Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECTARE DIDACTICA
Modulul : Ginecologie si nursing n ginecologie( total ore: 60 ore, din care: nvmnt clinic 36 ore
Subiectul lectiei/ Tema lectiei: STERILITATEA , CONTRACEPTIA, MENOPAUZA
Competente specifice :
C2. Identific problemele de dependen si stabileste diagnosticele de ngrijire (nursing) la
pacientele cu afeciuni ginecologice.
C3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
C4. Aplic intervenii proprii si delegate.
C5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tipul de lectie: LECTIE MIXTA
Durata: 2h
Scopul lectiei: Elevul sa dobandeasca competente specifice ingrijirii pacientei aflate al menopauza, cu sterilitate, in timpul folosirii
metodelor contraceptive.
Locul de desfasurare; Sala de demonstratie
OBIECTIVE de REFERINTA:
Elevii vor fi capabili:
O1. Sa defineasca sterilitatea , contraceptia, menopauza .
O2. Sa indice factorii etiologici ai afectiunii.
O3. Sa identifice manifestarile de dependenta.
O4. Sa analizeze si sa utilizeze informatiile obtinute din culegerea de date.
1
DEMERSUL DIDACTIC
METODE DIDACTICE:
- conversatia examinatoare,
- conversatia de fixare a cunostintelor,
- conversatia euristica,
- problematizarea,
- expunerea si explicatia didactica,
- joc de rol,
- studiu de caz.
MIJLOACE DIDACTICE:
- suport de curs,
- fise de lucru,
- documente medicale,
- scheme,
- videoproiector,
- slide,
- auxiliare curriculare.
MODURI DE ACTIVITATE CU ELEVII:
- frontal,
- individual,
- pe grupe.
FORME DE EVALUARE:
- evaluare continua orala,
- observare sistematica,
- observare dirijata,
- interevaluare,
2
ETAPELE
LECIEI
ACTIVITATEA PROFESORULUI
ACTIVITATEA ELEVILOR
METODE DE
PREDARE
MIJLOACE
expunere
suport de
curs,
fise de lucru,
videoproiector
suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide
EVALUARE
ORA I
Moment
organizatoric
(2 min.)
Anunarea temei si
enunarea
obiectivelor
(3 min.)
i pregtesc caietul
de lucru, cartile,
creioanele.
Au n fa caietul cu
notie de la medicin
intern.
Noteaz n caiete
titlul leciei i
urmresc obiectivele.
Captarea ateniei si
reactualizarea
cunotinelor
(10 min.)
Dirijarea nvrii
(25 min.)
Fcnd apel la
cunotinele
anterioare, elevii vor
defini, vor indica
sursele de vor preciza
care sunt semnele i
simptomele femeii
infertile, respectiv, la
menopauza.
Pe baza cunotinelor
obinute anterioare,
elevii expun metode i
tehnici de obinere a
datelor.
Descriu tabloul clinic
din care se relev
starea pacientului.
Elevii identific nevoile
alterate i problemele
de dependen (prin
descoperire).
Recunosc relaiile
dintre nevoi i
problemele poteniale i
conexe.
Urmresc explicaiile
profesorului i
materialul didactic pe
videoproiector.
Rspund la ntrebri
- evaluare
continua
orala,
- itemi
subiectivi cu
raspuns
deschis. -
Conversatie
examinatoare
Conversatie
euristica,
Dialod frontal
Joc de rol
Explicatie,
conversatie
suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide
suport de curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide
evaluarea
judecatilor
emise prin
rigoare si
coerenta
stiintifica.
evaluare
continua
orala,
observatie
sistematica
Obinerea feedbackului
( 8 min.)
Evaluarea
performanei
elevilor (5 min.)
urmrind caietul de
notie i observnd
imaginile pe
videoproiector.
Completeaz schema
leciei de pe tabl.
Repet informaiile noi,
le coreleaz cu cele
anterioare.
Rspund la ntrebri,
pe baza cunotinelor
anterioare, dar i cu
ajutorul materialelor
didactice.
conversatie
suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide
Conversatie de
fixare a
cunostintelor
suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide
Evaluare
continua orala
ORA a II-a
Feedback-ul
(5 min.)
Enunarea temei
acestei ore
(3 min.)
