teranii! Nu are aceasta aer

de contrazicere? Sau ce fel de prevedere politin era aceasta ? Apoi va sA zicA organizatia
cornunei, a Urei misie principala era sa imbunatateasca coalele, sAnAtatea publica i biserica, s'a arAtat incapabilA cu organizatia din
1864 sa facA acele imbunatAtiri, i prin urma

re trebue sa mai degajem acel plus de atributii.

353

care jeneaza pe primari, aa incat sa nu poatil,


face nimica pentru comun5, i sa darn sarcina
adrninistrativa mai bine cantonului, si in contra
a cestora vine d. Kogalniceanu cu Betelei, care
este tocmai un puternic sprijin pentru ideile
d-lui Carp!

Cu asemenea contraziceri, cu asernenea prin-

deri de idei in treact numai pentru a se da


motive oratorie la opozitii parlamentare cu orce pret, s'a urmat la noi atatia arnar de ani, i

de aceea am fost lipsi0 de mai toate roadele


practice, ce ateptam de la sistemul parlamentar.
D lor, atat, i Inca prea mult ! 116 multumesc
pentru indulgent% cu care mi-ati permis 0, vorbesc
asupra aliniatului al II-lea din rOspunsul la adresa Tronului. (Ilaritate.)

Am accentuat, pe cat am putut, deosebirea


care ne desparte pe unii din noi de unii din
d-voastra ,

i nu pot termina mai bine cleat

privind, ca oameni ceva mai tineri, la un viitor


ceva mai departat. Cu cat o adevrata munca

pe un trm practic ne va gasi pe mai multi


i daca se poate pe toti cei din viata publica
gata a lucra ; cu cat vom inlatura mai mult
prea marele deosebiri intre partide ; cu cat vom
cauta mai mult a ne fixa In idei precize, pen tru

ca sa avem o adevarata lupta de idei, iar nu


5668o

23

354

de inchipuiri vane, cu atat ne vom pregat1 la


ceea ce ne ateapta. Caci, D-lor, iluziuni nu ne
putem face asupra viitorului : pe noi ne ateapta

Inca lucruri mari i lucruri grele. Am obtinut


cat am putut obtine pAna acum; ne-am intarit.
i cand am putea fi siguri, ca ne va lasa soarta
un timp macar de 30 de ani ca sa propaim
cu linite in desvoltarea noastra Interna, fericita
ar 11 tam aceasta i uor am putea zice atun3i,
cum ziceau mai multi oratori in discutia de fata :
laissez faire, laissez aller, se vor indrepta lucrurile

de la sine. Aceasta multumire nu ne este data


nou. Noi trebue cu puteri inzecit de incordate
sa lucram: cad nu avem o perspectiva sigura
de panica desvoltare pentru viitorul acestor
30 de ani. Suntem prin pozitia noastra geografica
pe calea deslegarii chestiei Orientului.

In zadar am vol noi sa fim linititi i sa remanem in pace, cum dorim cu totii ca sa fim ;
imprejurarile nu ne lasa, i ne ateapta mai curend sau mai tarziu, dar in once cas prea curend pentru desvoltarea noastra, noua izbucnire
a crizei Orientului. Cu curaj, dar cu grije, ne .
am dus noi viata In secolul acesta.
S'au tot ivit, I totdeauna la intervale prea
scurte rentru noi, resboaiele orientale i au intrerupt desvoltarea noastra. Nici odata resboaiele

355

in secolul acesta nu au fost provocate de noi,


dar totdeauna am fost invluiV inteinsele, i
vom fi cu necesitate implicati i in viitoarea criza

.orientala. Suntem astazi mai tari decat inainte,

dar trebue s devenim din ce in ce mai tari,


pentru a ne simti din ce in ce mai siguri pentru momentul cel mare. Fata en aceasta perspeetiva, deosebirile interne dintre noi trebue sa
fie totdeauna imblanzite. Trebue sa inlesnim din
vreme conlucrarea legal& a tutulor la intarirea
pnii, pentru a ne putea arata la momentul cerut
ca membri uniti ai aceluia Stat. (Aplause
prelungite).

69.
Asupra interpelrii d-lui KogAlniceanu
incontra Sinodului
(Sedinia Camerei de la 18 Decemvrie 1884).

0 irnportanta interpelare a lui M. Kogalniceanu, desvoltata in edinta Camerei de


la 18 Decemvrie 1884, se ocupa de reforma
Sinodului i de reaoa lui tendenta de a spoil
tagma calugareasca. Insa animozitatea, ce
transpira din cuvintele interpelatorului incon-

tra inaltilor notri Prelati de atunci, fac paautorul publicarii de fata s&-I cornbata, prin
discursul urmator.
Cand va veni momentul oportum pentru
o reforma a Sinodului prin introducerea elementului mirean (si probabil acest moment
nu va veni decat sub Domnia unui succesor
ortodox al Regelui Carol 1), legislatorii de
atunci vor fi datori salt reaminteasa
interpelarea lui Kogalniceanu, cu atat mai
mult, cu cat ea se refere i la lucrarile Divanului ad-hoc al Moldovei in aceasta chestie.

357

D-lor, am cerut cuvntul, fiind-ca in discursul


d-lui Kogalniceanu a fost o parte, in privinta ca-

reia cred ca este bine sa se aucla in aceasta


Camera i alt glas.
Fara indoiala, d-lor, chestia clerului a inceput

a ajunge la ordinea zilei. Este un fel de mi-care in toata societatea, noastra, in mare parte
foarte buna, care in aceast parte se poate prezenta cu motivele ei la lumina zilei i poate sa
gaseasca, aprobarea tutulor. Dar este i o parte,

despre care nu cred ca se poate mita, cu adev6ratele ei motive la lumina zilei.


D-lor, ce voia interpelarea onorab. d. Kogalniceanu, aa, precum era anuntata ? Intelegeti, Ca

nu rn6 voi pune a scruta intentia nimnui,


ci voi lua interpelatja ap cum a fost desvoltata in Camera: Ap cum a fost anuntatA,
interpelarea d-lui Kogalniceanu avea de scop a
atrage aten tiA. d-lui ministru al cultelor asupra

calcarii legiuirii relative la calugari. In aceasta


privinta este de datoria unui deputat de a cherna
pe ministru la respectul legilor, pentru ca el sa
faca pe altii sa le respecte. Insa in aceasta proportie chestia este foarte mica. Onor. d. Kogal-

niceanu v'a aratat insq cateva date statistice


din care rezulta, ca, or cat ar 'Area de motivata plangerea d-sale in contra sporirii calugari-

358

lor

calugaritelor, in fapt numeral lor descrqte

din an in an ; din ce in ce se Imputineaza


monastirile i numeral calugarilor. In aceasta
privinta suntem intr'o stare de transitie sigura
in rezultat, transitie In sensul de a nu se lasa
o prea mare intindere unui element, care, dac
ar deveni prea intins, ar putea fi periculos pentru Stat. Apoi, onor. Camera, in aceasta privinta
nu aveti d-voastra remedial in tnana ? Nu aveti
budgetele, in care sant trecute toate monastirile
i tot personalul lor? Or in ce moment, cand
societatea civila ar vol s reguleze chestia aceasta
are in mana arma singura : comisia budgetara,
care poate reduce numeral calugarilor cat crede,

alta avere nu au astazi calugarii in afara de


budgetal Statului. Va sa zica in tru aceasta nu
poate s fie greutate, i chestia din acest punct
de vedere este aproape irelevanta.
si

Prin urmare, de ce este vorba cu aceasta,


ocazie? Vrea d. Kogalniceanu s. dea un spri-

jin micarii preotilor de mir in contra clerului


nostru inalt? Daca voim sa dam acest sprijin,
este oare bine, d-lor, sa venim noi, societatea
civil, societatea 1aic, i sa invrajbim, s atitam,
ura intre preotii de mir i intre prelatii sfantului
Sinod ?

M. Koglniceanu. Cer cuventul.

359

T. Maiorescu. Ceea ce m'a facut sa iu


cuventul este tocmai aceasta. i eu, impreuna
cu mai multi deputati, Impartaesc dorinta ca
s se faca ceva in aceasta ramura ; dar cu cat
noi o impartaim mai mult, cu atat ye marturisesc ca mi-este tearna de a vedea o chestie,
care nu se poate duce la bun capat decat cu
buna intelegere a tutulor i mai ales cu buna
intelegere intre noi i prelatii bisericei Romane,

de a vedea, zic, o asemenea chestie tratata ca


arrna de invrajbire pe terenul politic.
M. Kogalniceanu. Mai cer o data cuventul.
T. Maiorescu. Cu aceasta maniera de a trata
chestia, cred ca nu vom ajunge la nici un rezultat ;

1 vedeV, d-lor deputati, cat era de nedreapta


acuzarea, pe care onor. d. Kogalniceanu a facut-o
unora din prelatii notri, cel putin in intinderea

in care a facut-o. Aduceti-ve aminte, de ce era


vorba. Se zicea antai: se poate ca Sinodul,
rnembrii importanti din Sinod, sa vie i sa se
pue in cearta cu catolicii, sa voiasca a rmanea
preotii lor numai misionari? La noi, unde, ca d.
e.

in judetul Roman, sunt sate, cari pentru a

treia parte au locuitori catolici?

SA vedem, me-

rita prelatii notri aceasta acuzare?


Apoi acolo pang, mai deunazi veneau preoti
Italieni, i. pana cand au fost lucrurile aa, toata

360

lumea traia in bung pace. De la un timp incoace

s'au rechemat preotii italieni i se trimit pe


acolo preoti unguri, aa incat este o intreaga
agitatie de un caracter strain de insal religia.
De aceasta tendenta a preotilor unguri sunt
sigur cg, guvernul din Pesta este strain. Dar
sunt in Ungaria, ca in once Stat liber, tot felul
de tendente a diferitelor partide in afara de guvern, i poate de acolo vine micarea, care are
aerul .de a face din unii preoti catolici ai judetului Romanului nu numai apostoli ai religiunii,
ci apostoli cu intentii vdite de agitari nationale
politice in contra noastra. (Aplause.)
Apoi, d-lor deputati, daca in momentul de fata
guvernul trii noastre, daca toti oarnenii notri

politici i in timpii din urma chiar toata presa


noastra (caci i Romnia Libera, care avea inainte
o alta directie, i a schimbat-o astazi), daca, zic,

tot ce se rnica in aceasta targ, cu viata publica


se ferete cu cea mai mare scrupulositate de a
se amesteca intru ceva In Statul vecin, unde sunt
Romani, daca intr'aceastA rezervg absoluta noi
putern servl de model de buni vecini : apoi sun-

tem i noi in drept a cere, ca Mci in mijlocul


nostru, in tara noastra, sa nu se incerce din
partea unor Unguri agitatii in sensul contrar nou.
(Aplause.)

361

Poate Ca prelatii notri, mai putin deprini cu


formele parlamentare i diplomatice, dar simtind

:i ei unde st astzi o parte a chestiei acestor


catolici, poate ca nu s'au exprimat tocmai clan
Dar cred Ca atitudinea lor schimbat, in ceea ce
privete cazul citat de d. Kogalniceanu, ii are
-cauza sa aci, i cred dar, Ca din acest punct de

vedere nu rnerita prelatii notrii sa fie acuzati


aa cum au fost acuzati.
Era un -al doilea lucru ce 1-a relevat onor. d.
Kogalniceanu cele petrecute intre Mitropoliti la
inmorrnentarea lui Cuza. Mare Domn a fost Cuza

in priviqa multor acte mari ce le a facut 1


can stau intiparite in memoria tutulor, zicea d.
Kogalniceanu. Aa este. Insa vedeti, d lor, deose-

birea intre marirea curat istorica i intre 0 situatie mai mult politica nu se poate face bine

decat dupa ce a trecut mult timp de la acea


marire istorica. Este probabil, c peste 40 50
de ani istoria are sa vorbeasca in mod nepartinitor de actele nationale ale lui Voda Cuza, Dar
nu \Teti tagadul, ca sub cuvintele acestea mari
despre Voda Cuza s'a incercat pe ici pe colo, ce e
drept, fara rezultate puternice, dar in fine tot s'a

incercat pe ici pe colo a Sa face o agitatie, care


nu tiu daca a avut totdeauna de scop exclusiv
interesul Istoriei universale 1 paza panteonului

362

celebritatilor noastre trecute, fara nici o tendentl


de actualitate sau de viitor. i aa find, s'a intimplat sa nioara Principele Cuza in nite rnomente, In cari istoria nepartinitoare era greu de
eesprtit de politica militantA, 1 in asemenea

momente a fost el inmormentat in tara la Ruginoasa.

S'a putut intimpla, i aceasta nu este prea


greu de inchipuit, ca cu aceasta ocazie s vie
i unii oameni, cari nici macar cenuali majestatea mortii nu au respectat-o in destul pen tru
a lasa inaintea ei sa taca interesele momenta nede partid. S'a putut intimpla d. e. ca cu aceast
ocazie sa se faca dernonstratii de politica zilei,

si cand, fara a vol, neavend acest scop, dar in


fine co-existent cu aceasta, un prelat al terii
provoaca pe Mitropolitul-primat intr'un mod earn
deschis,

s ia o parte mai demonstrativa

la

aceasta ceremonie, ve pare ca este aa de straniu din partea Primatului, reposatului Nifon, ca
sa zica : nu intru pe aceasta cale i nu gasesc

bine sa intre fratele meu din Ini pe aceasta,


cale?

Apoi, onor. adunare, ce voim noi? Sunt multe


lucruri rele in clerul nostru, care trebuesc Indreptate, i onor. d. N. Tonescu 1 noi toti ne vom

asocia cu d. Kogalniceanu la or ce indreptare

363

sanatoasa a lucrurilor ; dar un lucru bun are


clerul nostru : nu prea face politica militantar
prelatii notri nu fac intrigi politice in Stat ; nu
fac agitari in contra guvernelor noastre.
Ai vezut vre un Mitropolit la noi, care s fi
incercat sa ie in eec pe guvern, cum s'a intirnplat d. e. in Sirbia ? Asemenea lucruri nu se
intirnpla la noi. In totalitate prelatii notri ne
lasit in linite in ceea ce privete directia politica a societatii civile.
Ce trebue sa voim noi acum ?
Am vo noi oare s se arnestece prelatii mai
mult i intr'un mod mai accentuat, mai activ
in aceasta privinta ? Nu cred.
Prin urmare, de ce s ne miram, daca Mitropolitul-primat a intervenit ca sa nu se faca
nici o demonstratie politica cu ocazia inmormentarii reposatului Cuza-Voda?

Eu cred, ca bine a gandit acel Primat, cand


a gandit in acele momente, c putendu-se produce o agitatie oare care in Ora, nu trebuia sa
lase sa participe i biserica la aceasta agitatie.
Din parte-mi sunt convins, ca i Mitropolitul
Moldovei de atunci n'a avut nici o intentie da
a face politica de agitare, 1 astazi cred, Ca insu
Mitropolitul Primat al Romaniei, care pe atunci
era Mitropolit al Moldovei, admite ca bine a fa-

3.64

cut atunci fostul Mitropolit Primat din Bucuresti,


ca nu a luat parte la o ceremonie, care-i
parea implicata in demonstratii politice.
D-lor, in aceast stare de lucruri, daca noi,
adica societatea noastra civil, avem dorinta de

a indrepta starea clerului nostru i mai ales dorinta foarte legitirna de a ridica clerul de mir,

-cred ca nu ar trebui sa venim i sa tragem la


bara Adunarii pe Episcopii Orli.

De sigur ca sunt multe slabiciuni omeneti


de vindecat, i multe rele de stirpit, dar sa nu
nitam (i cu drept cuvent a relevat aceasta i
-onor. domnul Ionescu), ca. toti Episcopii notri

sunt alei de tara intreaga reprezentata in Camera, i Senat, c. ceea ce avem astazi pe scaunele episcopale, este ceea ce noi, tara, cu sufragiul nostru, am scos i am ales din toata preotirnea i am pus pe acele scaune.
Aa fiind, este oare lucru nemerit, ca in moinentul and ne alipim de biserica, cel dintai pas
al nostru sa tie o critica amara, o declaratie
violenta in contra acestor Episcopate? i daca
aa procedem noi la reforma bisericei i daca asp
..atitam noi preotii de mir in contra Episcopilor,
ne miram ca Episcopii incep a se gasi instrainati

de noi? i Ca incep a privl in noi, societatea


inoderna, un fel de duman care-i atacti i care

365.

nu le lasa participarea libera, deschisa, bine-voi-

toare la opera noastra ? Apoi aceasta ar

fi o-

bung actlune politick a noastra, societate civila t


Dar atunc.i de ce prin Constitutie am admisEpiscopii in Senat? Fara indoiala, pentru ca impreuna cu noi sa lucreze i ei ca buni colegi la
indreptarea clerului ; i cand aceasta este starea

noastra constitutionala, este oare drept ca noi,


Camera de jos, sa venim sa le sapam autoritatea
cu interpelari de acestea? Nu mai inteleg. Eu
cred, ca ar trebul cu totii impreuna i cu ei impreuna sa procedarn la indreptare, i or-ce desbinare i invrajbire, care cu aceasta ocazie o.
introducem noi laicii in contra Episcopilor, este
o intkrziere a acestei opere de reforma, i onor.
d. Kogalniceanu, care cu drept cuvent ne arata
insemnatul rol national, ce 1-au avut prelatii
notri in 1857, nu poate sa ne fad, sa credem,
c astazi ar trebul sa incepem un fel de rsboi
civil in contra Episcopatului Roman !
Onor. Camera, convins, ca i d-voastra toti,

ca, se simte rul i ca toti avem dorinta de a-1


,ndrepta, m'am crezut dator de a ridica un glas
slab in favoarea conlucrarii noastre a tutulor pentru aceasta reforma impreuna cu insuEpiscopii.
Caci nu este nimic mai periculos deckt ca societatea civila, care nu tolereaza ca sa se ames-

366

tece biserica intru ale ei, st se amestece ea intr'


un mod duman intru ale bisericei. Nu trebuie
sa ne instrainm un aa de puternic mijloc de
intArire a poporului nostru.
Pentru ca s ajungem la aceasta, reforma, in
bung. i palnica, lucrare, prima cerint este respectarea bisericei i a reprezentantilor ei din
partea noastr. (Aplause.)

70.
La Adres. Nemultumirea in lar. Necesitatea
unei magistraturi mai independente.
(Sedinta Camerei de la 27 Noemvrie 1885).

D-lor deputati, prin darea de searna ce a facut

d. raportor asupra celor petrecute in cornisia


de rspuns la adresa Tronului, ati putut vedea
ca in aceasta comisie in care mi-ati facut onoa-

rea i de asta data de a m alege, nu s'au putut .intruni sufragiile unanime a membrilor pen-

tru redactia ce se propune votului d-voastra.


0 minoritate, compus din d. Laurian i din mine,
a prezentat cornisiei cate-va amendamente , doue
din acestea, cele mai principale, n'au fost prirnite

de majoritate. Pentru noi irnportanta lor a fost


destul de mare pentru a ne face astfel sa votarn in contra proiectului intreg. Vom motiva la

368

timp aceste amendamente inaintea d-voastra ; i

dad, nu vor avea favoarea de a fi primite, nevom vedea, cu Were. de ru, siliti a vota in
contra intregei adrese.

lor deputati, suntem in discutia generall


a adresei; dupa, art. 95 din Constitutie la deschiderea sesiunei Regele expune prin un mesagiu

starea torii, la care parlamentele fac respunsurile bor." Suntem dar chemati dup. Constitutie.
a ne da lie care parerea, fie prin vot, fie prin
vorbire, asupra modului cum privim starea torii in momentele de fata. Ca sa putm judeca
starea tOrii, este bine sa. ne intrebarn mai antai,
cari sunt in mornentele de fata elementele diferite, care preocupa opinia publica i sunt
caracteristice pentru o expunere a situatiei. Noi
vedern mai ales trei elemente diferite, cari nu
pot

fi

trecute sub thcere cand este vorba de

starea torii de astazi. DouO din aceste se arat .


in felul ski de entre d. raportor al majoritatii,.
unul nu se arata.
Aceste trei elemente sunt urrnatoarele: antai
lii poate predomnind in preocuparea d-voastra:
criza care se desfaura in Balcani; al doilea, in
nauntru, grija pentru situatia economica ; mai
adaogam al treilea o alta preocupare, nu externa, ca cea dintai, nu de ordine materiala, ca.

36D

cea dea doua, ci de o alta ordine foarte caracteristica ; vom numfi acest al treilea element :
nemultumirea crescenda a trii fata cu administratia.

Voi trece foarte repede peste cele dou elemente dintai. In privinta evenimentelor, earl
se petrec in aa apropiere de noi dincolo de Duhare, noi nu avern nimic de zis la formularea
facuta de majoritatea comisiunii in proiectul de

respuns la adresa. Fata cu apararea Orli, in


ceea ce priveste situatia ei in relatiile internationale, noi ne asociem la acea expresie de
sprijin ce trebue sa fie data guvernului. Cred
chiar, d-lor deputati, ca ne putem felicita de
situatia noastra in aceasta privinta. Atitudinea

rezervata ce a pastrat Romania in

conflictul

balcanic, i, dati-mi voe a adaoga, W a ni se


putea imputa o excesiva mandrie nationala, demnitatea i siguranta procedarilor, prin cari s'a
distins Statul nostru cu ocazia acestui conflict vecin, a dat o dovada despre maturitatea

politicO, la care a ajuns Romania, i despre taria


cu care tie a-i indeplini misiunea modesta, dar

bine inteleasa, ce o are in politica generala a


Europei. (Aplause.)

Aa de adinc este acest simtirnent in noi,


incat i ceea ce voi avea onoarea sa vO zic a5668o

24

370

supra partii, la care ne-am despartit de majoritate, o vui zice numai Inteun mod conditional. Este adica bine inteles, ea noi vorbim
despre nemultumirile crescende interne numai
presupuind,

el vom avea timp de desvoltare

papica pentru a ne ocupa de as3menea chestii.


Dar daca criza vecina va lua un caracter mai
acut, vom fi cei dintai a da dovad despre
necesitatea ce simtim, a or ce divergenta intre
noi trebue sa inceteze, cand este vorba de sus
tinerea telt fata cu strainatatea. (A.plause.)
D-lor, tree i mai pe scan asupra celui de

al doilea punct relevat in situatia actuala, adica

asupra starii noastre economice, pentru a nu


ye obosl prea mult in aceasta discutie generala.

Eite un amendarnent special pus de noi in aceasta privinta, care ne va veni in discutia pe
articole, i atunci unul sau altul dintre noi va
desvolta motivele acestui amendament.

Viu acum la al treilea element, care ne pare


a caracteriza starea terii noastre in acest moment ;
la nemultumirea, pe care o credem crescenda in
privinta administratiei.

Aid se cuvine a mentiona mai antai unul din


simptomele publice, cari s'au produs intru aceasta :
este coalitia mai multor bartati politici insemnati,

unii din Camera i Senat, cei mai multi afara

371

din Camera i Senat, coalitie care, cu toata diverge* de principii afirmata, se simte oare-cum
fortata de imprejurari ca s se formeze i care-i
indreapta actiunea in contra guvernului de as-

tazi. D-lor, nu este treaba noastr de a vorbl


pentru sau contra unei asemenea coalitii, nu ne
privete intru cat este o coalitie. Dar pe mine
1116 intereseaza, daca imi permiteti a ye aduce

aminte de un punct de vedere sustinut i in


anul trecut, din punctul de vedere al necesitatii,
ca toate elementele politice ale t6rii sa fie reprezentate intr'o Camera. Va fi important a constata din acest punct de vedere, dna elementele
conservatoare, pe cari le vd in coalitie i
cari prin manifestul lor cer libera expresie a
.trii, inteleg prin aceasta: ca vor sa participe
:i ele la viitoarele alegeri 1 la viitoarele Camera.

Dan o vor, atunci manifestul coalitiei este


cel dintai fir de iarba crescut paste pamentul,
In care este bine sa fie i sa rmae inmormentata rezolutia din anul trecut, prin care
se dedara de nelegala re vizuirea

dotatia

Coroanei. Atunci cei ce din legalitate ii fac o


arm de atac in contra guvernului, vor da mai
antai ei inii exemplul ca reintra in legalitate i
-se supun legilor rii, i daca va fI aa, atunci

west manifest sa ye fie un sernn bine venit!

372

De altminteri coalitia in chestie nu are pentrit


noi o alta valoare decat aceea de a fi un simptom

mai mult al preocupatiunii generale in tail,


sirnptomul unei mari i intinse nemultumiri.

