CSB F2 VOL 1 2011 WM

U
B
R
A
U
P C
T
E
I
N
R
L
A
E
M
B
R
P
O
U
F
T
P
IN
N
U
E
R
ENT R
E
M
A
P
U
T
M
N
C
E R
M
O
U
O
C
D
F
O
D N
I
Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
A
C
I
L
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare
urban integrat a municipiului Bucureti
i a teritoriului su de susinere i influen
VOLUMUL I
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urban integrat a municipiului Bucureti i
a teritoriului su de susinere i influen
Conceptul strategic Bucureti 2035

- FAZA A II-A -
U
B
R
A
U
P C
T
E
I
N
R
L
A
E
M
B
R
P
O
U
F
T
P
IN
N
U
E
R
ENT R
E
M
A
P
U
T
M
N
C
E R
M
O
U
O
C
D
F
O
D N
I
Faza a II-a:
Formularea obiectivelor strategice si a

directiilor
de
actiune;
Politicile
de
dezvoltare; Plan de actiune; Monitorizare

si
Evaluare;
Planul
de
Planul
institutional-legal;
marketing;
Planul
de
comunicare-participare.
CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035

BENEFICIAR:
Primria Municipiului Bucureti
PROIECTANT GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANI

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiz i Consulting
Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu
Bucureti ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache
S.C.IHS Romania S.R.L.
S.C.EMI INVEST S.R.L.
ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache

Coordonator proiect: lect.arh.Liviu Iani
Dr.arh. Nicolae arlung
Dr.arh. Sorina Racoviceanu
Dr. arh.Mircea Enache
Asist.urb.Mihai Alexandru
Asist.urb.Andreea Popa
Cerc.t.princ.dr.Manuela Stnculescu
Cerc.t. Rzvan Voinescu
Lect.dr.arh.Angelica Stan
Prof.dr.arh. Nicolae Lascu
conf.dr.arh.Sergiu Nistor
Conf.dr.arh.Ctlin Srbu
Prof.dr.ing. Ioan Bica
Dr.ing. Radu Gogu
Conf.dr.arh.Monica Rdulescu
Ing.Eugen Ionescu
Lect.dr.arh.Mihaela Negulescu
Ing.tefan Fierscu
Conf.dr.arh.Cerasella Crciun
Urb.Reinhold Stadler
Urb.Ioana Ivanov
Soc.Marius Plecan
Arh.Ctlina Ioni
Cons. Iuliana Leca
Cons. Mircea ulea
Lect.dr.arh.Claudiu Runceanu
Arh.Antonela Rou
Urb.Paul Murean Iuga
Consultani:
Prof.dr.arh.Alexandru Sandu
Prof.dr.arh.Doina Cristea
Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu
A
C
I
L
U
B
R
A
U
P C
T
E
I
N
R
L
A
E
M
B
R
P
O
U
F
T
P
IN
N
U
E
R
ENT R
E
M
A
P
U
T
M
N
C
E R
M
O
U
O
C
D
F
O
D N
I
CUPRINS:
Contents
A
C
I
L
2.3.
DIAGNOSTIC .................................................................................................... 22
2.4.
VIZIUNEA .......................................................................................................... 26
2.5.
DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE ..................................................... 27
Etapa a II-a : .................................................................................................................. 5

Formularea obiectivelor strategice si a directiilor de actiune; ........................................ 5
Politici de dezvoltare; ..................................................................................................... 5
Plan de actiune; ............................................................................................................. 5
2.5.1.
DIMENSIUNEA TERITORIAL - DIRECII STRATEGICE PENTRU
BUCURETI I TERITORIUL SU DE SUSINERE I INFLUEN ................................. 27

2.5.2.
DIRECTII
STRATEGICE
FUNDAMENTALE
PENTRU
MUNICIPIUL
BUCURESTI - 2035 .............................................................................................................. 29
Monitorizare si Evaluare; ............................................................................................... 5
2.6.
Plan institutional-legal;................................................................................................... 5
3.
PREZENTAREA GENERAL A ETAPEI II ......................................................... 32
Plan de marketing;......................................................................................................... 5
4.
VALORI FUNDAMENTALE I PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC .... 33
Plan de comunicare-participare. .................................................................................... 5
4.1.
VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035....................... 33
INTRODUCERE ............................................................................................................ 6
4.2.
PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 ................... 33
1.
5.
CONCEPTUL
STRATEGIC
ROLUL
SU
DEZVOLTAREA
BUCURETIULUI .................................................................................................................. 7
1.1. Conceptul strategic ca plan n timp i spaiu.......................................................... 7
a.
LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN SPATIU .................. 7
b.
LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN TIMP ...................... 8
c.
LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN PLANIFICARE ....... 9
d.
LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN RAPORT CU
STRATEGIA EUROPA 2020................................................................................................ 11

2.
CONTEXTUL
FACTORII
DETERMINANI
PENTRU
SUCCESUL
STRATEGIEI........................................................................................................................ 12
1.1.
2.
CONSIDERATII PRELIMINARE ....................................................................... 12
SINTEZA ETAPEI I .............................................................................................. 17
2.1.
CONCLUZIILE ETAPEI I .................................................................................. 17
2.2.
RECOMANDARI ALE ETAPEI I ....................................................................... 20
COMUNICAREA REZULTATELOR ETAPEI I .................................................. 31
OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTRII CAPITALEI PN N 2035 .. 33
5.1.
6.
LISTA OBIECTIVELOR CONCEPTULUI STRATEGIC ..................................... 33
OPIUNI STRATEGICE I FLEXIBILITATEA CONCEPTULUI STRATEGIC ...... 37
6.1.
DOMENII
DE
INTERVENTIE
SI
ZONE
STRATEGICE
PENTRU
BUCURESTI 2035 ................................................................................................................ 37

7.
PRIORITI STRATEGICE DE LUAT N CONSIDERARE PT ZONA DE
SUSINERE I INFLUEN ................................................................................................ 62

7.1.1.
INTRODUCERE ............................................................................................. 62
7.1.2.
RELAIA CU DIAGNOSTICUL ...................................................................... 62
7.1.3.
Delimitarea teritoriului metropolitan................................................................ 63
7.1.4.
POLITICI PRIORITARE ................................................................................. 64
7.1.5.
PROGRAME I PROIECTE PRIORITARE.................................................... 64
8.
POLITICI PUBLICE PROPUSE - ORIZONTUL 2035 ........................................... 68
8.1.1.
POLITICI ........................................................................................................ 68
U
B
R
A
U
P C
T
E
I
N
R
L
A
E
M
B
R
P
O
U
F
T
P
IN
N
U
E
R
ENT R
E
M
A
P
U
T
M
N
C
E R
M
O
U
O
C
D
F
O
D N
I
9.
PROGRAME I PROIECTE DE DEZVOLTARE URBANISTIC A CAPITALEI .. 77
9.1.1.
PROGRAME SI PROIECTE URBANE PRIORITARE ................................... 77
Optiunile strategice de interventie se refera la:............................................................ 77

10.
ZONA CENTRALA - DEZVOLTARE INTEGRATA ........................................... 96
10.1.1. Planul Urbanistic Zonal Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti

extrase
97
10.1.2. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Centrul Bucurestiului..................... 102

10.1.3. Optiuni strategice pentru abordarea zonei centrale ..................................... 105
11.
A
C
I
L
POLITICA DEPLASRILOR ALTENATIVE, BLNDE .................................................................................... 124
FINANTARE surse, modalitati................................................................................. 125
1.1.5.
PROGRAME .......................................................................................................................... 127
1.1.6.
CONDITII LEGISLATIVE ...................................................................................................... 127
FINANTARE surse, modalitati................................................................................. 127

12.1.3. POLITICI PRIVIND ORASUL PRODUCTIV ................................................. 128
ANEXE 2 : .................................................................................................................. 133
COMENTARII
PRIVIND
ABORDAREA
STRATEGICA
APLICAT
ELABORAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURETI
CONCLUZII I RECOMANDRI .................................................................... 106
2000 2025........................................................................................................................ 133
11.1.1. CONCLUZII ALE ETAPEI A II-A .................................................................. 106
PROF.DR.ARH. DOINA CRISTEA............................................................................. 133
11.1.2. RECOMANDRI ......................................................................................... 109
13.
12.
ANEXE 1 : FISE DE POLITICI PUBLICE ....................................................... 112
12.1.1. POLITICI PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL ................................ 112

12.1.2. POLITICI PRIVIND MOBILITATEA ............................................................. 116
1.
POLITICA
DE
MODERNIZARE
DEZVOLTARE
INTEGRAT
TRANSPORTUL PUBLIC .................................................................................................. 116

1.1.1.
notiuni cheie: .......................................................................................................................... 116
FINANTARE .............................................................................................................. 118

Sursele posibile sunt identificate detaliat n MPGTU-B ....................................... 118
2.
POLITICA STAIONRII ................................................................................... 119
1.1.2.
PROGRAME........................................................................................................................... 120
4.
Realizarea unor parcri de transfer, cu prioritate: ........................................ 121
FINANTARE surse, modalitati ............................................................................. 122

1.1.3.
PROGRAME........................................................................................................................... 123
1.1.4.
CONDITII LEGISLATIVE ...................................................................................................... 123
FINANTARE surse, modalitati ................................................................................ 124
ILUSTRARE PROIECTE CU TITLU EXEMPLIFICATIV............................... 159
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Etapa a II-a :
Formularea obiectivelor
strategice si a directiilor de
actiune;
Politici de dezvoltare;
Plan de actiune;
Monitorizare si Evaluare;
Plan institutional-legal;
Plan de marketing;
Plan de comunicare-participare.
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
INTRODUCERE
Volumul de fata prezinta sintetic rezultatele fazei a II-a a studiului privind
Conceptul Strategic Bucuresti 2035 - propunerile privind obiective strategice,

directii majore de actiune, substrategii, politici, programe si proiecte, precum si
planul de marketing si cel institutional.
Continutul acestei etape valorifica rezultatele primei etape a studiului
si includ concluziile consultarii cu profesionisti in domeniu, ca si reactiile la

propunerile venite din partea unor locuitori ai capitalei.
Din pacate, aceasta parte a doua a studiului nu beneficiat de atentia
decidentilor din cadrul Consiliului General al municipiului Bucuresti.
Subliniem de la inceput ca in opinia elaboratorilor studiului, pentru ca
acest concept strategic sa poata beneficia de succes in operationalizare, sunt
necesare dezbateri ale propunerilor cu toate categoriile de "actori urbani", de la

toate nivelurile.
Volumul cuprinde trei parti: propunerile pentru continutul CSB 2035,
impreuna cu sintezele planurilor de marketing si institutional.
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
1. CONCEPTUL STRATEGIC I
ROLUL SU N
DEZVOLTAREA
BUCURETIULUI
1.1. Conceptul strategic ca plan n
timp i spaiu
a. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC
BUCURESTI 2035 IN SPATIU
Strategia de dezvoltare a Bucurestiului in urmatorii 25 de ani nu poate fi
gandita izolat spatial si nici Conceptul ei nu este astfel. Integrarea spatiala

este determinanta in stabilirea Conceptului strategic si gradul de integrare
este crucial pentru rezultatele strategiei de dezvoltare, pentru succesul orasului.
Performantele economice ale capitalei, esentiale pentru o mai buna
calitate a vietii locuitorilor ei sunt influentate, in epoca globalizarii, atat de

schimbari ori decizii luate la mare distanta de Bucuresti ori de Romania
scara Uniunii Europene este un exemplu, dar si cea a unor teritorii cu geometrie
variabila cum sunt cele acoperite de mari companii transnationale - cat si de
decizii luate in Bucuresti si in vecinatatea sa, vizand diverse entitati
administrative si teritorii de diverse marimi national, regionale, judetene ori
locale, dar si actori economici ori grupuri sociale.
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
durabile: nu numai ca reflecta amplificat si amplificand disfunctionalitatile aparute
In acelasi timp, in mod evident, starea si evolutia capitalei influenteaza
ca urmare a unei dezvoltari necorelate si necoordonate in teritoriul de sustinere si
sau, dupa caz, chiar determina, modul si gradul de dezvoltare a unor teritorii
influenta, dar ingreuiaza dezvoltarea viitoare si ameninta sa marcheze greu
mai mici sau mai mari, incepand bineinteles cu vecinii Bucurestiului, dar si
reparabil utilizarea solului, calitatea mediului, dotarile tehnico-edilitare si inevitabil
perceptia orasului ca mare centru urban.
cheltuielile publice necesare in viitor. De aici nevoia urgenta de instituire a unor
mecanisme de control coordonat al dezvoltarii in teritoriul de sustinere si
Aceste inter-conditionari multiple sunt de diverse naturi si se
influenta al Bucurestiului.
manifesta sub diverse forme: de la infrastructurile de comunicatii ori deciziile
(3) In lumea marcata de globalizare si de viteza sporita si predictibilitatea
de amplasare a unor activitati economice de catre companii romanesti ori de
relativ redusa pe care aceasta le aduce, teritoriul de sustinere si influenta al
peste hotare si pana la calitatea mediului sau dinamica demografica, de la
capitalei constituie o resursa esentiala pentru cresterea competitivitatii
investitiile imobiliare rezidentiale ori activitatile agricole si silvice si pana la
Bucurestiului si pentru ambitia sa de a-si asuma un rol de mare centru urban de
sanatatea publica ori miscarile migratorii ale fortei de munca, de la accesul la
importanta macro-regionala. De aici nevoia de a corela marile investitii de
informatii si nivelul de educare si pana la reputatia economica a Bucurestilor ori
infrastructura dar si de a gestiona calitatea mediului si resursele de teren nu
imaginea sa in lume, ca oras cultural ori din alte perspective.
doar pentru satisfacerea nevoilor capitalei in viitorul apropiat, ci si tinand seama de

noile provocari ce pot aparea la scara unor teritorii mult mai vaste in primul rand
Drept urmare:
cele de la nivelul Uniunii Europene cat si cele din regiunea Danubiano-Balcanica.
(1) Dincolo de faptul ca prevederile unei strategii de dezvoltare a
Bucurestiului sunt asumate si se aplica pe teritoriul administrativ al capitalei,
b. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI

2035 IN TIMP
elaborarea Conceptului Strategic trebuie in mod necesar sa tina seama de
inter-conditionarile de mai sus. Cunoasterea lor este posibila in masuri diferite,

atat din cauza disponibilitatii si acuratetii variabile ale datelor cat si din cauza
gradului variabil de predictibilitate sau de transparenta. De aici rezulta nevoia
Strategiile sunt planuri cu caracter holistic si pe termen lung.
studiilor de fundamentare si a analizelor statistice, inclusiv intelegerea unor
Lumea de azi, puternic marcata de globalizare, se caracterizeaza prin
procese de evolutie din trecut. De aici, asa cum s-a aratat si in partea I a
ceea ce John Friedmann1 numeste cresterea turbulentei: multiple procese
studiului, limitele si structura Conceptului Strategic elaborat in prezent.
de schimbare restructurari si re-asezari cu viteze crescute si consecinte

greu cuantificabile.
(2) Evolutia capitalei ca realitate functionala ansamblu de relatii de
Cu toate acestea, strategiile nu-si pierd deloc din importanta, in
interdependenta pe multiple planuri de mediu, economice si sociale a
planificare in general , dar si in planificarea urbana. Accentul se deplaseaza
depasit hotarele administrative ale municipiului, iar realitatea morfologica
de pe certitudinile pe termen lung pe: (1) intelegerea contextului si a evolutiei lui
configurarea spatiala: de la structura stradala si parcelar si pana la
caracteristicile peisajului construit este nepotrivita unei dezvoltari
John Friedmann, Planning in the Public Domain.
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
, (2) coerenta raspunsului prin actiuni coordonate pentru diverse orizonturi
3)
Cerinta beneficiarului pentru identificarea unor programe de dezvoltare
temporale si (3) flexibilitatea interventiilor pe termen scurt si a adaptarea
urbanistica si a unor proiecte prioritare pana in 2016 a fost abordata din doua
institutionala.
perspective temporale. De aici optiunile pentru programe cu impact consistent
Acum, marile orase europene planifica strategic pentru perioade de
si al caror efect de multiplicare este marit de concentrarea teritoriala in zone
circa 15 ani, dar asta dupa aplicarea consecutiva a unor strategii coerente si
strategice, programe ce pot fi prelungite sau amplificate dupa orizontul 2020, si
adaptabile in ultimii 2-3 decenii Barcelona este exemplul prin excelenta, dar si
in raport cu oportunitatile reprezentate de strategia Europa 2020 si de programele
Berlinul, Viena sau Stockholmul (prin istoria sa particulara in planificare, Parisul
de finantare posibile. Pe de alta parte identificarea unor proiecte prioritare are
este iarasi o notabila exceptie).
in vedere: (1) pregatirea si demararea unor proiecte majore pana in 2016 dar
Urmare evolutiei sale din ultimele decenii caracterizata prin lipsa unei
si (2) proiecte de dimensiuni si conditionari spatiale care sa poata fi realizate
planificari coerent si consecvent transpusa in practica dar si incontextul
in totalitate sau mare parte pana in 2016
existentei unor resurse (cel mai optimist) moderate in raport cu nevoile de

interventii urbane, Bucurestiul are nevoie de o definire pe termen lung a
c. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI

2035 IN PLANIFICARE
directiilor sale de dezvoltare urbana in context teritorial.
Drept urmare:
1)
Planificarea spatiala coerenta este recunoscuta azi ca o pre-conditie a
Planificarea dezvoltarii Bucurestiului si a teritoriului sau de influenta
oricarei dezvoltari durabile, la orice scara teritoriala. Daca Agenda 21 a
trebuie sa fie corelata ca durata cu definirea directiilor de evolutie a tarii, deci pe

termen lung si in stransa corelare cu strategiile de la nivel national. De aici
promovat principiul sa gandim global sa actionam local, tot globalizarea aduce
importanta Conceptului Strategic elaborat pentru o perioada 25 de ani dar si
in prim plan necesiatatea coordonarii eforturilor de dezvoltare la scara marilor

teritorii. In acest sens, evolutia abordarii planificarii spatiale in Uniunea
nevoia coordonarii politicilor si programelor cu cele nationale sectoriale, in
Europeana este simptomatica: de la considerarea planificarii spatiale ca
special in ceea ce priveste competitivitatea economica si conectivitatea,
subiect al subsidiaritatii, prin studiile privind Europa 2000 si Europa 2000+ si
elaborate de asemenea pe termen lung.
prin reafirmarea rolului determinant al marilor centre urbane ca tractanti ai
2)
Atat strategia cat si politicile trebuie definite pe termene extinse in timp
cresterii competitivitatii regionale, la aparitia Perspectivei de Dezvoltarea
dar au nevoie de re-examinari periodice care sa permita repozitionari si/sau
Spatiala Europeana in 1999 si la referinta directa la importanta coeziunii
reformulari, determinate nu doar de schimbari majore in macro-context, dar si
teritoriale in Tratatul de la Lisabona. Prin coordonarea privind realizarea
modificaril ale conditionalitatilor (a se vedea mai jos, in cadrul CSB2035), ori
coridoarelor europene de transport, prin atentia acordata dezechilibrelor
modificari in resursele financiare disponibile. De aici utilitatea definirii politicilor
regionale si, mai nou, sprijinirii constituirii unui clar si complex ierarhizat sistem
pentru orizonturile 2020 si 2035 dar si nevoia de suplete in formularea lor, ca
urban in retea la scara Uniunii, se structureaza nu doar argumente pentru
si intelegera suprapunerii partiale a unor programe ca fiind sanse pentru optiuni
armonizarea treptata a sistemelor de planificare, ci chiar pentru o viitoare
de natura politica, fianciara sau de conjunctura macro- sau sociala.
planificare spatiala strategica la scara continentului.
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
acest sens Conceptul strategic poate servi drept nucleu de referinta pentru o
Pe de alta parte, sistemul complex de planuri si regulamente de
Strategie de Dezvoltare Spatiala Regionala, dar si drept concept pentru o
amenajarea teritoriului si de urbanism stabilit prin Legea Amenajarii
Strategie de dezvoltare urbanistica a capitalei, pentru o perioada de 15 ani si
Teritoriului si a Urbanismului a fost utilizat inegal si dezechilibrat, cu
cu o fundamentare mult mai detaliata si temeinica. Caracterul integrat si director
neglijarea rolului director (de reglementare generala) a planurilor de
al Conceptului Strategic permite tocmai acest dublu rol, ca si cel de subiect de
amenajarea teritoriului si a rolului strategic al Planurilor Urbanistice Generale,
dezbatere publica atat politica cat si cu alte categorii de actori urbani sau
cu transformarea exceptiilor in comportamente uzuale (prin asa-numitul
teritoriali.
urbanism derogatoriu). Eforturile de introducere a abordarii strategice si a
2)
asigurarii calitatii profesionale a planurilor sunt relativ incete, iar aspectele de
Avandu-se in vedere necesitatea elaborarii Planului Urbanistic General
al Municipiului Bucuresti, dar si resursele limitate de terenuri pentru dezvoltare
operationalitate urbana asteapta inca mecanisme stabilite legislativ si practici
aflate in interiorul teritoriului administrativ al capitalei, Conceptul Strategic a fost
institutionalizate.
astfel structurat incat sa poata fi utilizat ca si cadru tematic de referinta pentru
Planul Urbanistic General daca structura sa va urma fidel prevederile
In sensul celor de mai sus, ca si in cel al problematicii particulare a
legislative actuale, in special privind componenta pe termen lung a planului. Pe de
capitalei, planificarea strategica a viitorului Bucurestiului este situata la
alta parte, Planul Urbanistic General are menirea de a defini mult mai precis atat
interferenta unor strategii ori planuri de dezvoltare spatiala cum sunt:
vocatia urbana a unor zone ce pot fi dezvoltate sau (re)convertite functional, ca si
ESDP, strategiile si programele Uniunii Europene, PATN si Strategia de
caracteristicile unor procese de dezvoltare urbana difuza, ce pot modifica sau
dezvoltare durabila a Romaniei, planuri de amenajare a teritoriului regionale,
conserva caracterul unor zone deja constituite. De aici optiunile luate de a defini
judetene sau inter-comunale, strategii si planuri urbanistice generale ale
prin Conceptul Strategic: (1) teritorii, axe si noduri structurante ale
comunelor ori oraselor din zona sa de inluenta si sprijin, dar si strategii ale
organismului urban, (2) sansa acestor teritorii de a contribui la ameliorarea
marilor companii transnationale ori ale investitorilor imobiliari, ori planuri de
situatiilor din vecinatattile lor si (3) tipurile de interventii operationale ce pot
investitii ale companiilor ce asigura furnizarea unor servicii tehnico-edilitare sau
fi introduse ca prevederi ale PUG, pentru adresare prin planuri urbanistice
de transport.
zonale.
3)
Drept urmare:
Conceptul Strategic are un limpede rol director (nici macar de
reglementare generala insa). Cu toate acestea, beneficiarul a solicitat si referirea
1)
Planificarea viitorului capitalei nu poate fi facuta separat de cea a
la proiecte prioritare pentru orizontul de timp apropiat, nominalizand atat programe
teritoriului sau de sustinere si influenta, asa cum s-a aratat si mai sus, la Locul
ori proiecte in curs de realizare cat si aflate in faza de proiectare sau chiar de
CSB in spatiu si cum a rezultat limpede si din etapa I a studiului. De aici, nu doar
intentie. Conceptul Strategic nu este a-toate-incapator, iar uneori deciziile ar
limitele inerente pe care si le asuma prezentul studiu cat mai ales
putea fi reexaminate si consecintele unor proiecte re-evaluate, dar caracterul sau
necesitatea unei duble revizuiri necesare: a procesului de planificare in ceea
indicativ ii permite sa fie flexibil, fara insa ca aceasta flexibilitate sa elimine
ce poate deveni Regiunea Metropolitana Bucuresti cat si a sistemului de
disfunctionalitatile sau efectele neprevazute ale unor proiecte sau chiar programe
planuri pe baza caruia sa se decida directiile si modurile de dezvoltare. In
10
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
implementate independent sau izolat spatial. De aici optinuea luata de a stabili
(8) promovarea ocuprii forei de munc i sprijinirea mobilitii forei
prin Conceptul Strategic atat (1) zonele strategice proritar a fi dezvoltate
de munc;
tinand seama de cerintele temei studiului dar si de directiilor strategice
(9) promovarea incluziunii sociale i combaterea srciei;
prioritare avizate in cadrul primei etape, cat si (2) definirea unei axe
(10) investiiile n educaie, competene i nvare pe tot parcursul
prioritare strategice de dezvoltare cursul Dambovitei - abordabila prioritar
vieii;
si in mod integrat, pe baza unei planificari operationale, cu maxim impact in
(11) consolidarea capacitii instituionale i o administraie public
ceea ce priveste dezvoltarea Bucurestiului ca intreg.
eficient.
d. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI

2035 IN RAPORT CU STRATEGIA EUROPA
2020
La formularea propunerilor CSB 2035 s-a tinut seama de Obiectivele Tematice
Prioritare formulate de Comisia Europeana in raport cu Strategia Europa 2020, listate mai
jos:
(1) consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii;
(2) sporirea utilizrii i a calitii i accesului la tehnologiile informaiei

i comunicaiilor;
- (3) mbuntirea competitivitii ntreprinderilor mici i mijlocii, a

sectorului agricol (n cazul FEADR) i a sectorului pescuitului i
acvaculturii (pentru EMFF);
(4) sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de
carbon n toate sectoarele;
- (5) promovarea adaptrii la schimbrile climatice, a prevenirii i a

gestionrii riscurilor;
- (6) protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor;
(7) promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor

din cadrul infrastructurilor reelelor majore;
11
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
2. CONTEXTUL I FACTORII
DETERMINANI PENTRU
SUCCESUL STRATEGIEI
1.1. CONSIDERATII PRELIMINARE
Schemele de mai jos au menirea sa ilustreze importanta covarsitoare pe
care o au pentru succesul oricarei strategii de dezvoltare a municipiului Bucuresti
: pe de-o parte, conditionarile externe referitoare la cadrul legislativ, modul de

impartire administrativ-teritoriala, precum si contextul spatial la diferite scari, iar
pe de alta parte modul in care calitatea administratiei publice contribuie la o buna
guvernanta ce poate asigura atat o planificare durabila coerenta, cat si un nivel
mai inalt al performantelor strategiei.
In ceea ce priveste conditionarile, ele sunt in mare parte dincolo de sfera de
decizie directa a administratiei publice locale, in masuri diferite, dar tot in masuri
diferite ele pot fi influentate sau studiate pentru intelegere in vederea definirii
celor mai bune optiuni strategice.
Si concluziile etapei I au aratat ca fara sprijin teritorial, reforma administrativ-
teritoriala sau mecanisme adecvate de cooperare inter-comunala sau/si fara un
cadru legislativ care sa permita actiuni coerente si sa puna la dispozitie
instrumente operationale, dezvoltarea orasului va avea mult de suferit si orice
strategie, oricat de ambitios formulata va fi expusa unor esecuri prin lipsa de

sinergie intre programele si proiectele prin care se pune in aplicare.
12
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Nivelul performantei administrative poate fi potentat de conditionari favorabile dar

poate fi si stanjenit de modul defectuos in care acestea functioneaza.
13
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Performanta administrativa poate fi privita ca centrul de greutate al
tetraedrului bazat pe conditionari si avand drept varf succesul punerii in practica

a CSB 2035. Trebuie mentionat ca posibilitatea de ameliorare a performantei
administrative este consistenta si independent de cele trei conditionari.
14
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
O crestere a performantei administrative are drept consecinta amplificarea

succesului punerii in practica a CSB 2035. Aceasta amplificare poate fi la randul
ei marita de o sinergie pozitiva a celor trei tipuri de conditionari "de baza".
15
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Vulnerabilitatea intregului concept strategic este ridicata in raport cu
adversitatea venita din campul unei conditionari sau din inadecvarea acesteia
("lipsa dintilor sau rotirea in sens invers").
16
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
2.
SINTEZA ETAPEI I
2.1. CONCLUZIILE ETAPEI I
Aceasta parte cuprinde concluziile primei etape a studiului, formulate
sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate
pentru a doua etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni

majore de avut in vedere.
1. Concluzia principala este aceea ca dezvoltarea municipiului
Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai ales in perioada 2000-2008,
dinamica reflectata in mod inegal in teritoriul sau de sustinere si influenta.