Identificarea
problemelor de
dependenta (10 min)
Elevii identific
eventualele greeli i
comenteaz asupra
modalitilor de
mbuntire a stilului
de lucru.
Conversatie,
explicatie.
suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide
Dialog frontal
Fise de lucru,
Documente
medicale
Conversatie
euristica
Fise de lucru,
Documente
medicale
i pregtesc fisele de
lucru nr 1.
Au n fa caietul cu
notie de la prima or.
Evaluare
continua orala
Studiaza documentele
primite
mprirea pe grupe
de lucru
(5 min.)
Moment
organizatoric
(12 min.)
Dirijarea nvrii
(10 min.)
Obinerea
performanei
elevilor (n timpul
rezolvrii sarcinii)( 5
min)
Evaluarea
performanei
i autoevaluarea
(5 min.)
Evaluarea continu
Inventariaz rezultatele
activitii, ntrebnd, stimulnd,
provocnd situaii problematice.
Elevii se pregtesc de
lucru aezndu-se fa
n fa, 2 cte 2.
Unul dintre elevi
prezinta datele culese
despre caz in stagiul
practic.
Pe baza cunotinelor
obinute elevii
completeaz planul de
ngrijire, cernd
explicaii profesorului
acolo unde sunt
nelmurii.
Lucreaz, pun ntrebri
i rspund la
ntrebri,
argumenteaz.
Prezentarea planului
de ngrijire.
Discuii, aprecieri,
autoevaluare.
Elevii ntreab,
rspund, comenteaz,
pun probleme care
necesit intervenia
colegilor i a
profesorului.
Conversatie,
problematizare
Fise de lucru,
Documente
medicale
Observatie
dirijata
Fise de lucru,
Documente
medicale
Evaluare
continua orala
Evaluare
intergrupala,
autoevaluare
.
Schema tablei:
Definitia :
- sterilitatii;
- cotraceptiei;
- manopauzei..
6
FISA DE LUCRU
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
.............................................................................
1.Culegerea de date
3 Surse de dificultate
5. Obiectivul nursing:
6. Prioritati de ingrijire
7. Interventii
8. Evaluare
Obiective stabilite:
- Realizate:
- Nerealizate:
Reformularea obiectivelor:
Planificarea interventiilor:
SUPORT DE CURS
INFERTILITATEA - STERILITATEA
Infertilitatea este definita ca inabilitatea de a ramane insarcinata dupa un an de raporturi sexuale regulate fara a
utiliza metode contraceptive. Inainte ca un cuplu sa traga concluzia ca este infertil, acesta ar trebui sa cunoasca intai definitia
"fertilitatii normale", adica abilitatea unui cuplu de a concepe in mod natural in 2 ani de raporturi sexuale regulate. Uneori
conceptia este legata de perioadele de maxima fertilitate. Daca o femeie nu cunoaste data cand ovuleaza, exista o serie de
instrumente interactive ce calculeaza varful de fertilitate al acesteia.
Din totalul cuplurilor care nu au conceput timp de un an, aproape jumatate vor concepe in mod natural in anul
urmator. Daca partenerii cuplului sunt tineri, sansele cresc. Totusi, in cazul cuplurilor peste 35 de ani, inca un an de asteptari
poate insemna prea mult pentru inceperea testelor si tratamentului. Fertilitatea femeii scade dupa 35 - 40 de ani, iar rezerva sa
de ovule imbatraneste. In acelasi timp, creste riscul de aparitie a avorturilor spontane. Desi numarul spermatozoizilor scade
cu timpul, fertilitatea masculina nu este prea mult afectata de varsta.
Circunstante de aparitie
Cauze
Infertilitatea are multe cauze ce implica sistemul reproductiv al femeii, barbatului sau a ambilor parteneri. Cele mai frecvente
cauze sunt:
-probleme ale sistemului reproductiv masculin
-probleme ale trompelor uterine
-probleme ale uterului si/sau cervixului
-probleme ale ovulatiei
-daca femeia sau barbatul au fost expusi inainte de nastere la DES (Dietilstilbestrol - un medicament folosit in SUA in anii
40 -70 pentru a preveni avortul spontan si nasterea prematura).