D-lor deputati, nu este lucru upr de a vorbi


cu oare-care folos despre nemultumirile unei trt
cu administratia sa, i sper ca-mi yeti face onoarea
de a crede mai dinainte, ca nu am atins un ase-

menea punct pentru a ye debita numai un

ir

de fraze generale de opozitie.


Administratia e uir aparat foarte complicat ;
sunt 3000 de .primari, atati subprefecti i atatia
prefecti, etc., sunt ala de multe chestii izolate,
ce in decursul unui an se resolv de administratie,

inoat ar fi cea mai mare nedreptate, cand ar


cita cineva numai 2, 5 sau 10 nemultumiri, fie
or cat de legitime, pentru nedreptati suferite din
partea administratiei i ar veni sa Lea din aoeasta

o arm g. de acuzare in contra guvernului intr'o


discutie generala la Adresa Tronului. Asemenea
rele s'au comis i, din nenorocire, din cauza slabiciunilor omeneti So vor cornite in totdeauna ;
gi-mi aduc aminte foarte bine, cu cata dreptate s'a atacat i reaua aaministratie a conservatorilor, cum se poate ataca i reaua administratie-

a guvernului liberal. Aci au mare cuvent aceia


cari zic, ca intreaga culturA a terii cu moravu-

373

rile ei trebuete mai Antal indreptata i apoi va


veni i o mai buna administratie in toate amanuntele.

Cu toate aceste expresia nemultumire" pentru a caracteriza opinia publica dintr'o tara
nu este un cuvOnt, care trebue inlaturat, i
nu este imposibil de a afia un fel de msura,
dupa care sa ne putem forma judecata cu oarecare siguranta.
Multe rele se pot face intr'o administratie ; to-

tul este ca sa sirup, ca, direqia centrald

v6-

zut, manifesta, este spre indreptare. Multe slabi-

ciuni vor avea multi functionari de ai notri or


-cum s'ar alege, fie i cu cea mai mare buna credinta, numai sa se simta ca este in adevr serioasa tendenta de a-i alege bine i de a-i face s
proceada in lucrarile lor dupa legi i dupa dreptate.

Dar eand s'ar vedea din contra, vorbesc hipotetic, nu intr'un cas, nu in dou, nu in zece,
ci cand s'ar vedea intr'un mod aproape general,
ca administratia centrala, in loc sa reduca pe
cat poate resolvirea chestiilor la o norma de
dreptate sau de echitate generala, tinde a sporl
actiunea arbitrara a unor membri din partid, fie
in interesul exclusiv al partidului, fie In interesub personal al partizanilor ; cand s'ar vedea mai

departe, ca un minister, in decursul unui timp

374

mai indelungat al actiunii sale, se ferete a


aduce in desbaterea Camerei vre-o mOsurA legislativA, care sA mai restringA arbitrarietatea administrativA, i daca chiar se prezintA vreun
asemenea proiect, Ii desbate numai de aparentA,
II intarzie, II modificA, ii slabete i in urmA ii

inlAturA, atunci suntem in drept de a ne intreba : prin o asemenea tendentA, manifestatA prin
o mai lunga experientA, va crete sau va scAdea nemultumirea trii i, dacA va crete, se
va putea vorbl cu oare-care temei intr'o discutie
a Adresei cAtre Tron despre aceasta situatie?
Putem dar avea dou6 constatari diferite, sau
dacA este vorba numai de nemulturniri partiale
in diferitele amAnunte a le adrninistratiei, sau
dac1 este vorba de o tendentA generala a administratiei centrale spre lAsarea intereselor In
arbitriul membrilor influenti din partid.
Intre acest dacA i dacA" avem sA facern
cumpAna.

SA examinAm dar chestia mai de aproape. Onor.

tneu preopinent, d. Tacu, vede lucrurile in nite


colori foarte trandafirii. D-sa are convictia, cA
se indrepteaza toate sub administratia actualA i

ca vor veni pruiecte de legi, cari vor incuraja


industria, comerciul, invtAmentul public i ca
se vor face toate ameliorArile cerute de noi.

375

Dar, d-lor deputati, de la proclamarea Regatului

au trecut patru ani 1 mai bine, suntem in


anul al cincilea i ar fi timpul venit sa ne dam
searna despre tendenta administratiei centrale
spre bine sau spre r6u.
Dupa proclamarea Regatului ne-a spus guvern ul, nu noi o zicern, guvernul a zis-o 1 a repetat-o : a venit era cea noul, aveti o munca mult
rnai mare, mult mai grea de indeplinit ; ati constituit Statul roman, acum aveti sarcina de a-I organiza inAuntru.

Pentru ce acest Stat roman trebue sa se organizeze ?

Pentru ca Statul roman, in arma constituirii


sale moderne, a devenit un Stat constitutional i
occidental; trebue sa se deosibeas3a de orienta-

lismul, in care era cazut in secolul trecut, prin


urmare trebue sa introduca in legislatia sa
intre altele i o mai mare sigurant individuala
a cetteanului in contra arbitrului guvernamental.

Cad atunci, cand se zice Stat constitutional,


aceasta implica intre alte

lucruri

esenti ale

o putere legislativa, o putere judecatoreasca i


o putere executiva. Va sa zica, in deosebire de
Turcia i Rusia, nu are puterea executiva sa
intre in justitie, nici sa paralizeze actiunea puterii legiuitoare ; nu are puterea legiuitoare sa

376

facA executare sau sA facA justitie ; iar puterea

judecAtoreasca are sa aplice dupa contiinta o


lege scrisA i sl dea dreptate pe cale generall
tutulor, fie guvern, fie particular.
Acestea, in princip, sunt cele trei atributii
deosebite, fara de cari nu existA Stat constitutional.

Nou1 insA ne lipsete Inca unul din acei trei


stilpi, pe cari sta Statul modern ; ne lipsete independenta puterii judecatoreti de puterea execut vA.

m mir (dar rn-am mirat de atatea ori inainte d-voastrA !) cum se pot gasl in partidul
liberal oameni, cari sA zicA : nu este Inca coapta
societatea noastrA sau moravurile noastre pentru

aceasta independenta; adicl pentru inamo vibilitatea magistraturei. Partidul liberal, care a reformat, care a constituit, care a voit sa facl
chiar progrese in constitutionalism prin revizuire, nu vede oare ca, daca declarl poporul roman de astAzi incapabil de a avea independenta
magistratului, II declarA implicit incapabil de a
avea sistem constitutional? CAci este absurd a
vorbl de sistern constitutional, daca nu ai independenta magistratului de guvern. (Aplause).
Este absurd; este mai ru decat absurd. Indata ce nu ai independenta magistratului, ai

377

intrat in Orient. (Aplause). Ai intrat chiar mai


departe i eti mai ru decat in Orient. Cu hatirurile turceti tii la cine te adresezi; cu aparenta unei magistraturi, care judeca dupa o carte
de legi, dar care insa este schimbata i men-tinuta, dupa arbitriul unui ministru, ai ipocrizia,

ai hatirul mai teribil mascat sub aparenta unei


legalitati, i atunci este mai bine franca declaratie de orientalism cum era mai nainte. (A.plause.)

Dar acestea sunt generalitati, cum zicea

d.

Lascar Catargi. (Aplause.) Sa specincam ceva


chestia.
Organizarea in interior !
Acurn patru ani, cea dintai chestie la ordinea zilei a fost : magistratura independenta.
Cu drept cuvOnt, find-ca nici nu exista Stat
onstitutional fart aceasta.

In Mesagiul de acum trei ani s'a repetat, in


mesagiul de acum un an iara s'a zis : yeti avea
.asigurata independenta rnagistraturei i increderea justitiabililor. Dar nu tiu cum s'a intimphit
totdeauna ministrul, care in vre-un Mesagiu
ne da asemenea prornisii, s fi fost schimbat in.ainte de a se putea incerca macar sa-i realizeze
promisia.
Ministrul, care acum patru ani ne dase aceast

378

promisie, onor. cl. Pherechyde, a fost schimbal .

a doua zi; i ministrul de justitie de acum 3.


ani a fost schimbat; i ministrul care ne a promis in anul trecut
nu-mi rnai aduc aminte
care ... a! d. Voinov, a fost schimbat dupa,
d one luni. i me tern ca ministrul, care ne prop ite astazi, adica nu ne prea promite de asta
data, va fi schimbat dupa doue zile. (Ilaritate).
Cum ye pare d-voastra aceasta? Intreb eu :
ce vrea partidul liberal sa faca cu o organizare
aa de fundamentala, precurn este neatirnarea magistraturei .de arbitriul guvernului? Dar ce insem-

neaza toata lupta pentru libertate in or-ce Stat.


modern? Ce insemneaza, daca nu s_coaterea unei
parti a vietei publice din arbitriul puterii execu-

tive? i cand patru ani ni se tot repeta din an


in an, ca trebue sa organizam i sa. reorganizam,

i se tot promite i nu se face, imi vine sa zi


pare ca e un facut, adica facut in sensul
poporului, care prin facut nu intelege savirit,
ci intelege ca e ursit, in casul nostru ursit de a
nu se face. Cand vedem, c se sustrage regulat
or-ce rninistru al justitiei de la opera pe care o.
propune, aceasta nu ye pare d-voastra, ca autorizeaza pe cine-va sa spue in Camera, tragend suma acestei experiente de patru ani : nu,
este vointa serioasa a administratiei centrale de

379,

a scoate de sub arbitriul puterii executive soarta magistratilor i prin ei soarta impricinatilor T
(A plause.)

Aduceti-ve arninte de acurn un an. In acea


interesanta defilare de oratori in nou aleasa
Camera, care dupa parerea revizionitilor avea
sa ne dea o mai buna expresiune a terii, in
acea defilare, pe care d. Kogalniceanu a caracterizat-o intr'un mod cam pitorese 1), se inscrisese
la vorba i actualul ministru al justitiei i ne

tinuse o cuventare frurnoasa. i cand am vezut


cum in sensul calor zise de Mesagiul de atunci, a-

did de independenta magistraturei, se schimba


ministrul justitiei i vine d-sa, ye rnarturisesc
ca am pierdut pentru moment banuiala, ce incepusem a o avea, ca nu se va face nimic de partiduf
liberal sub acest guvern pentru independenta ma-

gistraturei i mi-am zis : d. Nacu are sa faca


ceva ; toata ambitiunea, toata onoarea unui reprezentant al tinerimii inteligente din partidul libe-

ral este legata de aceasta chestie. i in adever


am i vezut indata o comisie numita de d. ministru al justitiei, in care mi-a facut onoarea der
a me convoca 1 pe mine, care a fost consultata
de dsa ce trebue sa faca. In acea comisie a spus.
') Irozii din Vicleim".

380

tie-care ce a crezut. Ministrul justitiei, cu o lau-

dabill energie, s'a pus apoi pe lucru, a facut


un proiect de organizare, 1-a trimis in cercetarea
Curtii de casatie, i nu tiu dad. 1 a altor
Curti, ni 1-a trirnis tiparit i nou, membrilor ace-

Ce m'a Inspaimentat insa indata


ce am vzut lucrarea tiparit i mi-a deteptat
iara vechia banuiala, a fost ...insa, d-lor depu.
tati, dupa discutiile latineti dintre d. Radulescu i ceilalti membri din Camera, mi-e frica
lei comisii.

sa me arunc i eu in latineasca. Dar iata lucrarea

d lui ministru, o am cu mine-. Ea poarta titlul :


nante-proiect". Ce va fi aceasta, ante proiect ? Pe
cat inteleg eu acum, intre proiect i ante-proiect
este o deosebire foarte mare. Project insemneaza
pe latinete o aruncatura inainte. Ante-proiect va
fi insemnand dar o aruncatura inainte a unei arun-caturi inainte a organizarii judecatoreti. (Ilaritate. Aplause).
Me

ateptam acum sa vd, ce se face la des-

chiderea. Camerei. Mesagiul Coroanei, aa de bo-

gat In solicitudinea sa pentru lucrarile d-voastra


in anul trecut, in anul acesta v6 zice cu un la conism demn de o mai buna cauza : mai aveti
din anul trecut proiecte de legi ; guvernul meu
ye va mai prezenta i altele. Atata e tot ? Cum ?
Un proiect de lege aa de insemnat, fundamen-

381.

tal, care are sa ne fa ca un Stat constitutional


din ce nu suntem decat in aparenta, se lucreaza pe ban, intregii atmosferi a Camerei din anul
trecut de d. ministru al justitiei, proiectul se tri-

mite la Curtea de casatie, este gata, il am i


eu, i nimic despre el in Mesagiu ? !
Fara indoiala, m'arn crezut dator in comisia
adresei sa intreb, cum stam cu aceasta chestie.
d. ministru a avut amabilitatea a ne specifica
cu mai putin laconism cate-va proiecte de legi,
care au sa vie in desbatere, i atunci am auzit,

ca are sa vie in desbatere mai antai de toate


un proiect asupra instructiei publice.
M'arn informat mai de aproape. E ceva straniu
acest proiect al instructiunii publice. titi ca profesorii se aleg prin concurs i sunt cam inamovibili.

A cestora n'ai ce s. le faci; adica n'ai ce sa le


faci cu influenta guvernamentala, nu sunt direct
la discretia guvernului. Reforms invatamentului
e o chestie foarte importanta pentru irnbunatatirea trii in genere. Politicete vorbind insa in

chestia ce o discutam acurn, adica in privinta


restringerii arbitriului administrativ acolo unde

nu are ce cauta, reforma invatamentului public


se afla pe a doua linie.
i apoi mai adaogati i aceasta : proiectul invtarnOntului public, or cat de insemnat ar fi, nu

882

e gata, nu e Inca. scris, nu e facut ; nu s'a con-

sultat nimenea asupra lui ; nu e dat Inca in


consiliul minitri1or, i taus de odata accentul
din partea guvernului si a majoritalii comisiei,

ca acest proiect nefacut trebue s vie inainte


proiectul pentru organizarea judecatoreasca,

facut, tiparit, publicat si distribuit, are s vie


in urma. Straniu lucru ! In urma a ce ? Mi-am
permis a intreba pe d. ministru al justitiei, si
cred ca nu comit o indiscretie spuind ceea
ce ne-a zis d-sa in cornisie .

. .

Cu autorizarea d-sale

dar spui ca a zis, ca pentru d-sA reforrna m 1gistraturei e strin s. legAta cu imbunatatirea s tlariilor magistraturei si dupl, parerea d-sale

aceast itnbunatatire s'ar urea la un milion, si.


daca acest milon e disponibil sau nu, trebue si.
se vad dupa discutia budgetelor.
Eu mi-aduc aminte et pentru profesorii, cei
cam inamovibili, cari nu se pot prea lesne castiga influentei guvernului, numai

cleat s'au

gasit 1.400.000 lei ; dar can I vine chestia la


magistratura, undo e tocmai vorba ca prin o noua
organizare sa se scoata de sub influenta puterii
-executive, se leaga totul de un milion, care e greu

de gsit, si in situatia finariVara a momentului

irnpresia ce am avut-o, e: ca nu se va gasi de


boc pentru proiectul acesta de lege. Curioas ar-

383

gumentare a ministrului de justitie I Judecatori,


voi, chemati a udeca nu numai oameni privati,
ci prea adese ori i adrninistratia in relaple cu
cei privati, voi, cari pentru aceasta atirnati de
la arbitriul meu, ministrul de justitie, in ceea ce
privete CurVle de apel 1 tribunalele i judecatoriile de ocoale, vou, fiind-ca n'am un milion

ca s ye maresc leafa, nu ve dau nici macar


ceea ce v'a putea da fara leafa : demnitatea i
independenta voastra (Aplause). Dar tocrnai findca lipsete un milion, daV-le cel putin demnita-

tea oficiului, ca sa se tie ca nu sunt atirnati


de bunul plac al unui ministru.
Onor. d. raportor ne-a atribuit, in darea de
seama ce a facut asupra desbaterilor din comisia
adresei, intentii prea juvenile cand a zis, ca amendamentul nostru a avut scopul de a cere
reforma rnagistraturei inainte de or-cars alta

lucrare". Nu, acesta nu a fost scopul nostru.


Camera WA, indoiala o sa lucreze, dupa dispozitia tirnpului S11, aceasta sau altceva ; dar scop al

nostru era de a cere neintarziata" prezentare


a proiectului, care ne-a fost anurqat in zadar
de patru ani de zile, care acum e facut 1 tiparit, V se vede de o-data amanat in indefinit,
pus in urma unui proiect nefacut i neadus.
Noi am vrut sa, aratam, cum prin. aceasta proce-

384

dare se dovedete, ce, nu e intentia guvernului


ca se. ye prezente reforma organizarii judecatoreti.

D-lor, chestia urgentei anume pentru reforma.


m a gistraturei mi se pare ca e mult mai importanta

decat se arata la prima vedere. Caci in acela


mod, in care vorbeam de judecarea unei nemultumiri din societatea intreaga asupra adminis-

tratiei in genere, s vedem de nii vom putea


gest o msura pentru a judeca, dace, magistratura noastra a crescut sau a scazut in nivelul ei sub guvernul liberal? Sau cel putin sa
constatem, dac a crescut sau a sozut in apretiarea trii asupra ei ?

late. mesura ce v'o propui pentru a putea


judeca : fac apel la contiinta d-voastra, cum

ii aduce aminte fie-care din d-voastra, caci aci

nu e vorba de partid.
Cunoate fie-care din d-voastra, fie din ceea-ce.
s'a petrecut chiar cu d-voastrg, fie din cercul relatiilor private ce le aveti, urmatorul lucru: cand
astazi o persoana are un proces important, ati

auzit d-voastra cu totii zicendu-se : sami aleg


tm advocat aproape de guvern i cu influenta,
ca dace, nu fac ap, am s pierd procesul? Spun
un adever de toti cunoscut cu aceste cuvinte ?.
E unul din d-voastra, care vrea s me des-

385

minte ? Unul singur ? Nici unul nu me intrerupe.


Daca dar nu e nici unul, ce insemneaza aceasta?
Aceasta insernneaza, ca, s'a pierdut increderea
tau in independent& si impartialitatea magistraturei. Cu alte cuvinte, se simte ca magistratura e o dependenta a guvernului.
Apoi acesta e statul constitutional modern ?

Dar cand as merge acum mai departe in acest

sir de constatari in chiar constiinta d-voastra,


cand as zice
, dar nu voi comite lipsa de
parlamentarism de a cita un singur nume. Eu
voi face numai si. nurnai apel la d-voastra, si ar-

gumentatia mea numai atunci va fi temeinica,


cand in capul d-voastra la amintirea lucrului va
sta si numele persoanei, atunci se va dovedi, a
asa e opinia publica. Cand as zice dar, In Bucuresti cine este advocatul cel mai influent ca
partizan al guvernului? Cine e acela pentru care,
dace, e un proces important, se face un steeplechase (cuvent englez dar lucrul nu este din patria
constitutionalismului), cine sa 1 alba mai antai,

nefericitul impricinat, care vine in al doilea rinfl, alearga disperat la usa tutulor celor
lalti advocati ca sa caute o contrabalansare
a influentei. Aceasta, d-lor, e un scandal. (Aplause.)
56680

25

386

Mai adaogati acum curagiul (e parlarnentar


termenul), cu care o persoana de o ala influenta
se folosete i de pozitia sa spre a schimba cu
ajutorul aparatului legislativ o dispozitie Inter-

pretativa a legii pentru un proces ad hoc,

atunci imi veti da dreptate cand zic, c am cazut


mai jos decat hatirul turcesc (Aplause.)1)
De ce nu se indrepteaza dar starea de astazi,
cand vedem ca mergern din r6u in mai ru? i
cum sufere aceasta partidul liberal? Acum zece
ani era d. Lahovari ministru de justitie. In contra
sa se poate vorbi de influenta politica, de candidaturi oficiale i de altele, dar in privinta jus-

titiei cine era persoana influenta pe atunci, la


care trebuiai sa mergi numai decat ca sa caltigi procesul? Sta in conpinta d-voastra vre-o
persoana influenta dupa atunci, precum sta pentru acum?

D. Dimitrescu 0 Djuvara. Da.


T. IVIaiorescu. Fiind-ca in privinta aceasta v6d

ca sunt in divirgenta de opiniune cu unii din


d-voastra, retrag aceasta parte a argumentului meu. Dar sunt dator sa spun, Ca dupa
convingerea mea personala, de i nu e impar1) In urrna acestor cuvinte i dupA o scrisoare publicatii si

semnat de d. Eug. Statescu s'a intimplat un duel intre d-sa


gi nut orul scrierii de fata.

387

tglitA de toti din d-voastrA, era mai mare

simtimentul public despre independenta magistraturei sub ministerul conservator.

I. Campineanu. Da, cand da ordine in materie electorall.


T. Maioreseu. Poate s aibA dreptate d.
Campineanu

. . .

I. Campineanu. Aceasta este scris.


T. Maiorescu. Nu contest, dar nu e in chestie.
Recunosc ca in materie politica, electorala, nu era
pe atunci simtimentul independentei mai mare
decat acum ; era foarte energic influenta guvernului in viata politica. Insa ce curioasa mani-

era de a trata magistratura prin o asemenea


intrerupere ! D-lor, or-care ar fi influenta in ceea

ce privete alegerile, aceasta nu are a face cu


nevoile de toatA ziva, nu are a face cu procesele
numeroase i obinuite ce le au cetAtenii din a-

casta Ora. Ce puneti d-voastrA in comparatie


mivarea treatoare a unei electiuni, or cat de
importanta ar fi, cu zilnica coruptie a simIimentului de dreptate in celelalte afaceri? (Aplause partiale.)

Dar sA mergem mai departe. SA constatArn


ca aceasta decadere a opiniei publice in ceea ce
privete independenta magistraturei in tail merge
paralel cu un intreg sistern ru al administratiei

388

centrale, i anume cu incuragiarea intluentelor per-

sonale nelegitime in mai toata sfera intereselor


publice i private.

Nu aa, d-lor, cA intr'un Stat constitutiona.1


puterea legislative, se deosebete de cea executive.

0 de cea judecAtoreasca?
Inchipuiti-ve acum in hipoteza, ct un guvern

oare-care nu ar vol sA se limiteze bine compete* fie-cAruia din aceste ramuri ale puteni
publice, folosindu-se tocmai de amovibilitatea
functionarilor administrativi, de influenta ad-

ministrativa in toate afacerile, in darea de contracte, in beuturile spirtuoase, in arendarea moiilor Statului, in darea antreprisei tutunurilor,

etc. etc. Nu vorbesc de guvernul acesta,

fac

numai o constructie hipotetica. SA ne inchipuim

dar in hipoteza, cA ar fi un guvern care i ar


zice: cum sAni asigur o majoritate in Camera?
Principiile? Bun lucru I Interesele? Mai sigur
lucrul Si ast-fel ar zice : dace, a lAsa eu care-

care influe* preponderante, in afarA de oce


preocupare pentru o bunA 1 normalA administrare

a terii, in mem unor membri ai partidului meu


in oraele diferitelor districte, cu conditie ca sa
me sustie cu voturile lor totdeauna la guvern?
0 simpla hipotese, d lor ; ce ai vedea atunci?
Ati vedea, ca un membru al AdunArii, sau fie

389

un membru al administratiunii, ar Li pus pe


guvern in pozitie de a trana, afara de legalitate
numai prin arbitriul su, multe chestii pentru
-cari s'ar euveni sa, fie numai legea hothritoare;
de exemplu, ar provoca numiri in funqiuni nu
nurnai administrative, dar i judecatoreti, ar asigura un fel de buna predispoziVe in interesele
judiciare ale cutaruia sau cutaruia din protegiatii
sei, ar dispune de numirea i destituirea unor
directori de coale, cari se considera ca posturi
administrative, ar influenta in mod hothritor
-confirmarea unui contract de arendare al moiilor

Statului, al monopolului tutunurilor, etc. etc.


Dar imi yeti zice acurn : ce are a face aceasta
hipoteza cu realitatea ?
De, d-lor, e cam Indrasne st viu la realitate.
Cum sa v'o dovedese? Cum sa me justific? Voi
incerca modul intrebuintat adineaori. Propria
d voastra memorie sa me justifice, eu insumi nu

voi numl mci un nume, nu voi cita nici o


persoana. Dar ye pun intrebarea: eine este in
.
caci aceasta se face pe judete; dupa
hipoteza noastra, se da unul sau mai multe judete inteun fel de antrepriza, materiala i mo-

judetul

rala . . . care judet vreti sa-1 luam ? Sa zicem de


-exemplu Botoani ; aa dar ye pun intrebarea: eine
.este, in intelesul celor zise mai sus, omul cel mare 1

390

tare in Botoani ? Cine in districtul Tecuci,

Cu)

inriurire i asupra Berladului i mai departe


Cine este ornul cel mare in oraul Buzeu? Care
este clinastia, care stapanea pane, mai deunazi
districtul Vaslui? Asta-zi aud Ca s'a schimbat
acolo, dinastiile acestea se cam schimb. Este
un fel de joc de balanta, de la unul la altul. Dacl.
a intreba, de exemplu, cine este astAzi la Focani, a fi eu singur nedomirit, fiind-ca vett ca
se combat unul pe altul, sunt doi puternici, i

remane sa vedem care pe care.

