Sunteți pe pagina 1din 17

AN SCOLAR 2013-2014

PROFESOR/MAISTRU INSTRUCTOR : CRINGANU MIRELA


CLASA: III S1
Data: 3.XII.2013

PROIECTARE DIDACTICA
Modulul : Ginecologie si nursing n ginecologie( total ore: 60 ore, din care: nvmnt clinic 36 ore
Subiectul lectiei/ Tema lectiei: STERILITATEA , CONTRACEPTIA, MENOPAUZA
Competente specifice :
C2. Identific problemele de dependen si stabileste diagnosticele de ngrijire (nursing) la
pacientele cu afeciuni ginecologice.
C3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
C4. Aplic intervenii proprii si delegate.
C5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tipul de lectie: LECTIE MIXTA
Durata: 2h
Scopul lectiei: Elevul sa dobandeasca competente specifice ingrijirii pacientei aflate al menopauza, cu sterilitate, in timpul folosirii
metodelor contraceptive.
Locul de desfasurare; Sala de demonstratie

OBIECTIVE de REFERINTA:
Elevii vor fi capabili:
O1. Sa defineasca sterilitatea , contraceptia, menopauza .
O2. Sa indice factorii etiologici ai afectiunii.
O3. Sa identifice manifestarile de dependenta.
O4. Sa analizeze si sa utilizeze informatiile obtinute din culegerea de date.
1

O5. Sa identifice problemele de dependenta.


O6. Sa enunte diagnosticul de nursing specific afectiunii.
O7. Sa formuleze obiectivele de ingrijire in functie de problema.
O8. Sa ierarhizeze prioritatile de ingrijire.
O9. Sa stabileasca interventiile proprii si delegate.
O10. Sa aprecieze rezultatele obtinute raportate la obiectivele stabilite.
O11. Sa restructureze planul de ingrijire in cazul rezultatelor nefavorabile.

DEMERSUL DIDACTIC
METODE DIDACTICE:
- conversatia examinatoare,
- conversatia de fixare a cunostintelor,
- conversatia euristica,
- problematizarea,
- expunerea si explicatia didactica,
- joc de rol,
- studiu de caz.
MIJLOACE DIDACTICE:
- suport de curs,
- fise de lucru,
- documente medicale,
- scheme,
- videoproiector,
- slide,
- auxiliare curriculare.
MODURI DE ACTIVITATE CU ELEVII:
- frontal,
- individual,
- pe grupe.
FORME DE EVALUARE:
- evaluare continua orala,
- observare sistematica,
- observare dirijata,
- interevaluare,
2

- itemi subiectivi cu raspuns deschis.


AUTOEVALUARE prin interaciune de grup cu posibilitatea opiniei personale.
Bibliografie:
- Definitii si clasificari NANDA INTERNATIONAL,
- Borundel, C. Medicina interna, Ed. All, 2012;
- Chiru, Fl. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Ed. Cison, 2001;
- Marcean, C. Tratat de Nursing, Ed. Medicala, 2010;
- Titirca, L. Ghid de nursing , Ed Viata Medicala Romaneasca, 2003;
- Titirca, L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Ed. Viata Medicala Romaneasca,2009;
- Marcean Crin , Manual de Nursing, vol. 2, Editura ALL DUCATIONAL, 2012.

ETAPELE

LECIEI

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

METODE DE
PREDARE

MIJLOACE

expunere

suport de
curs,
fise de lucru,
videoproiector
suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide

EVALUARE

ORA I

Moment
organizatoric
(2 min.)

Anunarea temei si
enunarea
obiectivelor
(3 min.)

Verific dac sunt condiii


optime pentru desfurarea
orei.
Noteaza elevii abseni n
catalog.
Pregtete materialul didactic
pentru lecie.
Distribuie materiale didactice cu
ajutorul unui elev
Anun i scrie pe tabl tema
leciei i prezint obiectivele
pe care elevii trebuie s le
cunoasc dup terminarea
leciei

i pregtesc caietul
de lucru, cartile,
creioanele.
Au n fa caietul cu
notie de la medicin
intern.

Noteaz n caiete
titlul leciei i
urmresc obiectivele.

Captarea ateniei si
reactualizarea
cunotinelor
(10 min.)

Dirijarea nvrii
(25 min.)

Prin chestionare oral se face


legtura ntre partea medical a
unitii de nvare i subiectul
leciei;
Ce este:
sterilitatea ,
contraceptia,
menopauza.
Care sunt circustantele de
aparitie?
Precizati semnele si simptomele
ce caracterizeaza femeia cu
sterilitate .
Precizati semnele si simptomele
ce caracterizeaza
femeia la menopauza.
Colabornd cu elevii, mediaz
i faciliteaz protocolul de
culegere a datelor.
Identific posibile nevoi
afectate.
Identific probleme de
dependen (prin ntrebri
adresate elevilor).
Explic caracteristici ale
ngrijirii.
Stabilete prioriti n ngrijire,
insistnd asupra aspectelor
vitale.
Accentueaz semnificaia
respectrii asepsiei i
antisepsiei.
Accentueaz rolul comunicrii,
atitudinii i a comportamentului
n acordarea ngrijirii.
Mentioneaza importanta
educatiei pentru sanatate.

Fcnd apel la
cunotinele
anterioare, elevii vor
defini, vor indica
sursele de vor preciza
care sunt semnele i
simptomele femeii
infertile, respectiv, la
menopauza.

Pe baza cunotinelor
obinute anterioare,
elevii expun metode i
tehnici de obinere a
datelor.
Descriu tabloul clinic
din care se relev
starea pacientului.
Elevii identific nevoile
alterate i problemele
de dependen (prin
descoperire).
Recunosc relaiile
dintre nevoi i
problemele poteniale i
conexe.
Urmresc explicaiile
profesorului i
materialul didactic pe
videoproiector.
Rspund la ntrebri

- evaluare
continua
orala,
- itemi
subiectivi cu
raspuns
deschis. -

Conversatie
examinatoare
Conversatie
euristica,
Dialod frontal
Joc de rol
Explicatie,
conversatie

suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide
suport de curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide

evaluarea
judecatilor
emise prin
rigoare si
coerenta
stiintifica.

evaluare
continua
orala,
observatie
sistematica

Completeaz schema leciei pe


tabl.

Obinerea feedbackului
( 8 min.)
Evaluarea
performanei
elevilor (5 min.)