Peste 40% din cazurile de infertilitate la femei sunt determinate de probleme ale ovulatiei, iar alte 40% de probleme ale
trompelor uterine si afectiunilor pelvine.La jumatate din cuplurile investigate pentru o cauza a infertilitatii, femeia a fost
diagnosticata cu o problema a trompelor uterine, a uterului sau a capacitatii de ovulatie. La aproape o treime cauza
infertilitatii a constituit-o sistemul reproductiv al barbatului. In alte cazuri, ambii parteneri au o afectiune ce determina
infertilitate. La 5% din cuplurile infertile cauza imposibilitatii de a concepe este determinata de afectiuni rare, precum
expunerea la DES.Frecventa infertilitatii si a avortului spontan creste odata cu inaintarea in varsta. Varful fertilitatii la femeie
este maxim la 27 de ani si incepe sa scada dupa 30 de ani. O scadere mai pronuntata a fertilitatii si o crestere a riscului pentru
aparitia avortului spontan incepe in jurul varstei de 35 de ani, in principal datorita imbatranirii ovulelor.
loc fecundarea!
Stiind aceste intamplari putem sa calculam singuri care este perioada fertila.
Metoda "calendarului"
Socotind ziua a 14-a, ziua de nastere a ovulului, un spermatozoid poate sa-l fecundeze daca este depus in vagin cu
24-48 ore inainte (deci in zilele 12-13). Ovulul traieste 12-24 ore, deci el poate sa fie fecundat de un spermatozoid depus in
vagin la o zi de la nasterea sa (ziua 15).
Deci zilele fertile sunt intre zilele a 12-a si a 15-a ale ciclului. Pentru mai multa siguranta acest interval poate fi marit, intre
zilele 11-17, deci o saptamana!
Metoda calendarului se poate aplica atat in cazul unui ciclu regulat cat si in cazul unui ciclu neregulat.
Ciclu regulat (de exemplu 28 zile)
- se scade 18 din numarul de zile al ciclului (in cazul de fata 28) si aflam prima zi fertila. Deci 28 - 18 = 10.
- se scade 11 din numarul de zile al ciclului (in cazul de fata 28) si aflam ultima zi fertila. Deci 28 - 11 = 17.
Perioada fertila este deci intre zilele 10 si 17 ale ciclului.
1, 2, 3....8, 9,10, 11,...,16, 17, 18, 19,...,27, 28
Ciclu neregulat
- se inregistreaza durata ciclului menstrual timp de 6 luni consecutiv (de exemplu 26, 28, 30, 29, 26, 24). Se aleg maximul si
minimul din aceste valori.
- se scade 18 din minimul inregistrat (in cazul de fata 24) si aflam prima zi fertila. Deci 24 - 18 = 6.
- se scade 11 din maximul inregistrat (in cazul de fata 30) si aflam ultima zi fertila. Deci 30 - 11 = 19.
- perioada fertila este deci intre zilele 6 si 19 ale ciclului.
1, 2, 3,...,6, 7,..., 18, 19, 20,...27, 28
Metoda calendarului este cea mai folosita metoda de abstinenta periodica. Nu prezinta efecte secundare, insa are o rata mare
de esec si nu protejeaza impotriva bolilor cu transmitere sexuala. Se recomanda in cazul ciclului regulat.
Metoda intreruperii actului sexual (coitul intrerupt)
Metoda se bazeaza pe intreruperea actului sexual si ejacularea "in afara". Este o metoda larg acceptata si folosita (a
determinat de exemplu declinul fertilitatii in secolele XVII - XVIII). Eficacitatea metodei este in functie de capacitatea de a
controla momentul ejacularii (greu dar educabil). Are o rata de esec ridicata si nu asigura protectie impotriva bolilor cu
transmitere sexuala. Ca efecte secundare pot aparea neurastenia la barbat si absenta orgasmului la femeie. Avantajul este
posibilitatea folosirii metodei in orice situatie.
Metode de bariera: Prezervativul
Prezervativul impiedica (daca este utlizat corect) intrarea spermatozoizilor in cavitatea uterina. Este singura metoda care
ofera protectie impotriva bolilor cu transmisie sexuala. Este o metoda a carei eficienta se apropie de cea a metodelor moderne
de contraceptie (pilule anticonceptionale, etc). Prezervativul trebuie utilizat corect. Acesta se introduce pe penisul aflat in
erectie inaintea oricarui contact sexual (prezervativul se tine de varf pentru a se evita formarea unei perne de aer in varf care
poate duce la ruperea prezervativului si se ruleaza spre baza penisului) si se scoate dupa terminarea actului sexual inainte ca
penisul sa iasa din erectie. De asemenea trebuie verificata etanseitatea acestuia. Prezervativului i se face un nod si se arunca.