Cand am pus en acum aceste intrebari, a


fost unul singur dintre d.voastre, care a reams.
nedomirit, cine este? Conclusia e clara: dad. Ai
tiut cine este, atunci hipoteza mea s'a Mcut realitate In propria d-voastra contiinta.
Care este calea dreptatii? Legea, legea carescutete individul de a fi silit se, se plece la.
buna gratie i la hatirul persoanelor influente.
Voi sa traese in districtul meu conform cu contiinta mea, cu ideile mele i cu drepturile melede cetatean sub scutul legii, 1 sa nu fiu snit.
a ingenuchia la omul partidului (Aplause.)
Ce sa mai lungim vorba ? Me resum: daca an
zis la inceput, ca sunt nemultumiri in tarl,.
acurn ne am inteles cu totii ce insemneaza
aceasta i ce insemneaza reforma urgenta in or-

301

ganizarea unei magistraturi neatirnate de guvern.

Dacl ne am inteles, atunci cu ocaziunea solemnA a acestui respuns la discursul Tronului,


noi, monarhici constitutionali, ne credem datori
a aduce la cuno0inta Coroanei, a nemultumirile
in tail au crescut, nemultumirile In Iara cresc,
0 a venit momentul sA, ne intrebrn : pAna unde

vor crqte? Am zis. (Aplause).

71.

Interpelare asupra unui ordin de zi neconstitulional (cazul generalului Alexandru


Anghelescu).
(edinia Camerei de la 4 Martie 1886).
La 21 Fevruarie 1886 generalul Alexandru

Anghelescu e numit ministru de r6sboi in


Cabinetul loan Bratianu. Nenorocita numire !

In statele de serviciu ale acestui militar


figureaza mai antai decretul No. 419 din
29 Fevruarie 1872, prin care, In calitatea
sa de colonel comandant al regim. 1 de
artilerie, fusese pus In neactivitate prin retragerea functiei", fiindca,
lucrv ne mai
pomenit pentru un militar
isi permisese
sa stearga din livretele individuale a le

soldatilor cuvintele jur credinta Domnitorului Carol I" ! Reprimit fireqte de gu-

393

vernul liberal de la 1876 in armata activA,


el ajunge pe timpul Osboiului s cornande

divizia a 4-a dinaintea Griviei, ins la 7


Octomvrie 1877 conduce noul atac in contra

redutei a doua cu ataa nechibzuinta, !neat


sub ministerul de rAsboi al lui Insus I. Bit.tianu este inlturat de la comanda acelei divi-

i trimis indrn la corpul de observatie


din Calafat. (Irezi vol. II, pag. 99.) Nici aceasta nu impedick inaintarea sa la gradul
de general si apoi numirea sa in capul ministerului de r6sboi la 1886. Cu ce lips4 de
pricepere si de tact ki inaugureaz4 Malta
functie, se vede din discursul urmAtor. Despre ulterioara sa administratie ministerialtt,
care se sfirmte prni condamnarea la inchisoare pentru delict de mituire, vorbete introducerea istoric6, a volumului de N.
zii

D-lor deputati, textul interpelarii, pentru a


carei desvoltare mi s'a dat cuventul, este urrntorul :

Am onoare a interpela pe d. rninistru de resbel asupra ordinului de zi, publicat in Monitorut


oastei No. 6 din 27 Fevruarie 1886, cu care s'a
anuntat arrnatei venirea d-sale in capul departamentului de resbel i care este contrar art.
93 din Constitutie relativ la prerogativele Coroanei."

391

In adevr, d-lor, iata ordinul de zi despre care


se vorbete in aceasta interpelare:
Afonitorul oastei, partea oficiala, ordin de zl."Chemat din increderea M. S. Regelui i a d-lui
preedinte al consiliului de minitri in capul
departamentului de resbel, antaia mea datorie
este de a cere concursul tutulor camerazilor pentru a-mi uura insarcinarea ce am luat."
Apoi continua ordinul de zi : Devotat Tronului..."

Ba bine ca. nu!

. .

Nu avea trebuinta sa o zica

d. ministru. Oare pune cine-va la indoiala, ca


un general al armatei este devotat Tronului?
Nefiind impartirea in armata noastra intre generali devotqi Tronului i generali nedevotati,
relevarea speciala devotat 1ronului, est o .

e-

leganta de stil.
Dar sa continuam:
Devotat Tronului i institutiunilor militare,

voi lucra fara preget, sub Inalta 1 luminata


directie a M. S. Regelui, pentru intarirea i
prosperitatea armatei."

Rog i sunt incredintat, ca fie-care ii va


indeplini indatoririle cu zel i bunavointa."
Ministru de resbel, general A. Anghelescu."
(Aplause.)

Inteleg, ca aplaudeaza majoritatea, cci este


scurt, este coprinzaor acest ordin de zi. Este

395.

scurt, precum se cuvine sA fie din partea unui


ministru de resbel; i este chiar aa de coprin
z6tor, incAt coprinde neva prea rnult; coprindeprea mult un membru din fraza dintai, adica
cuvintele: i a d-lui preedinte al consiliului de
minitri." D. general zica, cA este chemat in)
capul departamentului de resbel prin increderea
M. S. Regelui, i imediat adaogl i pune pe aceea linie o a doua incredere, adicA a d-lui
preedinte al consiliului.
CAnd am citit acest ordin de zi" in Monitorut

oastei, pe care eu unul nu-I citesc numai din

anul 1886, ci i de mai nainte, de. e. de pe la


1872, se intelege cA am fost numai decal impresionat de aceastA sporire de increderi. InsA
ye mArturisese cA mi-am zis: dacA este numai
impresia mea personalA, atunci nu meritA cazul
sA fie relevat in CamerA. Dar am vzut a doua
zi, CA este impresia mai multora i cA lucrul a
flcut sensatiune. Atunci m'am crezut dator sA
aduc chestia inaintea d voastrA spre a se lAmuri, fiind-ca sper CA va putea fi bine lArnuritA
in urma explicatiunilor d-lui ministru de resbel.
D-lor, ce inteles poate sA aibA un ordin de zi
de armata, care incepe prin cuvintele: chemat
prin increderea M. S. Regelui i a d-lui preedinta
al consiliului de minitri? Constitutiunea noastrA

-396

in art. 93, zice: liege le numete i revoacei pe


minktrii set. i mai la vale: Regele este Capul
puterei armate, Aa de pronuntata este pentru
armata aceasta accentuare constitutionall, incat
In deosebi pentru soldat toat raportarea oficiala

cu tara se face numai prin legatura solernna,


preciza intre el i Capul Statului. 0 dovada despre acest raport unic i solemn intre ohiar persoana Regelui i soldat, sunt i livretele individuale" ce se dau in niana fie-carui militar i Ill
care este inscris juramentul de credinta, a carui

formula este i a remas neschimbata, de cand


avem o Constitutiune, numai el in loc de Dornnitor s'a zis acum Rege. Acest jurament zice :
',In nurnele lui D-zeu a-tot-puternicul jur
credinta Regelui Carol I, supunere legilor i indatoririlor militare, in toate ocaziunile, in timp
de pace i in resboi. Ala sa-mi ajute D-zeu."
Depus in prezenta noastra Cornandantul ... Preotul . ."

Este evident dar, ca dupa textul art. 93 din


Constitutie in cele doue alineate, de cari am

vorbit, or ce ministru in genere i in special


ministrul insarcinat cu administrarea armatei
-este ministrul Regelui, ca increderea personala
a Regelui i nu a vre-unei alte persoane ii chiama
la minister.

397

Dad, facern acurn abstractie de la raportul


special cu armata i privim pe ministru in genere, mai ail= in Constitutie tot aa de textualformulata suveranitatea nationala. Prin art. 31
toate puterile Statulul emanci de la natiune",
se afirma tara ea o suveranitate primordiala, care-

nu se exerciteazi decal prin delegatie.


Pe cand in spiritul acestei delegatii suveranitatea nationala ca putere executiva este incoronata, in persoana Regelui (art. 35), suveranitatea nationala ca putere legislativa mai reclama
concursul Camerei i Senatului. Art. 32 : Puterea legislativd se exercita colectiv de cdtre Regereprezentatiunea nationald." Cand este vorba

dar de un act legislativ, cand este vorba in genere de administrarea publica in limitele legilor
t6rii, de examinarea unui act ministerial, dna
este sau nu corespunztor legilor, mai ales lenoastra cornpleteaza suveranitatea Regelui cu acea parte a
suveranitatii nationale, care este delegata in
reprezentanta national& ; dar atat i nimic mai
mult in aceast. privinta.
Prin urmare, Regele revoaca qi nurnete pe
minitrii si, fiind-ca insa dupa textul Constitugir

constitutionale,

Constitutia

tiunii puterea legislativa o are colectiv El, Regele, impreuna cu reprezentanta nationala, incre-

398

derea Maiestatii Sale Regelui pentru minitrii Si

trebue sa. fie completatg prin increderea celui


de al doilea factor, pus alaturi in Constitutie :
prin increderea reprezentatiei nationale.
Deci daca Maiestatea Sa Regele are dreptul
exclusiv de a numi i revoca pe minitrii S6i,
in Statul nostru constitutional insa un ministru
numit de Maiestatea Sa trebue s fie purtat i
.sustinut inca i de increderea reprezentatiunii
nationale: Daca nu are aceasta, daca prin tin
-act constitutional se dovedete lipsa de incredere
a reprezentatiunii nationale, Coroana cu pre-

rogativele ei fara indoialg poate sa faca un nou


apel la

targ,

sa disolve acea reprezentatie

momentang i. sa solicite din nou prerea Orli


exprimata in Camera i Senat, i daca i la noua
alegere nu s'ar dobindi acordul de incredere, atunci este uz, este buna practica constitutionala,
ca sa renunte ministrul la functionarea smi
Coroana sa-i reporteze increderea asupra unei

alte persoane, care sg identifice increderea intre


reprezentatia Orli i intre suveranitatea Regelui.
Iata, d-lor deputati, singurele dou suveranitati, sau mai bine delegari de suveranitate,

in privinta carora singure poate

fi

vorba de

dncredere constitutionala.

Ce insernneaza dar, and vedeti, mai cu sea-

399

ma fata cu armata, un ordin de zi ca cel de


fatA, In care adica un ministru de resbel se incearca a intercala intre aceste doue suveranit4,
de a carora singura incredere poate II vorba intr'un Stat constitutional, o figura hybrida, increderea mijlocie nedeterminata a unui alt factor
neprevezut in Constitutie, a unui prezident de
minister? Ce poate insemna a \Till intre capul
Statului 1 intre arrnata increderea unui element
aa de trecetor, precum este un ministru prepdinte ?
Caci remarcati, d-lor deputati, taro in suveranitatea ei este permanenta i durabila ; Regele
in suveranitatea Sa este in permanenta i este durabil sub forma Dinastiei. Fata cu aceasta durabila
suveranitate prevede Constitutia increderea, care

se cere in acord pentru ca sa fie functionare


de ministru constitutional. Dar ce ar insemna
trectorul ministru prepdinte, un ef de parin aceste raporturi constitutionale intro
capul Statului i. Statul pe care-I reprezent?

tid,

(Aplause.)

Ar fi o eroare, ar fi o heresie constitutionala,


ar fl o resturnare a principiilor fundamentale, cari
reguleaza prerogativele Coroanei fata cu reprozentatia nationala in Camera 1 Senat.
Este ala de adeverat i aa de elementar acest

400

lucru, Inca n'a putut sa scape nici mdcar d-lui


Meitani.

Vorbesc de d. Meitani, fiind-cd este singurul

autor roman pand acurn, care s'a ocupat decomentarea teoreticd a Constitutiunii noastre..
D-sa grAmadete fascicule peste fascicule cu pared
asupra Constitutiunii. Se intelege, cand v citez

pe acest autor, sper cd citez pe cineva, care nu


este departe astazi de parerea acestei majoritdt
din Camera (micdri.) Zic: nu este departe astazi.
Nu 1-a fi citat, daca parerile d-sale asupra
art. 93 din Constitutie ar fi fost publicate fie
nurnai cu cloi ani in urma ; dar cred cd sunt
In drept de a-1 cita, fiind-cd, publicatia este
facutd intr'un timp mai incoace (micari), adic

dupd vremea apropierii. Imi pare ru, cd, d.


Korn este absent, cad 1-a fi rugat sa-mi vie
in ajutor la fixarea acestei epoci de apropiere.
Aa interpretarea constitutionald a d-lui Mei-

tani facutd In broura din urmd, publicata in


1885, intr'un timp- unde ye pot invoca autoritatea d-sale, pentru art. 93 din Constitutie

zice : Textul legii nu lasa nici cea mai mica


indoiald, el este clar etc. etc "
Va sa zicd n'a scdpat nici d-lui Meitani acest

lucru, ca sunt numai cele dou increderi, al


cdror acord se cere in sistemul constitutional..

401

Nimem. nicaeri, in nici un stat nu s'a rnai


Incercat cineva s introduca o a treia incredere
pe linga acestea ; nimeni pang, astgzi in statele
constitutionale n'a incercat s spue arrnatei, prin
ce fel de alta incredere decat a efului Statului,
prin ce fel de incredere adaosg, complimentara
a mai venit In capul unei administratii. i intr'adevr ce fel de convenienta constitutionala
ar fi aceea, care ar aeza in juxta-pozitie pe 21.
S. Regele alaturi cu un ruinistru preedinte ?
i daca s'ar intimpla un conflict de incredere,
ce voete sa ne spue d. ministru? Vorbesc de
conflictul de incredere, fiind-ca aceasta se poate
intimpla 0 este de natura a ilustra teoria in mod
foarte concret i foarte clan Aa de independenta
in teoria constitutionala este functionarea minis-

trului in genere 0 in deosebi a ministrului de


resbel, de increderea avuta sau neavuta a altui cuiva

in afara de a Regelui i a Camerelor, incat se


poate intimpla, i s'a intimplat destul de
adese ori in alte tri, i s'a intimplat chiar
i la noi, ca un ministru sa fie insarcinat

de M. S. Regele sa compue un minister, dup


ce demisionase preedintele acelui consiliu, din
care el a facut pang, atunci parte. Cand in primavara 1876 era ministru de resbel d. general
Florescu
sunt tocrnai 10 ani de atunci; cum
56680

20

402

vedeti, primavara aceasta este an fel de aniversara, chiar luna aceasta imi pare a este aniversara . . . ministrul preedinte de atunci, d. Lascat

Catargi, a crezut a trebue sa se retraga din


minister. Doamne, d-lor, in jocul constitutional
se poate intimpla aceasta or cui, i chiar d-lui

Bratianu. D-v. ye doresc sa nu vi se intimple


decat foarte tarziu, dar constitutionalicete se
poate intimpla or cand i or cui 1 mai curend
cleat poate se crede. Ei bine, cand a cazut d.
L. Catargi de la minister, de i in ministerul
d-lale avea i pe d. general Florescu tocmai ca
ministru de resbel, M. S. Domnul i a repurtat
increderea asupra generalului Florescu i 1-a in-

sarcinat pe el sa fie minstru preedinte. i astfel constitutionalicete corect i-a indeplinit generalul Florescu datoria ce avea, mai ales ca

general, de a sta la postul la care-I pusese increderea M. Sale, i nnmai dupa ce s'a adunat
Senatul i s'a vOzut ca nu este acordul reprezen-

tatiunii terei cu increderea M. Sale, M. Sa era


pus in alternativa constitutionala sau de a continua increderea Sa d-lui general Florescu i de

a mai face un nou apel la.tara sau de a da


increderea aceluia, pe care 1.a desemnat Senatul.
M. Sa, totdeauna constitutional corect, a luat
calea din urma, fiind-ca alegerea Senatului se fa-

403

cuse deabia de cateva saptarnani i nu este un


bun act constitutional de a framinta din nou alegotorii t6rii, cand ii spusesera deja parerea
lor ala de curend.
Ce va sa zica dar ordinul de zi al actualului

ministru de resbel? Voete sa ne spue d-sa


ceeace nu 1-a intrebat nimeni, care este parerea
d-sale personala, privata i individuala in relaiibe

d-sale cu d. Bratianu, preedintele minitrilor?

Dar aceasta Ii privete pe d-sa ; poate d-sa personal nu va ajunge a fi pus in grozavul pericol

de a alege intre despartirea d-sale de d. Bratianu pentru a continua ca ministru i intre


retragerea d-sale de la minister impreun cu d.
Bra tianu-

Sau vrea sa ne spue de mai nainte, ca d-sa


este mai ales om de partid i ca ar preferi in
or-ce caz sa se retraga decat s se desparta
de d. prepdinte al consiliului actual ? Dar ce ne
importa aceasta ? A cesta poate fi respectabil ca

dovada de relatiuni de Incredere privat intre


d-sa i eful partidului liberal d. Bratianu; dar
ce importa aceasta armatei? Armata este a trii
i nu a partidului.
S'a mai auzit asemenea declarari, dar numai
aa intre noi, i anurne irni aduc arninte de acea
facuta de actualul ministru al cultelor i instruc-

404

tiunii publice. i d-sa ne-a spus cu o gnceritate

antia, ca, d-sa se duce and d. Bratianu il gonete. . . n'a zis gonee, a zis : a se duce cand,
ii zice d. Bratianu sa, se ducg, i vine and li
zice d. Bratianu sa vie. Foarte frumos, arlica
foarte frumos.. . pentru d. Bratianu. (Aplause).
Tot cam .acest lucru il spune i d. ministru

de resbel, numai d-sa il spune inteun act public 1 oficial, pe and d. ministru de culte ill
spunea numai aa mai intre noi. Facea. mai binesa nu o spuie nici aa ; intr'o edinta publica a

Camerei nu are ce canta un asemenea cuvnt._


Raporturi de aceasta natura personala se pot
spuLe in intrunirile private ale tnajoritatii, adica
cum am zice, indgratul culiselor parlamentarer
dar nu sunt raporturi constitationale, cari se afieazg, inaintea trii i mai putin Inaintea armatei.

Aa este de exlusiva Increderea initiala a Ma-

iestatii Sale Regelui, incat constitutional vorbind, trebue sa fie presupusa ca unicul fapt
hotaritor chiar in momentul, cand va cadea d.
Brttianu de la guvern. Caci s'ar putea intimpla
aderea in imprejurgri grele, incat sa fie dator
constitutionalicete mai ales ministrul de resboi

sa stea la locul su; se poate intimpla aceasta.


Forma constitutional& este isvorit din traditiuni
i din evenimente istorice adese ori foarte grave,

405

asupra acestui drept al Coroanei i asupra a-cestui raport de incredere nu poate i nu trabue
sa existe cea mai mica, indoiala.
D-lor deputati, pciate intelegeti toti, 0, tiind-ca am vorbit de aa, numitul livret individual"
al soldatilor, rni-ai fi uor sa dau acestei interpelari o forma mai ascutit, in cazul special. Nu
o fac aceasta, i nu o fac fiind-ca sper, ca tocmai actualul d. rninistru de resbel, prin r6spunsul
ce va bine-vol sa, ne dea, ne va lua or-ce
nedurnerire asupra relatiunilor constitutionale .
Se intelege, ca d-sa, june pe banca ministeriala,
deabia de cate-va zile eit din preo'cupatiunile
-exclusiv militare,

i ajuns s guste

eleliciile

ministeriale, problernatice delicii ! ca d-sa, zic,


sa, nu he ala de deprins cu manuirea condeiului,

ci sa fie numai deprins cu manuirea spadei, cu


.actiunile de zi, dar nu cu ordinele de zi. i daca
din respunsul d-sale se va vedea, ca in adevr

zip a fost, ca ordinul d sale de zi nu este re_zultstul unei reflectiuni constitutionale, a unei
prerneditari, ci este, dati-mi voie s'o spui intre

noi, o scapare din vedere, atunci am fi foarte


reit veniti noi ca sa inasprim aceasta chestie, si

atunci ne vom putea multum1 cu faptul, ca, fiind-ca

se va publica respunsul d-sale in Monitorul nostru civil, acest Monitor civil va rectifica ceea ce

406

a fost neconstitutional 1 eretic in Monitorul militar. (Aplause.)

Ministrul de resbel, general Al. Anghelescu.


D-lor, onor. d. Maiorescu a facut o lunge, disertatie constitutionala, i politica, pe care cale eu
nu pot OA urmez simtindu-m. 6 slab pe acest

taram. Tot ce me marginesc a spune este, cii.


Maiestatea Sa Regele, care a tiut pe campul
de resbel sa dpere drepturile acestei teri catigand independenta ei, este singurul judecator
competent cand este vorba d e drepturile Coroanei;
i daca, me aflu aci ca ministru de resbel, am
venit numai fiind-ca Maiestatea Sa, care e Capul

armatei, mi-a ordonat; prin urmare nu sunt aci


decat din ordinul Maiesttii Sale. (Aplause.)
T. Maiorescu. Die preedinte, ceea ce am de
zis, se resume, in cateva cuvinte : sunt multumit de
declaratia d-lui ministru de resbel i repet

cuvintele din urma : illonitorul nostru civil va


rectifica Monitorul militar.

72.

Precedent parlamentar la Inchiderea discutiei.


(?edinta Camerei de la 5 Iunie 1886),

La o importanth. interpelare a cl lui N.


lonescu asupra bata4lor patronati de gu.
vernul liberal, la care rspunde cl. ministru-prezident Ioan &Warm i in decursul careia se vorbete de agitarea conservatorilor din opozitia-unita, cerusera cuve'n-

tul d. Fleva i autorul scrierii de Alta. Camera Insa, ca de obicei, inchisese discutia
dupa cuvintele primului-ministru. In contra unui asemenea precedent se indrepteaza
discursul urmator :

le preedinte, vreau sl, supui apreperii on or.


Camere cate-va observitri asupra modului, cum
majoritatea acestei Camere aplica regulamentul
and este vorba de inchiderea discutiei o chestie

408

interna intre noi i pentru noi. Poate ca aceste


observari vor servi si comisiei pentru modificarea regulamentului, dar fiind-caaceastA mod ificare

de regularnent se carn intarzie, ar fi bine sa gasim deocamdata intre noi, i fara o anume decizie, un fel de modus vivendi.
D-lor deputati, eri se adusese in desbaterea
Camerei o chestie, prin interpelarea colegului

nostru d. Ionescu, pe care poate unii din d-voastra o gseau incomoda, dar pe care unii din noi,

intre care 1 eu, o gasearn comoia pentru noi


1 in or-ce cas foarte irnportanta; destul de irn
portanta, pentru ca mai multora din deput4ii
acestei Camere sa, li se (lea prilejul de a-si
spune parerea bor.
Acum, d-lor, fara induiala nu voi putea con-

testa eu dreptul formal al unei rnajoritati de a


Inchide discutia cand crede ; decat vreau sa
observ ceva asupra intrebuintarii acestui drept
din punctul de vedere politic.
Erarn inscris i eu, i mi se pare 1 d. Fleva.

Cerusem cuOntul, cand vorbea interpelatorul.


Dupa d. interpelator a vorbit, precum trebuia
sa faca, d. prim-ministru, i indata dupa aceasta
Wit ca sa mai Wept* sa mai vorbeasca eineva din Camera, i acel cine-va a fi fost eu in
prima linie, ai inchis discutia.