Urmrete reacia elevilor, reia


anumite informaii noi
exemplificnd i ncercnd s
obin de la elevi argumentri i
comentarii.
Inventariaz principalele
informaii i observaii,
cernd elevilor s dea
rspunsuri rapide.
Evalueaza judecatile emise prin
rigoare si coerenta stiintifica

urmrind caietul de
notie i observnd
imaginile pe
videoproiector.
Completeaz schema
leciei de pe tabl.
Repet informaiile noi,
le coreleaz cu cele
anterioare.
Rspund la ntrebri,
pe baza cunotinelor
anterioare, dar i cu
ajutorul materialelor
didactice.

conversatie

suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide

Conversatie de
fixare a
cunostintelor

suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide

Evaluare
continua orala

ORA a II-a
Feedback-ul
(5 min.)

Enunarea temei
acestei ore
(3 min.)
Identificarea
problemelor de
dependenta (10 min)

ntreab elevii despre eventuale


adaptri a informaiei la nevoile
lor, cerndu-le s-i identifice
punctele slabe.

Anun i scrie pe tabl


cerina din aceast lecie: s se
elaboreze un plan de ngrijire al
cazului prezentat de catre un
elev.
Sintetizeaza si noteaza pe tabla
informatiile necesare realizarii
studiului de caz.
Identifica impreuna cu elevii
problemele de dependenta

Elevii identific
eventualele greeli i
comenteaz asupra
modalitilor de
mbuntire a stilului
de lucru.

Conversatie,
explicatie.

suport de
curs,
auxiliare
crriculare
videoproiector,
slide

Dialog frontal

Fise de lucru,
Documente
medicale

Conversatie
euristica

Fise de lucru,
Documente
medicale

i pregtesc fisele de
lucru nr 1.
Au n fa caietul cu
notie de la prima or.

Evaluare
continua orala

Studiaza documentele
primite

mprirea pe grupe
de lucru
(5 min.)
Moment
organizatoric
(12 min.)
Dirijarea nvrii
(10 min.)

Obinerea
performanei
elevilor (n timpul
rezolvrii sarcinii)( 5
min)
Evaluarea
performanei
i autoevaluarea
(5 min.)
Evaluarea continu

Pregateste fisele de lucru


pentru plan de ngrijire (anexa
1)
Se formeaza grupele.
Formeaza grupele si traseaza
sarcinile fiecarei grupe
Urmrete echipele de lucru,
superviznd i explicnd fiecrei
echipe n parte.

Inventariaz rezultatele
activitii, ntrebnd, stimulnd,
provocnd situaii problematice.

Elevii se pregtesc de
lucru aezndu-se fa
n fa, 2 cte 2.
Unul dintre elevi
prezinta datele culese
despre caz in stagiul
practic.
Pe baza cunotinelor
obinute elevii
completeaz planul de
ngrijire, cernd
explicaii profesorului
acolo unde sunt
nelmurii.
Lucreaz, pun ntrebri
i rspund la
ntrebri,
argumenteaz.

Prin corectarea planului de


ngrijire.

Prezentarea planului
de ngrijire.
Discuii, aprecieri,
autoevaluare.

Se face pe tot parcursul leciei


prin predare interactiv.

Elevii ntreab,
rspund, comenteaz,
pun probleme care
necesit intervenia
colegilor i a
profesorului.

Conversatie,
problematizare

Fise de lucru,
Documente
medicale

Observatie
dirijata

Fise de lucru,
Documente
medicale

Evaluare
continua orala

Evaluare
intergrupala,
autoevaluare
.

Schema tablei:
Definitia :
- sterilitatii;
- cotraceptiei;
- manopauzei..
6

Factorii etiologici ai afectiunii.


Identificarea manifestarilor de dependenta.
Analiza si utilizarea informatiile obtinute din culegerea de date.
Identificarea problemele de dependenta.
Elaborarea diagnosticului de nursing specific afectiunii.
Formularea obiectivelor de ingrijire in functie de problema.
Ierarhizarea prioritatilor de ingrijire.
Stabilirea interventiilor proprii si delegate.
Aprecierea rezultatelor obtinute raportate la obiectivele stabilite.
Restructurarea planului de ingrijire in cazul rezultatelor nefavorabile.

FISA DE LUCRU
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
.............................................................................
1.Culegerea de date

2. Manifestari de Independenta/ Dependenta

3 Surse de dificultate

4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta).

5. Obiectivul nursing:
6. Prioritati de ingrijire

7. Interventii

8. Evaluare
Obiective stabilite:
- Realizate:

- Nerealizate:

Reformularea obiectivelor:

Planificarea interventiilor:

SUPORT DE CURS
INFERTILITATEA - STERILITATEA
Infertilitatea este definita ca inabilitatea de a ramane insarcinata dupa un an de raporturi sexuale regulate fara a
utiliza metode contraceptive. Inainte ca un cuplu sa traga concluzia ca este infertil, acesta ar trebui sa cunoasca intai definitia
"fertilitatii normale", adica abilitatea unui cuplu de a concepe in mod natural in 2 ani de raporturi sexuale regulate. Uneori
conceptia este legata de perioadele de maxima fertilitate. Daca o femeie nu cunoaste data cand ovuleaza, exista o serie de
instrumente interactive ce calculeaza varful de fertilitate al acesteia.
Din totalul cuplurilor care nu au conceput timp de un an, aproape jumatate vor concepe in mod natural in anul
urmator. Daca partenerii cuplului sunt tineri, sansele cresc. Totusi, in cazul cuplurilor peste 35 de ani, inca un an de asteptari
poate insemna prea mult pentru inceperea testelor si tratamentului. Fertilitatea femeii scade dupa 35 - 40 de ani, iar rezerva sa
de ovule imbatraneste. In acelasi timp, creste riscul de aparitie a avorturilor spontane. Desi numarul spermatozoizilor scade
cu timpul, fertilitatea masculina nu este prea mult afectata de varsta.
Circunstante de aparitie
Cauze
Infertilitatea are multe cauze ce implica sistemul reproductiv al femeii, barbatului sau a ambilor parteneri. Cele mai frecvente
cauze sunt:
-probleme ale sistemului reproductiv masculin
-probleme ale trompelor uterine
-probleme ale uterului si/sau cervixului
-probleme ale ovulatiei
-daca femeia sau barbatul au fost expusi inainte de nastere la DES (Dietilstilbestrol - un medicament folosit in SUA in anii
40 -70 pentru a preveni avortul spontan si nasterea prematura).
Peste 40% din cazurile de infertilitate la femei sunt determinate de probleme ale ovulatiei, iar alte 40% de probleme ale
trompelor uterine si afectiunilor pelvine.La jumatate din cuplurile investigate pentru o cauza a infertilitatii, femeia a fost
diagnosticata cu o problema a trompelor uterine, a uterului sau a capacitatii de ovulatie. La aproape o treime cauza
infertilitatii a constituit-o sistemul reproductiv al barbatului. In alte cazuri, ambii parteneri au o afectiune ce determina
infertilitate. La 5% din cuplurile infertile cauza imposibilitatii de a concepe este determinata de afectiuni rare, precum
expunerea la DES.Frecventa infertilitatii si a avortului spontan creste odata cu inaintarea in varsta. Varful fertilitatii la femeie
este maxim la 27 de ani si incepe sa scada dupa 30 de ani. O scadere mai pronuntata a fertilitatii si o crestere a riscului pentru
aparitia avortului spontan incepe in jurul varstei de 35 de ani, in principal datorita imbatranirii ovulelor.