Acesta evolutie dinamica are consecinte majore in plan spatial, dar atat evolutia
capitalei cat si cea a teritoriului influentat de ea au fost, ca procese complexe:
(a) necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin
existenta
si
aplicarea
consecventa
unor
documente
strategice
si
operationale de planificare;
(b) neorientate prin mecanisme de planificare si institutii adecvate;
(c) necoordonate ca finantare coerenta, multianuala si din multiple surse;

(d) nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori.
2. Principalele tendinte observabile, evidentiate in rapoartele de
expertiza, analizele SWOT precum si in Diagnostic sunt (enumerarea este in
mod evident nelimitativa si grupeaza atat referiri la teritoriul municipiului cat si la

cel de sustinere si influenta):
(a) expansiunea, continua in timp, a Bucurestiului are in general un
caracter iradiant, generand o epuizare progresiva a teritoriului, dinspre oras

catre localitatile vecine;
17
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
(b) expansiunea urbana intensa a municipiului in teritoriul imediat limitrof
orasului; acest decalaj este covarsitor pentru zonele de constructii de locuinte in
este caracterizata de risipire urbana (urban sprawl), afectand teritorii vaste si
zonele de periferie, iar generalizarea solutiilor locale are consecinte greu si
amenintand in special zone cu patrimoniu natural sensibil, deci vulnerabil;
costisitor reparabile;
(c) expansiunea urbana are si un caracter tentacular, de-a lungul axelor
(i) se agraveaza deteriorarea structurala a fondului construit (prea putin
principale de circulatie, mai ales in mod neplanificat, prin aglutinare si generand
incetinita, in cazul locuintelor colective de consolidarile insuficiente si de
astfel atat benzi de dezvoltare urbana (ribbon development) unele intinse
operatiunile de termoizolare) si continua degradarea accentuata (ca si
pana la o distanta de 30 km fata de centrul orasului - care devin bariere
diminuarea) patrimoniului de valoare cultural-istorica;
izolatoare intre portiuni de teritoriu, cat si dificultati privind accesibilitatea ori
(j) creste polarizarea socio-economica a populatiei, cu inregistrarea
formarii unor buzunare spatiale de saracie concentrata :
calitatea mediului;
(d) a crescut vulnerabilitatea cadrului natural ca urmare a acestor tipuri
(k) in plan spatial, creste decalajul intre nordul si sudul orasului,
de dezvoltare urbana (si nu numai, a se vedea si mai jos) cele mai expuse sunt
concomitent cu diferentierile ce apar intre diversele planuri locuire, locuri de
componentele sensibile: paduri, cursuri si lucii de apa, lunci, soluri
munca, dotari, servicii, calitatea mediului, accesibilitate;
sensibile;
(l) a crescut numarul institutiilor de invatamant superior, neinsotit insa
(e) se inregistreaza o agravare a exceselor climatice, in contextul
de cresterea performantelor/ reputatiei universitare;
global al schimbarilor climatice dar si potentate de modul de dezvoltare urbana,
(m) exista o evolutie mult inceata a sectorului de cercetare stiintifica
in special de utilizarea solului si gestionarea poluarii; prin lipsa unor programe de
avansata comercializabila atat cea finantata de stat, cat si cea universitara
control/limitare a dezvoltarii urbane in anumite zone, se compromit sansele de
sau finantata privat chiar daca creste ponderea activitatilor industriilor
realizarea unor coridoare cu efect pozitiv microclimatic (circulatia aerului si
creative (insa semnificativ sub nivelul aspiratiilor si in contextul unei emigrari
diminuarea efectelor insulelor de caldura);
cenusii consistente);
(f) exista un decalaj crescand in ceea ce priveste ritmul dezvoltarii
(n) a aparut, in interiorul orasului, un sector crescand de comert de
infrastructurilor de transport, in raport cu expansiunea zonei urbanizate;
mare suprafata, punand in dificultate comertul de mica scara, traficul urban
acest decalaj are consecinte negative economice, sociale si de mediu, sporite din
si, in consecinta, expunand deteriorarii starea si caracterul unor zone din
cauza necorelarii intensitatii utilizarii solului (indicatorul CUT) cu infrastrctura
capitala;
(0) a scazut si continua sa scada ponderea tinerilor in totalul populatiei,
disponibila sau posibil a fi realizata atat in interiorul orasului cat si in teritoriul de

sustinere si de influenta;
atat in municipiu cat si in teritoriul sau de sustinere si influenta (iar sporuri
(g) dezvoltarea spatiala a activitatilor economice nu e coordonata prin
semnificative se inregistreaza mai curand in zonele marcate de saracie).
politici de dezvoltare economica locala/teritoriala si tinde astfel sa exploateze
3. Exista un decalaj crescand intre nivelul de dezvoltare a
epuizant oportunitatile existente rezultatul principal al acestei tendinte este
Bucurestiului si cel al teritoriului sau de sustinere si influenta, cu exceptia
neutilizarea strategica a potentialului (in principal) spatial;
zonelor imediat vecine orasului, care preiau dezvoltarea radianta;
(h) se inregistreaza un decalaj crescand intre echiparea tehnici-edilitara
si expansiunea urbana, sau, dupa caz, intensificarea utilizarii solului in interiorul
18
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
4. Dunarea si Marea Neagra constituie doua competente distinctive
necesara, mai ales din doua motive: lipsa coordonarii ce ar fi adus sinergie si
neutilizate, la niveul zonei de sud-est a teritoriului national;
neevaluarea critica a coerentei alocarii fondurilor;
5. Intarzierea concretizarii coridoarelor europene modernizate, precum
11.
Decupajul administrativ, cu precadere cel intre municipiu si teritoriul
si a altor legaturi cu restul tarii, are efecte negative majore la toate scarile
de sustinere si influenta - teritoriul bucurestean muscat catre nord-est - nu
spatiale;
ajuta planificarea si coordonarea dezvoltarii aglomeratiei urbane;
6.
Economia e mai dezvoltata ( statistic) in raport cu restul tarii,
12.
Se inregistreaza o adevarata falie de comunicare/cooperare - o
dar clar insuficient pentru o competitie europeana, sau chiar macro-regionala,
ruptura politico-institutionala si de politici si programe - intre nivelul central (al
fara a mai vorbi de cea globala;
guvernului) si nivelul capitalei; cand nu a fost ostila, relatia a fost in cel mai
7.
bun caz indiferenta, si aceasta caracteristica s-a perpetuat de-a lungul a doua
Restructurarea economica macro-teritoriala si intersectoriala
decenii in care nici un mare proiect national-municipal nu a fost realizat
poate fi caracterizata ca anormala- in sensul lipsei unor beneficii majore pentru
(pierdere majora Bucuresti 2000 iar ca realizare ar putea fi, poate,
economia orasului - mai ales prin ne-inlocuirea industriilor depasite si
Stadionul National);
falimentare cu industrii performante sau cu activitati economice bazate pe
13.
inovatie si creatie, ori cu servicii specializate asociate, cu valorificarea terenurilor

fostelor incinte industriale.
Planificarea spatiala regionala care sa produca efecte
respectiv consecinte in coordonarea dezvoltarii, precum si punerea in practica a

unor politici si programe de echipare etc - e cvasi-inexistenta;
8. Potentialul de dezvoltare urban reprezentat de sectorul educatie
este insuficient si/sau sub-utilizat, fie din cauza bazei patrimoniale sau a
14. ipsa de corespondenta intre decupajul administrativ la scara supra-
motivarii reduse (ori pregatirii insuficiente) a corpului didactic ambele
municipala si realitatea spatiala a dezvoltarii urbane este un impediment
influentand calitatea actului didactic fie din cauza lipsei unei cercetari stiintifice
major atingerea unei coordonari a dezvoltarii Bucuresti-teritoriul de sustinere si
performante si a unor programe de reforma institutionala specifice cazurilor
influenta;
particulare ale diverselor universitati;

9.
15.
Primaria
municipiului
Bucuresti
si-a
diminuat
constant
Patrimoniul public municipal nu are inca evidenta clara si nu este
institutia capabila sa asigure planificarea si coordonarea dezvoltarii
utilizat eficace si eficient in scopul simultan al dezvoltarii economice a
urbane, in loc sa intareasca Centrul de planificare urbana si metropolitana si sa
Bucurestiului si al cresterii calitatii vietii; in special lipsa unei politici funciare
creeze o agentie de dezvoltare economica urbana si agentii de dezvoltare a unor
articulate, care sa favorizeze montajul unor operatiuni urbanistice de
zone/programe de interventie urbana;
amploare, are efecte de imobilism al dezvoltarii urbane la scara unor zone din
16. Planificarea urbana (putina) a fost cu precadere tarziu-reactiva -
oras (e totodata adevarat ca nici contextul legislativ nu este favorabil unei astfel
in situatii devenite de criza, vizand mai curand temperarea efectului - decat
de abordari);
pro-activa - tintind la o impulsionare directionata a dezvoltarii municipiului.
10.
Existenta unor proiecte publice majore - insuficiente insa ca numar
- si a mai multor interventii izolate bune nu a creat plus-valoarea sociala
19
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
municipiului, cu prioritate a celor aflate in perimetrul central si a celor care au
2.2. RECOMANDARI ALE ETAPEI I
inca mari suprafete compacte de teren (inclusiv cu evidentierea proprietarilor);
(g) Audit care sa permita actualizarea Listei Monumentelor Istorice din Municipiu,
Recomandarile pot fi grupate in doua categorii: unele care vizeaza modul
pe baza criteriilor de evaluare aprobate de Ministerul Culturii si a evaluarii
de desfasurare a etapei a doua a studiului si altele care au un caracter
simultane a starii si resurselor necesare pe etape de urgenta a interventiilor se
general, supuse atentiei beneficiarului Primaria Municipiului Bucuresti - dar
poate astfel fundamenta o politica publica realista in domeniu;
au putut fi deja propuse tinand seama de continutul acestei etape.
(h) Studii de prognoza pe termen mediu si lung privind nevoile de apa si energie
si investitiile necesare pe aceste perioade; in mod prioritar este necesar un audit
1.
energetic prospectiv al capitalei;
O prima recomandare cu caracter general se refera la necesitatea
demararii de catre Primaria Municipiului Bucuresti a unor studii
(i) Amorsarea elaborarii unei politici verzi schimbarile climatice si energia care
specializate, bazate pe date colectate din teren si/sau actualizate, precum si
sa treaca de stadiul declarativului nefundamentat economic;
pe informatiile furnizate de viitorul recensamant. In ciuda existentei multor
(j) Structurile de institutii si de asigurare a serviciilor publice la scara locala si
documentatii de planificare si a unor proiecte si studii specializate, autorii
regionala, in raport cu organizari la scara internationala sau experiente
rapoartelor de expertiza si specialistii consultati in cadrul focus-grup-urilor
regionaleuropene;
economisti, geografi, sociologi, ingineri, urbanisti, arhitecti au considerat ca
(k) Structurarea unei Agentii de dezvoltare economica urbana si a unor Agentii
neaparat necesare studii extensive care sa se refere la:
mai suple si proactive pentru aplicarea unor politici publice locale si/sau pentru
(a) Structura actuala a economiei locale, dinamica prezenta a acestei structuri
dezvoltarea unor anumite teritorii/zone din oras;
cu marcarea distinctiei intre Bucuresti si teritoriile unitatilor administrative locale
(l) Structurarea unei Agentii/Institut Municipal/Metropolitan de Planificare
vecine;
2.
O recomandare extrem de importanta are in vedere implicarea
(b) Dispunerea spatiala a activitatilor economice, in oras si in teritoriul de
nivelului national in dezvoltarea capitalei si a teritoriului de sustinere si
sustinere si influenta, precum si implicatiile asupra mobilitatii in Bucuresti;
influenta, atat in general, ca o expresie a continuitatii, dar si - cu precadere
(c) Economia informala (SRI estima la cca. 30% ponderea economiei gri
pentru reusita Conceptului Strategic Bucuresti 2035 - in faza 2 a studiului;
sinegre la nivel national in 2009)
3.
(d) Dinamica locurilor de munca (numar si amplasare, pe profile) si a tiparului
Se recomanda, in acelasi timp, ca imperios necesara participarea
Capitalei la lucrarile unei comisii interministeriale pentru planificarea
zilnic de deplasari, in special cele oras-teritoriu (dar si cele din interiorul capitalei)
dezvoltarii teritoriale a a tarii Bucurestiul nu are doar rolul de capiala a tarii ci
in ambele sensuri;
si pe cel de tractant al economiei nationale; totodata se recomanda analizarea
(e) Identificarea cu mai multa acuratete mai ales prin anchete focalizate - a
la nivelul Consiliului General a implicatiilor pentru capitala a prevederilor
discrepantelor sociale in Bucuresti si in teritoriul sau de referinta: localizarea
Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila;
zonelor
4.
defavorizate, profilul acestora, asteptarile populatiei;
Se recomanda urgentarea constituirii unei banci operationale de
date urbane, functionala si (partial) accesibila, si totodata a unui sistem
(f) Evolutia, caracteristicile si starea platformelor industriale situate pe teritoriul
20
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
sintetic de indicatori relevanti pentru starea capitalei, usor colectabili/de

calculat si monitorizati (macar) anual;
5.
Se recomanda, atat in general cat si pentru etapa a doua a studiului,
o atentie sporita acordata pariului cultural al Bucurestiului, ca si

examinarii rolului culturii in competitivitatea urbana, in educarea spiritului
civic si in conturarea identitatii proprii a Bucurestiului intre orient si

occident;
In ceea ce priveste strict derularea etapei urmatoare a studiului se recomanda:

6.
Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati
sporite pentru viziune si directii strategice la un nivel de reuniune cel putin
similar celei ce s-a desfasurat pe 16 mai referitor la dimensiunea teritoriala a

dimensiunii urbane;
7.
Transmiterea catre toate partidele
- si in particular catre toti
membrii Consiliului General a solicitarii de a formula si transmite un punct

de vedere privind diagnosticul, viziunea si directiile strategice de dezvoltare
stabilite in aceasta etapa;
8.
Dezbaterea, pe parcursul etapei a doua - eventual cu extinderea
duratei fazei a continutului primei etape si a obiectivelor strategice pentru

Bucuresti 2035,
cu TOATE organizatiile non-guvernamentale interesate
identificate. Chiar daca in prima faza s-a inregistrat o reactivitate foarte scazuta
- din cele 211 o.n.g.-uri care au primit chestionare privind starea orasului, doar 8
au raspuns - se re-asigura deschiderea totala catre aceste organizatii si se
dezamorseaza comportamentul ulterior tip nu am fost ascultati/consultati;
9.
Utilizarea si in etapa a doua a unei campanii de recoltare de
solutii de la specialistii in domeniile legate de dezvoltarea urbana, prin folosirea

a doua reuniuni tip focus-grup;
10.
Continuarea
folosirii
Site-ului
CSB-2035
pentru
diseminarea
rezultatelor primei etape a Conceptului Strategic si pentru colectarea opiniilor

specialistilor si publicului larg.
21
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
de ap), iar teritoriul de suport este dependent de locurile de munc i serviciile
2.3. DIAGNOSTIC
sociale din ora.
Fracturile funcionale i structurale la nivelul teritoriului,
Bucuretiul anului 2011 este rezultatul unui proces de
performana i competitivitatea sczute i identitatea incert a
dezvoltare incoerent i inegal, lipsit de o viziune clar pe
acestuia rezult din funcionarea individual a unitilor administrative,
termen lung i nesprijinit de cooperare teritorial, nesustenabil

i
alimentat de lipsa cadrului legal pentru cooperare i a politicilor
genernd dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit
inadecvat
resursele
nevalorificnd
competenele
comune i de fragmentarea politic.
distinctive
Structura
locale i care nu s-a Concentrat suficient asupra creterii

calitii vietii locuitorilor, calitate
neleas
ca
economiei
capitalei
fost
puternic
afectat
de
dezindustrializare, iar creterea economic bazat pe consum i
rezultat al
serviciile asociate, ca i pe investiii imobiliare speculative, n
concurenei mai multor factori de naturi diferite: de mediu
detrimentul dezvoltrii unor sectoare de nalt performan i bazate
natural i construit, economico-sociali, culturali, istorici.
pe creativitate s-a dovedit nesustenabil, mai ales n contextul perioadei de
n consecin, astzi, nemulumirea cetenilor fa de
criz la scar global. Competitivitatea scazut a Bucuretiului nu
starea oraului este generalizat, performanele capitalei de
valorific suficient fora de munc calificat de care dispune i pe care o
catalizator al economiei romneti n ultimii 10 ani au fost mult
formeaz acesta ori vecintatea capitalei cu Dunrea i apropierea
sub ateptri, n timp ce competitivitatea scazut n context
de Marea Neagr, fiind grevat de infrastructuri de comunicaii
european
i global mpreun
cu
reputaia
sa
nefavorabil
insuficente i de lipsa unor politici economice pe termen mediu ori de
plaseaz Bucuretiul pe ultimele locuri n clasamentele europene
programe i proiecte privind dezvoltarea de parcuri tehnologice ori de
privind atractivitatea i calitatea vieii.
cercetare, precum i de servicii avansate de suport al afacerilor.
Atractivitatea Bucuretiului pentru investitori ori vizitatori, dar i
Teritoriul de influen i suport al Bucuretiului se caracterizeaz printr-
asumarea rolului de capital sunt afectate de o accesibilitate redus,
un proces de decdere economic i demografic, decalaje de
determinat
dezvoltare ntre partea de N NE i cea de S i infrastructur tehnic i
principal
de
numrul
redus
de
calitatea
infrastructurilor rutiere i feroviare, dar i de capacitatea limitat a
social deficitar ce ofer un grad inegal de deservire. Capitala
aeroporturilor existente ori neterminarea unor majore proiecte hidrotehnice.
exercit presiuni asupra teritoriului inconjurtor, absorbind resurse socio-
Lipsa unor sisteme regionale de cale ferat i de autostrzi i
economice i compromind resursele de cadru natural (pduri, oglinzi
drumuri
22
expres,
proactiv
dispuse
judicios
dimensionate,
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
afecteaz nu doar legatura municipiului cu teritoriul su de
operaiunile urbane de amploare ca iniiativ public au contribuit
susinere i de influen ori cu marile coridoare de transport, dar
determinant la aceste procese cu efecte negative.
genereaz ncrcari majore de trafic auto n interiorul oraului,
Populaia de aproximativ 1,94 milioane de locuitori a
suprasolicitnd arterele majore ale acestuia dar, prin reflex, i restul reelei
sczut n ultimii 10 ani cu 3,3%, n principal din cauza unei tendine de
stradale,
social.
stabilire a domiciliului celor mai nstrii n localitile din regiune care a cstigat
Transporturile publice aproape inexistente la scar regional i nc
circa 16% n populaie dar mbtrnirea ncepe s se manifeste i este
mult sub ateptri ori sub imperativele sustenabilitii, la scara
prognozat a continua. Densitatea pe teritoriul oraului cunoate
oraului, nu au cum s genereze, n lipsa unor politici i programe
variaii foarte mari un raport de 1:3,5 ntre sectoare - i, mai ales acolo
adecvate, trecerea ctre un alt fel de mobilitate urban i teritorial.
unde este asociat cu srcia, contribuie la o calitate sczut a
genernd
poluare
urban
nervozitate
locuirii. Dac veniturile sunt n medie mai mari dect media
Presiunea ridicat privind construirea din ultimii ani, condus doar
problemele
sociale
majore
sunt
de interese speculative nguste i neorientat sau limitat de
naional,
politici publice funciare, imobiliare, urbanistice sau fiscale a
manifestat i spaial, omajul n rndul tinerilor, starea de
determinat creterea dezechilibrelor dintre diverse zone ale oraului,
sntate a populaiei, ct i formarea profesional continu insuficient ori
diminuarea
suprafeelor
plantate,
contribuit
la
polarizarea
crescut,
existena grupurilor vulnerabile.
agravarea
Locuirea este profund marcat de o mobilitate de locuire
problemelor de trafic i staionare, deteriornd n multe cazuri
redus, generat n principal de deinerea n proprietatea ocupanilor a
peisajul urban i contribuind la un comportament distructiv n ce
majoritii stocului de locuine, dar i de lipsa unei piee suple i
privete elemente valoroase de patrimoniu construit. Resursele

reprezentate de marile terenuri ale fostelor zone industriale au fost n
diversificate a locuinelor. Marile ansambluri de locuine au att
mare parte irosite sau subutilizate n interesul oraului, prin fragmentare
durata de serviciu trecut de jumtate ct i spaii comune

degradate, prin diminuarea spaiilor verzi n favoarea parcrilor
i dezvoltare ngust-speculativ, multe din ansele de dezvoltare de
ori prin insuficiena gradului de dotare cu echipamente, iar
noi poli urbani prevzui de Planul Urbanistic General din 1999 fiind
eforturile de reabilitare a unor zone, meritorii dar i costisitoare
pierdute sau puternic compromise. Att lipsa unui "proiect al
uneori, sunt inegal distribuie spaial i nu pot rezolva n totalitate
oraului n ansamblu" larg asumat i urmat cu consecven, ct i un

context
legal
administrativ
mai
curnd
problemele, mai ales n zonele cu densitate mare de locuire. n acelai
descurajnd
mod, programele de refacere a faadelor odat cu ameliorarea

izolrii
23
termice
nu
pot
suplini
totalitate
incapacitatea
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
economic ori lipsa de determinare a multor proprietari care
sau prea puin eficace, n condiiile unui cadru legal incoerent n contextul
suport din ce n ce mai greu chiar i plata utilitilor. Programele de
schimbrilor climatice compromiterea unor posibile "coridoare micro-climatice",
cu efect pozitiv n reducerea insulelor de cldur i n ventilarea oraului are
locuine sociale sunt cvasi-inexistente, iar locuirea pe lot nu este avut
consecine greu i costisitor reparabile.
substanial n vedere ca subiect al vreunei politici de cretere a confortului.
Domeniul n care lipsa unei politici publice articulate a
Piaa marcat de interese puternic speculative i regimul
produs cele mai vizibil-dramatice consecine este cel al calitii
creditelor bancare nu au cum s rezolve singure multiplele
spaiului public. Invadarea acestuia de ctre automobil, chiar i
probleme ale locuirii, n lipsa unor politici publice clare pe
acolo unde spaiul public a fost special proiectat n favoarea pietonilor este doar
termen mediu i lung. O gravitate deosebit o prezint starea unei mari pri
cel mai des invocat fenomen; lipsa proiectelor de reabilitare, creare
a fondului construit vulnerabil la riscurile seismice, mai ales n situaia
sau
regenerare
unor
spaii
publice
variate,
de
calitate
realizrilor complet insuficiente n raport cu nevoile de consolidare.
arhitectural ridicat i generatoare de interaciune social
Calitatea vieii este afectat consistent de parametrii de mediu, iar

poluare cresc necontenit, n
divers i toleran este deopotriv pregnant vizibil, mai ales din
principal nivelul emisiilor generate de traficul mare, concentrat pe
cauza prezenei degradante a publicitii neadecvat poziionate, ori a
unele axe majore i n cadrul cruia prezena vehiculelor mari ce nu respect
improvizaiilor neprofesionist proiectate i realizate. n unele cazuri,
normele europene este foarte mare, dar i nivelul polurii fonice. Amprenta de
aceste intervenii realizate cu bune intenii, fie suprasolicit locul, ca n
mediu a municipiului este amplificat de extinderile necontrolate n
multe mari parcuri, fie instaureaz o imagine strin de caracterul
teritoriu, de soluiile locale n domeniul evacurii apelor uzate i
acestuia. Astfel configurat i gestionat, spaiul public, n general,
de ntrzierea funcionrii la parametri necesari a staiei de
contribuie mult prea puin la dezvoltarea spiritului comunitar i la
epurare. Un sistem ineficient i neecologic de gestionare a
convivialitate,
deeurilor, inclusiv a celor din activitatea de construcii, are
multiculturalismul sunt n cretere.
nivelurile
diverselor tipuri de
ntr-un
oras
care
diversitatea
etnic
consecine grave n ce privete calitatea apei, a aerului i a solului, amplificate de
Educaia avansat i valorile culturale, poteniale caliti
comportamentul prea puin responsabil al cetenilor, nc rezisteni
individualizante ale oraului i purttoare de imagine, sunt apreciate de
la puinele iniiative educativ-ecologice i la proiectele pilot. Diminuarea
locuitorii acestuia dar sunt insuficient sprijinite coerent de toate
dramatic a suprafeelor verzi ntre 1990 i 2007, ca i creterea
nivelurile administraiei pentru a aspira la excelen, respectiv pentru a
cantitii de praf i alte suspensii n aer au generat nemulumiri
contribui la creterea prestigiului i reputaiei internaionale a
publice puternice, iar politicile sau programele de contracarare sunt timide
24
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
oraului,
contracarnd
plasarea
Bucuretiului
pe
locuri
din
ariergarda multor clasamente privind componente ale competitivitii.

Dupa
calitatea
aerului,
poluarea
fonic,
starea
de
curenie a oraului i serviciile de sntate, caracteristicile
urbane cele mai negativ percepute de ctre populatie sunt modul
n care autoritile locale folosesc banul public i eficiena

redus a serviciilor publice. n acelasi timp, sondajele par a indica o stare
de pasivism social, n principal din cauza resemnrii n faa lipsei unor

realizri durabile ori din cauza scepticismului n ceea ce privete
reducerea corupiei, iar lipsa unei strategii clare, rod al unui proces
participativ i nsoit de politici, programe i proiecte realiste,
inteligent finanate i atent evaluate nu face dect s accentueze

nerealizrile
domeniul
planificrii
lucide
sustenabile
dezvoltrii municipiului.
Fr aceast planificare integrat i coerent, susinnd
interesele
strategice
ale
comunitii
fr
urmrire
consecvent a direciilor prioritare de aciune astfel definite, de

ctre
instituii
calificate
transparente,
deschise
spre
parteneriate i sprijinite de cadrul legal i de politici naionale i
regionale, multe din resursele urbane potenial valorificabile nc

existente se vor consuma ineficient, deteriornd calitatea vieii
cetenilor i compromind ansele pe termen lung ale capitalei

Romniei n competiia urban global.
25
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
2.4. VIZIUNEA
(1)
protejeaz valori i respect tradiii, care este totodat conciliant
i deschis diversitii i cooperrii, o comunitate plurivalent i

multicultural care ii construiete armonios imaginea de succes.
Bucuretiul este, n 2035, o metropol influent i
integrat european prin durabilitate i caracter, reinventata
(5)
Dezvoltarea Bucuretiului este realist dimensionat,
inteligent i sensibil, o comunitate deschis i evoluat, o
rezultatul unei planificri spaiale lucide care integreaz nivelul
capital dinamic i creativ.
(2)
urban cu cel teritorial i al unei finanri coerente; administraia

public local este nu doar gestionar eficient al resurselor ci i
Municipiul
este
un
nod
cu
activitate
intens
de
constructor de parteneriate spre binele public cu nivelul naional i cel
cooperare n reele multiple, bine conectat cu regiunea, ara i lumea
teritorial, cu vecinii, dar i cu toate categoriile de actori privai i cu societatea
prin infrastructuri articulate, echilibrat grupate ntr-un sistem spaial
civil; beneficiind de adecvarea i supleea cadrului legal, procesul
de poli i coridoare, dar i prin porturi, aeroporturi ori portale digitale,
de dezvoltare este monitorizat i adaptat noilor provocri i
un ora care e caracterizat de accesibilitate crescut i mobilitate
aspiraiilor comunitii.
complex.
(3)
Capitala are o economie competitiv i un comportament
responsabil fa de mediu: o educaie performant i deschis

favorizeaz dezvoltarea tehnologiilor avansate i a industriilor
creative iar cercetarea bine valorificat i serviciile diversificate
contribuie nu doar la atractivitatea economic crescut ci i la

gestiunea inteligent a energiei, a resurselor naturale ori la
protejarea biodiversitii, deci la sustenabilitatea dezvoltrii.
(4)
Cetenii apreciaz viaa intr-un ora santos, sigur i
cu identitate bine conturat, cu locuire de calitate i cu locuri de

munc motivante, fiind
membri ai unei comuniti solidare, care
26
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
autostrazi, CF de mare viteza), crearea unui sistem de poli intermodali cat
2.5. DIRECTII STRATEGICE