409

Dor deputati, daca a fi un deputat, care sa-i poata imputa, ca a abuzat cu vorbirile sale
prea mult de pacienta d-voastra; dacti mi-a
putea eu sau mi-ar putea cine-va imputa dintre
d.voastra, Ca sunt unul dintre perturbatorii discutiilor, ca am intrerupt vre-o dat pe cine-va, Ca
.am incercat vre-o data a infrange regulele parla-

mentare sau am incercat direct sau piezi sa


.aduc vre o pedica lucrarilor

acestei Camere,

mi-a fi zis: este o aplicare meritata, un mijloc


de scapare ce-1 intrebuinteaza majoritatea in con-

tra perturbatorilor or intrerupatorilor. Dar cred


ca nu zic ceva, care va fi contestat de d-voastra, daca zic, ca foarte rare-ori, de abia o-data
intr o sesie, irni iau _enr4giul de a vorb1 i ca

din acest punct de vedere putearn s Wept


de la aplicarea regulamentului in privinta inchi-

erii discutiei din partea acestei majoritati cel


putin o mai larga i liberall interpretare, in
cat sa nu se taie cuventm Unui deputat cu asemenea reserve obinuite in vorbire. Ati facut-o insa.
Acum, D lor, cand a vol sa interpetrez i eu

de alaturi regulamentul, or sa m agat cu orce pret de cuvnt, n'ar fi nimic mai uor decat
pe o cale deturnata sa ajung a vorbi; n-ag avea

dent sa anunt din nou o interpelare, cu alte

410

cuvinte, dar cu aceea tema, i atunci iar am


intrat in aceea diScutie. Nu o fac, i nu o fac
atat pentru respectul care majoritatea, in mij-

locul dreia me aflu, fara a face parte din ea,


cat i, daca-mi permiteti a zice, pentru respec-

tul cmi datoresc mie ca deputat.


Aa dar cu discutia inchisa cum se prezenta
chestia ? Voi vorbi de ea ca de un precedent
parlarnentar. Era o chestie foarte importanta ; nu
&tem ascunde noi importanta ei ; este importanta ; chiar se vede din Camera, ca este importanta. Facuse d. Tache Ionescu asupra aceluia

lucru o interpelare, care s'a cam suprimat i


aceea cu inchiderea discutiei ; a %cut i d. N.
Ionescu cam aceea interpelare, a facut-o i unul
din cei mai aprigi aparatori ai guvernului actual,
ilustrul d. Iepurescu. (Ilaritate).

N. Dimancea. Cer cuventul.


St. endrea. Cer i eu cuventul.
B. Iepurescu. Eu nu cer cuventul.

T. Maiorescu. Va sa zica ne preocupa pe


toti, preocupa toata presa, se tin meetinguri, se
anunta o mare adunare a opozitiunii la Iai, este
ceva in aer. D. ministru al justitiei intrerupand

ieri pe interpelator, e mira, de ce d-sa aduce


in Camera i se face in Camera ecoul unei
asemenea micari? Dar cum nu I Se intelege ca.

41t
e coul unor asErnenea micari are sa vie in

Camera, este bine ca vine i in Camera, cad


aci este yentilul de siguranta; i daca este de
regretat ceva, este ca. nu sunt toate ventilele
deschise in Camera i ca unele Ii cauta deschiderea aiurea te miri prin ce mijloace. Va sa,
zica departe de a ne mira de aceasta, ar trebui,
sa ne felicitam, cA d. N. Ionescu a adus chestia
in desbaterea regulata a parlamentului.
Intr'o asemenea discutie, cW des'au atins cbestii

foarte delicate, unde se vorbea de atacuri ce seaduc Begelui, unde se vorbea de prestigiul Coroanei, unde interpelatorul cita modul schimbarii
rninitri1or ve citez Ca sa ye improspatez memoria

intr'o asemenea discutie mi-am permis i

eu sa cer cuventul.
D-lor, situatia micului nostru grup in Camera,

or cat de mic i neinsemnat yeti vol, dar im


fine existent in Camera cu dreptul sell de a fi
i de a yorbr tocmai in aceasta chestie, sir
tuatia micului nostru grup era necesar sa fie
lamurita fata cu obiectul interpelarii.
Are aduceti poate aminte, CA me crezusem
dator Inca de acum trei ani, and se accentuaseo deosebire de procedari intre noi i yechii notri
amici din partidul conservator, sa explic 1 inaintea d-voastra i inaintea acelor, cari ii daut

412

osteneala sa citeasca cuvintele noastre din Camera, ca una din cauzele principale, pentru cari
noi ne-am dPspartit, ne-am rupt din reteaua organizarii pariidul-ui conservator, era tocrnai aceasta, Ca noi nu puteam in nici un caz sa aprobam procedarea vechilor notri colegi de a

parasl Camera i de a cauta terenul de lupta


altunaeva decat pe acest teren legal, imitand
intru aceasta precedentele stabilite de d-voastra,
-adica de adversarii politici.
V'am spus atunci d-voastra, i le spuneam i

dlor, ca eu am combatut de pe banca ministeriala cu aprobarea lor acum 11 ani procedarea


eirea din parlament a opozitiunii liberale, i
Ca, daca atunci acest lucru a fost cu drept cornbatut, cu acela drept trebue s 1 fie combatut
i a zi.

Am avut i dupa aceasta convorbiri cu unii


-din d-lor In acela inteles. Caci eu am, permi-teti-rni sa o spui, din and in cand ocazia i
pastrez deprinderea i me felicit Ca o pot 'Astra, de a vorbl cu vechii mei colegi din partdul conservator, dd. Alexandru Lahovari i general Manu.
Me felicit, find-ca barbati ea d-lor, or-cari ar
fi divergintele asupra unor pared, sunt 1 reman
-oameni de mare valoare, sunt convini dinastici,

418

oarneni de ordine, de cad nu S3 va putea lipsi


tara pentru guvernarea ei. Noi cu toti impreuna
suntem

prea pgni, dar

Inca

daca

ne-am

elimina unii pe altii? Ala dar cand vorbeam


cu aceti d-ni, tot-deauna le-arn Zii i le zic : Pa-

cat, ca nu sunteti in Camera , in Camera este


locul a vorbi, aci este situatia legala, nu puteti
ell din aceasta legalitate.
Acest argument al meu, aceasta insistenta asupra legalitatii, daca nu a lost pana acum aprobata de toti conservatorii, dar trebue de sigur sa fie aprobata de or-ce guvern regulat, i
de guvernul de astazi, care e sustinut de majoritatea d-voastra.
Dar acum, fata cu procedarea d-voastra, ce ta-

rie mai are un asemenea argument? La cf: sa


vie in Camera, daca, majoritatea inchide discutia
tocmai asupra chestiei, care Iti pare tie, deputat din opozitie, mai importanta ? Dad, un mem-

bru al minoritatii, care de abia de 2 ori pe an


ii permite a cere cuventul, nu gasete atata
garage in spiritul politic al majoritatii, incat
cel putin in aceste rare ori sa poata vorbi?
Nu dati prin aceasta d-lui Lahovari dreptul
sa zica :- va fi bung, aceasta maxima a legalitatii
constitutionale in teorie, dar in practica este mai
sigura ceailalta cale?

414

Negreit Ca eu, cand am cerut ieri cuventul,


1-ani cerut pentru a face un atac in contra gu vernului, cum este dreptul meu ca deputat, 1
trebue sa atirne libertatea mea de a vorbi
in contra guvernului numai de la vointa majoritatii Camerei; nu trebue sa fiu lasat la apretierea adversarilor mei, cand i asupra carei
chestii s me cred dator i s. fiu in stare
a vorbl.

Dreptul formal de a inchide discutia cred Ca


este reu aplicat in aceste cazliri din partea majoritatii.
Aceasta cu atat mai mult, cu cat i fara o
.asemenea procedare exagerata pozitia noastrg, a
celor din opoziVe, este mai grea in timpul din
urma. In mijlocul multor lucrari ce le are Cabrnera, intr'o situatie cam agitata a tutulor spiaitelor, conducerea noastra din partea biuroului
imi pare din ce in ce mai putin sigura.
Mai antai aveam un preedinte, pe d. gene-

ral Lecca ; nu tiu ce s'a intimplat c d. preledinte, de cand i-a dat demisia odata, de i
a revenit in urrnar nu prea vine sa ne prezideze.

Voci. Este bolnav, e dus in strainatate.


T. Maiorescu. Se intelege : este bolnav. Este
tm lucru tiut de toata luinea, ca in situatiile poMice mai ales toate afirmarile de boale i de mer-

415

gere in strainatate pentru cautarea s-anatatii


sunt lucrurile cele mai adevrate, fisiologic, psi hologic i patologic* adevrate. Eu am mai avut
ocazie sa ved asemenea situatii preziJentiale.

Imi aduc aminte, ca 0 Camera conservatoare


In timpul caderii ministerului Catargi, la 1876,
se glisea cam in aceea stare. Preedintele ei,
principele Dimitrie G-hica, se coborise din prezidentie,

i atunci ca i astazi, de i era un alt

preedinte i cati-va vicepreedinti, tot nu prea


mergeau lucrurile, caci nu trebue s pierdem
din valere, Ca vice-preledintii nu dau o siguranta
suficienta precurn o da un adeverat preedinte,
cand este vorba de conducerea lucrarilor i a

discutiilor 1ntr'un parlament. Prin urmare, de


.i acum in locul preedintelui, care se zice Ca
este boinav, avem oare-cari vice-preprinti . negreit, am cea mai mare consideratie pentru onor.
d. vice-preedinte Chitu, care prezideaza astazi i
care a prezidat i eri; decat de !
ce sa zic,
un vice-preedinte tot nu este tocmai Un prepdinte. Mai avem i un alt vice-preedinte, pe
on or. d. Dimancea, decat de I
imi pare ca

tocmai d-sa a dat eri semnalul pentru inchiderea discutiei. Aa incat noi cei din opozitie nu
ne simtim destul de siguri in conducerea afacerilor din partea biuroului in starea lui de astazi.

416

Este foarte regretabila aceasta situatie, fiind-ca

timpurile devin din ce in ce mai grele. Sunt


acum 6 luni, la inceputul sesiunii prezente, in
discutia pentru adresa Tronului, mi-am permis
a tertnina cuvintarea mea de atunci prin cuvin-

tele: nemultumirea a crescut in targ, nemultumirea crete" i am aratat temerea, ca nu setie pana unde va crete."
vedeti ca aceasta temere pare ca s'a latit
de atunci incoace printre mai multi dintre noi ;
prin urmare ar fi fost bine sa se faca o-data
o desbatere energica i lamurita, cel putin acum,.
la sfiritul sesiunii.
In aceasta situatie, inchizendu-se discutia,
tocmai in urma cuvOntArii d-lui prim-ministru,

cred ca se aplica o deprindere parlamentara,


care nueste folositoare sistemei constitutionale,
i in deosebi este cu totul abatuta de la
tradiVile liberale in interpretarea constitutiona1 ismului.

Cand se face o interpelare, se exercita un


drept de control al Camerei asupra guvernului,.
i este veche p'arola liberalg, ca mai ales in privinta aceasta, adica in contra guvernulul, trebuesc luate garantii. Una din aceste garantii
este libertatea efectiva a cuventului deputatilor anum e in urma discursului unui ministru. Nu cred_

417

dar, ca ar fi bine ca majoritatea liberal& sa se


lase s fie mai putin zeloas in mentinerea unei
asemenea regule elementare, numai fiindca se
intimpl, sa fie astazi pe banca ministerial& un
guvern din rrunchii partidului liberal. CAci acest precedent se poate aplica in viitor i la alte
cazuri i in alte imprejurari, i nu e bine s-1
confirme tocmai partidul liberal.
Regula ar trebui sa fie aceasta : Cand se face

o interpelare, adica se exercita dreptul de informare i de control al Camerei asupra guvernului, i cand respunde cineva din partea
guvernului, deputatii se cuvine sa alba ultimul
cuvent. Mai ales cand din partea guvernului res .
punde, precum a fost eri, un ministru-prezident

ca cel actual, care are o mare, o foarte mare,


dupa parerea mea o prea mare autoritate, prea
mare atat pentru binele sal cat i pentru o bun&

desvoltare a sistemului parlamentar, mai ales


atunci trebue, d-lor, s mai lasati deschis discutia, pentru ca asupra cuvintelor ministrului
sa se arate parerea diferitelor grupuri din Camera.

Ce insemneaza aceasta, ca dupa vorbirea d-lui


primministru ne incbideti gura la noi toti? Ce

am caltigat cu aceasta ? D. ministru ne zice,


ca am catigat tiny. Dar, d-lor, scuzati-me, nu
e treaba mea de a judeca lucrrile d-voastr,
56680

27

418

insa imi parea ca un fel de ironie alegatiunea


d-lui prim-ministru, care venea tocmai dupa o
zi, in care am stat cu totii pana la 3 ore WA
a lucra nimic, fiind-ca majoritatea nu sosise nici
macar ca sa ne cornpletam. Nu se lucreaza prea
mult in aceasta Camera, incat sa zicem cit pre-

tiosul timp nu trebue sa ni se iea

ca din

aceasta cauza nu merita sa se mai asculte oratorii


inscrii intr'o desbatere importanth.
Vrea sa zica tirnpul nu era marfa, care lipsea.
Ei, atunci ce? D-voastra irni inchideti gura aci-

unde sa m duc sa vorbese? La intrunirea de


la Iai? Tocmai nou, cari am venit aci in Camera
ca sa aducem omagiele noastre 1egalitii, tocmai
nou ne inchideti gura ?

Termin observarea mea prin o propunere, pe


care nu o supui la votarea, dar la bine-voitoarea
apretiare a fie-caruia din d-voastra pentru regula
noastra proprie in viitor. V'ai ruga dar ce
insemneaza rugamintea? n'o fac in interesul meu,

dar a propune ca o idee generala, ca o dreapta


1 liberala interpretare a sistemului parlamentar,
ca mai ales la o interpelare, dar i in al te chestii im-

portante, sa pansiti deprinderea de a inchide


discutia dupa cuvintele primului-rninistru mai
ales, i sa lasati discutia deschisa, ca sa flu
se lateasca simtimentul, ca nu Camera controleaza

419

pe guvern, ci guvernul ne controleaza pe noi.


(Aplause).
La aceste cuvinte rspunde d. N. Dirnancea, pe atunci viceprezident al Camerel, si
vrea sh justifice cererea st pentru inchiderea
discutiei prin presupunerea ce ar 13 avut-o,
a autorul scrierii de fatl era sA. vorbeasca
in favoarea guvernului, de oare-ce la alegeri
ar fi fost din majoritatea liberal. Incontra
celor zise de d. Dimancea se dau urrnatoarvie
explicari ea chestie personal5:

Sunt mai antai dator sa iau cu multumire


at de declaratia d-lui vice-preeclinte Dimancea,

ca daca ar fi tiut ca voiese sa atac guvernul,


atunci d-sa nu ar fi inchis discutia . .. pardon, m'arn

!oat dupa lapsus linguae al d-sale, nu ar fi cerut


inchiderea discutiei, i.1 rog sa pastreze aceasta
buna dispOzitie i pe viitor. Il mai rog asemenea,
ca stand vre o-data la indoiala i nqtiind ce am

sa vorbesc, sa presupue mai curend ca am sa

atac decat ca am sa apar guvernul. Sunt cu


atat mai fericit de declaratia d sale, cu cat d.s1
pe cat se vede
de inchiderea dis-

hind vice-preedinte i dispunend

atat de deschiderea cat


cutiei.

. . .

Voci. Nu se aude, mai tare, n'aud nici stenografii.

420

T. Maiorescu. Este aa de indiferenta observatia asupra d-lui Dimancea incat poate sa rernae

neauzita de stenografi. Am cerut cuventul in


chestie personala, fiind-ca personal nu pot primi
cuventul ce l-a spus. d-sa, ca la alegeri am facut
parte din majoritatea acestei Camere.

D-lor, nu pot sa pretind de la nimeni, ca asupra unor lucruri ala de neinsemnate, precum
sunt cuvintelemele, sa pastreze o memorie exactA.

Dar cred c pot pretinde de la or cine, ca sau


st m ignoreze de tot, sau, daca nu me ignoreaza,

atunci sa fie exact in chestiile de fapt.


Eu am avut onoare inaintea d-voastra la inceputul acestei legislaturi s explic cu toata,
francheta, cu care cred Ca ne-am cleprins unii
in fata altora, ca nu am facut intru nimic parte
din majoritatea acestei Camere, nici Ia alegeri,
nici dupa, alegeri, Ca m'am prezentat la alegeri
in Vaslui, spuind alegetorilor ca nu fac parte
din colectivitatea liberalilor de la putere ; am
tiparit acela lucru in anuntul meu electoral inainte de alegeri. Am rugat i pe unii i pe altii
conservatori i liberali

dintre alegtorii mei din

Vaslui: dac vor sa-mi dea voturile cu aceasta,


absoluta independenta, sa mi le dea, daca nu,
sa nu mi le dea. Aceasta a fost declararea, care
am facut-o eu ; aceea declarare inainte de alegeri

421.

a facuto d. Carp, si and, intr'un mod mai energic. L1I, d. Carp se exprima mai transant, eu
me exprim mai inv6lit, dar tot acolo ajunge.
Aceeas declarare a facut-o si d. Pogor, i Inca
daca v6 aduceti aminte, faptul relativ la d.
Pogor a fost confirmat aici in Camera prin un
deputat din majoritatea d-voastra, prin d. Dimitrescu. Prin urmare nu este exact, ca, am
neglijat ceva din ceea ce-mi era prin putint de
a face, pentru ca sa se stie de mai nainte, c
nu fac parte din majoritatea d-voastra.
Cuventul este dat omului, zicea unul din diplornatie, ca sa ascund gandirea ; dar aci noi
nu facern diplomatie, i pentru onoarea omenirii
si a adevrului trebue sa fie dat cuventul omului

pentru a se Itimurl si a se intelege cu alii


in deplina claritate.

Nu stiu dar cum s'ar

fi

putut spune mai

clar decat am spus-o, daca. Intelegem toti limba


romaneasca.

pentru mine este foarte lingusitoare,


este grozav de mAgulitoare, me confunda de
uimire insistera perpetua, cu care cand unul
cand altul din d-voastiA voeste cu or ce pret
sa fac parte din majoritate . .
I. Campineanu. Foarte putini sunt aceia, a
fost un moment de uitare.
D-lor,

422

T. Maioreseu. Vedeti, d. Campineanu intelege


situatia, care nu se prea potrivete cu simtul
de demnitate al unei majoritati.

Atata ins remane adeverat: Da, am venit


In Camera, am fost 1 aunt contra al4inerii
celorlalti, am venit in Camera, fiind-ca aci este
locul legal, unde putem lupta.
Am mai sustinut in Camera i vom sustine
politica externa actuala, nu cea veche dinainte
d6 3 ani, a cabinetului Bratianu. Asemenea, de
cate ori cabinetul este si va fi reprezentantul ordinei monarchice, va fi totdeauna sustinut de
slabele noastre puteri, precum o puteati ti de

mai nainte. Dar nici oc.ata n'am Mut parte


din majoritatea d-voastra, i marturisesc, Ca pro-

cedeurile ce le-am vezut in timpii din urma, nu


me incurajaza de a face parte din aceasta majoritate. (Intreruperi.)

Termin aceasta explicare personala cu o alta


explicare in privinta vechilor conservatori.
Noi conservatorii-junimiti am intrat in
Camera din respectul legalitatii, din respectul
Regatului, din respectul recunoaterii acestui fapt
al cabinetului Bratianu.

In aceasta intrare in Camera i pentru aceste


motive, intre altele, ne-am deosebit de vechii
conservatori, i or-ce procedare a lor, care s'a aba-

423

tut de la aceasta cale, ne-a gasit adversari lamuriti. Cu toate acestea cred, ca in momentul
de fat/ trebue toti, cari iubesc legalitatea, sa
primeasca ca un semn bine ,Tenit, ca aceti conservatori, cari pana acum nu gseau forma legala de a-si manifesta nemultumirile lor, in timpii
din urrna, prin consfatuiri publice, prin adunari
de alegetori in districte (lucrul este legal, este
constitutional), reintra in calea parlamentara
pregatitoare. Este evident, ca cine-va, care pana

acum refuza de a lua parte la formele legale


dupa revizuirea Constitutiei, in momentul cand
convoaca in diferite orae pe alegetori i-i pregatWe terenul alegerii, reintra in legalitate,
daca pana acum facea cum faceati d-voastra la
inceput la.Mazar-Pap i pentru aceea noi Ii blamam, irni pare bine ca a intrat acum in acea epoca a lui Mazar-Pala, care per tot discrimina
rerum (si chestia cu Mazar-Pala s'o lasam incurcata), s'a sfir0t spre binele terii prin participarea d-voastra legala la alegerile din 1876, i
doresc arnicilor mei conservatori sa alba, i
ei in curend ocazia de all, manifesta prin o alegere efectiva principiile lor de ordine.

73.
La Adres. Lips de principii liberale.
Viziriatul. Disidenta.
(geclinia Camerei cle la 28 Noemvrie 1886).

Ministerul din acel timp :

I. C. Bratianu, prezident, interne si ad-interim domenii,


D. A. Sturdza, culte,
E. Sttescu, justitie,
M. Pherechyde, externe,
C. Nacu, final*,
R. Mihai, lucrAri publice,
General Al. Anghelescu, r6sboi.

D-lor deputati, e regretabil (aplause') ca pentru

prima oara in Parlamentul roman o discutie la


Aplausele opozitlei se refer la un scurt articol al autorului, publicat In Romania liber de la 8 Octomvrie 1886 sub
titlul regretabil" si comentand conflictul sangeros al poliIiiei cu aleOtorii comunali din Botoani.

493

Adresa Tronului se face in absenta primuluiministru. Daca d. prim-rninistru, spre parerea


noastra de reu a tutulor, e indispts, toti, pentru
deferenta care d-sa, am fl consirntit sa amanara
aceasta desbatere pentru cat-va timp. Dar, fara

a ni se spune nimic, sa, se faca o desbatere de


oare-care insemnatate in viata constitutionala in
absenta ministrului-prezident, e un precedent
straniu. Maiestatea Sa Rege le vine in Camera
cand are sa spuna cuventul seri Terii, nu merge
Camera la Maiestatea Sa ; i cand respunde Camera la acest cuvent, prirnul-ministru trebue s
-fie aici in Camera, la locul seri. Aceasta cu atat
mai mult In imprejurarile actuale, cu cat nu

numai dupa parerea mea, ci dupa chiar declaratia unuia din cei mai eminenti min*ri, a dlui ministru de culte, pozitia individuala a mi.nitrilor fa cu eful Cabinetului 0 prea putin
independenta. (Aplause).

Dar, d-lor, daca este datoria mea de a releva


un asernenea fapt, nu pot face nimic in contra

lui; i aa dar suntem silii a discuta ea umbrele unui absent (aplause), absent destul de insem-

nat prin pozitia sa in tan, incat sa nu alba,


ca toti muritorii, o singura umbra, ci 7 umbre.
(Aplause).

Dor deputati, in proiectul de Adresa, pe care-1

426

discutam, sunt fara indoiall parti, la a caror con-

firmare se va asocia or-ce deputat constitutional ; aa i noi trebue sa priruim aliniatul antai,
in care d. raportor arata sentimentele de devotament pentru Maiestatea Sa ; aliniatul al doilear

in care se arata bucuria noastra de a ne vedea


indemnati la lucru, i aliniatul final, in care se adue

urari pentru Maiesttile Lor i pentru Dinastie.


In deosebi insa noi, card ne auzim acum numiti grupul junirnist (i nici nu am autoritate

pentru a vorbi in numele vre-unui alt grup),


noi ne asociam i la o parte mai speciala a acestui proiect de Adresa. Noi primim i partea,
care urmeaza dupa cele dou aliniate de la inceput i care culmineaza in fraza bine redactata
i foarte caracteristica, rnai ales dupa observarile onorabilului meu preopinent : Am fost fericiti vznd, ca evenirnentele din peninsula balflcanica nu ne-au atins, gratie prudentei linii de

conduita tinuta de guvern sub inspiratiunile


Maiestatii Voastre."

Pe acest taram ne gasim in acord cu majoritatea i suntem i noi fericiti, ca a putut Romania prin atitudinea sa sa dovedeasca odata
mai mult, ca in limitele sale naturale este un
factor de oare-care insemnatate pentru politica
europeana.

427

Dar nurnai pana aci merge calea noastra Unpreuna ; de aci incolo nu ne mai putem asocia
la ceia ce zice proiectul majoritatii. Nu ne putem
asocia, d-lor, pentru-ca duptt noi respunsul la
Mesagiu in imprejurarile de fata trebue sa spuna
i mai multe i altceva decat a zis.
Este foarte curios : de cate-ori se vorbete de
Adresa la Tron, in comisia pentru Adresa se
nate iar vechia intrebtre, daca este sa se faca
un respuns englezesc, sau un respuns . imi
vine sa-i zic de acum inainte romanesc; adica
sa fie numai o formalitate de politeta, sau sa
fie mai rnult. i tot-deauna guvernele, carora
nu le prea place discutia, insista sa fie numai
de politeta, dar totdeauna aceasta simpla politeta se preface in alt ceva cand intra in desbaterea Camerei, i vrend-nevrend discutia ia proportii mai mari.
In Englitera sunt bine constituite partidele
i se tie sigur in opinia publica, de ce este

vorba atat din partea guvernului ca principii


de actiune politica, cat 1 din partea opozitiei.
La noi, cari ne facem acum educatia parlamentar (si nu tiu ce Tel Ile educatie ne-am rdcut,
cand ne vedem astazi dupa mai multi ani de
educatie politica, mai putin educati decat erarn
inainte, mai putin fixati asupra principiilor dis-

42S

tinctive ale partidelor constitutionale), la noi se


intrebuinteaza foarte natural aceasta singura ocazie pentru a ne explica asupra ideilor generale, cari dau directia in mersul Statului constitutional..