Manifestari deb dependenta(Simptome)


Infertilitatea nu determina simptome fizice. Infertilitatea este un termen ce defineste inabilitatea unui cuplu de a concepe
dupa un an de raporturi sexuale regulate, de 2 sau 3 ori pe saptamana, fara a folosi metode contraceptive.
Pentru femeile sub 30 de ani, unii medici vor pune diagnosticul de infertilitate si vor recomanda tratament, daca in 3 ani de
raporturi sexuale regulate nu apare nici o sarcina. In cazul femeilor peste 35 de ani, medicii vor incuraja inceperea
investigatiilor si a tratamentului dupa 6 luni de incercari.
Factori de risc
Infertilitatea are multiple cauze ce implica sistemul reproductiv al femeii, barbatului sau a ambilor parteneri. Unii factori ce
cresc riscul pentru infertilitate pot fi controlati, altii insa, nu.
Factori de risc ce nu pot fi controlati
- imbatranirea: frecventa infertilitatii (exceptand sterilizarea chirurgicala) creste la femei odata cu varsta:
- 7% la femeile intre 20 si 24 ani
- 9% la femeile intre 25 si 29 ani
- 15% la femeile intre 30 si 34 ani
- 22% la femeile intre 35 si 39 ani
- 29% la femeile intre 40 si 44 ani
- probleme ale sistemului reproductiv feminin sau masculin prezente inca de la nastere (defecte congenitale)
9

- expunerea la DES inainte de nastere


- endometrioza (cresterea celulelor de mucoasa uterina endometru - in cavitatea abdominala, de exemplu la nivelul
trompelor uterine, ovare, suprafata externa a uterului, vezica urinara sau alte organe abdominale) moderata pana la severa
- expunerea in trecut la niveluri crescute de toxice, o parte a medicamentelor sau radiatii
(inclusiv chimioterapia siradioterapia din tratamentul cancerelor)
- infectii cu transmitere sexuala in antecedente (precum gonoreea sau chlamydia) ce pot deteriora sistemul reproductiv.
Factori de risc ce pot fi controlati
-sindromul ovarului polichistic, legat de un dezechilibru hormonal ce interfera cu ovulatia normala; cand dietele pentru slabit
si exercitiile fizice nu stimuleaza ovulatia (sau nu sunt necesare), medicatia ajuta in cele mai multe din cazuri
-consumul de tutun sau marijuana reduc numarul de spermatozoizi la barbat si fertilitatea la femei
-consumul a mai mult de 2 pana la 4 pahare de alcool, zilnic, timp de mai multe luni, va scade calitatea spermei si fertilitatea
masculina
-ejacularea frecventa (zilnic) sau rara (la 10 14 zile) poate reduce numarul se spermatozoizi
-frecventa raporturilor sexuale unii experti recomanda un raport sexual la fiecare 36 de ore pe perioada ovulatiei, altii
considera ca raporturile sexuale zilnice pe perioada fertila a femeii scad numarul de spermatozoizi, dar cresc sansele aparitiei
unei sarcini
-cresterea temperaturii in zona scrotului la barbati duce la deteriorarea spermatozoizilor (cele mai comune cauze sunt baile
fierbinti si febra inalta)
-exercitii fizice intense pe o perioada lunga de timp (luni pana la ani) afecteaza calitatea spermei si ovulatia
-sterilizarea chirurgicala anterioara, precum vasectomia sau ligatura tubara; inversarea acestor proceduri chirurgicale este
posibila in functie de tehnica folosita si de perioada de timp care a trecut de la sterilizarea chirurgicala.
Investigatii
Investigatiile pentru determinarea cauzei de infertilitate incep cu testarile cele mai simple la ambii parteneri. Pe langa interviu
si examenul clinic, investigatiile preliminare privesc calitatea spermei si nivelurile hormonale serice ale ambilor parteneri.
Dezechilibrele hormonale pot determina probleme ale ovulatiei sau ale productiei de sperma ce pot fi tratate.
Daca testele initiale nu arata nici o cauza pentru infertilitate, medicul poate recomanda investigarea functionalitatii trompelor
uterine. In functie de varsta si factorii de risc, medicul curant poate recomanda alte investigatii, poate incepe tratamentul cu
medicamente ce stimuleaza ovulatia, poate apela la inseminarea artificiala sau la ambele.
Tratament
Scopul tratamentului infertilitatii consta in aparitia unei sarcini normale finalizata cu nasterea unui copil sanatos. (O sarcina
multipla creste riscul aparitiei complicatiilor pentru mama si copil.)
Deoarece sunt numeroase cauze ce determina infertilitate, exista si numeroase tipuri de tratament pentru aceasta, precum
terapia hormonala, tratamentul chirurgical sau tehnici de reproducere asistata. In general, infertilitatea feminina este mai usor
de tratat decat cea masculina. Unele cauze ale infertilitatii pot fi tratate cu succes, in alte cazuri insa tratamentul nu
garanteaza aparitia unei sarcini.
Tratamentul infertilitatii feminine
-problemele ovulatiei sunt tratate de obicei cu medicamente ce stimuleaza organismul sa produca si sa elibereze ovule
(clomifen, GnRH hormonul eliberator de gonadotropine, gonadotropine si bromocriptina); clomifenul este de obicei, prima
alegere in stimularea ovulatiei, insa, tratamentul poate varia in functie de cauza; de exemplu, tratamentul initial pentru
femeile cu sindromul ovarului polichistic, se focalizeaza in general, pe scaderea in greutate si metabolism
-deteriorarea trompelor uterine (inclusiv ligatura tubara) si afectiunile ale ovarelor si trompelor uterine pot fi corectate,
uneori, prin interventie chirurgicala; trompele uterine blocate pot fi suntate prin colectarea ovulelor direct de la nivelul
ovarelor si folosite ulterior la fertilizarea in vitro; embrionii vor fi plasati apoi la nivelul uterului
-endometrioza, cresterea celulelor endometriale la nivelul organelor abdominale, poate fi tratata prin chirurgie laparoscopica,
a carei scop este indepartarea acestui tesut endometrial crescut anormal
-problemele cervixului (precum ingustarea colului sau prezenta de anticorpi antisperma) pot fi suntate prin inseminarea
artificiala.
Daca tratamentele initiale nu dau rezultate se poate apela la reproducerea asistata, precum fertilizarea in vitro. Aceasta
procedura necesita ovule si sperma de buna calitate, astfel incat unele cupluri apeleaza la donatori de ovule sau sperma. Alte
10

cupluri aleg adoptia.