FUNDAMENTALE
si regandirea sistemului de transport in comun la nivel metropolitan.
Intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali implica
directii de actiune precum: implementarea unui set de politici de atragere
2.5.1.
DIMENSIUNEA TERITORIAL DIRECII STRATEGICE PENTRU
BUCURETI I TERITORIUL SU DE
SUSINERE I INFLUEN
a investitorilor in poli teritoriali (in special politici funciare), echiparea cu
dotarile necesare si revitalizarea celor existente, intarirea relatiilor cu

asezarile
eficientizarea
revitalizarea
sistemului
de
poli
special
resursele
agricultura),
pentru
eficientizarea
construit implica directii de actiune precum: favorizarea cooperarii a
administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului acestuia de

si
(in
astfel
Valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si
eforturilor catre patru directii strategice majore: crearea unei forme
intarirea
productiei
oferindu-le
infrastructurii cat si a modului de utilizare si gestionare a acesteia.
Pentru a atinge viziunea Bucuresti 2035 este necesara orientarea
influenta,
invecinate/deservite
asezarilor cu activitati turistice pentru crearea unor sisteme turistice,
teritoriali,
protejarea si extensia zonelor impadurite (in special in zona A.U.B),
eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura si valorificarea
implementarea unor zone naturale de echilibru , promovarea si
durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit.
sprijinirea unor noi tipologii de turism (agroturism, ecoturism etc.) ,
monitorizarea si sanctionarea poluatorilor cat si favorizarea implementarii

tehnologiilor cu grad redus de poluare.
Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea zona/
regiune metropolitana implica directii de actiune precum: controlarea si
coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor, gestiunea unor servicii
Prin respectarea si implementare acestor directii de actiune in
publice la nivel metropolitan, favorizarea dezvoltarii prin intermediul
cadrul viitoarelor interventii asupra teritoriului studiat se va ajunge la
cooperarii intre UAT-uri.
atingerea imaginii Bucurestiului prezentat in cadrul viziunii.
Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de infrastructura implica
directii de actiune care se refera la: extinderea retelelor tehnico edilitare in
teritoriu (in special sistemul de alimentare cu apa potabila), completarea

sistemului de axe rutiere si feroviare majore (centura Bucuresti,
27
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
28
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Reinventarea
2.5.2. DIRECTII STRATEGICE

FUNDAMENTALE PENTRU
MUNICIPIUL BUCURESTI - 2035
Protejarea
resurselor
si
si
spatiile
biodiversitatii;
plantate;
dezvoltarea
socio-economice spatiale
scarile
Reconstruirea unui spirit si a unui sens urban asumat de
comunitate ;
intermodali majori nu doar pentru conexiuni rapide cu teritoriul
valorificarea
multiculturalismului
emergent,
cresterea activismului social in comunitate si educarea spre o
national si european, ci si drept axe complexe si nuclee

dezvoltare, conlucrand
agriculturii
apele
dezvoltare
Ameliorarea locuirii si a serviciilor, impotriva segregarii
teritoriale: utilizarea marilor coridoare de transport si a polilor
de
terenul,
in
calitatii mediului si a bunastarii sociale
vecine
generatoare
inteligenta
Articularea prin educatie a competitivitatii economice, a
termen mediu si lung cu toate autoritatile administratiilor locale
teritoriale
utilizarea
industriilor verzi
prioritate nationala asumata si parteneriate pragmatice pe
toate
si
naturale
protejarea
reforma administrativa avansata; dezvoltarea Bucurestiului ca
la
tehnologii
de tractant economic national si regional
actiuni concertate, intr-un context legislativ ameliorat si de
spatiale
catre
munca si performante avansate si diverse in asumarea rolului
teritoriului sau de sustinere si influenta: institutii, strategii si
conexiunilor
economiei
avansate si industrii creative; pregatirea continua a fortei de
Coordonarea integrata a dezvoltarii municipiului si a
Ancorarea
structurii
existenta urbana civilizata
sinergic;
Protejarea valorilor de patrimoniu cultural si asigurarea
fructificarea magistralei Dunarii si legaturii cu Constanta
calitatii noilor interventii urbane, atat ca parte a continuitatii
Comunicarea cu tara si lumea: dialog, digital si nu numai,
istorice cat si ca vector educativ si de promovare a imaginii
articulat, continuu, consecvent urmarind promovarea reputatiei
urbane
reconstruite si cautarea de parteneri pentru programe si
Profesionalizarea
proiecte aducatoare de succes; asumarea pe multiple planuri a
administratiei
publice
si
folosirea
sustenabila a unui buget crescut si echilibrat, in conditii de
rolului de inima a tarii, odata ce municipiul a devenit model de
transparenta si de suplete in cooperarea cu posibilii parteneri in
dezvoltare sustenabila
finantarea dezvoltarii urbane.
29
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
30
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
2.6. COMUNICAREA REZULTATELOR

ETAPEI I
Rezultatele etapei I a studiului au fost comunicate dupa cum urmeaza :
1. Continutul etapei in forma extinsa a fost pus la dispozitia membrilor
Comisiei Tehnice
2. Principalele doua volume ale studiului impreuna cu volumul de
prezentare sintetica au fost afisate pe site-ul dedicat proiectului Bucuresti 2035

(www.csb2035.ro) fiind astfel accesibile oricarei persoane interesate. Mentionam
ca site-ul permite inregistrarea reactiilor celor care il acceseaza, iar transmiterea
de opinii a fost incurajata prin facilitarea conectarii directe a mesajelor in chiar

momentul parcurgerii materialelor afisate.
Mentionam ca reactia publicului a fost anemica, numarul redus de mesaje
provenind
de
la
persoane
fizice
desi
informate,
organizatiile
non-
guvernamentale active in domeniul dezvoltarii urbane sau in altele conexe nu au

reactionat in niciun fel.
3. Toti membri Consiliului General al municipiului Bucuresti au primit,
transmise prin mesaje personalizate, volumul de prezentare sintetica insotit de o

scrisoare in care se sublinia importanta CSB 2035 pentru dezvoltarea viitoare a
capitalei si se solicitau in mod expres opinii sau propuneri care sa fie luate in
considerare la formularea fazei a II-a.
Mentionam ca nu a fost primit niciun mesaj de raspuns.
4.
Rezultatele
primei
etape
ca
elemente
pentru
fundamentarea
propunerilor si prevederi din cadrul documentatiei aferente etapei a II-a vor fi
dezbatute in cadrul Registrului Urbanistilor din Romania si prezentate in doua
intalniri cu caracter profesional : Reuniunea Punctului de contact ESPON
31
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
3. PREZENTAREA GENERAL
A ETAPEI II
Romania (Octombrie 2011) precum si vizita de studiu a unor experti afiliati
Centrului International de Dezvoltare Urbana din Cambridge, Statele Unite ale

Americii (Octombrie, 2011).
5. Conceptul Strategic Bucuresti 2035 a constituit si subiectul catorva
interviuri pentru presa.
Faza a II-a a Conceptului Strategic a urmarit valorificarea concluziilor
de la prima etapa si a comentariilor aduse acesteia fie in cadrul comisiilor
Avand in vedere cele de mai sus, apreciem ca este necesara utilizarea si
de specialitate consultate, fie prin intermediul altor intalniri ce au avut ca
a altor metode de comunicare a conceptului, recomandand Primariei municipiului
rol dezbaterea unor elemente partiale ale conceptului.
Bucuresti organizarea unor evenimente speciale in acest scop, similare
Rolul fazei a II-a a fost stabilirea obiectivelor strategice majore,
prezentarii din 16 Mai, dar si discutarea in interiorul primariei impreuna cu
esentiale pentru dezvoltarea viitoare a Bucurestiului, articulate cu
directiile specializate.
viziunea si misiunea dezvoltarii. Pentru ca aceste obiective sa devina
tangibile intr-o perioada de timp discutata pe diverse faze, a fost necesara

articularea lor cu principalele domenii majore cat si cu domeniile
prioritare precum orasul teritorial, orasul productiv, orasul functional,

orasul durabil si managementul orasului.
Operationalizarea
conceptului
tine
insa
de
detalierea
acestor
obiective prin politici, programe si proiecte care depind insa de

capacitatea administratiei de a le implementa.
Conceptul Strategic este in acelasi timp un concept spatial, care
vizeaza in primul rand dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului, motiv
pentru care au fost propuse planuri si scheme de dezvoltare pe unele

domenii prioritare. Rolul acestora este de a sublinia orientarile majore si
prioritatile in dezvoltare dar si de a spatializa sau localiza zonele cheie
pentru dezvoltarea Bucurestiului.
Intreaga structura pe care o propune faza a II-a a Conceptului
Strategic se sprijina de fapt pe aceasta prioritizare fara de care intreg

proiectul devine o simpla lista a tuturor problemelor Bucurestiului.
32
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
4. VALORI FUNDAMENTALE I
PRINCIPII ALE CONCEPTULUI
STRATEGIC
5. OBIECTIVELE STRATEGICE
ALE DEZVOLTRII CAPITALEI
PN N 2035
4.1. VALORI ALE CONCEPTULUI

STRATEGIC BUCURESTI 2035
5.1. LISTA OBIECTIVELOR

CONCEPTULUI STRATEGIC
Accesibilitate Deschidere
1. O comunitate educata si adaptabila capabila sa raspunda provocarilor
Dinamism Continuitate
2. O structura echilibrata si dinamica de activitati economice
Caracter Constiinta
3. O racordare eficienta la marile axe europene de transport si conectare facila

cu fluxurile informationale globale
Chibzuinta Responsabilitate
4. Un nucleu metropolitan puternic ancorare functionala puternica in teritoriu
Adaptabilitate Mobilitate
5. Un mediu sanatos de viata poluare diminuata, amprenta ecologica

6. Responsabila gestionare a energiei, cu maxima eficienta
4.2. PRINCIPII ALE CONCEPTULUI

STRATEGIC BUCURESTI 2035
7. O calitate ridicata a locuirii fara segregare si o polarizare socio-economica

diminuata
8. Servicii sociale performante adaptate nevoilor si adecvat distribuite spatial
Principiul echilibrului multiplu
9. O identitate urbana puternica rezultat al valorificarii istoriei si al construirii de
Principiul dinamismului ofensiv
noi insusiri
Principiul respectului valorilor
10. O dezvoltare urbana curajos planificata, lucid condusa si atent evaluata
Principiul constructiei comunitare
11. Administratia publica performanta, capabila sa construiasca parteneriate

profitabile dezvoltarii sustenabile a orasului
Principiul performantei orientate
12. Capitala de succes, in sistemul marilor orase balcanice, oras-poarta si oras-
Principiul parteneriatelor adaptabile
punte.
33
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
34
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
35
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
36
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
6. OPIUNI STRATEGICE I
FLEXIBILITATEA CONCEPTULUI
STRATEGIC
6.1. DOMENII DE INTERVENTIE SI
ZONE STRATEGICE PENTRU
BUCURESTI 2035
Studiul privind Conceptul Strategic a fost structurat pe cele cinci planuri
majore orasul si teritoriul, orasul productiv, orasul functional, orasul
durabil si managementul orasului tocmai pentru sublinierea, pe de o parte,

a contributiilor esentiale pe care fiecare plan le are la succesul Bucurestiului
ca oras competitiv si cu o calitate inalta a vietii, dar si, pe de alta parte, a inter-
conditionarilor complexe intre aceste planuri, a faptului ca orice castig in unul
din aceste planuri contribuie la sansele de reusita a actiunilor in celelalte

planuri, dupa cum esecurile intr-un domeniu pot avea consecinte nefaste in
celelate domenii.
Asa cum s-a aratat deja, performanta manageriala calitatea
administratiei publice locale, ca instante si mecanisme de luare a deciziilor, ca

institutionalitate, ca temeinica fundamentare tehnica a proceselor de interventie
dar si ca abilitate de asigurare a realizarii cu succes a proiectelor constituie o

conditionare majora, putand determina hotarator o dezvoltare in directia
potrivita, cu actiuni concertate pe toate aceste planuri. Aceasta calitate a
administratiei publice constituie atat miezul guvernantei locale ca si proces
complex, dar si a se vedea schemele deja prezentate centrul de greutate
37
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
pentru structura ce poate determina un succes al aplicarii Conceptului
inteleasa/acceptata comunitar. Este evident ca este posibila o flexibilitate, dar
Strategic.
ea este limitata, fara compromiterea unora dintre obiective.
In acest sens, dezbaterea propunerilor Conceptului Strategic este
In sensul celor de mai sus, atat directiile strategice fundamentale
esentiala pentr ameliorarea sanselor sale de transpunere prin programe si
formulate la sfarsitul fazei I a studiului, cat si obiectivele strategice
proiecte.
fundamentale propuse in cadrul acestei faze au fost definite si structurate ca

sistem, tinand seama de cele cinci planuri.
In acelasi timp, politicile ofera un grad de suplete care sa permita, in
functie de diverse optiuni politice, financiare, sociale, tehnice