Ast-fel, dlor, s'a intimplat i in cazul de filo, i ast-fel se va intempla si in viitor pentru
mult timp Inca. Asa fiind, permiteti-mi sa fac
indata o observare generala asupra Mesagiului
contra-semnat de ministrii M. S. Regelui : acest
Mesagiu are aerul de a enumera cu deamanuntul

dupa fie-care resort lucrarile sesiunii prezente,


in fapt insa face numai rubricarea resorturilor
si titlurilor a cator-va proiecte de legi, fara a
indica intru nimic nici spiritul distinctiv, nici
tendenta de princip politic se intelege intr'o
scurta relevare ,nici tinta practica speciala, la
care voeste s ajunga prin elaborarea atator proiecte.

Asa de departe merge acest caracter anodin,


incat fara nici o exceptie, fara a terge nici un
rind, ministerul cel mai reactionar, cel rnai deosebit in vederi, si-ar putea pune nurnele. su
pentru contra semnarea. acestui Mesagiu. Daca ye
yeti da osteneala a-1 reciti, yeti vedea Ca este

asa. i in o parte, care a fost mult discutata in


Camera aceasta, in controversa finantiara despre

429

valuta, se vorbete in Mesagiu numai : ca agiul


este regretabil i sa cautilm a-1 inlgtura, fait sa
ne spung cum i ce fel ; in privinta instructiei
publice se vorbete : ca sa aducem educatia
nationala, in o directie buna i sanatoasa ; toata
luma vrea aceasta. Si in privinta magistraturei
se zice : sa se dea o mai mare independenta ,

toata lumea cere aceasta. La legea comunala


se zice : ca ar fi bine sa ne ocupam de ea ; toat lumea tie aceasta. Si aa mai departe in toate resorturile.
Ce insemneaza intr-un Mesagiu, uncle 7 mi-

nitri de resort ii dau osteneala de a ye enumra cu dearnanuntul rubricarea activitatii dvoastra, ce insemneaza aceasta lipsa totala de
o indicare politica a directiei de princip, dupg
care vrea guvernul actual sa se resolve chestiilesupuse acestei Camere in acest moment? Sa fie
oare lips de or-ce princip politic pe banca mi-

nisterialA? Avem oare a face cu un guvern liberal sau avem numai a face cu o stapanire de
fapt ? (Aplause.) Avem a face cu un guvern liberal, care trebue sa, spue reprezentantilor Wei :iata principiile mele distinctive, pentru care m-

aflu eu pe banca ministerialg, iar nu opozitia.


din Camera, necum opozitia coalizata afara din
Camera ? Sau este numai frazeologia unui guverm

430

de buget, care evita or-ce accentuare a vre unpi

idei politice pentru a fi in posibilitate de a lua


din toate partile or i ce inlesnire a situaVei
sale personale i a continua, in disprqul or-carui princip d lupta constitutionala, plilcuta stapanire de fa pt, in care se Ohl? (Aplause).
Ei bine! d-lor, o data chestia aa pusa, noi rOspundem indata ; nu este acest Mesagiu i nil
este acest respuns in situatia spiritelor de as.

Uzi ; nu se poate mai mult timp guverna ast


fel o tara, uncle a sporit eel putin acea tinerime,

care este setoasa de a vedea lileile legititnand


stapanirile de fapt; nu mai este cu putinta de
a se ascunde ideile sau lipsa de idei sub vlul
de cuvinte ; nu mai este cu putinVI, a fi ministra fara a spune
pentru ce eu 1 nu tu!
D-lor deputati, valoarea principiilor puse inainte de un partid politic, puse inainte de un
guvern, valoarea principiilor liberale ce ar trebui s. le puna in lucrare guvernul actual, daca
:

ar fi guvern liberal, ceea ce eu contest, sta in


aceasta di, mai pre sus de persoane i in afara
de complicatiile trecatoare ale mornentului, as3menea idei generale sunt elemPritul permanent
al progresului politic in stat sub toate imprejucards, i cand un partid este la guvern i cand

acela partid este in opozitie.

431

Acest punct de vedere rnerita a fi apropiat


Intr'un mod practic de intelegerea noastra a tutulor. SA ne punern dar intrebarea : majoritatea
d-voastra de astazi, intirnplandu-se sa nu mai
fie la guvern, ce va face in opozitie? In numele
tarui princip va sustine lupta constitutionala
a ideilor mai departe ?
Am citit in atatea foi guvernamentale, ca guvernul regreta ca n'are opozitie conservatoare.
Perrniteti unui membru infirn dintre conservatori sa ye spue, c noi regretArn ca n'avern
un guvern liberal sustinut de un partid liberal.
(Aplause).

d-lor, ce este liberalismul ? Aceasta ar


trebui s'o titi d-voastra mai bine, cei din majoritate, dar poate ati uitat-o ; insa noi ne darn
osteneala s'o tirn, fiind-ca sunt chestii, care tin
cia contiinta unui om public de a i le resold inainte de a se gandi sa lucreze in sfera
Caci,

SL

luArn liberalismul in cate-va amanunte.

cercetain antai in raportul constitutional


intre nanitri i Camera, raport aa de esen-

'SA-1

tial pentru viata parlarnentara, incat i conserva-

torii au adoptat in aceasta privinta rezultatele


castigate in alte tri.
Cati minitri sunt acum pe acea banca ? Vedern 6, da, pare ea sunt 6 minitri. Lipsete

432

WI unul, d. Stolojian. De ce a eit? i de ceintrase ? Nimeni nu tie oficial. Fusese inainte-

la justitie d. Nacu, a eit i a intrat d. Statescu. De ce a eit i de ce a intrat ? Fusese d.


Voinov, fusese d. Giani , titi vre unul de ceau eit i de ce au intrat? Se spune vre-odata
Parlamentului ideile, proiectul, gandul constituti-

onal pentru ca in mod liberal O. fie supus lucru la controlul d-voastra i la apretierea d-voas-

tra precum a intregei tri?


Aceasta intrebare m'am crezut dator a o punetotdeauna la inceputul sesiunilor noastre, fiind-ca
atinge o parte esentiala a parlamentarismului in
genere, i cu atat mai mult a parlarnentarismului

liberal. Eu, nefiind, neafland Millie oficial, de


i sunt i eu In Camera, citeam prin gazete, meinformam de la altii asupra acestor schimbari..
Este foarte pretioasa, in aceasta privinta gazeta
cea mai eminenta a partidului d-voastra, Vointa
Nationala. Vointa Nationalci, vorbind de d. Tache

Giani, fost ministru al d-voastra pe acea banca,


zice i v citez propriile ei cuvinte: ca este un

avocat de a treia mana", care a venit la guvein prin un accident", gratie influentei unui
ilustru barbat de Stat, i relevandu-i stilul
y)

fac scuzele mele ca repet cuvintele Vointei Nationale, fac scuzele mele mai ales d-lui Voinov,.

433

dar citez foaia guvernului, adica foaia acreditata


a partidului, care sustine pe guvernul de astgzi,
aa, dar Vbinta Nationald zice despre d. Giani :

a are -un stil mai prose decat al d-lui Voinov,


1 citeaza ca dovada despre aceasta stilul d-lui
Voinov dintr'o deper de felicitare ce ornul in
prima emotie, unde nu se gandete la stil,
adresa primului ministru pentru ca a sapat de
aten tat.

Cand vedeti foaia guvernamentala tratand de


a treia mama pe o persoana, care a fost acum
trei ani la ministerul d-voastra, i tratand de...
nu repet epitetul, pe un alt ministru, care a fost
asemenea pe acea bancg, in nurnele partidului
d-voastra, i and me gandese filosoficetc la lucrurile schimbgtoare ale adestei lumi... (Aplause)

la epitetele i canaille ce tot d-voastra le \Teti


da unuia sau altuia i din minitrii ce astgzi
stau Inca pe acea bancg, i poate maine nu vor
mai sta, me intreb : acesta este partidul liberal
constitutional in numirea i schimbarea minktrilor, in primirea i inlocuirea lor ?
Mild mai tarziu yeti fi in opozitie i veti
vedea atunci un ministru-preedinte, un despot . .
intelegeti, a nu me gandesc la actualul ministruprezident (ilaritate), ci la un om cu apucaturi

viziriale, la un reactionar, care vrea sg, reduca.


5668o

28

434

sistemul constitutional la absurd i, mascat sub


o forma straina de convingerea lui i de inteligenta multora din tara, profita de mecanismul
constitutional oa gg-1 pu, vointa sa in -locul
vointei tutulor, sa faca, s atirne toate de la
bunul plac al su, fara sa se simta dator sa
dea seama trii despre actele sale publioe, dar
care va castiga, te miri prin ce mijloace, o majoritate oarba, de aderenti in Camera i va paraliza ast-fel adevrata viata parlarnentara : atdnci

In nurnele carui princip i cu ce drept v6 veti


ridica d-voastra, din opozitia de atunci in contra
until asemenea despot reactionar ?
Mai puteti revendica vechia onoare a libbra-

lismului, al carui prim drapel de lupta a fost


rezistenta majoritatii in contra omnipotentei unui
individ?
Va venl, cand veti fi cl-voastra in opozitie,

un guvern reactionar i va introduce nu se


Introduce astaziarbitrariul in rnagistraturg. Se
va Intimpla, sub acel guvern posibil in viitor
nu s'a intimplat astzi sa se comita o crima,
spre pilda la Ramnicul-Valcei, i cand va venl
judecatorul de instructie s'o cerceteze, ministrul

de atunci II va destitui tocmai in acel moment


i va trimite un alt judecator ad-hoc. i se va
intimpla poate caci titi ca reactionarii nu iu-

435

besc presa ca s vie o natie indignata sa cada


cu batele asupra jurnaliplor, i atunci va veni
un procuror sa constate lucrul, i acela ministru

reactionar ii va destitui i pe acest magistrat


vi va trimite un altul ad-hoc. i va veni i o
alti intimplare sub acela. minister reactionar,
o intemplare spre pita la Botoani, i se va
destitul i atunci un judecator de instructie, 1
se va destitui tocmai in acel moment de agitare
i se va inlocul cu un altul trirnis iara ad-hoc,
Ei bine, atunci ar fi datoria particlului liberal sit
zica: Lupta seculara a popearelor, onoarea libera-

lismului a fost respingerea justitiei ad hoc, respingerea incercarii unui orn de la guvern de a
influenta i intimida pe cetateni prin oarnenii
unei justitii aparente, de a le lua garantia impartialitatii mai ales in momente de agitare. Dar
voastra o yeti mai putea zice acesta in opozitie?

0 sa se mai zica, ar trebui sa se zica de partidul liberal in opozitie, cand vor veni reactiomrii la putere, ca trebue sustinuta lupta in con.
tra nepotismului cotropitor. Nepotismul eSte o
tentatie pentru familiile cele mari; o sa 1 pue
fie-care pe ai sei, i flind-ca au cam scapatat
-familiile cele marl, celelalte au inceput sa se
imbogateasca, 1 tiind ca bugetul Statului e restrins, 0 sa se dea unui om de al lor Jnai multe

436

s cumuleze, i atunci ar trebul


sa vie partidul liberal in opozitie i ar trebul sa.
zica : e o veche lupta a liberalismului in contra
cumularzilor, liberalii au inventat fraza despre
sudoarea poporului i au zis s nu se imbogateasel functionarii pe spinarea poporului. Dar
d-voastra yeti mai putea zice aceasta? Dar d-v..
in zece ani de guvern ati fost in stare sa faceti
o lege in contra cumulului? (Aplause). Cred ca.
ye va fi greu a sustine atunci drapelul liberafunctii,

lismului.

Va venl iar marea chestie de principii, descencralizarea Comunei. Va fi discutia cea importanta

cand vor venl reactionarii i vor zice: imi pun


omul meu primar, nu voi stt las nimnui in sat.
dreptul de a ingriji de afacerile sale comunale
fara voia mea. Atunci ar trebui sa vie liberalii,
sa zica: descentralizare, independenta comunala L
Dar tocrnai proiectul d-voastra de lege comunala

pune direct pe primar, pe or-care primar ca un


agent administrativ al guvernului.
Ce sa mai continuu, d-lor ? Ce princip liberal
aveti d-voastra azi ? Ce veti putea zice d-voastit and yeti fi in opozitie? In numele carui
princip ye yeti ridica in opozitie, caci a sta la
putere in numele bugetului e uor I (Aplause).
Eil dar in aceasta se vede, ct nal suntein Inca.

437

o societate tinra. Cu ce uurinta, de copil fie-care

crede, ca ziva de azi e verica. Dar in aceasta


lume trecetoare va venl 1 ziva de maine. tiu
ca sunt multi din d-voastra, cari sunt convini0 chiar aceasta convingere e caracteristica pen-

tru starea spiritelor in partidul dvoastraca


pana va till d. Bratianu, nu va caclea partidul
guvernarnental de astazi. Aa s fie: dar in fine,
din nefericire, d. Bratianu nu e nemuritor; poate
fi

nernuritor in istorie, dar nu e nemuritor

fisicete ; ei !

i atunci, a doua zi? E acesta un

partid liberal, care consuma gandul principiilor li-

berale in faptul existentei a doi ochi? Aceasta


se stiliarna Cesarianism, nu liberalism! i de ce
v rnirati atunci cami merge crescend nemultumirea Orii, daca d-voastra toti pare ca nu resuflati decat din plamanii unui singur om? De
ce ve mirati, daca asupra acestui orn se concen-

treaza toatil ura 0 toate pasiunile 0 se intimpla atentaturi? El cel putin, trebue sa spunem
in onoarea lui, e in a devr cel mai bun din
toat colectivitatea!

Sa revenim acum la Adresa. Fiind-ca nici


Mesagiul nici Adresa nu arata nici un princip
liberal, fiind ca nu se arata intru nirnic aplicarea
acelor idei de liberalism pentru cari s'au luptat

liberalii in toate trile, pana a ne fi convins i

438

pe noi conservatorii de cele ce v'am spus acum;


fiind-cd v6i1 un guvern, care in asemenea chestii
de princip dd acurn inapoi pand unde nu voim
nici noi sa mergem: mfd intreb, ce Stat con-

stitutional mai e acesta? Ce partid avern

la

guvern ? Liberal nu este, conservator nu-1 prirnim

noi. Atunci ce e? 0 stdpanire de fapt? Dar stitpanirea numai de fant produce xesistenta de fapti

aceste idei nu sunt o nascocire a mea.

Bine-voitoarea tdcere, cu care ni ascultati, mi-e


o dovadd cA Stint unii i altii, .in conitiinta cArora

gasesc un rsunet. (Protestari).


Ahal Acurn v deteptati cu protestarea, findcd am spus-o pe fatd. Dar noi opozitia spunem
ce gandim ; guvernul face alt-fel. Dar o dovadd,
dna nu In tdcerea d-voastrd care ati intrerupt-o,
mai clar manifestata aci in Camera, i aceasta
este bine sd fie adus la cunotinta M. Sale,
este cd o parte din adevrata inteligenta fostd

in partidul majoritAtii, simtind cd s'a rupt, s'a


comprornis, s'a mistuit stindardul principiilor liberale, nu vrea sa. fie mistuitA si compromisa
i ea Impreund cu compromitetorii imistuitorii,
o parte din inteligenta pand acum guvernamentald, se deslipete de majoritatea d-voastrd i se
formeazd In fine i acesta este un progres

constitutional un partil liberal, aici in Camera,

439

din ceea ce era pana acum numai un partid de guvern; se formeaza in interiorul Camerei un partid,
care sa fie in stare de a zice dupa ce nu va mai
fi indulcirea puterii la guvern iata-ne in opozitie,
ne luptam acum pentru drepturile liberalismului

celui adevrat i cunoscut de toata lumea ; neam desfacut Inca in timpul guvernului actual de
aceia cari, sub cuv6nt i in numele liberalismului,

s'au aratat a fi numai un guvern fr principii.


Pentru noi, cari am insistat totdeauna asupra,
necesitatii constitutionale a formarii partidelor
de principii, este bine venita aceasta disidenta.
Vom avea cel putin o parte foarte inteligenta
din aceasta Camera, cu care chiar daca vorn fi
adversari cand s'ar discuta diferentele intre con-

servatori i liberali, ne vom gasi uniti in respectarea in genere a principiilor oneste i clar
manifestate; ne vom apropia, ne vorn identifica in a recunoate ca nu este bine intr'o tara
constitutionala sa confundam, mai ales la guvern,

ceea ce este princip cu ceea ce nu este princip,


ceea ce este interes general, cu ceea ce este
interes particular, ceea ce este budget al trii
cu ceea ce este budget al colectivitatii, ceea ce
este guvern cu ceea ce este o simpla expediVe
de afaceri dupa formula : vom vedea de astazi

440

pang, maine, vom face intr'un sens Sall altul,


nurnai sa ne tinern la putere.
Cu aceastg, ingltare intr'o sferg, mai curat,
cred ca, este de bun augur inceputul sesiunii de
fatg..

i fiind Ca nimic din acestea nu transpirg, in


Adresa majoritgtii, fiind cg, un fapt de aa Insemnatate, adic disident de principii liberale
petrecutg, In mijlocul partidului guvernamental,

este trecuta absolut sub Were i totul se

a-

copere sub o eleganta de cuvinte, noi voin vota


contra acestei A drese. (Aplause).

74.

La aceea Adres. Dinasticismul liberalilor.


Necesitatea unei schimbari de guvern.
(?edinla Cameri cle la 2 Decemvrie 1886).

D lor deputati, aliniatele din urma ale proiectului de adresa sunt: Traiasca. Majestatile Lor :

Traiasca Dinastia!" ram inscris la aceste aliniate, fiinclca in privinta lor cu toii ne intilnirn in unul i acela gind.
A fost foarte pretios pentru aceia din noi, cari

nu de aslazi or de ieri, dar in intreaga lor viata, politic& au fost monarchici gi dinastici, a
fost o fericire pentru noi a auzi din rernarcabilul discurs al dui ministru al justitiei, ca aceast convingere a noastra, a fost totdeauna
impartagita gi de gefii partidului liberal, Ca d-nii

442

C. A. Rosetti i Bratianu, i la 1875 i la 187G


in mijlocul coaliitiunfi numite de la Mazar-Paa,
au fost 1nsufletiti de aceleai sirntiminte.

Aceasta e pentru noi o garantie mai mult


pentru viitor ; dar este pretioasa aceasta decla-

ratie i este mangaitoare i pentru situaVa de


astazi; caci ne permite a face o comparare mai
dreapta intre starea spiritelor de atunci, i starea
dupa
spiritelor de acurn. Dad, In adevr
cum ne spune d. ministru al justitiei
d-nii
C. A. Rosetti i Bratianu, sufletele coalitiei de
la Mazar-Paa, erau monarchici i dinastici, era
greita parerea latita pe atunci, c in coalitia de
la Mazar-Paa se discutau i candidaturi; cad
e bine inteles: declaratia d-lui ministru al justitiei, eminent barbat de Stat, insemneaza ca C.
A. Rosetti i Bratianu, cari erau monarhici,
intelegeau pe acest monarh i pe aceceitet dinastie; altminteri declararea d-sale ar fi un joc
de cuvinte.
Cu atat mai fericit lucru este dar pentru noi,
ca se poate data inradacinarea sir4mentelor
monarhice i dinastice de pe atunci. Era dar
numai aparenta, daca unii din membrii secundari ai partidului liberal erau contrarii.
Prin urmare, de i d. X.1) vorbea de abise,
9 I. Campineanu.

443

aceasta nu insemna nimic, s'a putut uor acoper.' abisul cu un portofoliu ; de i d. Y.1) se incerca sa sape prestigiul monarhului prin foi

straine sub pseudonimul Erdmann von Hahn,


aceasta nu insemna nimic, caci baronul von
Hahn s'a aratat mai pe urrna mare dinastic;
de i d. Z.2) facea caricaturi i insulta in gazeta
pana i familia Monarhului, aceasta nu insemna
nimic: poetul era . tot monarhic i dinastic,

caci nimic nu l'a impedicat mai pe urrna sa,


faca poesii in Monitor pentru dinastie. (Aplause,
ilaritate.)

Aceasta ne este de bun augur, ne este

mangaere pentru starea actuala. Ce era adevrat la 1875 i 1876, sa nu fie oare tot aa
de adevrat i la 1886? Daca atunci acet X, Y
i Z erau oarneni de a doua mana, cari nu insemnau nimic, pe cata vrerne, dupa declaratia
dlui ministru de justitie, efii adevrati erau
monarhici i dinastici ; daca s'a putut preface
abisul de atunci inteo ljnie foarte uor de trecut

acuma, daca baronul de Hahn de atunci a


putut sa dea acurn tircoale" imprejurul Didaca acela 1 altul i cel de al treilea
s'au putut arata astazi oameni dinastici 1 mo.
nastiei ;.

1) D. A. Stuidza.
2) QrAanu.

444

narhici convini: pentru ce oare v rnirati i


v micati astazi, cand vedeti ca in opozitia
din afara de Camera sunt articole violente, com
demnabile dup parerea mea acum ca i atunci,
in contra Regelui? Pentru ce, daca auziti ca sa
pronunta 1 astgzi pc ici pe colea cate un cm
vent de desordine, daca simtiti ca e o atmosfera contrarie, pentru ce nu vC mangaiati cu
suvenirile de la Mazar-Paa? Caci trebue sa fiti
convini, precurn sunt i eu convins, ca i azi

efii opozitiei unite sunt cel putin tot atat de


monarhici i dinastici, pa cat erau la 1875 d-nii
Rosetti i Bratianu, i precum tocmai efervescenta secundarilor de atunci le a fost un motiv

rnai mult de a se face mai tarziu geloii aparatori ai Dinastiei i. Monarhiei, tot aa opozitia

unita din gait, intru cat are aparenta in unele


manifestgri secundare de a fi contrarie starii de
lucruri, va cauta in viitor ocazia sit arate cu
atat: mai mult, ca sunt cel putin egali coalizatilor de la Mazar-Paa in faza lor de rnai tarziu.
Nurnai, d-lor, asemenea lucruri sa nu mearga
prea departel Aici se pune o legitima intrebare : Ce

s'ar fl intimplat, daca la 1876 n'ar fi cazut Catargi ? A voi sa vorbesc azi, daca a putea, in
awl de or-ce personalitate, i in afara de orce iritare ; a don ca MO cu acest aliniat, unde

445

in adever suntem cu totii cei -din Camera inspirati de aceleai sentimente, sa gasesc un fel de
limbagiu comun, ca sa ne putem intelege aezat,
asupru urmatoarele discutii: Ce s'ar fi
intimplat la 1876? Eu am recunoscut in fata d-

voastra mai de mult, ca dupa parerea mea la


1876 a fost necesar sa cada. Cabinetul conservator ; nu cred ca se putea face rezboiul, care 1-am

facut, cu iritatia spiritelor, care era pe atunci.


A fost lucru foarte cu minte, ca, a venit atunci
la guvern ministerul Bratianu, i am fost cel
dintai, cum de alt-fel a avut dreptate d. ministru al justitiei sa o declare, care am recunoscut
marele merit al d-lui Bratianu de a fi putut in
asemenea imprejurari sa mentie, impreuna cu
libertatile publice, i ordinea dinastica in tara
sprijinindnse pe un partid, care pana atunci da
loc la multe banueli.
D. Than Bratianu, Mend din partidul su un par-

tid de guvern monarhic, a Mout atunci pentru


consolidarea ordineinoastre constitutionale foarte

mult, tot aa de mult cat a Mut d Lascar Catargi, cand la 1871 a luat frinele guvernului
in momentul, in care Principele vrea sa abdice.