Pentru ca tehnicile de reproducere asistata sa fie un succes, medicii vor administra femeii medicamente ce controleaza functia
ovarelor. In primul rand se va folosi un hormon ce va opri functia hipofizei, punand ovarele intr-un status asemanator
menopauzei (pot sa apara simptome specifice menopauzei). Aceasta procedura este cunoscuta sub numele de "fenomenul de
down regulation cu analogi ai GnRH".

CONTRACEPTIA SAU PLANIFICAREA FAMILIALA (METODA


CALENDARULUI, COITUL INTRERUPT, PREZERVATIVUL, SPERMICIDE,
STERILETUL, ETC.)
Sanatatea reproducerii presupune mai multe componente:
- Planificarea familiala
- Prevenirea bolilor tractului genital, inclusiv bolile cu transmitere sexuala
- Asistenta maternal
Planificarea familiala
Planificarea familiala se bazeaza pe dreptul fundamental al tuturor cuplurilor si persoanelor de a decide liber si
responsabil asupra numarului de copii pe care doresc sa il aiba si asupra intervalului dintre nasteri. Ea acorda indivizilor si
cuplurilor dreptul de a-si consolida propria fertilitate si de a avea numarul dorit de copii atunci cand considera oportun. Din
acest motiv consideram informarea, educarea si indrumarea dumneavoastra, un obiectiv major al activitatii clinicii
GYNECOLAND, la fel de important ca si diagnosticarea si tratarea bolilor genitale si mamare.
Inca din cele mai vechi timpuri femeile au incercat sa previna o sarcina sau sa scape de o sarcina nedorita. De aceea sunt si o
multitudine de metode aparute de-a lungul timpului in functie de progresul tehnologic al momentului. In acelasi timp exista
insa si un numar imens de femei care au murit provocandu-si singure avortul.
Din pacate si astazi in Romania se moare prin avort provocat. Pentru a evita acest lucru este suficient doar sa va informati sau
sa apelati la medic atunci cand doriti sa stiti cum sa va protejati pentru a nu avea o sarcina nedorita.
Metode contraceptive
Pentru a intelege mai bine metodele de contraceptie consideram ca este cazul sa va actualizam cateva notiuni de
anatomie si fiziologie genitala. Femeia a fost creata pentru a procrea. Numai ea poate purta o sarcina. Din acest motiv a fost
inzestrata cu tot ce este nevoie pentru aceasta. Ea produce lunar samburele vietii, ovulul, celula care prin unirea cu alt
sambure masculin, spermatozoidul, produce oul, prima forma a viitoarei vieti. Ovulul este produsul ovarelor, fiind eliberat in
fiecare luna, alternativ, cand de un ovar, cand de celalalt, sub influenta unor factori complecsi hormonali si nervosi. Ovulul
creste, se dezvolta, se maturizeaza, in interiorul unor "piscine" speciale, din interiorul ovarelor, care se numesc chiste
foliculare. Dimensiunea maxima, fiziologica, a acestor chiste ajunge pana la 2-2,5 cm. De aceea nu trebuie sa va speriati cand
auziti, la o examinare echografica, de prezenta unor chiste in ovare. Ele pot fi normale, fiziologice. Ginecologul este acela
care poate discerne intre normal si patologic.
In momentul optim, adica la jumatatea ciclului lunar, acest chist se sparge si elibereaza ovulul - are loc ovulatia. El nu se
pierde prin abdomen deoarece un "aspirator" special, sensibil, trompa uterina, il capteza imediat si-l indruma mai departe
catre uter. Producand ovulul, lunar, femeia se pregateste, tot lunar si pentru "cazarea" viitorului copil intr-un "hotel", dotat cu
tot ce-i trebuie acestuia, numit uter.
Daca sarcina nu apare, uterul isi arunca "covorul rosu" de oaspeti, suparat fiind ca "oaspetele" nu a venit. Estemenstruatia,
care apare tot lunar, adica la 28 zile.
Menstruatia inseamna de fapt indepartarea stratului superficial al mucoasei uterine (endometrul), pregatit pentru implantarea
viitoarei sarcini, impreuna cu o cantitate mica de sange.
Ovulul eliberat de catre ovar este captat de trompa femeii ca un "aspirator" si de aici usor porneste prin trompa si ajunge in
uter unde moare si de unde este eliminat. El traieste aproximativ 12-24 ore, din momentul cand este eliberat din ovar.
Spermatozoizii sunt produsi permanent de testiculul barbatului si sunt eliberati in momentul ejacularii, cand sunt depusi in
vaginul femeii. Aici ei traiesc aproximativ 24-48 ore, dupa care se dezintegreaza si mor. Numarul de spermatozoizi depusi in
vagin in timpul contactului sexual ajunge la 80-120 milioane. De aici, prin miscarii proprii, datorita unei mici "codite", cu o
viteza de 3mm/minut, patrund in uter, de unde trec mai departe in trompa. Din toti acestia, numai unul singur reuseste sa
"castige inima" ovului care se afla in trompa si astfel sa se uneasca cu acesta pentru a forma oul. Astfel apare sarcina! A avut
11