Dupa scoaterea prezervativului, trebuie evitat orice contact al penisului cu zona genitala a femeii, deoarece exista riscul
patrunderii spermatozoizilor in vagin.
Alte metode de bariera: diafragma, cupola (prezervative feminine)
Aceste dispozitive se introduc in cavitatea uterina si au de asemenea rolul de a evita patrunderea spermatozoizilor. Nu ofera
protectie impotriva bolilor cu transmisie sexuala. Pentru femeie acestea sunt destul de incomode.
Spermicidele (creme, tablete, bureti, spray-uri)
Acestea sunt metode care se bazeaza pe distrugerea spermatozoizilor inainte ca ei sa poata fecunda ovulul. Au o modalitate
de intrebuintare destul de incomoda (se aplica in interiorul vaginului cu o perioada de timp - de obicei o jumatate de ora inaintea actului sexual). Sunt dificil de folosit, pot provoca disconfort si au o eficacitate destul de redusa. Eventual pot fi
asociate prezervativului pentru o mai mare siguranta. Spermicidele nu asigura protectie impotriva bolilor cu transmisie
sexuala.
Contraceptia hormonala
12
Contraceptia hormonala este o metoda care a revolutionat contraceptia incepand cu anii '60. Preparatele constau in compozitii
de progesteroni sau estrogeni sintetici. Mecanismul principal de actiune al acestor hormoni este impiedicarea ovulatiei.
Contraceptivele se gasesc cel mai des sub forma orala. Eficienta contraceptivelor este de 100% (este luata ca eficienta de
referinta). Pilula contraceptiva trebuie administrata zilnic la o ora fixa. In cazul in care se uita administrarea pilulei, aceasta se
administreaza in termen de maximum 12 ore fata de ora obisnuita. Daca pilula nu se ia in termen de 12 ore fata de momentul
obisnuit din zi, ea se arunca, se continua administrarea in continuare a pilulelor de pe folie si pana la urmatorul ciclu
menstrual se vor folosi alte metode contraceptive (prezervativul, etc). Urmatoarea folie se administreaza in mod obisnuit.
Prescrierea pilulelor se face numai de catre medicul specialist, in functie de organismul fiecarei femei. Inainte de
administrarea contraceptivelor pentru prima data, o vizita la medicul ginecolog este absolut necesara.
In afara efectului contraceptiv, anticonceptionalele ajuta la reglarea ciclului menstrual, reducerea sangerarii in timpul ciclului,
disparitia durerilor menstruale si la tratamentul chistelor ovariene functionale.
Ca efecte secundare (rare) putem mentiona greata, durerile de cap, edeme si uneori sangerari vaginale minime.
Pilula anticonceptionala se administreaza din prima zi a ciclului menstrual, in aceeasi ora din zi (preferabil seara) timp de 21
zile, apoi 7 zile pauza si apoi 28 de zile fara pauza. Totusi modul exact de administrare nu poate fi stabilit decat de catre un
medic specializat. Nu asigura protectie impotriva bolilor cu transmisie sexuala.
Contraceptia de urgenta
Contraceptia de urgenta, numita si pilula de a doua zi, se foloseste in cazul unui contact sexual neprotejat pentru a preveni o
sarcina nedorita. Nu este o metoda abortiva ci impiedica fecundatia si nidatia. Contraceptia de urgenta presupune
administrarea unei tablete hormonale si cat mai rapid (in cel mult 72 de ore). De obicei se administreaza doua tablete la
interval de 12 ore. Are o serie de efecte secundare neplacute si nu trebuie folosita de mai mult de doua ori pe an. Necesita o
informare corecta. Nu protejeaza impotriva bolilor cu transmisie sexuala.
Steriletul
Aceasta este o metoda contraceptiva veche si consta in introducerea unui corp strain in uter. Acesta impiedica nidatia
(cuibarirea oului) si alte mecanisme secundare. Steriletele pot fi simple (din plastic), cu cupru (mecanism chimic), cu
progesteron (mecanism hormonal). Eficacitatea steriletelor este destul de mare (in ordine crescatoare pentru tipurile
enumerate mai sus), apropiata de cea a contraceptivelor orale. Steriletul trebuie aplicat numai de catre medicul specializat,
necesita un control genital prealabil si periodic ulterior, are un cost redus, este o metoda contraceptiva comoda insa prezinta o
serie de dezavantaje: creste cantitatea sangerarii, creste frecventa BIP si provoaca senzatia psihica de corp strain. Nu
protejeaza impotriva bolilor cu transmisie sexuala.