Da, aceasta a facut-o d. Bratianu, i am tinut


a o recunoate Inca o data, fiind-ca eu preyed
vremea (poate sa me inel, precum pot inela toa-

446

te pi evederile -oarnenelti, dar poate sa nu me


ine1), eu preyed vremea, and apararea ce io
fac acurn in opozitie hotarita cu d-sa, vol avea s

o fac atunci, and va fi clsa in opozitie i and


vor fi altii, care-1 vor ataca cu pasiune i cu
relevarea erorilor ce le-a cornis, vor vol sa-1 pars( cute impreuna cu ai sei i sa tearga or-ce
merit ce a avut. 1)
Va s zica a facut aceasta d, Bratianu ; a,
facut mai mult : prin o buna inspiratie a luat
1

respunderea resboiului, de 1 adeveratele merite


ale resboiului, dupa vortele d-lui Carp, se cuvin
mai sus i mai kis, dar rernane totu meritul
d-lui Bratianu ca. a tiut a se aeomoda acelei situatii i a face ceea ce a facut ; a mai proclarnat,

impreunit eu dvoastra toti din majoritate i cu


noi, independentl; a facut mai mult, nu mai mult
in fapt, dar ca forma, exterioara : a .1tiut, impre-

una cu noi toti, insa prin initiativa sa i a

(I-

voastra, s proclarne Regatul Romaniei.


Tuata intrebarea este acum : de la proclamarea
Regatului incoace, din momentul, in care s'a

accentuat aa de bine Dinastia, ce s'a facut de


guvern pentru a se intari in sufletul poporului,

la care are sa domneasca mai departe? Iata


') Cum s'a i intimplat dnpP cilderea sa de la guvern,
iii sesiunea Camerei de la 188889.

447

Intrebarea ; caci pe hartie este uor sa faci acte

constituponale, dar important este ca ele

sa,

triliasc in cugetul acestei tdri.


Imi aduc aminte de frurnoasele cuvinte, ce le
a zis actualul preedinte al Camerei, atunci cand
la 14 Martie a luatinitiativa propunerii Regatului, c sle acurn Inainte sa. se tie ca va
crete in inimile noastre radacin monarhica.
Apoi vede0, d lor, atunci ni s'a vorbit de Era
noutt, qi en n'am gasit nemerit rspunsul d-lui
ministru al just4ei, care la intrebarea mea : unde
sunt principiile ce le practicati in Era nouit? ne
vorbea de titlurile cele vechi, cu cari a venit
ia putere ministerul Bratianu i s'a mentinut
pana la 1884.
Apoi discursul la Adresa e in anul 1886, nu
in 3884. Intreb dar : de la 3884 pana la 1886
ce s'a Tacut in organizarea i administrarea interna

pentru a se intari aceast inceptoare Dinastie?


D-lor, din punctul meu de privire, situatia in

sara imi pare a e atazi prea nelinipta. Au


lost prani la Botopni sau netrani, au fost
alegtori sau nealegkori, -- cad au facut rebeliunea,

chestie indiferenta. Chestia adeverata este: de la


1884, de la 1885 i in 1886 a scazut sau a cres-out nemulOmirea unei mad parti a trii, violentul
limbagiu i atacurile opozitiei Mara, din Camera ?

448

Eu cred ca a crescnt. i acum cand la in-

upUtul_ acestei sesiuni urgm fericire i lung


traiu Dinastiei, trebue sg, ne intrebgm : aceasta
micare, aceasta cretere a dumaniei in contra
ministerului Bratianu, pana unde e probabil ca
ar e sg, rnearga. Este dupg, trecut probabil, ca
ministerul Bratianu va Imblanzil va multuml
din ce In ce mai mult spiritul populatiunilor?
Se poate oare spera, ca opozitia unita va pargsi
sau va imputina arnargciunile i ura ei? Mergern
spre impAciuire sau spre o mai mare- invrgjbire
cu guvernarea d-lui Bratianu?

Intr'o asemenea situatie vd in nguntrul Camerei o parte inteligenta de disidenti, care se


desparte de guvern, i -vd in afara din Camera multi oameni inteligenti, cari se apropie de
opozitie.

Adevrul pentru mine este acesta : numrul


aderentilor dlui Bratianu descrete, nemultumirea in tug, crete.
.Apoi nu cum-va este tocmai situatia, care era
la 1875 1876 cand en conspirarea de la MazarPaa?
Nu cum-va se nate i acum intrebarea foarte
importanta : mai poate merge inainte situatia

actuala? Este speranta de a se indrepta? Sau


este probabilitatea ca se va face mai rea? i.

449

este situatia complicarilor externe de natura a


suporta o asemenea stare de lucruri?
Vedeti, d-lor, monarhia noastra, Dinastia noastra este o Monarhie i o Dinastie constitutionala.
Care este folosul constitutionalismului pentru

o Monarhie i o Dinastie? Pentru ce s'a gasit


ca este mai sigurA continuarea Dinastiilor consti-

tutionale dent a celor absolutiste? Pentru ca


in alternarea partidelor sta garantia permanenta
a Coroanei, care este deasupra tutulor,
Caci pe de o parte prea indelungata edere la
guvern a unui partid face sa-i sporeasca abuzurile, iar pe de alta parte tocmai aceste abuzuri
Impreunate cu legitirna nerabdare a celor lasati
afara face sa sporeasca nemultumirile pang, la un
grad periculos.
Atunci intervine importantul rol al constitutionalist-I-milli, care permite o scApare mai linitita din o asemenea situatie prea incordata.
Intrebarea este acum : ne aflam noi Intr'un
asemenea moment ?

Dupa convingerea mea nu se mai poate aduce


o irnblanzire a situatiei prin guvernul d-lui Bratianu i elementul nemultumit crete atat In Camera cat i in gait din Camera ; mi-e tearna,
ca au sa se repete violentele, cari au inceput
deja, i ca aceste repetiri, aceste Incordri de
.56680

29

450

situatie au sa gseasca un guvern din ce in ce


mai slabit, i aceasta in fata unor evenimente,
a caror gravitate nu se poate contesta.
Fiind-ea dar sunt impreuna cu toti d-voastra
un convins aprobator al acestui ultirn aliniat din
Adresa, fiind-ca noi toti zicern i vom vota: nsa
traiasca MajestAtile Lot. 1 sa traiasca Dinastia!",

tocmai pentrn aceea vom vota contra Adresei


Intregi, pentru a accentua din partea noastra pe
cat putern mai mult opozitia in contra actualului
guvern. Noi vom gasi o linitire a relei situatii
prezente numai atunci, cand prin vre-unul din
tnodurile constitutionale posibile se va da ocazie
elementelor moderate i prudente, cari exista in
mare numr i in opoziVa afara din Camera, sa,

dovedeascacea ce este exact a sunt oameni


de ordine constitutionala. Folosul va fi atunci
clar : D-voastra v'ati afirmat aa de tare, de and
sunteti la guvern, ca zeloi monarhiti, in cat nu
yeti mai putea paras1 aceast linie de conduita
politica nici fiind in opozitie. Iar acei, cari asta-

zi sunt In earl de cercul d-voastra i in afara


din Camere i de cari ye plangeti cli au unele
aparente contrarii, vor veni atunci sa se adauge
la acest concert de monarhiti dinastici. Numai

astfel se va intati situatia in fata pericolelor


interne i externe. (Aplause).

75.

Asup ra intlrzierii unei interpeliri.


(edinia Camerei de la 10 Ianuarie 1887).
Dup6., 1nsrcinarea tutulor deputatilor din

opozitie, autorul scrierii de fat& anuntase


ftncl la 13 Decemvrie 1836 o interpelare aasupra batailor Inscenate de administratia
comunal 1ncontra redactillor opozitioniste
din Capitala. Desvoltarea interpelArii se tot
amana de guvern .1 de majoritatea Camerei

sub felurile pretexte. Urmatorul dialog isbuteF;te Insfil*t sa. ajunga la fixarea unei
anume zile.

D-le preedinte, v rog O. bine-voiti a intervent pe langa onor. Camera ca sO. fixeze o zi
pentru desvoltarea interpelarii ce am avut onoare

a anunta anca de acum patru sptrnani. Ieri

452

ati puso la ordinea zilei, dar a lipsit d. prepdinte al consiliului i ministru de interne ; astgzi
vecl cg lipsete de asernenea ; nu voim sg fim
indiscreti, dar poate Ca este indispus ; ii dorese
din toata inima s fie i fisicete i politicete
restabilit, dar trebue sg fie o zi regulatg pentru
desvoltarea acelei interpelari, daca bine-voete
d. preedinte. Astazi poate ca iar nu vine d.

preedinte al consiliului ; Luni poate ca este tot


la Florica ; poate dar Marti s fie ziva fericitg,
in care vom putea uza de acest drept constitutional. A ruga dar pe d. preedinte sa cohsulte
Camera, dad, consimte ca Marti sa fie pusg la
ordinea zilei desvoltarea interpelarii mele, 1 a.

dorl s tiu de la d-ni minitri, ce sperantg ni


se aduce despre presenta d-lui ministru de interne.

D. ministru de finante, C. Nacu. Interpe.


larea d-lui Maiorescu este singura, care nu mai
poate suferi intarziere, cad pentru toate celelalte

interpelari s'a dat cuventul d-lor interpelatori


d-lor le au desvoltat.
Voci. Cer cuventul.
A. Djuvara. Cer c.uventul.

D. ministru de final*, C. Nacu. Afarg ded. Pjuvara, care. ieri nu a fost aci cand i-a yenit rendul sg o desvolte, i de aceea a anuntato.
din nou.

453

D. Fleva a fost prezent, cand i-a venit rindul, dar era legat la gat fiind bolnav i n'a
putut vorbi.
D-lui Nicorescu i s'a dat cuvantul ca sa-i desvolte interpelarea, dar d-sa a vorbit aproape
o oil de alt-ceva fara sa-i desvolte interpelarea.
Singurul dar, care nu i-a desvoltat interpelarea, este onorabilul d. Maiorescu, i d-sa are

tot dreptul a cere de la d. preedinte sa se fixeze o zi in care sail desvolte interpelarea. Cat
pentru guvern, noi prirnim ziva acea, pe care
o va determina insu onor. d. Maiorescu, fie
Luni, fie Marti, numai astazi nu, i atunci guvernul va respunde . . .
0 voce. Cine va respunde?

D. ministru de final*, C. Nacu. V'am spus


cine: guvernul, caci guvernul este indivizibil ;
v'am declarat a in once alta, zi afara de astazi guvernul va respunde la interpelarea d-lui
Maiorescu, dupa ce d-sa o va fi desvoltat.
D. prekedinte. D. Maiorescu a auzit declaraia
ca va respunde in or-care aka,
zi afara, de astazi, i prin urmare ii rog s determine acea zi . . .
Voci. Ast5zi, astzi.

D. ministru de final*, C. Nacu. Am zis

454

ca Luni sau Marti, dupa cum insu d. Maiorescu


propunea adineaori, vorn putea respunde . . .
0 voce. A ti zis, ca guvernul este indivizibil_

Titu Maiorescu. D lor, are un deputat dreptul s adreseze o interpelare unui anume ministru ?
Da,

A cum fail indoiala se poate s fie imprejurari, in care acel anume ministru sa fie impiedecat de a veni el insu ea s respunda ; poate
sa, fie bolnav, indispus, sau poate sa fie retinut
de alte lucrAri mai urgente la Senat ; pot
sa, fie imprejurari extraordinare cari sa impue
absenta, precum asemenea pot sa fie conveniente foarte legitime, cari sa, oblige pe deputatul
interpelator a strui sa desvolte fata cu intreg
guvernul interpelarea, pe care a anuntat-o, sau cel

putin in prezenta ministrului, la, care s'a adresat, 1 poate i Camera sa pritneasca aceasta.

deputati, aa nurnai de la sine,


fara nici o explicare, fara ca de pe banca miDar, d-lor

nisteriala sa se spue, ca ministrul respectiv este


Impedecat de cutare i cutare Imprejurare de a
veni s respunza deputatului interpelator, ci numai dupa teoria, ca minitrii find solidari, nu
este obligat cutare anume ministru, care se
crede ceva mai presus, ca sa fie prezent, aceast

455

practica cred ca nu este bine sa se introduca


in desvoltarea interpelarilor. Este in genere datoria

ministrului respectiv, i numai a lui, de a fi prezent la desvoltarea unei interpethri ce i se anunta,

1 fail de o cauza justificat a absentei, interpelatorul este in dreptul ski de a cere prezenta
acehil ministru, atm care s'a adresat.
Pe acest motiv rog pe majoritate sa binevolasca a consimri ea sa se fixeze pe Marti desvoltarea interpelarii mele, i irni permit a adauga : cu speranta, a vom avea onoare de a vedea Marti pe banca ministeriala pe d. ministru,
catre care s'a adresat interpelarea i care este
ministrul de interne.
D. ministru de finante, C. Nacu. D. Maiorescu
a fixat ziva de Marti; prin urrnare Marti guvernul va r6spunde.

76 i 77.

Interpelare asupra devastrii inscenate la


5 Sept. 1886 incontra redactiilor unor ziare.
(,3edinks Camerei de la 13 Iartuarie 1887).

D. preledinte, General Lecca.

Acum la ordinea

zilei este interpelarea d-lui Maiorescu asupra

evenimenteloe i atitudinii guvernului in urma

atentatului de la 4 Septemvrie.
D. Maiorescu are cuvntul.
T. Maiorescu.

Domnule preedinte, permite-

ti-mi a rectifica mai Antal textul i sensul interpellrii mele, care nu este ala cum a binevoit d. preedinte al Camerei a-1 anunta.
D. preqedinte. Eu am spus in scurt coprinderea interpelarii d-voastra.

457

T. Maiorescu. El nu are a face cu odiosul


atentat de la 4 Septemvrie 1886 ; ea are exclusiv
a face cu un alt atentat, cu cel comis la 5
Septemvrie.
D-lor deputati, vorbirea mea va fi foarte mo-

derata, nu nurnii moclerata in expresii, caci


pentru mine este regula de stil parlamentar :
cand lucrurile sunt foarte tari, cuvintele trebue
sa fie foarte blande, ci i mai ales moderata
in concluzii, precum v vei convinge in curend.
Aceasta interpelare relativa la devastarile comise pe la unele redactii de jurnale din capitala,
este aclrsata numai d-lui ministru de interne,
51 nu d-lui, ministra-preledinte, cum ar fi fost
dupa hierarhie mai politicos, i de cand cu manifestarea ideilor d-lui Vasilie Lascar i altor
deputati din majoritate trebue s fim cu luare
aminte la hierarhie i arhondologie.
De i in momentul anuntarii interpelarii mele
era insq d. ministru-prepdinte totdeodata i
ministru de interne, nu puteam prevedea, ca va
fi tot ap i in momentul desvoltarii interpelarii.
Se vorbea iarit de schimbari ministeriale printre
culise; era vremea srbatorilor, cand se fac

prezente la cei mici, i aa s'ar fi putut intimpla ca portofoliul de la interne... dar in fine,
de asta-data nu s'a intimplat, i ast-fel inter-

458

pelarea se adreseaza i se desvoalta, astazi in


contra d-lui ministru-preedinte i ministru de
interne.
D-lor deputati, faptele la cari se refere interpelarea mea ye sunt cunoscute. Se comisese
la 4 Septernvrie atentatul contra d-lui ministru
preedinte; spre onoarea contiintei orneneti
se poate afirma, ca tot ce a fost om de ornenie
in aceasta tara, i nu numai in aceasta tara,
dar i in strainatate, i-a exprirnat sincera SA

indignare de acest fapt; i se cuvine a releva


mai ales, Ca in prirnul moment 1 toate foile
opozitioniste, o repet: toate foile din opozitie s'au
asociat la exprimarea acestei indignani.
A doua zi, intr'un mod foare natural i care
face onoare in deosebi comeiciantilor de frunte
din capitala Bucureti, acetia impreuna cu rnai
se i cuvenea sa,
multi alti cetateni, s'au dus
faca aa ca sa i exprime sentimentele de
bucurie pentru scaparea d-lui prirn-ministru. S'au
dus la ministerul de interne, la consiliul de mini-

tri; au tinut acolo o cuvritare, care exprima


aceste sentimente, 1 d. prim-ministru a respuns

de pe balconul ministerului de interne. N'ar fi


drept, intr'o discutie mai rece parlamentara, sa
insistam prea mult asupra caldurii expresiunilor ce in prima emotie le-a intrebuintat d. prim-

459

ministru fata cu multimea, care era acolo adunata. Cand s'ar fi marginit lucrul la atata, ar
fi rmas bine. Insa din acea multime toti comerciantii onorabili, tot ce era mai cunoscut, dui:A
manifestatia facuta la minister, s'au dus pe la
casele lor, fericiti de scaparea primului ministru,
poate i de cuvintele ce au auzit din gura
d-sale. Zic, c comerciantii cei onorabili s'au
dus pe la casele lor, fiind-ca s'a nascut o mica
polemica in presa asupra acestor fapte. Pe nedrept o parte a presei nu vrea sa recunoasca in
primul moment ceea-ce a fost in adevr, ca adica omenii cei mai onorabili au fost in mare parte
in curtea ministerului de interne ca sa felicite
pe primul ministru ; i atunci au respuns acetia
in presa, au subscris acest rspuns, au ravendicat onoarea de a fi fost, i bine au facut, la
primul ministru; insa tot ei s'au grabit a adiloga
in acela respuns, cg de acolo s'au dus pe la
casele lor.
Acum d lor, dupa ce acetia s'au dus pe la casele

lor, nu tiu cine va fi rrnas din curtea ministrului de interne, cari nu s'au dus pe la casele
lor, ci s'au dus pe la casele altora (Aplause din
partea opozitiei). Faptul este, ca o ceata de
oameni (nu aa, d-lor, m exprim intr'un mod
moderat, dacg Ii numesc o ceata de factori de

400

rele? fiind-ca devastarile in nici un cas nu pot


fi o facere de bine), ma dar : o ceata de factori
de rele a pornit de acolo, insa organizati in
banda, adica in ordine inchisa era ordine in
desordine, a pornit de la ministerul de interne
din strada nu tiu de ce numita a Acaderniei
(ilaritate), i a trecut prin strada Vamei, 1 a
eit in strada Victoriei (ilaritate), 3i a ajuns drept
la piata Episcopiei, i ad, sub aceasta arnintire bisericeasca (ilaritate), a rAvAlit asupra redac-

tiunii ziarului Epoca, a spart ferestrele, a spart


uile, a spart dulapurile, a rupt hartiile, a aruncat
dosarele de corespodenta, chitante i alte acte pe
jos i pe strada, a apucat la batai pe cine a gasit

prezent la redactie, pe un administrator, pe Un


scriitor; a luat Ia goana, cat-va retlactori, unul
s'a ascuns in pivnita, altul in pod, sus, jos, fiecare unde putea, 1 a comis aceste brutalitati
inteun timp sa zicem de 15, 20 minute, poate
o jumAtate de ora.
De acolo, tot ma organizata, aceasta ceata, tot
prin strada cea mai frecventata a Bucuretilor,
prin calea Victoriei, a intrat in strada Clementei,

ziva la ameaza mare pe la 10 i jumatate ore


dimineata i s'a dus la alt ziar, la Inddpendance
Roumaine, care insa, pe semne ca avnd oare-care

prevederi asupra libertatii presei sub era noun,

461

se baricadase 1 putea sa se baricadeze dupa


constructia caselor, fiind c avea spre strada
un grilaj de fer teapan i din intimplare in

curte erau preparative de iarna, lemne pentru


incalzit, 1 tipografii de acolo au pus mana pe
lemne i s'au pus in stare de legitima aparare ;
maT era i ate o pupa pe la d-nii redactori din
cas, se vede Ca sunt venatori sper ca, nu va
vedea vre un judecator de instructic i in aceasta dovada de complicitate la atentaturi. (haritate).
A fost destul de legitima i energica apararea
pentru ca curajoasa ceata, sa se retraga de acolo
fara a mai incerca brutalitati ; s'a retras dar
tot in ordine, tot organizata, i a luat-o, o fi

fost pe la 10314 ore, iara pe strada mare, a


trecut pe dinaintea Palatului Maiestatii Sale Re-

gelui, a trecut pe piata Teatrului i a ajuns la


Bulevard, a apucat la dreapta la Mile Eforiei
i acolo sus, unde nu tiu cum administratia
Eforiei a avut in zilele erei noue curajul sa
inchirieze unui jurnal din opozitie, Romdnia,
cate-va camere pentru redactiune, s'a urcat
banda pe scari i a inceput la redactia Romdniei aceea scena, a daramat uile i ferestrele de la cladirea Eforiei, a patruns in redactie, a devastat arhiva, a batut pana la

4432

sange pe unul din redactori "i apoi s'a retras


pi

'de acolo.

Acum, ce au facut aceti interesanti cetaVni,


mai departe, nu v pot spune Wne; este probabil Ca au serbatorit impreuna aceste fapte vie).
torioase, dar sigur este, CA, dupa cate-va ore
aceea ceata de oameni, de astadat i. mai infla
clrati, mai entuziasrnati, terminul oficial este
mai indignati (flaritate), o indignare, care devenea mai tare dupa cinci ore de rsuflare va

zica pe la 1 i jumatate sau 2 ore dupa


amiazi ceata indignatd a revenit l Episcopia
iara pe strada mare, 1 a arnenintat din nou
sa

pe redactorii prezenti ai Epocei i-rni pare ca


a i batut pe unul din scriitori.
Tata faptul, d-lor.

Locuirqa mea nu este departe de piata Epis-

venit un cunoscut la mine pe la


10 ore sau 10 i jurnatate i pe urma altul, i
mi-au spus ce se petrece ; era atata aglornecopiei ; a

rare de oameni, cari venisera asupra redactiunii

Epocei, Meat deabia a putut sa treaca trsura


celui dintai, care a venit la mine.
Apoi am deschis ferestrele ca sa constat daca
se auzea ceva ; eu nu am auzul bun ; totu
mi se 'Area ca se auzea ceva, era atata larma
acolo, spargere de feretri etc. !neat era cu

463

putinta sa se auda ceva i in acel cap al stradei


Mercur. In tot casul eu am vezut ceva; am vzut
pe sergentul stradei mele, a stradei Mercur,
plimbandu-se linitit pe strada sa. Atunci am
eit i

eu pe strada, m'am dus la redactia

Epocei, am vzut devastArile cornise, erau deja


comise, in acel moment pe seynne ca mergeau
spre redactia jurnalului L' Inddpendance youmaine, i am vzut acurna doi serge*, cari pazeau la Epoca odaile devastate, dar cari fusesera
nevezuti in timpul devastarilor i batailor. Catva timp dupa aceasta m'am Intilnit cu d.
Dimitrie Giani, care mi-a spus urmatoarele : pieeasem sa depun carta mea vechiului meu prepdinte al consiliului, dlui Ioan Bratianu, ca sa 1
felicit pentru el a scapat de odiosul atentat; dar

cand am vzut inaintea redactiei Epocei, ce


s'a putut petreca sub prezidentia d-lui Joan
Bratianu, am rupt carta de vizita in dou
(aplause din partea opozitiei), am aratato rupta,

ea sa tie i ei, ca aceasta carta,


de visita voia sa fie un sernn de veche simpatie
i venerare pentru d. I. C. Bratianu, dar ca in
urma calor ce am v6zut, Ii pierduse acest intoles i de aceea am rupt-o.
copiilor mei

V'o spui aceasta, d-lor, pentru a v6 arata impresia ce a produs devastarea redactiilor de jur-

464

nale chiar asupra multora din aceia, cari de altminteri voiau sit se asocieze la manifestarile de
simpatie pentru d. ministru-prepdinte. A paralizat aceste simtiminte.
Eu personal insa mi-am Mout datoria de mern-

bru al opozitiei constitutionale i de ordine i

am cautat sa exprim d-lui ministru pre edinte


felicittirile mele pentru scaparea d-sale.
Acum o intrebare pentru discutia acestei interpelari: Ca se comit asemenea devastri, ca se pot

comite, dna ar f nurnai o simpla brutalitate


a unor oameni privati, fie indreptata contra orcui, nu ar merita prea mult sa v6 ocupe timpul
d-voastre. InsA, d-lor deputati, este o chestie aci
de toata importanta, care merita sa ocupe timpul dvoastr, al nostru, al tutulor : organele
insrcinate cu mentinerea ordinei publice ce atitudine au avut In acest timp, fata cu acest fapt ?
Credeti d-voastra, ca se poate intimpla in capitala Bucure0, in ziva mare, in stradele cele
mai frecventate, ca 50-60 sau 100 de oameni
sa treaca din strada Academiei prin calea Victoriei, sa vie la Episcopie, la redactia jurnalului
Epoca, 0, sparga portile, ferestrele, dulapurile,
sa bath pe oameni, i apoi de acolo sa porneascA, s mearga In ceata sau bandit organizatr
cu ciomegele in manii, tot pe calea Victoriei, sa.