loc fecundarea!
Stiind aceste intamplari putem sa calculam singuri care este perioada fertila.
Metoda "calendarului"
Socotind ziua a 14-a, ziua de nastere a ovulului, un spermatozoid poate sa-l fecundeze daca este depus in vagin cu
24-48 ore inainte (deci in zilele 12-13). Ovulul traieste 12-24 ore, deci el poate sa fie fecundat de un spermatozoid depus in
vagin la o zi de la nasterea sa (ziua 15).
Deci zilele fertile sunt intre zilele a 12-a si a 15-a ale ciclului. Pentru mai multa siguranta acest interval poate fi marit, intre
zilele 11-17, deci o saptamana!
Metoda calendarului se poate aplica atat in cazul unui ciclu regulat cat si in cazul unui ciclu neregulat.
Ciclu regulat (de exemplu 28 zile)
- se scade 18 din numarul de zile al ciclului (in cazul de fata 28) si aflam prima zi fertila. Deci 28 - 18 = 10.
- se scade 11 din numarul de zile al ciclului (in cazul de fata 28) si aflam ultima zi fertila. Deci 28 - 11 = 17.
Perioada fertila este deci intre zilele 10 si 17 ale ciclului.
1, 2, 3....8, 9,10, 11,...,16, 17, 18, 19,...,27, 28
Ciclu neregulat
- se inregistreaza durata ciclului menstrual timp de 6 luni consecutiv (de exemplu 26, 28, 30, 29, 26, 24). Se aleg maximul si
minimul din aceste valori.
- se scade 18 din minimul inregistrat (in cazul de fata 24) si aflam prima zi fertila. Deci 24 - 18 = 6.
- se scade 11 din maximul inregistrat (in cazul de fata 30) si aflam ultima zi fertila. Deci 30 - 11 = 19.
- perioada fertila este deci intre zilele 6 si 19 ale ciclului.
1, 2, 3,...,6, 7,..., 18, 19, 20,...27, 28
Metoda calendarului este cea mai folosita metoda de abstinenta periodica. Nu prezinta efecte secundare, insa are o rata mare
de esec si nu protejeaza impotriva bolilor cu transmitere sexuala. Se recomanda in cazul ciclului regulat.
Metoda intreruperii actului sexual (coitul intrerupt)
Metoda se bazeaza pe intreruperea actului sexual si ejacularea "in afara". Este o metoda larg acceptata si folosita (a
determinat de exemplu declinul fertilitatii in secolele XVII - XVIII). Eficacitatea metodei este in functie de capacitatea de a
controla momentul ejacularii (greu dar educabil). Are o rata de esec ridicata si nu asigura protectie impotriva bolilor cu
transmitere sexuala. Ca efecte secundare pot aparea neurastenia la barbat si absenta orgasmului la femeie. Avantajul este
posibilitatea folosirii metodei in orice situatie.
Metode de bariera: Prezervativul
Prezervativul impiedica (daca este utlizat corect) intrarea spermatozoizilor in cavitatea uterina. Este singura metoda care
ofera protectie impotriva bolilor cu transmisie sexuala. Este o metoda a carei eficienta se apropie de cea a metodelor moderne
de contraceptie (pilule anticonceptionale, etc). Prezervativul trebuie utilizat corect. Acesta se introduce pe penisul aflat in
erectie inaintea oricarui contact sexual (prezervativul se tine de varf pentru a se evita formarea unei perne de aer in varf care
poate duce la ruperea prezervativului si se ruleaza spre baza penisului) si se scoate dupa terminarea actului sexual inainte ca
penisul sa iasa din erectie. De asemenea trebuie verificata etanseitatea acestuia. Prezervativului i se face un nod si se arunca.
Dupa scoaterea prezervativului, trebuie evitat orice contact al penisului cu zona genitala a femeii, deoarece exista riscul
patrunderii spermatozoizilor in vagin.
Alte metode de bariera: diafragma, cupola (prezervative feminine)
Aceste dispozitive se introduc in cavitatea uterina si au de asemenea rolul de a evita patrunderea spermatozoizilor. Nu ofera
protectie impotriva bolilor cu transmisie sexuala. Pentru femeie acestea sunt destul de incomode.
Spermicidele (creme, tablete, bureti, spray-uri)
Acestea sunt metode care se bazeaza pe distrugerea spermatozoizilor inainte ca ei sa poata fecunda ovulul. Au o modalitate
de intrebuintare destul de incomoda (se aplica in interiorul vaginului cu o perioada de timp - de obicei o jumatate de ora inaintea actului sexual). Sunt dificil de folosit, pot provoca disconfort si au o eficacitate destul de redusa. Eventual pot fi
asociate prezervativului pentru o mai mare siguranta. Spermicidele nu asigura protectie impotriva bolilor cu transmisie
sexuala.
Contraceptia hormonala
12

Contraceptia hormonala este o metoda care a revolutionat contraceptia incepand cu anii '60. Preparatele constau in compozitii
de progesteroni sau estrogeni sintetici. Mecanismul principal de actiune al acestor hormoni este impiedicarea ovulatiei.
Contraceptivele se gasesc cel mai des sub forma orala. Eficienta contraceptivelor este de 100% (este luata ca eficienta de
referinta). Pilula contraceptiva trebuie administrata zilnic la o ora fixa. In cazul in care se uita administrarea pilulei, aceasta se
administreaza in termen de maximum 12 ore fata de ora obisnuita. Daca pilula nu se ia in termen de 12 ore fata de momentul
obisnuit din zi, ea se arunca, se continua administrarea in continuare a pilulelor de pe folie si pana la urmatorul ciclu
menstrual se vor folosi alte metode contraceptive (prezervativul, etc). Urmatoarea folie se administreaza in mod obisnuit.
Prescrierea pilulelor se face numai de catre medicul specialist, in functie de organismul fiecarei femei. Inainte de
administrarea contraceptivelor pentru prima data, o vizita la medicul ginecolog este absolut necesara.
In afara efectului contraceptiv, anticonceptionalele ajuta la reglarea ciclului menstrual, reducerea sangerarii in timpul ciclului,
disparitia durerilor menstruale si la tratamentul chistelor ovariene functionale.
Ca efecte secundare (rare) putem mentiona greata, durerile de cap, edeme si uneori sangerari vaginale minime.
Pilula anticonceptionala se administreaza din prima zi a ciclului menstrual, in aceeasi ora din zi (preferabil seara) timp de 21
zile, apoi 7 zile pauza si apoi 28 de zile fara pauza. Totusi modul exact de administrare nu poate fi stabilit decat de catre un
medic specializat. Nu asigura protectie impotriva bolilor cu transmisie sexuala.
Contraceptia de urgenta
Contraceptia de urgenta, numita si pilula de a doua zi, se foloseste in cazul unui contact sexual neprotejat pentru a preveni o
sarcina nedorita. Nu este o metoda abortiva ci impiedica fecundatia si nidatia. Contraceptia de urgenta presupune
administrarea unei tablete hormonale si cat mai rapid (in cel mult 72 de ore). De obicei se administreaza doua tablete la
interval de 12 ore. Are o serie de efecte secundare neplacute si nu trebuie folosita de mai mult de doua ori pe an. Necesita o
informare corecta. Nu protejeaza impotriva bolilor cu transmisie sexuala.
Steriletul
Aceasta este o metoda contraceptiva veche si consta in introducerea unui corp strain in uter. Acesta impiedica nidatia
(cuibarirea oului) si alte mecanisme secundare. Steriletele pot fi simple (din plastic), cu cupru (mecanism chimic), cu
progesteron (mecanism hormonal). Eficacitatea steriletelor este destul de mare (in ordine crescatoare pentru tipurile
enumerate mai sus), apropiata de cea a contraceptivelor orale. Steriletul trebuie aplicat numai de catre medicul specializat,
necesita un control genital prealabil si periodic ulterior, are un cost redus, este o metoda contraceptiva comoda insa prezinta o
serie de dezavantaje: creste cantitatea sangerarii, creste frecventa BIP si provoaca senzatia psihica de corp strain. Nu
protejeaza impotriva bolilor cu transmisie sexuala.
Steriletul de urgenta
Steriletul de urgenta trebuie aplicat in maxim 5 zile de la contactul sexual neprotejat si are o eficienta ridicata. Steriletul se
aplica numai de catre medicul specializat. Nu protejeaza impotriva bolilor cu transmisie sexuala.