Steriletul de urgenta
Steriletul de urgenta trebuie aplicat in maxim 5 zile de la contactul sexual neprotejat si are o eficienta ridicata. Steriletul se
aplica numai de catre medicul specializat. Nu protejeaza impotriva bolilor cu transmisie sexuala.
MENOPAUZA
Menopauza este "piatra de hotar" in viata fiecarei femei ce marcheaza sfarsitul perioadei reproductive. La un an dupa
ultima menstra se considera ca femeia a ajuns la menopauza. Media de varsta pentru instalarea menopauzei este de
aproximativ 50 de ani dar corpul fiecarei femei are propriul ritm si timp limita. Unele femei ajung la menopauza in mijlocul
decadei a patra si altele au menstruatii chiar si in decada a cincea.
Perimenopauza cuprinde perioada de instalare a menopauzei si cea care urmeaza menopauzei. Se refera la cei 2 pana
la 8 ani de modificare a nivelului hormonal incluzand si simptomatologia asociata, pana la instalarea menopauzei. Cel mai
frecvent semn de premenopauza este menstruatia abundenta, adesea neregulata data de dereglarile hormonale.
Majoritatea femeilor au perimenopauza intre 39 si 51 de ani. Unele femei prezinta modificari ale menstruatiei si
sindrom premenstrual la sfarsitul decadei a treia cand nivelul hormonal se modifica si fertilitatea e in declin in mod
fiziologic. Alte femei nu au astfel de simptome pana la sfarsitul decadei a patra.
Postmenopauza incepe la un an dupa ultima menstra. Nivelul hormonal continua sa scada si simptomele menopauzei
sunt prezente, posibil accentuate de-a lungul primului an sau in anii urmatori. Estrogenul si progesteronul se stabilizeaza la
niveluri joase si simptomele se atenueaza. Aceasta este perioada in care femeile se pot bucura de lipsa ciclurilor menstruale si
a problemelor de contraceptie.
Cauze
Modificarile naturale si asteptate ale hormonilor duc la premenopauza, menopauza si postmenopauza.
13
Perimenopauza
Pe masura ce inaintam in varsta corpul incepe un proces natural de modificare ce culmineaza cu sfarsitul ciclului
menstrual (menopauza). Numarul si calitatea ovulelor scade, nivelul hormonal este variabil si ciclul menstrual devine mai
putin predictibil. Aceasta perioada de fenomene neprevazute se numeste perimenopauza.
Menopauza si postmenopauza
Dupa cativa ani de variatii hormonale, estrogenul si progesteronul incep sa scada. Cand estrogenul scade sub un
anumit nivel, ciclul menstrual si activitatea foliculara, respectiv perioada fertila iau sfarsit. Dupa un an fara menstruatie,
femeia
atinge
menopauza
si
trece
in
postmenopauza.
Dupa un an sau doi de postmenopauza nivelul de estrogen se echilibreaza la un nivel scazut. Deoarece estrogenul joaca un rol
important si in alte functii ale organismului, nivelul scazut are efecte ce includ pierderea mineralelor din tesutul osos si
subtierea
si
uscarea
pielii,
atrofierea
vaginului
si
a
tractului
urinar.
Menopauza se poate instala artificial si prematur prin scoaterea chirurgicala a ovarelor (ovarectomie) sau
princhemoterapie sau radioterapie in zona abdominala si pelvina.
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Corpul fiecarei femei are propriul ritm biologic astfel incat momentul instalarii menopauzei si durata ei difera. Exista
o probabilitate mare ca momentul aparitiei menopauzei sa fie identic cu cel al mamei. Totusi unele stiluri de viata si
tratamente farmaceutice pot provoca sau sunt corelate cu o menopauza precoce:
-fumatul. Femeile de varsta medie, fumatoare ajung la menopauza mai repede, cu 1 an si jumatate mai repede decat cele care
nu fumeaza. Cu cat perioada de consum de tigarete este mai lunga si cu cat cantitatea este mai mare cu atat mai puternic va fi
efectul
-radioterapia sau ablatia glandei pituitare
-chemoterapia
-radioterapia sau alt tratament in zona abdominala sau a pelvisului ce afecteaza ovarele
-bolile genetice si autoimune
-ablatia bilaterala a ovarelor (ovarectomie) ce duce la menopauza brusca instalata artificial
-traiul la altitudini mari
-dieta vegetariana.