structurarea si etapizarea actiunilor, cazuri in care se pot schimba
In conformitate cu cerintele beneficiarului, pentru orizontul 2035 au fost
formulate substrategii si politici
publice, listate mai jos, fie cu caracter
proiectele prioritare.
integrat prin natura subiectului sau in raport cu zona de interventie ce
In ceea ce priveste dezvoltarea spatiala a orasului, a fost intreprinsa o
solicita o astfel de abordare, fie cu caracter sectorial dar cu puternice
identificare a teritoriilor, axelor si nodurilor strategice, tinandu-se seama de
relationari cu interventiile in alte domenii.
criterii care privesc: (1) amplasarea in oras, (2) potentialul de dezvoltare, (3)
nevoia de interventie din cauza unor disfunctionalitati existente, (4) existenta
Multe din aceste politici vizeaza guvernanta si managementul urban
unor nuclee sau procese de dezvoltare urbana, (5) potentialul de propagare a
economic, al mediului sau cel in domeniul social; ele pot fi in unele cazuri
dezvoltarii, dar si (6) posibilitatea de actionare intr-un anume context legislativ
aplicabile intregului oras, sau, in altele, situatiilor asemanatoare intalnite in
sau institutional.
diverse locatii din oras si au in acest sens, atat conditionari cat si consecinte
in dezvoltarea spatiala, urbanistica.
Desi astfel sunt identificate multe astfel de teritorii de interventii, a fost
operata o prima selectie, optandu-se pentru pastrarea pentru o etapa post 2035
Drept care rezentul studiu pentru Conceptul Strategic Bucuresti 2035
a dezvoltarii unor zone sau pentru introducerea lor in obiectivul politicilor in
cuprinde optiunile pe care elaboratorii si alti profesionisti le-au considerat
situatia aparitiei unor oportunitati noi.
drept prioritare, tinandu-se seama de urmarirea unei sinergii, dar si de
posibilitatea desfasurarii simultane a unui numar limitat de programe si proiecte
Pe de alta parte, Conceptul Strategic Bucuresti 2035 propune ca axa
atat din ratiuni financiare sau institutionale, cat si ca suportabilitate functionala
majora de dezvoltare strategica in teritoriul Bucurestiului, axa cursului
si sociala.
Dambovitei, ca arie cu multiplu rol :de ax radiant de dezvoltare urbana, de
sutura intre parti fracturate ale orasului ,de legatura a zonelor centrale cu
exteriorul orasului, de ax de polarizare prin prezenta unor noduri
Evident, exista multe alte optiuni privind politicile ce pot fi elaborate
si puse in practica, dar alegerea unui pachet de succes trebuie sa
importante
reprezinte
reprezentativitate, de legare a unor spatii urbane majore pe axa V-E, de
simultan
decizie
politica
bine
sustinuta
tehnic
si
si
unor
activitati
de
interes
public
linie de forta in comunicarea urbana (nu doar prin trafic).
38
major
si
de
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
39
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
40
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
41
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
42
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
43
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
44
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
45
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
46
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
47
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
48
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
49
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
50
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
51
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
52
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
53
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
54
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
55
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
56
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
57
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
58
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
59
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
60
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
61
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
7. PRIORITI STRATEGICE
DE LUAT N CONSIDERARE PT
ZONA DE SUSINERE I
INFLUEN
7.1.1.
INTRODUCERE
Bucuretiul i teritoriul su de influen i suport sunt caracterizate de
lipsa unei gndiri comprehensive i integrate. Acest fapt a condus la apariia

disparitilor teritoriale, afectnd calitatea vieii populaiei prin dezvoltarea
dezechilibrat i inechitabil a infrastructurii tehnice i socio-economice i la

compromiterea unor resurse deosebit de valoroase (cadru natural, rezerve de
de teren etc.).
7.1.2.
RELAIA CU DIAGNOSTICUL
n vederea remedierii problemelor identificate n faza de analiz i
diagnostic este necesar abordarea acestora att pe vertical, ct i pe
orizontal, prin adoptarea i implementarea unor politici relevante care s

susin dezvoltarea echilibrat a teritoriului. n acest sens au fost propuse patru
direcii principale de aciune:
62
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
- Adoptarea unei forme administrative la nivelul Bucuretiului i al
Conductor sau partener principal n proiecte de dezvoltare importante pentru
teritoriului su de influen i suport;
teritoriu;
- ntrirea i revitalizarea sistemului de poli teritoriali;
Consultarea asociaiilor de cooperare intercomunal;
- Eficientizarea i dezvoltarea sistemului de infrastructur;
Gestionarea transportului public metropolitan.
- Valorificare durabil a resurselor de patrimoniu natural i construit.
Pe baza acestor direcii de aciune a fost elaborat un set de politici ce
Propunerea unui nou decupaj de zon metropolitan s-a bazat, n
vizeaz: susinerea economic a teritoriului pe plan naional i internaional prin
principal, pe:
promovare i cooperare transfrontalier, creterea accesibilitii, dezvoltare
1. Indicele de integrare;
metropolitan echilibrat i coodonat, creterea performanei economice,
2. Izocronele de accesibilitate;
distribuia echilibrat a forei de munc, dezvoltarea i modernizarea
3. Proiecte propuse, n derulare sau resurse importante pentru
infrastructurii tehnice i sociale, stimularea turismului i, nu n ultimul rnd,
dezvoltarea Bucuretiului;
protecia mediului n consens cu principiile dezvoltrii durabile.
4. Studiile anterioare ale ZMB.
7.1.3.
Delimitarea teritoriului
metropolitan
1. Indicele de integrare
a fost
agregat i calculat la faza I prin
intermediul softului Map Decision. Acesta a reprezentat un factor de prim

importan pentru delimitarea teritoriului de influen i suport al Bucuretiului.
2. Prin intermediul izocronelor se remarc legturi puterice pe direciile
Avnd n vedere contextul actual al Bucuretiului i al teritoriului su de
Bucureti - Ploieti i Bucureti Giurgiu, fapt care explic influena puternic
influen i suport, una dintre interveniile prioritare pentru a opri avansarea
pe care Capitala o are asupra acestor dou centre urbane. Chiar dac
disparitilor teritoriale este recunoaterea din punct de vedere juridic a unei
legturile E-V se manifest prin dou autostrzi, distanele pn la
zone sau regiuni metropolitane i instituirea unui organism care s
urmtoarele centre urbane este prea mare pentru ca acestea s poat fi
gestioneze i s susin dezvoltarea controlat, printr-un demers continuu,
influenate semnificativ de Bucureti. Cei doi poli urbani din apropierea direct a
dinamic i pe termen lung.
Bucuretiului, Ploieti i Giurgiu, sunt suficient de dezvoltai pentru a
genera la rndul lor arii de influen, fora lor de polarizare asupra
Atributiile ageniei de dezvoltare ar consta n :
vecintilor directe fiind mai puternic dect influena Capitalei. Din acest motiv
Localizarea zonelor-cheie pentru investiii specifice i atragerea de investitori
s-a evitat includerea acestor dou orae n teritoriul delimitat (totui ele sunt
ctre aceste zone;
influenate puternic de Bucureti).
Controlul documentaiilor necesare noilor dezvoltri,
3. Deosebit de important pentru delimitarea teritoriului metropolitan al
Bucuretiului este integrarea pe ct posibil a programelor i proiectelor
63
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
importante pentru dezvoltarea acestuia, astfel nct s poat fi gestionate
acestora
coordonat i eficient.
infrastructur, dotri i calitate ridicat a vieii.
4. Teritoriul analizat a inclus toate variantele de zone metropolitane i
condiii
favorabile
de
dezvoltare
prin
cadrul
legislativ,
Politica de cooperare intercomunal se refer la dou paliere de
aglomeraii urbane elaborate pn n prezent pentru Bucureti, i s-au
cooperare intercounitar i anume:
analizat direciile de dezvoltare din fiecare propunere. Aglomeraia Urban,
Modernizarea infrastructurii sociale
primul concept referitor la teritoriul de influen i suport al Bucuretiului, este
Furnizarea serviciilor publice i echiparea teritoriului
integrat n cele dou propuneri ulterioare de zona metropolitan. Acestea
Prin intermediul investitiilor intercomunitare se asigur o dezvoltare
din urm se difereniaz prin atitudinea fa de diferite proiecte de importan
teritorial echilibrat i eficientizarea exploatrii resurselor. Prin intermediul
regional i/ sau naional (ex. canalul Dunre-Bucureti).
asociaiilor intercomunitare se pot accesa fonduri europene pentru proiecte
Legtura cu direciile de dezvoltare la nivel suprateriorial se remarc
comune de dezvoltare i echipare a teritoriului.
prin orientarea favorizat ctre Nord i Sud. Apare nsa o difereniere a

legaturilor E-V innd de contextul regional. Astfel, direcia ctre Constana,
n contextul documentului de fa, Bucuretiul nu poate impune politici (i
important la nivel suprateritorial, nu este suficient de puternic nivel regional,
nici delimitarea) teritoriului su metropolitan, ns poate genera i aplica
din lipsa unor poli - aezri puternic relaionate cu Bucuretiul.
politici care au un impact semnificativ asupra acestuia.
7.1.4.
7.1.5. PROGRAME I PROIECTE

PRIORITARE
POLITICI PRIORITARE
Deoarece, pe de-o parte, CSB 2035 este un document axat n principal pe
problematica Bucuretiului i este supus limitrilor atribuiilor Municipalitii, i,
Programele prezentate includ noi direcii de dezvoltare a Capitalei i
pe de alt parte, este necesar abordarea Capitalei din punctul de vedere al
totodat integreaz proiectele existente aflate n diferite stadii (studii de
competitivitii teritoriului care este imposibil de atins limitndu-ne la
fundamentare, proiecte n stagnare, etc). Stagnarea unor proiecte majore (de
conturul administrativ, vom detalia n continuare numai dou politici teritoriale,
ex. autostrzile) afecteaz semnificativ dezvoltarea teritoriului i produc pierderi
ce trebuie ns considerate prioritare:
la nivelul bugetelor publice i valorii terenurilor, din cauza variaiilor economice.
Politica referitoare la investiii nationale pentru creterea competitivitii i
n acest context se consider strict necesar continuarea i/ sau reluarea
asigurarea coeziunii teritoriale
proiectelor majore pentru Bucureti i teritoriul su metropolitan i este

preferabil s se evite suprapunerea acestor proiecte cu implementarea de
Politica de cooperare i investiii intercomunale.
noi proiecte majore, pentru a prentmpina posibilele blocaje financiare,
Politica de investiii naionale se refer la susinerea Bucuretiului i
politice,
teritoriului su metropolitan pentru atragerea de investitori, oferindu-le
64
administrative,
etc.
Majoritatea
proiectelor
noi
propuse
se
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
caracterizeaz prin costuri sczute/medii i prin intervenii ce au n vedere
promovarea economic i turistic, conservarea i protejarea mediului i

educarea populaiei.
n concluzie, pentru a i atinge obiectivele pentru 2035,
este necesar ca Bucuretiul s coopereze cu aezrile din
teritoriul su de influen i suport, prin instituirea unei zone
sau regiuni Metropolitane prin intermediul creia s se poata

asigura dezvoltarea teritorial durabil, echilibrat i
coordonat. Nu n ultimul rnd, este necesar nelegerea
importanei cooperrii pe orizontal i vertical n vederea
dezvoltrii zonei sau regiunii metropolitane a Bucuretiului i

asumarea rolului de
capital.
65
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Propunere
Zon
Metropolitan
Bucureti pe suportul Indicelui de

Integrare
detaliat)
66
(prezentat
varianta
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Localizarea
programelor
proiectelor prioritare din teritoriul

metropolitan al Capitalei
67
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
8. POLITICI PUBLICE
PROPUSE - ORIZONTUL 2035
8.1.1.
POLITICI
P1.1
Politica de investitii nationale in Bucuresti si terit de sprijin si

influenta
P2
Politici intercomunale de investitii si servicii publice
PE.1
Politica
privind planificarea
si
dezvoltarea
unor
zone
ce
concentreaza activitati economice
PE.2
Politica privind sprijin si cresterea performantelor activitatilor

economice mici si mijlocii.
PE.3
Politica privind activitatile economice tertiare si de industrii

creative incurajarea dezvoltarii celor locale si atragerea unora
noi.
68
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
P3
Politici pe zone
PEd.2
P4 Politici pe zone
Politica privind educatia universiatara, in parteneriat cu ministerul

de resort si cu universitatile, cu prioritate pentru capacitatea si
P5.1
performantele in cercetare
Politica
privind
construirea
de
locuinte
sociale/accesibile
economic;
P7.1
Politica privind alimentarea cu apa si reteaua de canalizare:
P5.2
calitate, acoperire/extindere retea, dotari aferente;
Politica privind
ameliorarea calitatii fondului de locuinte colective;
P7.2
Politica privind
P5.3
gestiunea apelor de suprafata: rauri, lacuri, ploi.
Politica de sprijin pentru imbunatatirea confortului la locuintele

individuale
P8.1
P6.1
Politica privind diversificarea tipurilor de surse si cresterea
Politica de asistenta sociala pentru cei mai defavorizati.
capacitatii ;
P6.2
P8.2
Politica privind realizarea unor nuclee de sprijin (formare
Politica privind reducerea consumului energetic pentru incalzire
profesionala, asistenta, integrare sociala, activitati comunitare) in
si functionare in cladiri ;
zonele cu concentrare de saracie
P9.1
PEd.1
Politica privind crearea de noi parcuri, gradini si scuaruri;
Politica privind constructiile si facilitatile pentru educatie dar si

cresterea performantei educationale.
69
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
P9.2
P11.1
Politica privind ameliorarea calitatii vegetatiei, organizarii si
Politic de dezvoltarea integrat a transportului pe cale ferat
dotarilor in spatiile verzi existente.
P11.2
P9.3
Politic privind integrarea pentru o funcionare mai bun a
Politica privind
transportului public
administrarea si sporirea spatiului verde difuz;
P11.3
P9.4
Politic
privind
ncurajarea
transportului
eco
(vehicule
Politica de parteneriat cu proprietarii de imobile (mari si mici)
nepoluante, vehicule electrice, moduri de transport alternative)
privind crearea de spatii plantate.
P11.4
PF.1
Politic privind favorizarea circulaiei pietonale, (inclusiv prin
Politica (integrata) privind cresterea calitatii spatiului public
crearea unor reele pietonale att la scara oraului ct i a unor

subzone)
P11.5
PF.2
Politic privind staionarea autovehiculelor : noduri park&ride,
Politica funciara privind cresterea si mai buna gestiune a
parkinguri majore, staionarea difuz
patrimoniului public - achizitii schimburi concesionari