MENOPAUZA
Menopauza este "piatra de hotar" in viata fiecarei femei ce marcheaza sfarsitul perioadei reproductive. La un an dupa
ultima menstra se considera ca femeia a ajuns la menopauza. Media de varsta pentru instalarea menopauzei este de
aproximativ 50 de ani dar corpul fiecarei femei are propriul ritm si timp limita. Unele femei ajung la menopauza in mijlocul
decadei a patra si altele au menstruatii chiar si in decada a cincea.
Perimenopauza cuprinde perioada de instalare a menopauzei si cea care urmeaza menopauzei. Se refera la cei 2 pana
la 8 ani de modificare a nivelului hormonal incluzand si simptomatologia asociata, pana la instalarea menopauzei. Cel mai
frecvent semn de premenopauza este menstruatia abundenta, adesea neregulata data de dereglarile hormonale.
Majoritatea femeilor au perimenopauza intre 39 si 51 de ani. Unele femei prezinta modificari ale menstruatiei si
sindrom premenstrual la sfarsitul decadei a treia cand nivelul hormonal se modifica si fertilitatea e in declin in mod
fiziologic. Alte femei nu au astfel de simptome pana la sfarsitul decadei a patra.
Postmenopauza incepe la un an dupa ultima menstra. Nivelul hormonal continua sa scada si simptomele menopauzei
sunt prezente, posibil accentuate de-a lungul primului an sau in anii urmatori. Estrogenul si progesteronul se stabilizeaza la
niveluri joase si simptomele se atenueaza. Aceasta este perioada in care femeile se pot bucura de lipsa ciclurilor menstruale si
a problemelor de contraceptie.
Cauze
Modificarile naturale si asteptate ale hormonilor duc la premenopauza, menopauza si postmenopauza.
13

Perimenopauza
Pe masura ce inaintam in varsta corpul incepe un proces natural de modificare ce culmineaza cu sfarsitul ciclului
menstrual (menopauza). Numarul si calitatea ovulelor scade, nivelul hormonal este variabil si ciclul menstrual devine mai
putin predictibil. Aceasta perioada de fenomene neprevazute se numeste perimenopauza.

Menopauza si postmenopauza
Dupa cativa ani de variatii hormonale, estrogenul si progesteronul incep sa scada. Cand estrogenul scade sub un
anumit nivel, ciclul menstrual si activitatea foliculara, respectiv perioada fertila iau sfarsit. Dupa un an fara menstruatie,
femeia
atinge
menopauza
si
trece
in
postmenopauza.
Dupa un an sau doi de postmenopauza nivelul de estrogen se echilibreaza la un nivel scazut. Deoarece estrogenul joaca un rol
important si in alte functii ale organismului, nivelul scazut are efecte ce includ pierderea mineralelor din tesutul osos si
subtierea
si
uscarea
pielii,
atrofierea
vaginului
si
a
tractului
urinar.
Menopauza se poate instala artificial si prematur prin scoaterea chirurgicala a ovarelor (ovarectomie) sau
princhemoterapie sau radioterapie in zona abdominala si pelvina.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Corpul fiecarei femei are propriul ritm biologic astfel incat momentul instalarii menopauzei si durata ei difera. Exista
o probabilitate mare ca momentul aparitiei menopauzei sa fie identic cu cel al mamei. Totusi unele stiluri de viata si
tratamente farmaceutice pot provoca sau sunt corelate cu o menopauza precoce:
-fumatul. Femeile de varsta medie, fumatoare ajung la menopauza mai repede, cu 1 an si jumatate mai repede decat cele care
nu fumeaza. Cu cat perioada de consum de tigarete este mai lunga si cu cat cantitatea este mai mare cu atat mai puternic va fi
efectul
-radioterapia sau ablatia glandei pituitare
-chemoterapia
-radioterapia sau alt tratament in zona abdominala sau a pelvisului ce afecteaza ovarele
-bolile genetice si autoimune
-ablatia bilaterala a ovarelor (ovarectomie) ce duce la menopauza brusca instalata artificial
-traiul la altitudini mari
-dieta vegetariana.

Manifestari de dependenta(Simptome)
Desi unele femei au putine simptome ce anunta menopauza sau nici un simptom, majoritatea prezinta o multitudine
de simptome. In mod asemanator, in timp ce unele femei au simptomatologie usoara altele au somnul, viata de zi cu zi si
starea generala sever alterata. Simptomatologia se calmeaza cand hormonii se echilibreaza. Modificarile din perioada de
postmenopauza sunt normale si se pastreaza in timp, caracteristic perioadei.
Semne si simptome ale perimenopauzei
Semne de perimenopauza:
-cicluri menstruale neregulate
-cicluri usoare si rare
-cicluri abundente neobisnuite.
Simptome ale menopauzei
Simptomatologia caracteristica menopauzei este datorata modificarilor sau scaderii nivelului hormonal si persista inca unu
sau doi ani dupa menopauza. Unele femei prezinta simptomatologie pentru inca cinci sau mai multi ani- postmenopauza.
Simptomele sunt:
-bufeuri de caldura (senzatie de caldura subita si trecatoare resimtita pe fata, gat, torace, insotita de transpiratii si frisoane)
-tulburari de somn (insomnie)
14

-tulburari emotionale, schimbari ale dispozitiei sau iritabilitate


-modificari ale vietii sexuale, a interesului sau a raspunsului sexual
-probleme de concentrare sau de memorie legate de tulburarile de somn si de modificarile hormonale
-migrene (dureri de cap)
-tahicardie (palpitatii)
-prurit generalizat (mancarimi).
Menopauza instalata artificial post-chirurgical, prin chemoterapie sau radioterapie se poate asocia cu simptome mai severe
decat de obicei. Conditiile prodromale (ce anunta menopauza) ca depresia, anxietatea, tulburarile de somn sau iritabilitatea se
accentueaza in timpul tranzitiei perimenopauzei.