Manifestari de dependenta(Simptome)
Desi unele femei au putine simptome ce anunta menopauza sau nici un simptom, majoritatea prezinta o multitudine
de simptome. In mod asemanator, in timp ce unele femei au simptomatologie usoara altele au somnul, viata de zi cu zi si
starea generala sever alterata. Simptomatologia se calmeaza cand hormonii se echilibreaza. Modificarile din perioada de
postmenopauza sunt normale si se pastreaza in timp, caracteristic perioadei.
Semne si simptome ale perimenopauzei
Semne de perimenopauza:
-cicluri menstruale neregulate
-cicluri usoare si rare
-cicluri abundente neobisnuite.
Simptome ale menopauzei
Simptomatologia caracteristica menopauzei este datorata modificarilor sau scaderii nivelului hormonal si persista inca unu
sau doi ani dupa menopauza. Unele femei prezinta simptomatologie pentru inca cinci sau mai multi ani- postmenopauza.
Simptomele sunt:
-bufeuri de caldura (senzatie de caldura subita si trecatoare resimtita pe fata, gat, torace, insotita de transpiratii si frisoane)
-tulburari de somn (insomnie)
14
Semne de postmenopauza
Semnele care anunta menopauza respectiv postmenopauza sunt:
-lipsa perioadelor menstruale (femeia nu are nevoie de metode contraceptive)
-uscarea si subtierea tegumentelor, fanerelor (par si unghii) datorita scaderii productiei de colagen
-modificari vaginale si urinare ca:
- senzatia de uscaciune a vaginului, iritatie si prurit
- risc crescut de infectii vaginale si de tract urinar
- durere in timpul actului sexual (dispareunie)
-scaderea densitatii osoase (osteopenie).
Alte afectiuni pot duce la modificari ale ciclului menstrual sau simptome asemanatoare celor din perimenopauza sau
menopauza. Exemple: sarcina, variatii semnificative a greutatii, depresie, anxietate, boli, afectiuni ale uterului, ale tiroidei sau
ale glandei pituitare.
Investigatii
Femeia si medicul curant pot stabili cauza perimenopauzei si se bazeaza pe varsta, antecedentele personale
fiziologice (activitatea genitala), simptome si rezultatele examenului pelvian. Daca este posibil femeia trebuie sa tina un
calendar cu zilele de menstruatie si cu simptomatologia asociata.
Daca femeia prezinta simptome severe inainte sau dupa menopauza, daca medicul suspecteaza alta afectiune sau
daca are o anumita patologie care face dificila diagnosticarea, medicul poate apela la una sau mai multe dintre urmatoarele
investigatii:
-un test de sarcina este facut daca exista sanse ca femeia sa fie insarcinata
-un test al stimularii hormonului foliculo-stimulant (FSH) poate ajuta la confirmarea menopauzei. Nivelul FSH creste in
timpul perimenopauzei si ramane crescut dupa perimenopauza.
-testul pentru estrogen se face pentru a evidentia scaderea estrogenului dupa menopauza
-un test stimulant al hormonilor tiroidieni este folosit pentru a face diagnosticul diferential cu o afectiune tiroidiana care poate
da cicluri menstruale neregulate sau simptomatologie asemanatoare celei din perimenopauza.
Daca femeia nu a prezentat cicluri menstruale pentru un an de zile a ajuns la menopauza si se afla in postmenopauza.
Este momentul pentru o examinare completa cu o atentie deosebita acordata inimii si factorilor de risc pentru osteoporoza. Se
recomanda comunicarea oricaror sangerari vaginale bruste medicului curant.
15
Toate femeile de 65 de ani si peste aceasta varsta ar trebui sa fie supuse unui test de rutina care masoara densitatea
urinara pentru screeningul osteoporozei. Daca femeia are factori de risc pentru osteoporoza testele screening trebuie facute
precoce in jurul varstei de 60 de ani. Daca persoana a intrerupt tratamentul hormonal, este foarte important sa se ia in
considerare screeningul osteoporozei datorita lipsei protectiei hormonale pentru demineralizarea osoasa.