PF.3
P11.6
Politica funciara si financiar fiscala privind masuri de stimulare a
Politic integrat de mobilitate n zona central cu favorizarea
valorificarii compatibile cu interesul public a marilor proprietati
pietonilor i a transportului public
S10.1
PMag.1
Politica privind zonele cu patrimoniu omogen, compact ce
Politic de marketing urban, inclusiv construirea i promovarea
necesita reabilitare (si care nu sunt zone protejate)
unui brand urban
70
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
mari investitori / ageni economici
PMag.2
Politic de parteneriat comunitar relaii i proiecte cu societatea

civil (organizaii non-guvernamentale i organizaii comunitare)
la scara oraului sau a unor subzone
P12.1
Politic privind optimizarea funcionrii Primriei i pregtirea

personalului
P12.2
Politic privind comunicarea cu comunitatea i transparena

deciziilor
P12.3
Politic privind planificarea urban i monitorizarea evoluiei
oraului prin stabilirea/renfiinarea unei instituii specializate

(CPU)
P12.4
Politic privind structurarea i desfurarea coordonat a

operaiunilor de dezvoltare urban Agenie de dezvoltare
urban i parteneriate publice
PE.4
Politic de cooperare internaional i stabilire de parteneriate cu
71
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
72
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
73
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
74
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
75
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
76
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
eficiente in ceea ce priveste mobilizarea si utilizarea resurselor, chiar daca mai
9. PROGRAME I PROIECTE
DE DEZVOLTARE URBANISTIC
A CAPITALEI
dificil de structurat si pus in practica; au fost identificate si cateva programe
sectoriale, dar si acestea ar trebui abordate in contextul corelarii interventiilor cu
cele din alte programe. Aceasta optine are in vedere principiului echilibrului
multiplu (sinergia unor interventii de facturi diferite) dar si pe cel al
parteneriatelor adaptabile (sansa adusa de existenta unor posibili parteneri sau

cea a diverselor surse de finantare).
9.1.1. PROGRAME SI PROIECTE

URBANE PRIORITARE
3.
Utilizarea localizarii diferentiate: atat prin gruparea in teritorii strategice
a interventiilor, cat si distribuirea in teritoriu a unor interventii care sa
raspunda unor nevoi ce se manifesta similar in mai multe zone din oras. Aceasta
optiune are in vedere principiul performantei orientate (concentrarea eforturilor

in zone in care schimbarea este relevanta pentru ansamblul orasului) dar si pe
cel al constructiei comunitare (rolul pe care unele interventii il pot juca in
Selectarea programelor si proiectelor propuse are in vedere cateva
optiuni strategice, care reflecta atat valorile pe baza carora este construit
agregarea unor zone/cartiere din oras ca reale comunitati).
Conceptul Strategic, cat si principiile strategice pentru dezvoltarea capitalei.
4.
Asocierea unor programe ample si complexe ce necesita eforturi
financiare, dar si claritate, consecventa si institutionalitate ori cadru legal adevat
si a unor programe continue cu interventii de mici dimensiuni dar care
Optiunile strategice de interventie se

refera la:
reclama continuitate si atingerea unei mase critice de interventii pentru o

ameliorare la scara orasului). In ambele situatii se respecta principiul
performantei orientate
1.
5.
Formularea atat a unor programe-cadru vizand un anume tip de interventii
Formularea atat a unor programe-cadru vizand un anume tip de
urbane, ce pot fi localizate in raport cu nevoile sau cu o conjunctura caracterizata
interventii urbane, ce pot fi localizate in raport cu nevoile sau cu o conjunctura
de existenta altor tipuri de interventii cat si a unor programe-individualizate
caracterizata de existenta altor tipuri de interventii cat si a unor programe-
localizate precis si urmarind schimbarea fie intr-un teritoriu mai amplu, fie printr-un
individualizate localizate precis si urmarind schimbarea fie intr-un teritoriu mai
proces de interventie de durata (in ambele cazuri fiind necesare coordonarea unor
amplu, fie printr-un proces de interventie de durata (in ambele cazuri fiind
actiuni de facturi diferite). Aceasta optiune are in vedere atat principiul
necesare coordonarea unor actiuni de facturi diferite). Aceasta optiune are in
dinamismului ofensiv (introducerea stimulilor de schimbare urbana) cat si cel ce
vedere atat principiul dinamismului ofensiv (introducerea stimulilor de schimbare
se refera la performanta orientata (generarea printr-un anume tip de interventii a
urbana) cat si cel ce se refera la performanta orientata (generarea printr-un
unor schimbari concurand la o anumita schimbare urbana).
anume tip de interventii a unor schimbari concurand la o anumita schimbare
2.
urbana).
Identificarea in principal a unor programe de dezvoltare integrata
considerate mult mai eficace in ceea ce priveste propagarea schimbarii si mai
77
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
6.
Identificarea in principal a unor programe de dezvoltare integrata
considerate mult mai eficace in ceea ce priveste propagarea schimbarii si mai
eficiente in ceea ce priveste mobilizarea si utilizarea resurselor, chiar daca mai
dificil de structurat si pus in practica; au fost identificate si cateva programe
sectoriale, dar si acestea ar trebui abordate in contextul corelarii interventiilor cu

cele din alte programe. Aceasta optinue are in vedere principiului echilibrului
multiplu (sinergia unor interventii de facturi diferite) dar si pe cel al parteneriatelor

adaptabile (sansa adusa de existenta unor posibili parteneri sau cea a diverselor
surse de finantare).
7.
Utilizarea localizarii diferentiate: atat prin gruparea in teritorii strategice a
interventiilor, cat si distribuirea in teritoriu a unor interventii care sa raspunda

unor nevoi ce se manifesta similar in mai multe zone din oras. Aceasta optiune
are in vedere principiul performantei orientate (concentrarea eforturilor in zone in

care schimbarea este relevanta pentru ansamblul orasului) dar si pe cel al
constructiei comunitare (rolul pe care unele interventii il pot juca in agregarea

unor zone/cartiere din oras ca reale comunitati).
8.
Asocierea unor programe ample si complexe ce necesita eforturi
financiare, dar si claritate, consecventa si institutionalitate ori cadru legal adevat
si a unor programe continue cu interventii de mici dimensiuni dar care
reclama continuitate si atingerea unei mase critice de interventii pentru o

ameliorare la scara orasului). In ambele situatii se respecta principiul
performantei orientate.
78
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
P1.1
PgF.1.11 - Program de promovare si dezvoltare
Pr1.11 - Proiect complex de realizare a unei platforme
Politica de investitii
a transportului intermodal - proiect complex de
logistice in comuna 1 Decembrie
domeniu
realizare a unei platforme logistice in comuna 1
nationale in Bucuresti si terit
Decembrie
Pr.1.12
de sprijin si influenta
Realizarea
unei
centuri
exterioare
Bucurestiului conectata cu autostrazile nord-sud si estvest
PgF.1.12 - Program de conectare la culoarele
S1
Rolul de capitala
Paneuropene
de
transport
sustinut
prin
Pr.1.14 - Proiect complex - Canal Bucuresti Dunare
cresterea calitatii si capacitatii infrastructurii

existente, dar mai ales prin dezvoltarea de noi
legaturi
feroviare,
rutiere
de
mare
viteza
Pr.1.13 - Proiect complex de parc tiinific i tehnologic
(Giurgiu, Brasov..etc)
Pr.1.14. - Proiect complex de Parc tiinific Vcreti

21 ha
PgF.1.13 - Program de valorificare a cursurilor
de apa (Arges, Sabar, Dunare) prin realizarea
de porturi, dar si de racordare a Bucurestiului la

acestea
79
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
P2.1
PgF.2.11 - Program de modernizare si utilare a
domeniu
Politici
intercomunale
investitii si servicii publice
de
institutiilor de invatamant in localitatile cu

potential
de
deveni
centre
teritoriale
polarizatoare: Voluntari, Magurele, Mihailesti,

Buftea, Bolintin Vale, Racari, Titu, Fierbinti Targ,
S2
Fundulea, Budesti, Urziceni, Oltenita si Giurgiu
Strategie teritoriala
Integrata
[metropolitana]
PgF.2.12 - Program de dezvoltare de parcuri
industriale
si
platforme
logistice
in
noduri
intermodale prioritare: Aeroport Otopeni, Port
Giurgiu, Aeroport Baneasa, sau importante,

Aeroport
Adunatii
Budesti.
80
Copaceni,
Decembrie,
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
PE.1
PgE.11
Politica privind planificarea si
recuperare, comasare si valorificare integrata a
dezvoltarea
unor terenuri in zone cheie ale orasului, in
domeniu
unor
zone
concentreaza
ce
activitati
Program
vizand
operatiuni
de
vederea constituirii unor poli reprezentativi
economice
PE.2
Politica
PgE.21
privind
cresterea
sprijin
si
performantelor
activitatilor economice mici si
Programul
vizeaz
reconversia
funcional a unor cldiri proprietate municipal
i transformarea lor n incubatoare de afaceri,

pentru sprijinirea IMM-urilor i a afacerilor nou
nfiinate.
mijlocii.
Economie
PE.3
Politica
privind
economice
industrii
activitatile
tertiare
creative
si
de
PgE.31 - Program de configurare a unei zone
PrE.31 - Parc de cercetare integrat cu Univeristatea
centrale de afaceri (CBD) in zona Bucuresti 2000
Politehnica (Dambovita)
in
relatie
cu
axa
Uranus-Calea
Rahovei
(Dambovita)
PrE.32 - Dezvoltarea unei/unor zone de concentrare de
incurajarea dezvoltarii celor
activitati media si industrii creative - amplasamente
locale si atragerea unora noi.
posibile: Bucurestii Noi, Vacaresti, Pallady, dar si sudvest,, Faur.
81
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
P3.1
Pg3.11
Politici pe zone
integrata pentru zona centrala (PIDU)
domeniu
Pg3.12
Program
Program
de
de
dezvoltare
dezvoltare
urbana
PrF3.11 - Proiect reinnoire urbana Piata Revolutiei
PrF3.12 - Proiect integrat complex Calea Victoriei
urbana
(diferentiat pe tronsoane) - redefinirea spatiului public si
S3
integrata Berzei-Buzesti (Dambovita), legatura
cresterea rolului identitar
Regenerare urbana
strategica intre poli
PrF3.13 Proiect multifunctional "Esplanada" (Dambovita)
Programe de 2 tipuri:
Pg3.13 programe de regenerare pentru teritorii
delimitate precis, cu rol de nuclee de dezvoltare
Pg3.14- programe de finantare deschisa pe
tipuri de interventii, care sa stimuleze mici

proiecte in parteneriat
S4
P4.1
Reabilitarea
Politici pe zone
integrat a zonei
centrale
82
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
Domeniu
P5.1
Politica privind construirea de
Pg5.11 Program de construire de locuinte
locuinte
sociale in grupari mici, in zone diferite din oras,
sociale/accesibile
economic;
favorizand mixitatea sociala
Pg5.12 Program de stimulare pentru constructia
de locuinte cu chirii subventionate o perioada

limitata de timp
Pg5.13 Program
S5
minime
Cresterea calitatii
de reguli privind ponderi
obligatorii
pentru
locuinte
ieftine/accesibile la dezvoltarile imobiliare de
locuirii
amploare
Pg5.14 Program de construire de locuinte
accesibile economic pentru tinere cupluri de

profesionisti la inceput de cariera
P5.2
Pg5.21 Program de consolidare a cladirilor de
Politica privind
locuit colective, cu acces la co-finantzare prin

competitie
ameliorarea calitatii fondului
de locuinte colective;
Pg5.22 Program privind innoirea retelelor la
blocuri fie vechi, fie cu solutii vulnerabile
83
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Pg5.23 Program privind sporirea confortului prin
reabilitare integrata, obligatoriu cu co-finantarea

proprietarilor
Pg5.24 Program de stimulare a renovarii prin
cooperare in micro-zone de cladiri de locuit
P5.3
Politica
de
imbunatatirea
sprijin
pentru
confortului
la
Pg5.31 Program de sprijin pentru limitarea
consumurilor de energie (cofinantare)
locuintele individuale
Pg5.32 Program de stimulare a renovarii prin
cooperare, integrat cu reabilitarea unor strazi

secundare
Pg5.33 Program privind stimularea contopirii
parcelelor mici in zonele de lotizari de acest tip
84
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
domeniu
P6.1
Pr.6.11 - Infiintarea unui centru rezidential pentru
Politica de asistenta sociala
persoane adulte fara adapost in municipiul Bucuresti
pentru cei mai defavorizati,
S6
Reducerea saraciei
P6.2
Pg6.21 Program (in parteneriat cu ong-uri de
Pr6.21 Proiecte-pilot de centre comunitare in Ferentari,
Politica privind realizarea unor
profil) de construire si operare a unor centre
Andronache, Baicului, Bucurestii Noi
nuclee de sprijin (formare

profesionala,
integrare
asistenta,
sociala,
comunitare)
comunitare in zonele sarace
in
activitati
zonele
cu
concentrare de saracie
PEd.1
PrED.11 - Proiect complex educational pre-universitar
Politica privind constructiile si
(liceu scoli gradinita) in Ferentari Sud- eventual integrat

cu activitati de asistenta sociala
facilitatile pentru educatie dar

si
Educatie
cresterea
performantei
educationale,
PEd.2
Politica
privind
educatia
universitara, in parteneriat cu
ministerul de resort si cu
universitatile,
pentru
cu
prioritate
capacitatea
si
performantele in cercetare.
85
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
Domeniu
P7.1
Pr.7.11 - Proiect finalizat statie epurare Glina (ncheierea
Politica privind alimentarea cu
lucrrilor i punerea n folosin la ntreaga capacitate).
apa si reteaua de canalizare:

calitate,
acoperire/extindere
retea, dotari aferente;
S7
Gestiunea resurselor
de apa
P7.2
PgF.7.23
Program
Politica privind
terenurilor afectate de activiti industriale 100
apelor
de
suprafata: rauri, lacuri, ploi,
(Pantelimon, Cernica, Brneti), 20 ha in zona

canalului Arge, 140 ha imprejurimile localitii
P8.1
Politica privind diversificarea
tipurilor de surse si cresterea
Gestionarea
capacitatii ;
responsabila a
P8.2
energiei
decontaminare
ha in zona fabricilor Neferal i Acumulator
gestiunea
Glina
S8
de
Politica
privind
reducerea
consumului energetic pentru

incalzire
si
functionare
in
cladiri ;
86
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
P9.1
Pg9.11 - Program de planificare si realizare a
Pr9.11 - Proiect parc sportiv zona Ferentari Sud
Politica privind crearea de noi
unui parc cu multifunctionalitate complementara
(dezvoltat in etape)
domeniu
in zona Vacaresti (Dambovita)
parcuri, gradini si scuaruri;
Pg9.12 - Program "Dambovita Verde" - parc
linear (Dambovita ax structurant)
Pg9.13 - Program al unei zone de recreare cu
posibila insertie de activitati tertiare si cuaternare
S9
zona Lacul Morii Vest (Dambovita)
Spatile plantate in
P9.2
municipiu: cresterea
Politica privind ameliorarea
suprafetelor,
calitatii vegetatiei, organizarii
ameliorarea
distributiei in
teritoriu, cresterea
calitatii si diversitatii
si dotarilor in spatiile verzi

existente;
P9.3
Politica privind
administrarea
si
sporirea
spatiului verde difuz;