Semne de postmenopauza
Semnele care anunta menopauza respectiv postmenopauza sunt:
-lipsa perioadelor menstruale (femeia nu are nevoie de metode contraceptive)
-uscarea si subtierea tegumentelor, fanerelor (par si unghii) datorita scaderii productiei de colagen
-modificari vaginale si urinare ca:
- senzatia de uscaciune a vaginului, iritatie si prurit
- risc crescut de infectii vaginale si de tract urinar
- durere in timpul actului sexual (dispareunie)
-scaderea densitatii osoase (osteopenie).
Alte afectiuni pot duce la modificari ale ciclului menstrual sau simptome asemanatoare celor din perimenopauza sau
menopauza. Exemple: sarcina, variatii semnificative a greutatii, depresie, anxietate, boli, afectiuni ale uterului, ale tiroidei sau
ale glandei pituitare.
Investigatii
Femeia si medicul curant pot stabili cauza perimenopauzei si se bazeaza pe varsta, antecedentele personale
fiziologice (activitatea genitala), simptome si rezultatele examenului pelvian. Daca este posibil femeia trebuie sa tina un
calendar cu zilele de menstruatie si cu simptomatologia asociata.
Daca femeia prezinta simptome severe inainte sau dupa menopauza, daca medicul suspecteaza alta afectiune sau
daca are o anumita patologie care face dificila diagnosticarea, medicul poate apela la una sau mai multe dintre urmatoarele
investigatii:
-un test de sarcina este facut daca exista sanse ca femeia sa fie insarcinata
-un test al stimularii hormonului foliculo-stimulant (FSH) poate ajuta la confirmarea menopauzei. Nivelul FSH creste in
timpul perimenopauzei si ramane crescut dupa perimenopauza.
-testul pentru estrogen se face pentru a evidentia scaderea estrogenului dupa menopauza
-un test stimulant al hormonilor tiroidieni este folosit pentru a face diagnosticul diferential cu o afectiune tiroidiana care poate
da cicluri menstruale neregulate sau simptomatologie asemanatoare celei din perimenopauza.
Daca femeia nu a prezentat cicluri menstruale pentru un an de zile a ajuns la menopauza si se afla in postmenopauza.
Este momentul pentru o examinare completa cu o atentie deosebita acordata inimii si factorilor de risc pentru osteoporoza. Se
recomanda comunicarea oricaror sangerari vaginale bruste medicului curant.

Sangerari vaginale sau menstruale cu debut brusc


Daca femeia prezinta sangerari neregulate in timpul perimenopauzei sau urmeaza un tratament hormonal si prezinta
sangerari vaginale dupa 6 pana la 12 luni de tratament, medicul poate apela la una sau mai multe investigatii aditionale pentru
a elimina cauze severe de hemoragie. Aceste investigatii pot fi:
-ultrasonografia transvaginala pentru a evidentia posibile formatiuni tumorale sau malformatii ale uterului;
-biopsie de endometru pentru a verifica daca mucoasa interna a uterului (endometrul) functioneaza normal in timpulciclului
menstrual si pentru a verifica unele semne de cancer.

Osteodensitometria ca screening pentru osteoporoza

15

Toate femeile de 65 de ani si peste aceasta varsta ar trebui sa fie supuse unui test de rutina care masoara densitatea
urinara pentru screeningul osteoporozei. Daca femeia are factori de risc pentru osteoporoza testele screening trebuie facute
precoce in jurul varstei de 60 de ani. Daca persoana a intrerupt tratamentul hormonal, este foarte important sa se ia in
considerare screeningul osteoporozei datorita lipsei protectiei hormonale pentru demineralizarea osoasa.
Specialistii sustin ca decizia de a supune unui test screening femeile de 60 de ani sau mai tinere se face individualizat.
Aceasta decizie depinde de riscul de dezvoltare a osteoporozei si de rezultatele testelor.
Tratament
Menopauza este o modificare fiziologica ce nu necesita tratament. Totusi, simptomatologia asociata poate fi dificil de
suportat. Daca femeia are insomnii, tulburari ale dispozitiei, bufeuri de caldura, incoerenta, perioade cu menstruatie
abundenta sau alte simptome de menopauza tratamentul poate ajuta sa depaseasca aceasta perioada mai usor. In timpul
revizuirii optiunilor de tratament se recomanda a se lua in considerare urmatoarele:-un stil de viata sanatos va ajuta la
reducerea simptomatologiei menopauzei. Aceste obiceiuri includ o alimentatie echilibrata, fara stress, miscare regulata,
evitarea fumatului, a cofeinei si a abuzului de alcool. Un stil de viata nesanatos poate accentua simptomatologia menopauzei.
-terapia hormonala cu doze scazute sau cu contraceptive orale in doze mici poate fi o optiune in cazul in care femeia mai
prezinta cicluri si are mai multe simptome sau mai accentuate. Contraceptivele orale nu se folosesc dupa instalarea
menopauzei
deoarece
contin
cantitati
de
hormoni
mai
mari
decat
necesarul
femeilor.
-dupa menopauza terapia hormonala poate fi folosita ca tratament pe termen scurt pentru simptomatologia severa si in dozele
cele mai mici posibile;
-femeia poate avea nevoie de un tratament pentru unele simptome ca bufeurile de caldura sau uscaciunea mucoasei vaginale ;
-exercitiile de respiratie meditativa si suplimente ca black cohosh sau Cimicifuga racemosa (ierburi din America de Nord coada soricelului?) sau soia pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei.
Studii recente au condus la o mare schimbare in administrarea terapiei hormonale postmenopauza. Pentru o perioada lunga
terapia de inlocuire hormonala sau medicamentele cu combinatia de estrogen-progesteron s-a considerat ca protejeaza
impotriva bolilor cardiace sau dementei. Totusi s-a constatat ca terapia de inlocuire hormonala poate induce probleme grave
in cazul unor femei. Dupa unul sau mai multi ani de terapie de substitutie hormonala un numar mic de femei fac infarct
miocardic, accident vascular cerebral sau tromboflebita profunda. Dupa 4 sau mai multi ani de terapie un numar mic de femei
dezvolta cancer mamar sau dementa. In mod asemanator un numar mic de femei ce urmeaza un tratament cu estrogeni fac
accidente vasculare cerebrale si tromboze venoase profunde. Terapia unica cu estrogeni poate cauza cancer mamar si ovarian
la unele femei.
Media de risc corelata cu terapia hormonala este mica in raport cu populatia totala de femei. Totusi riscul individual pentru ca
terapia hormonala sa stimuleze aparitia unui cancer mamar, a unor afectiuni cardiovasculare, tromboembolii sau afectiuni
neurologice sunt mai mici sau mai mari in functie de factorii de risc existenti.