165

treacit in fata Teatrului, sa intre in Bulevardul


cel mare 0 la redactia jurnalului Romdnia, sa
faca aceleai stricgciuni, i apoi dupe 2 3 ore
sg, se intoarca din nou tot la redactia jurnalului
Epoca, fait ca In tot cursul acestui drum i acestui timp un sigur organ al autoritatii insarcinate cu paza sigurantei publice In capital& sa
aiM cunotinta de toate acestea ?
Se poate Intimpla s nu se gaseasca pe acele
stra de un singur sergent rngcar, care sa se Incerce
sit impedece acea ceata ? se poate intimpla ca
in aceast capital& sa vie o band& de oameni
i s comita brutalitati ca cele comise, fall
ca un singur reprezentant al ordinei publice sa
intiinteze macar politia, sa Intiinteze parche-

tul, sa aresteze sau sa poata denunta pe vre


unul din facatorii de rele?
Eu cred ca mg exprim conform mintii fireti,
dac zic, ca aceasta nu se poate.
Daca ala s'au lntimplat lucrurile, daca nu au
fgcut sergentii de ora nici o Incercare de a Impedeca aa ceva, daca nu s'a arestat, daca nici
macar nu s'a denuntat nirneni, atunci sau a

politia a tiut de mai nainte co are sa se intirnple i nu a voit sa Impedice, sau ca afland

despre aceasta la moment, a voit sa lase sa se


faca far& sa intervie.
5668o

30

466

Sau a mai qtii?poate a fost de coniventa cu tot ce s'a intimplat.


Poate sa fie vre unul din d-voastra, care sa
stea la indoiala asupra cuventului de coniventa;

dar ca politia a tolerat fati, acest lucru este


evident. ,Eu personal sunt sigur, ea este coniventa, sunt sigur dupa ceea ce am vezut de
la sergentul postat in strada mea, cad sta linistit cand era aceasta alarm& pe piata Episcopiei fara sa, alerge in partea aceea, precum ar
fi facut-o in or ce alta imprejurare.
Aci imi aduc aminte de ceece mia povestit ... a devenit o deprindere parlamentara.
introdusa de d. ministru-preedinte, de a improspata vorbirea cu povestiri, cu anecdote, mai

ales de la cei morti ...


D. preedinte al consiliului, I. C. Britianu.
Ca toti batranii. (Ilaritate.)
T. Malorescu. i imbatranim cu totii, d-le
ministru-prepdinte, intru aceasta suntem siliti
a ye imita zi cu zi.
Un coleg al nostru din Camera, aci prezent,
din norocire in plina viala, imi povestea, ca
la 1871, in ziva de 11 (23) Martie, cand coIonia germana, dupa dreptul ei, cu simpatiile
ei, celebra tocniai ziva onomastica a victoriosului

Imperat al Germaniei, fiind pe atunci consul

467

general al Germaniei d. de Radovitz, pe care


inai ales d-voastra trebue sa-1 cunoateti, atunci

o ceata de facetori de rele (nici acetia nu au


facut bine, nici pentru d-voastra, politicete
vorbind), o ceata de facetori de rele au venit
inaintea caselor Slatinearni, astazi casele Capp,
unde colonia germana bancheta, i a inceput sa
sparga ferestrele Wei, sa dea cu pietre in
oameni.

Acest coleg al nostru, venind din intimplare

pe la ora aceea de la Cimigiu, in sus spre


piata teatrului, a auzit larma. S'a intilnit cu

doi sergenti spre piata teatrului i i-a intrebat, cum stau ma acolo cand este atata larma
In Podul Mogovaiei? Sergentii i-au r6spuns :
avem ordin sa nu ne rnicam. (Ilaritate.)
Pietrele se aruncau, ferestrele sburau, geamu-

rile se spargeau ceva mai departe; dar sergentii stau linititi, pentru ca aveau ordin sa
nu se mite. Mi-am adus aminte de aceasta
istorie; caci tot aa a fost dat cuventul de ordine sa lase sa se intimple cele intimplate la
5 Septernvrie.
Dar o dovada mai mult, d-lor. A ci in Camera,
-

In ziva in care am anuntat interpelareai am


anuntat-o In prima zi posibila Indata ce s'a terIninat discutia adresei i la Senat
un coleg

468

al nostru, d. Ramniceanu, cu care n'am onoare


st fiu in relatii ilersonale d. Ramniceanu
titi cat este de viu i de generos in expresiile
dsale, d. Ramniceanu mi-a spus in auzul tutulor celor ce erau fata.: ce gandeti, d le Maiorescu! D-ta nu vei desvolta interpelarea aceasta
inaintea judecarii procesului Oroveanu? (Aplause
pe banca opoziVei.)

De ce? replicam eu; ce are a face? Permiteti-mi a face o parenteza : era mai dibaci din
partea d-voastre, dach me lasati s'o desvolt mai
nainte, fiind-ca astazi, dupe, achitare, ye vine
mai greu. (Aplause din partea opozitiei.)
Dar ce are a face istoria aceasta, respundeam
eu d-lui Ramniceanu? Eu vorbesc de devastrile
presei opozitioniste, nu de atentate. In seara aceea

a atentatului, la 4 Septemvrie, adaoga d. Ram-

era sa ye facem d. Ramniceanu


este un excelent hirurg, deprins cu operat'd
niceanu,

sangeroase, nu ye yeti mira de expresia intrebuintata


era sa ve facem pe toti biftec. (Ilarit ate.)

Era dar s ne faca in acea seara

dar nu

mai repet expresiile d-lui Ramniceanu. i find-

pofta nu s'a indeplinit in seara de


4, apetitul s'a ascutit pentru ziva de 5, dar s'a
i rafinat, a gasit o tinta vroita. i tinta ce i-

c aceasta

469

au gasit-o dupg, refectiile noptii, a fost redactiile


cator-va ziare din opozitie.

i mai este ceva ce me intarete In Ormarea, ca erau preconcepute aceste brutalitati


din partea unor autoritati, este sistematica imprdtiare prin presa platita diLi strainatate, care
in unison s'a grabit a reprezenta cele intimplate
ca o isbucnire in vo lun tara a indignatiei cetateneti

in contra presei opozitioniste. Curioasa tara am


mai fi noi! Cu trei ani in urma d-voastrg, cari ye
ziceti expresia trii, cu ocazia revizuirli Constitutier cereati sa se dea un avint i mai

mare libertatii presei, parca nu era destul de


libera inainte; se putea 4nterpreta ca cel putin
pentru calomnii private sa se poata adresa
cine-va pentru despggubiri civile

la tribuna-

lele ordinare, i atunci ati cerut ca i aceasta

putinta de a se hotari despagubirile civile prin


tribunalele ordinare s fie luata particularilor i
s fie toatit afacerea de presa i chiar toate
despagubirile civile baneti date numai atributiei uratilor.
In practica poate nu era de mare insemnatate,
dar in atmosfera d-voastrg, ca liberali inaintati
voiati sa dati -i prin revizuire un mai mare
avant liberei exprimari a opiniilor prin presg.
Foarte bine! Apo), daca aa a fost aceasta

470

tail, care a facut opera de revizuire a Constitutiel, capitala inteligenta a terii nu gasete
ceva mai bun de facut ca prima aplicare a libertatii presei siporite prin revizuirea d-voastra

cleat sa se arunce cu betele asupra redactiilor de jurn ale ? i cine sa fi facut ap.? Poporul
indulgent i blajin din tam romaneasca?

Asemenea lucruri le impraltie asupra popula-

tiei noastre presa platita din strainatate. Frumoas misiunel Se putea intelege, ca i inteo
tara mai civilizata sa se gaseasca 50 60 oameni, carora s li se incalzeasca indignarea in
mod artificial, ca sa bata pe jurnaliti ; dar ca
o libera manifestare a unei capitale inteligente...,
aceasta credeati a este bine sa se acrediteze in
strainatate despre noi ? Poate fi aa ceva spre binele torn i a reputatiei noastre intre straini ?
In fine, d lor, daca admiteti ca cineva in buna
contiinta sa deduca din aceste premise i din
aceste fapte concluzia neaparata, ca politia a

fost de coniventa, ca tia ce se petrece, ca,


poate a provocat, dar ca in or-ce cas a tolerat
ce s'a petrecut 1), atunci vine chestia in adevOr
importanta pentru noi, pentru or-ce om politic
1) Devastatea pare a fi fost p1Anuit6. de d. Campineanu,
primarul Capitalei. Vezi lntroducerea istorich la volumul de
fatA.

471

cu bun sims, pentru oamenii de principii liberale


mai ales : Cum se poate justifica aceasta?

Sunt duo expliari posibile, diferite una de


alta. Cea dintai ar ti aceasta : Atitudinea autori.tatilor de a fi tolerat devastarile s'ar putea intoineia pe o teorie, pe teoria demagogica
nu
tiu ce zice d. Lascar la aceasta demagogie inaintata , ca toate emotiile populare trebue stt fie
tratate cu indulgenta, a sunt justificate. Periculoasa teorie ! D-nul preedinto al consiliului trebue

sa tie cel putin dupa arnintirile sale din tinerete


(toti, and eram tineri, eram inflcarati adoratoriai
libertatii agitatoare), a emot.ile populare se indrepteaza mai ales in contra autoritatilor, in contra guvernelor. V aduceti aminte de lupta
veche a studentimii, a tinerimii contra acelora pe
adese-ori pe nedrept
cari
ii numesc opresorii
libertatilor ; emoVunile populare cele mai multe,
aproape toate sunt indreptate contra guvernelor ;

apoi atunci cum remane cu teoria actual/ a legitimarii emoVei din partea politiei ?

Dar and acum trei ani au venit studentii,


tocmai aceia, cari sunt mai inaintati in sentirnentul

agitator al libertatii, adica studentii de la tiintele exacte, in Franta cei de la coala politehnica,
la noi cei de la medicina ; nu este a7a, dle dr.
Ramniceanu ? (In tre ru pen).

472

D. preedinte. Mentineti-v6 in chestie.


T. Maiorescu. D le preeclinte, voi fi in totdeauna recunosc6tor pentru buna-vointa ce o arttati in adever cAtre opozitie, i dac s'ar intim-

pla ca dupl, parerea d-voastr6, sA-mi pierd eu


irul argumentrii, SA ies din chestie, v6 voi
ruga, sa mi-1 redati ca sA m6 pun pe calea dreaptA.

Permiteti sa-mi reiau firul dup6 modul cum am


inteles eu argumentarea.
ll-le preedinte, voiam sa art, care poate sa fie
justificarea guvernului pentru atitudinea sa in

fata unor asemenea lucruri ? i acest argument 1-am subimpartit in dou6 justificari posibile, cum am zice: i-am dat doue corolare : celdintai este teoria justificArii tutulor emotillor, i al doilea corolar, despre care vor-

besc, este fara nici o teorie dorinta guvernului


de a ajunge in fapt la un scop anurne fata, cu
opozltia.

Iata ce voiam sa art, 1 vorbind In anniul


corolar am aratat c6, daca este teoria c emotiile populare trebue s fie sub un guvern
liberal ocrotite din partea politiei, aceasta, teorie
este periculoasa,
D. preledinte. Poporul nu intelege filosofia
aceasta (Ilaritate).

473

T. 1Vlaiorescu, caci asemenea emotii populare

se indrepteaza de regula in contra guvernelor.


Aa de exemplu, tu venit studentii de la medidna (reu au facut, me grabes a o spune, dar nu
ap de reu ca cei de la 5 Septernvrie) au venit
cati-va din ei la 1883 i au strigat pe piata
teatrului : jos Bratianu ! i mai Vi ce se poa-

te Intempla? Sa mai fie vre-o emotie populara"


sa strige: jos guvernul I caci ernotiile populare spontane se indrepteaza mai ales contra

guvernelor. Ce va zice atunci poliia cu teoria


de astazi? Dar ce a facut la 1883 ?
Atunci s'au gasit indata agenti de-ai politiei,
cad sa urnnareasca pe studenti, sa-i aresteze, sa-i
dea judecatei.
Tree acum. la a doua explicare posibila a
atitudinii guvernului fata cu acele devastari, i
aci cred ca ne vom intelege mai curend cu

Este un fel de deprindere de la un timp incoace, mai ales de cand v'ati des)artit de reposa-

tul Rosetti (caci, daca traia Rosetti, perrnitqi


unui adversar politic al lui a o spun,e, sunt convins 0 asemenea fapte nu s'ar fi intimplat), ziceam, este un fel de deprindere, sub cuvent Ca
e mai moderata directia guvernului asta-zi, deprinderea de a ascunde cea mai violenta agresiune administrativa, pe care se sfiete a o face

474

sub masca unei manifestatii populare. Indrasnesc a o zice aceasta, fiind-ca am


vzuto mai de multe ori, i de la prima aparitie a acestui straniu i periculos fenomen,
1-am urmarit cu atentia cea mai mare. Cand
din partea opozitiei unite s'a facut o intrunire
pe fatal

in sala Orfeu i apoi la Bosse], imi pare in 1884


sau 83, aceste intruniri au fost sgomotoase, la
sfiritul lor s'au intimplat cate-va scene de
batai ; eu n'am fost la acele intruniri, nici am
a face cu opozitiia unita, decat am citit,

am aflat i eu ca d voastra toti, am urmarit


procedarea administratiei. Nu este un secret

pentru nimeni, i daca o spun aceasta aid in


Camera, o spun, fiind-ca a fi multurnit, daca d. mi-

nistru de interne ar desminti sau ar desaproba formal. Eu 11 voi crede, daca va spune d-sa, ca nu
este ala. In Bucureti se zice in toate partile, ca.
la acea intrunire erau bataui imbracati civil

pui de politie anume pentru a bate pe cei intruniti.


VOci. Nu este exact.

T. Maiorescu. Poate sa nu

daca d.
ministru de interne va afirma, a nu a fost ava,
eu il voi crede, i atunci cel putin se va ridica
aceasta grava banuiala deasupra administratiei
superioare.

fie ;

475

D. ministru al justitiei, Eug. Stitescu. Cer


cuvOntul.

T. Maiorescu. Dar cum stau astazi lucrurile,


cuvOntul de pacinici eetaleni, de natiune indignata,

a ajuns a fi un cuvent caracteristic, care isbete

in acest regim i care va rmane istoric ca o


pata i dupa caderea lui.
Cand se zicea in vremea conservatorilor candida-

turi oficiale, alegeri sugrumate, acest cuvent ia


urmarit I 0 ani ; i astazi chiar din cand in cand se
mai incearca d. vice-preedinte Campineanu a-1
mai improspta ; Insa, dupa impresia mea, astazi

nu mai produce efect, e rsuflat.


Dar a fost mult timp acest ponos asupra conservatorilor.

0 voce. Ponos ! (Ilaritate).


T. Maiorescu. Acest ru, aceast pata, este
indiferent cuventul ; dar acest lucru ru a urmarit mult tirnp pe conservatori. Ei bine, t se vor
aplica mult timp dupa caderea d-voastrA, v6 vor
urmarl cuvintele pacinici celdient, natiune inclignatd.

Cand au venit pacinicii cetateni la redactiile

presei, puteti sa v6 inchipuiti ce a putut zice


opinia publica in tar, de i in multe chestii
este cam greu de tint cu siguranta, care este
adevrata opinie publica. In cazul de fata cred

476

Ca cei mai multi oameni stint cotwini, ea acei


pacinici cetateni erau sau agenti de politie imbracati civil, sau btaui organizati i platiti pen-

tru a face ceea ce au neut.


Aceasta procedare a unor oameni de la guvern
cum se poate explica? i venim la punctul al
doilea in discutie. Se mai poate explica prin

dor.inta de a ajunge, chiar prin mijloace aa


de rele, la un anurne scop. Ce scop poate fi
acesta? Scopul imediat pare a fi fost sa se
intimideze redactiile presei, pentru ea s fie
rnai moderate in expresiile lor. Atunci sa exarninam resultatul, fiind-ca acum nu mai e vorba
de teorie, ci de un scop practic. Credeti d-voastra, ca s'a ajuns la resultatul dorit de guvern ?
Ati putut constata, ea dupa acele intruniri de la
Orfeu i sala Bossel, opozitia unita s'a intirnidat
i n'a mai facut intruniri? Sau ca de la 5 Septemvrie i pana azi presa este intirnidata i a devenit mai moderata? IT6 pare ca Lupta d-lui Panu,
Epoca i alte ziare, MIA a mai vorbi i de
acele ilustrate cum e cucuvaea, sunt mai prudente
in expresii? Nu. Dac dar intrnidare nu s'a
produs, atunci asemenea rn6suri luate, pe langa

ca sunt rele in sine, pe langa Ca nu se pot


legalmente justifica, dar sunt i absurde, Ii
greese scopul.

477

D. prim-ministru Ondindu-se cu drept cuvent

nu numai la momentul in care vorbim, ci la


situatia generala a t6rii, zicea ieri d-lui Fleva :
in mornente de asemenea pericole, In mornente
de agitari, cari sunt in jurul trii, vine opozitia i face in Camera scenele acestea. Cu ce scop ?

D-lor, cred ca a trecut era monopolurilor patriotismului i sunt convins Ca nirneni nu va

crede, cum ca patriotisrnnl este un atribut exlusiv al celor de pe banca ministeriala, pentru ca

nu s'ar putea in nici un cas s se nege acest


sentime t de datorie patriotica membrilor din
opoziti ca d. Carp, d. Fleva, d. Marghilomanr
d. Giuvara, d. Caton Lecca i toti ceilalti. Prin
urmare, daca, in asemenea momente opozitia releveaza asernenea lucruri, este tocmai, fiind-ca in

timpuri de agitare externa ar trebul ca in nauntru cei cari sunt insarcinati cu mentinerea
linitei, s nu fie tocmai ei provocatori de turburari i brutalitati.
- Este ceva foarte straniu in epiderniile intelec-

tuale, cari se pot produce.


Bataui introdui sub aceasta -forma 1 in aceste imprejurari, produc epidemii. (Aplause din par-

tea opozitiei). Este destul ca sa, se coma& aa


cum :s'au comis aci in capitala cele_ce s'au comis,.

pentru ca sa se resfranga resunetul acestor lu-

478

cruri iii cap] rnaltor altora in afark, tl yed ce,


o parte a celor in timplate la Botosani, sunt un
respuns la cele provocate in Bucuresti (aplause din partea opozitiei),

i pe aceaste, cale mer-

gem si putern merge tot mai departe, si chiar


foarte departe. De aceea, d lor, nu este bine nici
odate, Ca organele cari sunt Insercinate cu mentinerea ordinei pub1ice s dea banuiale, ne-cum
se destepte ele asemenea scene.
D-lor, ye ziceam, Ca dupe, ce am expus faptele
cunoscute

si am recut un sir

de reflectii a-

supra lor, noi cei din opozitie am voit sa accentuern aceaste, interpelare, care era cea dintai
ce ne am permis a adresa guvernului in sesiunea
de fate., prin o motiune, o motiune foarte moderate.

(voi mita indate, de ce este moderate), o motiune

care are cel putin insemnOtatea ca se, se poat


numera cu ocazia ei acei din membrii Camerei,
cari in privinta opozitiei hotarite in contra IAtausilor sunt de aceleasi pereri. Motiunea este
subscrisa de 40 de deputati; 40 de deputati, intre
cari me cred dator a releva nurnele subscris
aci al colegului nostru d. Oroveanu (aplause din
partea opozitiei, sgomot), ffind-ca a reintrat in
mijlocul nostru fiindca a dat dovada
0 1/0Ce. D-le presedinte, ye rog sa suspendati edinta, unul din colegii nostri fiind bolnav.

474

D.

preedinte. Suspend edinta pe cinci

minute.
La redesehiderea edintei d. preedinte
general Lecea ocupa fotoliul preedintei.
T. Maiorescu. Ziceam, d-lor, adineaori cand
am fost intrerupt prin accidentul intitnplat
unuia din colegii no tri, ziceam, ca citez cu o
deosebit satisfactie dintre deput ii semnatari
ai acestei motiuni pe colegul nostru reintrat
in Camera, d. Oroveanu ; i me credeam dator
a exprima Inaintea d-voastra aceast satisfactie,

nu fiind-ca o parte din noi de la Inceput am


avut impresia ca. este nevinovat i am voit
sa refuze Camera autorizatia de urmarire, i
bine era daca refuza (aplause din partea opoziOei),

dar pentru onoarea Parlamentului roman, find ca s'a dat printr'un verdictinatacabil, prin ceea ce
tot tirnpul modern adrnite ca cea mai sigura
manifestare a opiniunii populare, prin verdictul

juratilor, s'a dat dovada, ca nu se gasete nici


un deputat In teara aceasta capabil de asemenea acte odioase, de cari s'au gasit capabili cati
va oameni de a acuza pe un deputat. (Aplause
din partea opozitiunii). Cred ca aceasta trebue
sa ne dea o satisfactie noa i d-voastra tutulor. Aceasta motiune e conceputa astfel: Cal) mera, regretand devastrile comise In ziva

480

de 5 Septemvrie 1886 la redactiile unor jurnale


din Capita lil, trece la ordinea zfiei."
Trebue sa v spun, d-lor, si onorabili co))

legi din majoritate, ca intro noi cei din opozitie, de 1 Intro aceti 40 de deputati veti vedea poate pentru surprinderea d-voastra mai
mune nume de oameni foarte moderati, printre
noi, dupa ce venisem eu cu aceasta formula
moderata, au fast multi, cei mai multi, arl
cereau o motiune accentuatg, cari ziceau : ce e
aceasta ? numai devastarea comisa ? nu e aci
gravitatea; gravitatea e in atitudinea organelor
Insarcinate cu ordinea publica, In tolerarea.
lor: aci e gravitatea ; prin urmare motiunea opozitiei trebue sa accentueze un blam in contra acestor autoritati, iar nu sa exprime numai
anodin : regretam devastarile comise la ziare,
eine nu regreta aceste. devastari?
Dar eu, d-lor, rni-am permis a sustine contra colegilor mei din opozitie, redactia cea
mai moderata posibila. Iata pentru ce, i v'ospun i aci in public, fiind-ca dupa convingerea
mea In politica interna nu trebue sa Incapa
reticente.

0 motiune, le-am zis, i domnialor au binevoit a-mi ceda, o motiune ca aceasta e bine sa.
fie Ba simpla fara nici un blam la adresa au-

481

toritatilor guvernului, sa exprime parerea de


ru numai asupra faptului brutalittii comise
la jurnale, pentru 05, deabia s'a introdus, i
suntem prima Camera de la acea introducere,
o revizuire constitutionala. Eu unul, poate v
aduceti `aminte cine erati in Camera revizuanta,

eu am combatut toata idea revizuirii, pe cat


am putut ; marea dvoastra majoritate a admis
Insa revizuirea, i ca oameni de ordine noi ne
am supus. Noi toti din Camera primim aceasta
Constitutie revizuita, ca o lege a Orli.In aceasta lege a Vrii, care acum ne tine pe
toti i In folosul tutulor este bine sa, fie respectata i in teorie i in practica, in aceasta le-

ge una din inovatiuni a fost tocmai un mai


mare avnt dat liberei exprimari a tutulor parerilor prin presa.
presei s'a
D-lor, totdeauna in contra
adus argumentul: libertatea presei este per-culoasa, fiind-ca poate induce in eroare capetele
nepregatite. Totdeauna arma in contra libertatii

presei a fost, ca de cate ori se poate intimpla


agitatie, presa o

deteapta; totdeauna

argu-

mentul reactionarilor In contra presei este agitarea, dar In totdeauna liberalismul a combatut
tocmai acest argument, i in aceasta Camera s'au
zis anume cuvintele: lasati fiber& presa, caci ea
56680

31

482

prin ea se indrepteaza. Iata teoria acelora, i


d-voastra erati majoritatea, cari au primit revizuirea, cari au admis modificarea Constitutiei
asupra acestui punct, cari au dat aceasta noua
intarire a unei 0 mai mari libertati a presei. i noi,
prima Camera e0ta dup. revizuirea Constitutiei,
sa nu ne gasim uniti cu totii pentru a blama un
fapt nelegiuit, un fapt brutal intimplat tocmai in
contra presei? Am eliminat dar din motiune orce blam in contra guvernului. Votand d-voastra
toti aceasta motiune, este evident Ca i luati orce
caracter de opozitie. (Ilaritate).
Dar ce se caqtiga totu ? Se catiga o recunoatere a acelei legalitati afirmate deja in Constitutie; se catiga primul omagiu, care-I aduceti
uneia din 1ibert4ti1e publice incontestabile, i
aceasta consfintire a legalittii este spre binele
tutulor 0 in special al minoritatilor. Se afirma prin aceasta motiune, c intreaga Camera
voete, ca principiile sa nu fie scrise numai 14e
.

hartie, sa nu fie destul numai o circulara ministerialA, pentru a mai putea trece un ministru de
liberal, daca oprima libertatea presei in fapt,

Camera Intreaga trebue sa regrete, ca se bate


i poate se ucide jurnaslitul prin pacnici cetse devasteaza redactiile acelor foi, care
nu convin guvernului sau unei majoritati de
la putere.
teni

483

D-lor, dati-mi

voie a v6 aduce aminte, a In

Camera conservatoare a incercat un ministru,


cu Constitutia cum era atunci, saintroduca In codul

penal msuri preventive, d. e. de a putea pentru

pericol de agitatie sa secvestreze teasoul jurnalului, i atunci In Camera conservatoare s'au


gasit deputati, cari au propus un amendament
ca sub o Constitutie, care garanteaza libertatea
presei, ar fi o violare constitutionala, dad, prin
o lege speciala i prin asemenea msuri de preirentie s'ar isbl In principiul libertatii ; amend trnentul s'a primit de majoritate, s'a retras tot
proiectul codului penal de atunci 1 a cAzut i
rninistrul, care-1 prezentase.