Specialistii sustin ca decizia de a supune unui test screening femeile de 60 de ani sau mai tinere se face individualizat.
Aceasta decizie depinde de riscul de dezvoltare a osteoporozei si de rezultatele testelor.
Tratament
Menopauza este o modificare fiziologica ce nu necesita tratament. Totusi, simptomatologia asociata poate fi dificil de
suportat. Daca femeia are insomnii, tulburari ale dispozitiei, bufeuri de caldura, incoerenta, perioade cu menstruatie
abundenta sau alte simptome de menopauza tratamentul poate ajuta sa depaseasca aceasta perioada mai usor. In timpul
revizuirii optiunilor de tratament se recomanda a se lua in considerare urmatoarele:-un stil de viata sanatos va ajuta la
reducerea simptomatologiei menopauzei. Aceste obiceiuri includ o alimentatie echilibrata, fara stress, miscare regulata,
evitarea fumatului, a cofeinei si a abuzului de alcool. Un stil de viata nesanatos poate accentua simptomatologia menopauzei.
-terapia hormonala cu doze scazute sau cu contraceptive orale in doze mici poate fi o optiune in cazul in care femeia mai
prezinta cicluri si are mai multe simptome sau mai accentuate. Contraceptivele orale nu se folosesc dupa instalarea
menopauzei
deoarece
contin
cantitati
de
hormoni
mai
mari
decat
necesarul
femeilor.
-dupa menopauza terapia hormonala poate fi folosita ca tratament pe termen scurt pentru simptomatologia severa si in dozele
cele mai mici posibile;
-femeia poate avea nevoie de un tratament pentru unele simptome ca bufeurile de caldura sau uscaciunea mucoasei vaginale ;
-exercitiile de respiratie meditativa si suplimente ca black cohosh sau Cimicifuga racemosa (ierburi din America de Nord coada soricelului?) sau soia pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei.
Studii recente au condus la o mare schimbare in administrarea terapiei hormonale postmenopauza. Pentru o perioada lunga
terapia de inlocuire hormonala sau medicamentele cu combinatia de estrogen-progesteron s-a considerat ca protejeaza
impotriva bolilor cardiace sau dementei. Totusi s-a constatat ca terapia de inlocuire hormonala poate induce probleme grave
in cazul unor femei. Dupa unul sau mai multi ani de terapie de substitutie hormonala un numar mic de femei fac infarct
miocardic, accident vascular cerebral sau tromboflebita profunda. Dupa 4 sau mai multi ani de terapie un numar mic de femei
dezvolta cancer mamar sau dementa. In mod asemanator un numar mic de femei ce urmeaza un tratament cu estrogeni fac
accidente vasculare cerebrale si tromboze venoase profunde. Terapia unica cu estrogeni poate cauza cancer mamar si ovarian
la unele femei.
Media de risc corelata cu terapia hormonala este mica in raport cu populatia totala de femei. Totusi riscul individual pentru ca
terapia hormonala sa stimuleze aparitia unui cancer mamar, a unor afectiuni cardiovasculare, tromboembolii sau afectiuni
neurologice sunt mai mici sau mai mari in functie de factorii de risc existenti.
hormonala, incuzand terapia cu hormoni bioidentici este indicat a se urma pentru o perioada cat mai scurta posibil dupa
instalarea menopauzei.
Alte tratamente
Datorita riscurilor terapiei hormonale, multe femei au apelat la tratamentul homeopat pentru ameliorarea simptomatologiei
aferente menopauzei:
-black cohosh (Remifermin) este o alternativa la terapia hormonala bazata pe plante pentru bufeuri, modificarea dispozitiei si
alte simptome. Inca nu se cunoaste destul de bine mecanismul de actiune al plantei. De asemena nu se cunoaste daca black
cohosh accentueaza riscurile pentru cancer mamar sau cancer uterin.
-soia dietetica se considera ca amelioareaza simptomatologia desi nu sunt destule dovezi pentru a sustine aceasta afirmatie.
Soia dietetica poate de asemenea sa scada riscul pentru afectiuni cardiace dar nici acest beneficiu nu a fost suficient
demonstrat.
17