Optiunile de tratament pentru simptomatologia menopauzei


- bufeurile. Exercitiile de respiratie mediata (paced respiration) s-a demonstrat ca amelioreaza bufeurile. Medicamentele ce
pot calma bufeurile includ terapiile homonale de scurta durata, inhibitorii selectivi de serotonina, antidepresivele ca
fluoxetina si aroxetina, tratamentul pentru hipertensiune (clonidina) si un medicament antiepileptic gabapentin.
Perioadele cu cicluri abundente. Progesteronul poate ajuta la ameliorarea ciclurilor menstruale abundente date de nivelul
scazut de progesteron (dupa o examinare amanuntita pentru a face diagnosticul diferential). Alte optiuni ar fi
antiinflamatoarele nesteroidiene, levonorgestrelul sau anticonceptionalele. Pentru hemoragii severe unele femei aleg metoda
chirurgicala si definitiva. Aceasta metoda presupune scoaterea uterului (histerectomie) sau utilizarea de temperaturi crescute
pentru lezarea si cicatrizarea peretelui uterin (ablatie endometriala).
- uscaciunea vaginala si iritatia. Un lubrifiant vaginal ajuta in aceasta privinta. Cremele cu continut de estrogeni, inelele sau
tabletele pot ameliora mucoasele uscate, iritate sau subtiate. In absorbtia vaginala se asimileaza o cantitate mai mica de
hormon estrogeni si scad riscurile asociate terapiei cu estrogeni.
Simptomatologia complexa si severa. Terapia hormonala poate ameliora multe simptome ale perioadei de menopauza. Pentru
tratamentul din premenopauza se administreaza anticonceptionale cu doze mici de estrogen si progesteron sau terapie
hormonala cu doze mici de estrogen-progestin ce reduc ciclurile abundente si amelioreaza celelalte simptome. Dozele scazute
in cadrul unei terapii hormonale reprezinta o optiune de tratament. Se recomanda controlul la 6 luni daca se incepe terapia
hormonala pe termen scurt.
Terapia de substitutie hormonala bioidentica este o alternativa a terapiei hormonale. Hormonii sunt sintetizati in laborator din
radacini de plante salbatice sau soia. Aceasta terapie se considera a fi similara hormonilor produsi de om in mai mare masura
decat hormonii sintetici utilizati in terapia hormonala. Totusi hormonii bioidentici au aceeasi factori de risc ca si hormonii
traditionali, afectiuni cardiace, accident vascular cerebral, tromboze, cancer mamar si dementa. Orice forma de terapie
16

hormonala, incuzand terapia cu hormoni bioidentici este indicat a se urma pentru o perioada cat mai scurta posibil dupa
instalarea menopauzei.
Alte tratamente
Datorita riscurilor terapiei hormonale, multe femei au apelat la tratamentul homeopat pentru ameliorarea simptomatologiei
aferente menopauzei:
-black cohosh (Remifermin) este o alternativa la terapia hormonala bazata pe plante pentru bufeuri, modificarea dispozitiei si
alte simptome. Inca nu se cunoaste destul de bine mecanismul de actiune al plantei. De asemena nu se cunoaste daca black
cohosh accentueaza riscurile pentru cancer mamar sau cancer uterin.
-soia dietetica se considera ca amelioareaza simptomatologia desi nu sunt destule dovezi pentru a sustine aceasta afirmatie.
Soia dietetica poate de asemenea sa scada riscul pentru afectiuni cardiace dar nici acest beneficiu nu a fost suficient
demonstrat.

Terapia hormonala - Modificari in tratamentul substitutiv hormonal (HRT)


In ultimele decenii HRT pastreaza sanatatea si tineretea la femei dupa postmenopauza. Totusi, studii recente au dus la
schimbarea dramatica a acestui concept.\
Un studiu vast facut de organizatia "Initiativa pentru sanatate a femeilor" (Womens Health Initiative- WHI) a demonstrat ca
HRT nu protejeaza impotriva afectiunilor cardiace. In acest lot de femei, terapia hormonala pe termen scurt a fost legata de
un numar mai mare de infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale si trombembolisme. Terapia hormonala administrata
mai multi ani a fost corelata cu cateva cazuri de cancer mamar sau dementa. Majoritatea femeilor din acest studiu nu au
prezentat efecte adverse ingrijoratoare.
Terapia hormonala normala are riscuri foarte mici la majoritatea femeilor. Riscurile individuale insa pot fi mai mici sau mai
mari decat media. Aceasta depinde de factorii de risc pentru cancerul mamar, afectiunile cardiovasculare, tromboemboli sau
dementa.
Bazat pe studiul WHI, Food and Drug Administration (FDA) si-a actualizat recomandarile astfel incat terapia hormonala cu
estrogen-progestin este recomandata:
-pentru perioade scurte in tratamentul simptomatologiei din menopauza. HRT calmeaza efectiv simptomele la majoritatea
femeilor. Femeilor care sunt convinse ca HRT favorizeaza riscurile mai sus mentionate li se recomanda sa foloseasca doza
cea mai mica pe cea mai scurta perioada de timp posibil. La majoritatea femeilor simptomatologia aferenta menopauzei se
imbunatateste
in
cativa
ani,
facand
terapia
pe
termen
lung
dispensabila
-profilaxia osteoporozei si tratamentul specific. Majoritatea specialistilor recomanda doar terapia hormonala pe termen lung
femeilor cu risc mare de osteoporoza. In aceste cazuri rolul protector al estrogenului pentru tesutul osos depaseste celelalte
riscuri asociate HRT. Femeile sunt incurajate sa analizeze toate optiunile de tratament al osteoporozei si sa compare riscurile
cu beneficiile.
Tratamente alternative de evitat!
Unele terapii nu se recomanda pentru simptomele de menopauza pentru ca nu sunt eficiente sau pentru ca pot duce la efecte
adverse periculoase. Acestea includ:
-plante precum kava, evening primrose, dong quai, valeriana, dehidroepiandrosteronul sau angelica;
-buruieni salbatice sau creme naturale cu progesteron.

17

S-ar putea să vă placă și