Cu acest precedent dinteo Camera conservatoare asupra presei, nu din iubire pentru presa
lin partea lor, dar din iubire pentru legalitate,
cum puteti d-vostra, Camera liberala, sa refuzati a
v6 exprima parerea de Mu ca s'au petrecut aseme-

nea scene in contra redactiilor unor ziare din


Capitala? Nici atat omagiu nu mai poate majoritatea, care ai vrea sa se numeasca liberal,
nici atat omagiu nu mai vrea sa aduca libertatii
.de fapt a jurnalitilor in capitala inteligentei Ro.
manii? (Aplause din partea opozitiei). Dad. nici
-atat, daca chiar atunci, cand opozitia scoate
or-ce blam la adresa autoritatilor i se margi-

484

nete, nurnai pentru omagiul ce ar trebul adus


de intreaga Camera principiului constitutional
al libertatii presei, s exprime parerea de Mu
asupra faptului ca s'au maltratat jurnalitii, nu
se gasete in sinul majorittii liberale destul
ecou ca sl priirneascl nici acest lucru, atunci
veti legitima afirmarea: majoritatea nici nu mai
simte macar, ce este princip liberal. (Aplause
din partea opozitiei).

D. M. Ionescu. Sit acusator melior reo.


T. Maiorescu. Nu aud intreruperea. . .. Daca
aceast majoritate nu vrea sa exprime nici macar. atat (eu singur am venit 1 . am spus
el prin faptul vothrii motiunii din partea tutulor i. s'ar sterge caracterul de opozitie), daca
nici aceasta nu yeti face, daca asupra celor intimplate la 5 Septemvrie nu se va gasi,
i
ar fi trebuit sl se gaseasca chiar din majoritate
unul, care sl faca aceast interpelare, iar nii
noi din minoritate, nu eu un vechiu conservator, daca nu se va gasl ecou nici pentru atata
omagiu liberal de a se exprima macar regretul,.
atunci d-voastra voiti sl recunoasteti inaintea
terii, el bine s'a flcut ceea-ce s'a flcut.
Daca veti trece cu buretele i peste aceasta,.
cum in respunsul sell d. prim-ministru a trecut.
ieri (poate ca era prea mirat, vzend discutia,

485

d-lui Fleva in Camera, unde fusese deprins


cu mai multi, armonie), daca yeti trece

cum a trecut d. prim-ministru ieri asupra celor relevate din Focani, asupra celor relevate
din Turnu-Magurele i din Botoani, fr nimi,
fara cum zicea d. Marghiloman fara un uvent
de mangaiere pentru cei ce au suferit, daca veti
trece aa pur i simplu peste toate, atunci ce mai

poate crede tara aceasta? Ce poate crede jurnalistul cel batut? Ce pot crede oamenii, care
stau acolo i ne asculta? Pot crede, ea de i
proforma, fail a-i da seama ce-a facut, a venit
o camera revizionist i a inscris cea mai mare
libertate a presei, In fapt Insa este bine inteles,
ca starea Inapoiata chiar a capitalei prefere
brutalitatea batei Ia o respectare de principii,
atunci cand presa este incomoda guvernului
dvoastra. (Aplause din partea opozitiei).
Daca este vorba de libertate numai atunci, cand
ea este placuta pentru noi, dar nu pentru altii,

aceasta nu este libertate; asemenea libertate lio


da i despotul. Libertatea insemneaza nu exagerarea dreptului meu, ci recunoaterea dreptului
tu care mi-eti adversar.1Aceasta dovedete un
partid liberal, daca . este liberal, iar cand trateaza
pe adversari aa cum au fost tratati adversarii de
la presa In cazul de fata, atunci a Incetat de a avea

486

dreptul se, se mai- numeasa un partid liberal,

i nu se poate numl nici mem legal.


A fost in adever o nefericite expresie a d-lui
ministru al justitiei, and a zis, cg, opozitia a
pierdut dreptul la ocrotirea legilor.

D. ministru de justitie, Eugr Stitescu. S'a


restglmacit.

T. Maiorescu. N'a vol nici odata s restelmacesc pretioasele d-voastra cuvinte, caci ele reman
foarte pretioase i dup e. ce le telmaciti d-voastra.

Aa dar or care va fi telmecirea d-lui ministru al justitiei i lesend la o parte aceastl.


frazg, pane acum netalmacite,, me merghiesc a
zice : dace, in momente ca acestea, agitate dupA
spusa d-lui prim ministru, se lase nevetejite asemenea fapte, noue din opozitie ne este tearne,
Ca guvernul pierde prestigiul de a vorbl i de
a lucra in numele ordinei publice ; ceci ordinea
public& este compromise, de insu guvernul, and

chiar organele sale menite a o suspne fac ele


desordinea.

Iaca unde sta pentru noi adeverata importanta.


generala a chestiei.
Termin, d-lor, propuind aprobarii d-voastre,

aceaste motiune in favoarea libetttii presei i


pentru respectul legalitatii. (Aplause din partea
opozitiei).

487

Discursul 77.
La acaest4 interpelare rspund In aceeas
sedintA a Camerei ministrul prezident I. Bra-

tianu si ministrul de justitie, d. Eug. Statescu, care face asupra atitudinii politice
anterioare a interpelatorului observrile ce
se vor Intelege din cele reproduse mai jos.
Dup 6. discursurile ministrilor, en toga, pro-

testarea d-lui P. Carp, se Inchide discutia,


ca de obicei, se respinge motiunea opozitiei
si se voteaza. cu 150 voturi contra a 36 si
5 abtineri o motiune de Incredere, prezentan. de I. Campineanu, primarul Capita lei
si autorul intelectual al devastrilor comise. Apoi se dau urmatoarele explicari in
chestie personala., si sedinta se termin& en
niste cuvinte a le lui G. Chitu, zise Inteo
altA ordine de idei, dar pe care le reproducem din cauza interesului Jor special.

T. Maiorescu. D-lor, ye rog sa-mi acordati


cate-va minute In chestia personala, pentru care

am cerut cuventul, i nu ve plangeti, ve rog.


nici de aceste putine minute, fiindca s'a introdus
reul obicei la noi de a se Inchide discutia indata
ce au vorbit minitrii.
Dad, aceasta s'a facut obicei, atunci d-voastra
trebue sa ye alteptati ca persoana sau persoanele,

488

cari sunt puse in chestie prin cuvintele rostite


de minitri, sa se explice inteun mod sau intr'altul, pentru ca sg, poatg, cel putin restabill
faptele.

Tot ma s'a intimplat

in rindul trecut cu
onor. d. Fleva, cu d. Nicorescu i ma s'a

intimplat acuma cu mine: s'a inchis discutia


asupra vorbirii d-lui ministru de justitie, cu toate
el d. ministru a pus in joc, politicete vorbind,
persoana mea.
Prin urmare sunt nevoit sa, relevez acele cuvinte i s restabilesc in scurt faptele.

D. ministru al instructiunii publice, D.


.

A. Sturdza. D-le preedinte, discutia fiind inchisg,


1 d. ministru
de justitie neflind aci pentru

ca s poatA respunde, nu tiu dacA s'ar putea


reincepe discutia.

T. Maiorescu. Eu nu inteleg sg, redeschid


discutia, dar tiu cg, sunt in drept sg. vorbesc
i sa v intreb, dad, faptul, pe care 1-a adus
aci d. ministru citind un jurnal al consiliului de
minitri, despre care zicea CA era subscris i de
mine personal, i tot d-sa dand acelui act interpretatia sa personalA, v intreb : dacA aceasta
-constitue o chestie personall pentru mine ?
Voci. Da.
T. Maiorescu. Vorbesc dar in chestiepersonala.

489

Nu m indoiesc c majoritatea cunoate


ConstituVunea Orli, ar trebul cel putin

sa
cunoasca foarte bine i coprinderea art. 26 din
Constitutie, care zice :

Romanii au dreptul de a se aduna pacinici


1 fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza

exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul


de chestii ; intru aceasta nu este trebuinta de
autorizatie prealabila. Aceastd dispozillune nu
se va aplica 21 intrunirilor in loc deschis, care
sunt cu totul supuse legilor politiene2t1."
Aa zice Constitutia, nerevizuita de d-voastra
asupra acestui punct. Va sa zica, clan Constituia Moat trimite la legile poliVeneti, trimite
implicit la partea codului penal relativ la delictele
politieneti. Aceasta este incontestabil.
Acum, cand a inceput micarea de la Mazar-

Pap, a intervenit acel jurnal al consiliului de


minitrl; i d. ministru al justitiei, care nu vrea
sa-i restalmaceasca cineva cuvintele d-sale, smi permita a-i spune, ca citind acea fraza din jurnalul acela, a rOstalmacit acest act subscris de mine.

Cand a inceput micarea de la Mazar-Paa,


noud, minitri pe atunci, ni se denunti, ca aceasta
era o conspiratie, in care se tratau asasinate, aa

ni se spunea i-rni pare rOu ca nu este prezent

d. ministru al justitiei spre a ne da jurnalul

490

(macar din memorie) al intrunirilor de la MazarPaa ca sa vedem, ce se trata acolo, i daca

eram noi de la guvern in drept a presupune,


ca acolo putea sa fie o conspiratie.
Eu tiu astgzi, ce se trata acolo, 1 poate ye

voi spune la vreme. Me mgrginesc acum in


chestia personala.
La Mazar-Paa era o casa mare cunoscuta de
toti, tocmai casa numita Mazar-Paa, pe atunci

mai in mina, dar care in urma s'a reparat, se


intelege : s'a cumparat de guvern, i in daratul
acestei case era o grading, mare, loc deschis, care

avea o portita in dos incat intrai i. epai prin


portita din gradina in ceailalta strada .. .
D-r Romniceanu. Nu exista strada la epoca
aceea.

T. Maiorescu. Eu nu am fost la Mazar-Paa.


D-voastr umblati pe acolo.
Dar chestia cu portita este indiferenta. Pentru
lege este important numai sa ne intrebam: era
gradina loc deschis sau nu? Era un loc deschis,

dar ingrgdit cu zid imprejur. Ei bine, ce era


aceasta? Era acel acopergment, de care vorbea
ministrul justiVei? Nimeni in consiliul minitrilor

nu s'a gandit la regularea intrunirilor dintr'o


sala ; nu este adeverat. Dar ne-am intrebat, daca
o adunare seditioasit intr'un loc mare deschis,

491

fie i ingradit, poate fi tolerata? i atunci am in-

terpretat in buna contiintg juridica, ce cream


cg putem face pe cale legalit pentru a apgra or-.
dinea in contra unei conspiratiuni.
A dori ca i astazi toate actele, ce se fac de
guvern, sa fie Intemelate clar i sincer pe interpretarea oficialg a unui text de hge. Prima
chestie personala am terminat-o cu aceasta exph care.

A doua chestie.

E o chestie personala, cand d. ministru de


justitie afirma, cg d-sa voia, pe mine i pe d.
Carp, sg ne introducg in minister. Nu tiu ce
a voit d. ministru de justitie sa faca. Cuvintele
d-sale despre calul de la Troia nu ma priveso,
n'am discutat cu d-sachestii de acestea i pentru
prima oara aud aceste cuvinte, despre cari d-sa
ii inhipuete, ca le tiam mai de mult. Am tratat,
este adevrat, cu o persoang mai autorizatg de
cat dsa, am vorbit o ora i jurnittate cu primul
ministru, d. Than Bratianu, i de la inceput nu
i-am ascuns greutatea ce o vedeam inteo cornbinare ministeriala cu noi. i la finitul convor-

birii, cand rn'a intrebat din nou, i-am repetat


parerea mea, ca este prea greu sa se fad..
Al. Marghiloman. A recunoscut o insu d,
Bratianu in Camera.

492

T. Maiorescu. Caul lui Ulise, de care a vofbit d. ministru al justitiei, este o ilusie optica,

a d-sale, i tot aerul ce se da, para nu ar fi


trebuinta cleat de voint% d-voastra pentru ca
sa intrarn noi in minister, se intemeieaza, pe o
eroare de apretiare .
Adica ce, d-lor, personal vorbind.: daca a
venl chiar numai eu, adica ce? nu ne ar priml colectivitatea, cand i-am spune ca ne dam in bratele ei trup 1 suflet ? (Ilaritate. Aplause). Va sa

zia, daca nu suntern cu d-voasta, va fi aOnd


aceasta i alte cauze decat cauzele d-voastra.
Al treilea, i am terminat.
Cand d. ministru al justitiei se adreseaza la
mite i zice : d-le Maiorescu, presa d-voastra ataca pe Rege, ataca guvernul, provoaca la asasinate, aceasta chestie personala este? Am dreptul
personal sa respund ?
Da ?
Ei bine, atunci respund : D-le ministru,

presa mea e Romdnia Liberd. Vorba romana


d-v o a str A," e o ambiguitate de advocat, pe care
nu o primesc in discutiile politice. Dumneavoastret,

din politeta, se zice in romanete i unuia i mai


multora; presa d-voastra, d-le Maiorescu, e presa
la care d. Maiorescu trebue sa ia o parte oarecare, de alt-f el e o expresie nefericita i neexacta.

0 voce. i banchetul e presa.

49a

T. Maiorescu. Eu nu am fost la banchet. Dar


ce ar face, i daca a fi fost?
Al. Marghilom an. Eu am fost. Cer cuventul.
T. Maiorescu. Romdnia Liberd nu a atacat
nici odata pe Rege, nici n'a provocat la asasinate,
nici n'a atacat viata privata a cuiva, ci a condam-

nat totdeauna aceste exagerari ale presei.

Dad. am vorbit aid pentru presa, nu am


vorbit pentru presa mea, cad atunci a fi tacut
din contra, ci am vorbit pentru presa in genera,
intru cat presa este sub scutul legilor.
Termin, d-le preedinte, zicend ca. doresc ca
d. ministru al justitiei i colegii d-sale sa poata
in privinta atitudinii d-lor din trecut sa faca.
aceea declarare politica., pe

care o pot

face

eu pentru tot ce am scris vreodata. (Aplause


din partea opozitiei).
G. Chitu. D-lor, cu ocazia discutiei ce se

urma, auzii zicendu-se de catre un d. deputat


(nu am putut distinge : care din d-nii deputati)
zicendu-se cuvintele acestea: nu i se WI benemerenti ca d-lui Oraanu."

0 voce. Nu s'a. pronuntat nici un nume.

G. Chitu. Nume nu s'a pronuntat, dar eu


cred , ca de buna-seama aluzia s'a facut la d.
Oraanu.

lor, aveam onoarea de a fi eu ministru de

494

instructie publica pe timpul and s'a dat acel


benemerenti d-lui Oreanu, i sunt dator cetre
onorabila Adunare i care tar o explicare :
Mergend la Maiestatea Sa Regele cu diferite
decrete, Maiestatea Sa mi-a zis sal aduc un
decret pentru acordarea medaliei bene-rnerenti
dlui Oreanu. Atunci m'am simtit dator, ca ministru respunztor, sa dau informatiuni exacte
Maiestetei Sale despre persoana ce voia se, decoreze i i-am spus : Maiestate, sunt dator sa ye
spun, c acest domn, poet de talent, bun scriitor,
cu toate acestea a scris multe contra Dinastiei,
contra Maiesttii Voastre; 1 atunci Maiestatea
Sa mi-a respuns: te rog, adu-mi decretul acesta,
pentru ce. aa. tiu eu se, resplatesc. (Aplause
prelungite). Aceste explicari, d-le preedinte, me
credeam dator s dau onorabilei Camere i Orel.
(Aplause).

TABLA DE MATERII
Pag.

1-81

Introducere istorich

V. Sub ministerul Brtianu. De la


Proclamarea Regatului pana la
Tractatul de la Londra. 14 Martie
1881 26 Fevruarie 1883
Era nou1
Clubul conservator
Atitudinea lui in politica exterra

Tripla-Aliantg,

......

Propuneri ministeriale

P. Carp i programul junimist . .


Disensiunea in partidul conservator
Situatia Cabinetului loan Bratianu .
Cabinetul Dimitrie Bratianu . . . .
Revenirea lui Ioan Bratianu . : . .

3
5
6
9
14
17
21

23
26

496
Pag.

Conflict diplomatic cu Austro-Ungaria.


Contra-proectul junimitilor . . . .

P. Carp la Viena i chestia Dun Arii


Conf erinta i tractatul de la Londra

27
30
31
37

VI. Revizuirea Constituliei i Cade-

rea Ministerului Brtianu. De la


1883 pra la 23 Martie 1888

41

loan BrAtianu omnipotent


C. A. Rosetti i revizuirea Constitutiei
Opozitia coalizata

42
43
45

Lucrarea Camerelor revizioniste


disensiunea in partidul liberal .

48

Domeniul Coroanei
Noua Camera 1 junii liberali
Ioan Bratianu i junimitii

54
55

57

Lancezire parlamentara
Coruptia in partidul liberal

60

Opozitia-unita

64

61

Devastarea redactiilor unor ziare din


67

Capitala
Alte violent()

Opozitia violenta in Camera . . .


Than Bratianu devine impopular..
Opozitia incontra Regelui
Procesul Maican-Anghelescu . . .

67
.

69
70
71

74

497
Pag.

Zadarnicirea unui cabinet Dimitrie


Ghica

75
76

..... .

Manifestarl pe strada
Desordinea inaintea Camerei. Impucarea uieruluI
.
Procurorii i judecatorii de instructie
in Camera. Arestarea d-lor N. Fleva i N. Filipescu
loan Bratianu demisioneaza, . . .

Discursul 54 (2 Decemvrie 1881).


Asupra tezatirului de la Petroasa
Discursul 55 (3 Decemvrie 1881).
La adresa. Contra-proiectul cu programul junimist

78

79 .
80

82

88

Discursul 56 (II Decemvrie 1884


Pivulgarea actelor diplomatice. Cazul
Calimachi-Catargi

115

Discursul 57 (to Noemvrie 1882).


Contra sanctionarii *unei legi prin telegrama . . .
.
i

Discursul 58 (12 Noemvrie 1882).


La adresa
66680

125

129
32

408

PaL.

Terenul de unire intre partide .


Omagiul cAtre Tron
Justitia
Contra magistratilor palitici
Armata i coala . .

Administratia comuna1 5 i judeteanA

Reprezentarea tali In strAinAtate .


.
Prefecturele . . .
Terenui de lupt intro partide .
Programul politic
Lipsa de program i scAderea fivelului majoritAtii liberale

. ..... .

Domnul Dimancea . . .
SchimbArile ministeriale

Dictatura lui Ioan BrAtianu


Ergofobia libefalilor . . .
Rolul RomAniei in Orient

133
139
140
141
141
192
143
145
147
148
151
152
157
159
160
161

Dfscursul 59 (16 Ianuarie 1883).

In contra propunerii de revizuire


constitutionalA

163

Argumentul lui Al. Lahovari In favoarea vechiului colegiu I .

166

Alte argumente: 1. Revizuirea este


intempestivA

168

499
Pag.

fiind-ca vechea constitufie dela 1866

nu s'a aplicat Inca la invatamint


la justitie
la admiterea in functii
la descentralizarea administrativa
2. Revizmrea este stricacioasa . .
fiind-ca in locul unui program de
idei introduce un curent de frazeologie goala

Ideile straine . . . .
Ideologul C. A. Rosetti

...
.

Discursul 60 (18 Mai 1883).


Demisie din Comisia Adresei

170
174
180
181
187

195
197
201

205

Discursul 6x (27 Mai 1883).


La adresa
Legalitatea alegerilor

Legalitatea parlamentului onstituit


Inconsecventa conservatorilor .
Lipsa de curent revizionist
Caracterul unui curent de opinie
publica
.

208
211
214
218
223

225

Discursul 62 (28 Martie 1884).


Asupra votarii celor 25 articole de
revizuit

285

500
Pag.

Discursul 63 (28 Martie 1884).


Asupra textului art. 1 din Constitutie

Discursul 64 (I Aprilie 1884).


Pentru amanarea legii electorale
Discursul 65 (2 Aprilie 1884).

Contra revizuirii legif electorale . .


Valoafea Constitutiei de la 1866 ca
compromis

247

252

257
261

Revizuirea e opera unilaterala de


partid
Revizuirea nu e ceruta. de 'Virg,
Coruptia nu vine de la legea electorall
.

262
268
274

Cr de la Iipsa de organizare in alte


privinte

Rspunsul lui C. A. Rosetti

279
287

Discursul 66 (4 Iunie 1884).


Asupra urgentei pentru desbaterea
dotatiunii

302

Discursul 67 (5 Iunie 1884).


entru Dorneniul Coroanei .

305

Discursul 68 (6- Decemvrie x8t34)--

La adresa. , Situatia junimWilor in


alegeri

320

501
Pag.

Discursul 69 (18 Decemvrie 1884).


Asupra interpeltirii d-lui Kogalniceanu
incontra Sinodului
,

Discursul 70 (27 Noemvrie 1885).


La adresa
OpoziVa-unita.

Nemultumirea in tara .
.
.
Lipsa de activitate 1egislativ5 a partidului liberal
Indeosebi neingrijirea magistraturei
Influer0 d-lui Eug. Sttescu . . .
Satrapia In judete
.

356
367
370
372

375
376
385
388

Discursul 71 (4. Martie 1886).


Incontra unui ordin de zi neconstitutional. (Cazul generalului Alexandra Anghelescu)
D. Meitani

Snpunerea d-lui D. A. Sturdza

Discursul 72. (5 Iunie 1886).


Precedent parlamentar la inchiderea
discgiei
.
. . .

.......

Alexandra Lahovari i generalul Mat u


Lipsa prezidentului Camerei . , . .
Nemultumirea crelte in tar& .. . .

392
400
404

407
412
415
416

502
Pag.

Pozitia junimitilor
Conservatorii reintrA in legalitate

419
423

Discursul 73 (28 Noemvrie 1886).


La adresit
Absenta i umbrele lui loan Bratianu
Mesagiul anodin
Guvern de fapt fail, principii liberale
Ocultism in schimbrile ministeriale
Omnipotenta unui singur ministru
Supunerea magistraturei
Nepotism].
Centralizarea
Disidenta liberall

424
425
428
429
431
433
434
435
436
438

Discursul 74 (2 Decemvrie i886).


La aceea Adres
Dinasticismul liberalilor
Gonspiratorii de la Mazar-Paa

Nelinitea in tail

441
442
443
447

Discursul 75 (io Ianuarie 1887).


Intarzierea interpelarii asupra batililor de la 5 -Septemvrie 1886 .

451

Reclamare pentru prezenta ministrului


internelor . . , . ,
, , - .

454

508
Pag.

Discursul 76 (13 Ianuarie 1887).


Interpelarea asupra devastgrii redacVilor opozitioniste

Manifestarea la primul ministru

BatO,uii la Epoca 1 la Inde'pendance


Bat Auii la Romdnia
D. Take Gi4ni contra lui Joan Bratianu
Coniventa adrninistra Viet publice .

Ca la 11 Martie 1871
Cornplicare cu procesul Oroveanu
Presa strginl
Micgrile populare

Scop neajuns

Natiune indignate
Motiune moderata,

Libertatea presel sub conservatori


Discursul 77 (in aceea9 9edint).
Chestii personale
0 msurA, contra conspiratorilor de
.
la Mazar-Paa . . . . , ,
Convorbirea cu Ioan Bratianu . .
Atitudinea preset junimiste
.
.

456
458
460
461
463
464
466
468
469
471
473
475
478
483
487

488
491
49