P9.4
Politica
de
parteneriat
cu
proprietarii de imobile (mari si

mici) privind crearea de spatii
plantate.
87
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
PROIECTE
PF.1
PgF.11 - Program "Gara de Nord" -
Politica pe termen lung de
multimodal si multifunctional - restructurare
domeniu
structurare
sistemului
pol
complexa
PgF.12 Program "Obor - Gara de Est" - pol
ierarhizat de poli urbani
multimodal si multifunctional - restructurare

complexa, conversie
PgF.13 - Program de ameliorare - restructurare
a functionarii/configuratiei unor poli existenti:
Universitate, Piata Victoriei, Piata Sudului, Leu,

Academia Militara
PF.2
Functionalitate
Politica
urbana
cresterea
PgF.21 Program Marile Piete
(integrata)
calitatii
privind
spatiului
PgF.22 Program (f)

Strada mica
public
PgF.23 Program reabilitare integrata

(axa) Nord-Sud
PgF.24 Program
Bulevardele Bucurestiului
PgF.15 Program
Scuarul din vecini
PgF.26 - Program pietonizare a unor strazi
integrat cu stimularea activitatilor atractive pentru
pietoni, predominant in zona centrala (si in retea)

dar si in alte zone
88
PrF.11 - Proiect multifunctional "Casa Radio" - in relatie
cu polul Gara de Nord (Dambovita)
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
PgF.27 - Program de schimbare a raportului
pieton
automobil
(report
modal,
semi-
pietonizare)
PgF.28 - Program de constituire a unor zone
pietonale de medii dimensiuni in cartierele de

locuinte colective integrate in-/structurante de
centre de cartier
PF.3
Politica
PgF31 Inventarierea proprietatilor Bucurestiului
(funciara)
privind
PgF32 Evaluarea calitatii si a priritatilor de
buna gestiune a patrimoniului
valorificare
public
PgF33 Program de achizitii funciare
PF.4
PgF.41 Evaluarea potentialului urbanistic si
Politica (funciara si financiar-
planificarea
fiscala) privind
compacte convertibile
valorificarii
interesul
stimularea
vocatiei)
zonelor
cu
PgF.42 Programe negociate de conversie pe
marilor
zone (decontaminare, reparcelare, echipare,
compatibile
public
(stabilirea
proprietati, cu precadere la
construire)
conversii
S10
patrimoniul construit
S9.1
Pg9.11 Program de conservare minimala a
Politica privind monumentele
monumentelor neutilizate
istorice protejare, interventii,
Pg9.12 Programe de interventii concentrate in
punere in valoare;
cadrul unor operatiuni de urbanism in zone densistorice
Pg9.13 Program de inventariere si reglementare
protejare monumente industriale
Pg9.14 Program (urgent) de evaluare a situatiei
monumentelor in Bucuresti si de actualizare a
89
Pr9.11 Proiect integrat complex Calea Mosilor (veche)
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Listei Monumentelor
S10.2
Pg10.21 Program de stabilire a ratiunii protectiei
Politica
privind
protejate
planificarea
si
zonele
si regulilor de interventie in zonele protejate
gestionare,
Pg10.22 Program de revitalizare a unor zone
controlul
pornind de la reconsiderarea rolului spatiului
interventiilor;
public si pietonizarii in lungul axelor care le iriga

(str.Traian, str.Calarasi)
S10.3
Politica
Pg10.31 Program strada noastra renovare
privind
zonele
cu
patrimoniu omogen, compact
urbana integrata in zonele centrale, in relatie cu

programele de spatii publice
ce necesita reabilitare (si care

nu sunt zone protejate)
SUBSTRATEGIA/
POLITICI
PROGRAME
P11.1
PgF.11.11-
PROIECTE
domeniu
Politic
de
dezvoltarea
integrat a transportului pe
cale ferat
internationala
Program
-
privind
determinarea
noua
gara
amplasarii
si
studiile de dezvoltare urbana, restructurare

urbana complexa
PgF.11.12 - Programe privind extensiile liniilor
de metrou (sau tronsoane noi) spre zonele de

mare atractivitate
PgF10.13 - Program de realizare a unui ax de
conexiune rapida intre aeroportul Otopeni, gara
S11
de nord, noua gara internationala si aeroportul
Substrategia privind
de sud.
P11.2
PgF.11.21 - Programul de intermodalitate cu
90
PrF.11.21 Proiect pe viitorul ax Berzei-Buzeti - Uranus -
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
mobilitatea n
Politic
Bucureti
pentru o funcionare mai bun
privind
integrarea
crearea condiiilor de transfer civilizat, rapid,
pentru realizarea liniei de tramvai in sit propriu, posibil cu
confortabil, ntre diversele moduri de transport
traseu inierbat sau n culoar vegetal complex
prin realizarea unui sistem de poli intermodali
a transportului public
complecsi
sau
intermodaliate
simpl
planificat proximitate spaial a diverselor staii

i parcri (park&ride sau bike&ride)
PgF.10.22 Programul privind extinderea retelei
de transport public de mare capacitate in
legatura cu zonele dense de locuire si zonele

principale de activitati
PgF.11.22 - Programul eco-cartiere cu
automobilitate limitat sau chiar eliminat prin

modelul de organizare spaial i printr-o buna
desevire cu TP
P11.3
Politic
privind
ncurajarea
transportului eco (vehicule
nepoluante, vehicule electrice,

moduri
de
transport
alternative)
PgF.11.41 -
P11.4
Politic
privind
favorizarea
Programul strada spaiu al
ceteanului privind reabilitri funcionale i
circulaiei pietonale, (inclusiv
peisagistice ale unor artere mari sau medii,
prin
transformarea unora n bulevarde (n sensul
crearea
pietonale
oraului
unor
reele
la
scara
att
ct
unor
autentic al conceptului), pentru ameliorarea

condiiilor de deplasare a pietonilor, n special
91
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
subzone)
prin
diminuarea
carosabilelor,
dar
si
prin
pietonizri ale unor stzi i piee/ piaele ubane,

n zona central, n ansambluri rezideniale, n
zone comeciale sau de recreere etc.
PgF.11.51 -
P11.5
Politic
privind
autovehiculelor
staionarea
noduri
Programul
parcri
de
reedin privind crearea unei oferte de parcri

rezideniale
multietajate,
subterane
sau
park&ride, parkinguri majore,
supraterane, pentru eliberarea spaiior publice,
staionarea difuz
cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat

densitate (zona central, marile ansambluri de
locuine colective) ce incurajeaza deplasrile

ctre alte zone cu moduri de transport alternative
automobilului (Militari, Drumul Taberei, Berceni,

Titan, Tineretului).
PgF.10.52 - Programul parcri de transfer ce
prevede
un
sistem
parcri
park&ride,
bike&ride care s susin convingtor politica de
limitare a automobilelor n zonele sensibile la

traficul motorizat - amplasate n poli intermodali
principali (n relaie cu staiile de TP), n relaie

cu staii de TP nodale, pe linii de transport cu
capacitate i nivel al serviciilor de transport

ridicate sau n formule intermodale, simple sau
complexe, n relaie cu staiile de TP, n locuri
strategice, locuri poart, de intrare
(Aviatorilor, Piaa Victoriei, Piaa Sudului, Obor,
Gara de Nord, Eroilor, Tineretului, Rzoare,

Dristor;
Depoul
IMGB,
Industriilor, Republica etc).
92
Jilva,
Banesea,
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
PgF.10.53 - Program de staionare n zona
central privind un sistem inteligent de parcri
publice subterane i de suprafa gestionate
informatizat, cu tarificare care s descurajeze

accesul cu automobilul n zon
P11.6
Pr.11.61 - Proiect de reabilitare si remodelare a
Politic integrat de mobilitate
mobilitii pentru zona centrala - in confirmitate cu PIDU
cu
Pr.11.62 - Proiect de reabilitare si transformare n zon
cu automobilitate limitat a zonei B-dul Regina Maria,
zona
favorizarea
central
pietonilor
transportului public
Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Bd. Mreti, Filaret, n

relaie cu posibil pietonal pe Calea Victoriei-11 Iunie
pn la Parcul Carol
PMag.1
Management
urban
Politic de marketing urban,

inclusiv
construirea
i
promovarea unui brand urban
P11.1
Politic
privind
funcionrii
optimizarea
Primriei
pregtirea personalului
P12.2
S12
Substrategie privind
Politic privind comunicarea

cu
comunitatea
i
transparena deciziilor
P12.3
creterea
Politic
performanei
administrative
urban
evoluiei
privind
i
planificarea
monitorizarea
oraului
prin
93
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
stabilirea/renfiinarea
unei
instituii specializate (CPU)

P13.4
Politic privind structurarea i
desfurarea
coordonat
operaiunilor
de
urban
dezvoltare
dezvoltare
Agenie
de
urban
parteneriate publice
PE.4
Politic
de
cooperare
internaional i stabilire de
Economie
parteneriate cu mari investitori

/ ageni economici.
PMag.2
Politic
de
parteneriat
comunitar relaii i proiecte
Management
cu
urban
(organizaii
societatea
civil
non-
guvernamentale i organizaii
comunitare) la scara oraului

sau a unor subzone
94
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
95
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
10. ZONA CENTRALA DEZVOLTARE INTEGRATA
aparitiei sau continuarii unor procese de degradare. Cu toate acestea, aceasta limita
nu are decat un caracter orientativ, de lucru pentru Conceptul Strategic. Ea ar trebui
stabilita printr-un studiu multicriterial.
In formularea unei politici urbane integrate pentru zona centrala odata redefinita,
este necesara corelarea atenta a problematicilor din urmatoarele domenii: (a)
1. Abordarea strategica a dezvoltarii zonei centrale
activitatile economice (altele decat comertul), (b) locuirea, (c) activitatile comerciale de
Conceptul Strategic Bucuresti 2035 considera dezvoltarea zonei centrale drept
diverse tipuri si scari, inclusiv cele din sectorul distractiilor(loisir, mai conservator
prioritara tinand seama, in esenta, de: (1) evolutia si dezvoltarea Bucurestiului,
spus), (d) activitatile cu caracter reprezentativ: administratie, cultura, altele, (e)
bazate pe centralitate puternica, (2) caracterul complex, functional si
mobilitatea (abordata integrat, nu doar circulatia auto sau cea a pietonilor), (f) spatiile
morfologic, al zonei centrale, (3) rolul puternic de purtator de identitate al zonei
publice (majore, in retea s.a.), (g) valori arhitecturale, artistice, de peisaj urban, (h)
centrale, (4) inegalitatea, atat in intensitate cat si in profil functional, inregistrata in
diversitate sociala - polarizare, gentrificare, segregare, (i) densitate demografica si/sau
evolutiile din diverse parti ale zonei centrale, inegalitate ce ameninta coerenta-in
construita.
diversitate a acesteia, (5) parasirea zonei centrale de catre unele activitati a
caror prezenta este recomandabila si benefica in aceasta zona atat unele activitati
Aceste probleme sunt abordate pana in prezent in doua documentatii cu caracter
de afaceri sau comerciale, cat si, diferentiat, unele tipuri de locuire, (6) procese
de referinta: Planul Urbanistic Zonal Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti (1999-
accentuate de degradare a spatiilor publice pe mai tot teritoriul acesteia, (7)
2000) si PIDU Centrul Bucurestiului (2011).
agresiuni sub diverse forme asupra patrimoniului construit valoros si
PUZ-Perimetrul
degradari/diminuari ale spatiilor plantate, (8) accentuarea unor segregari socio-
Central
al
Municipiului
Bucuresti
stabilea
delimitare
economice care reflecta acutizat probleme la scara intregului oras (acumulari de
fundamentata si operationala pentru interventiile in zona centrala, etapizand elemente
saracie, zone supuse suprapresiunilor speculei imobiliare, deteriorarea conditiilor de
de interventie strategica a se vedea mai jos extrasul format din 4 planse. Aceasta
locuit, fie prin contaminare fie prin suprasolicitarea vecinatatilor).
documentatie facea deja referire (si nici atunci aceasta referire nu era o noutate
absoluta, ci reflecta intelegerea problematicii cu care s-au confruntat centrele oraselor
Fata de aceasta situatie, se apreciaza ca necesara o substrategie sau o politica
mari incepand cu anii 70 ) la nevoia unor retele coerente de spatii pietonale, ori la
urbana integrata pe termen lung, pentru zona centrala. Conceptul Strategic propune o
impactul pozitiv pe care il poate avea re-castigarea unor axe istorice, afectate de
revizuire a delimitarii zonei centrale, prin extinderea limitelor stabilite de PUZ Perimetrul
interventiile pre-1989 sau de dinamica post 1990. Erau totodata propuse etape de
Central al Municipiului Bucuresti din anul 1999, limite avute in vedere si de PIDU
interventii, avandu-se in vedere perioada de (abia) inceput al cresterii economice.
2011, in principal spre est si vest, apropiindu-se mai mult de inelul interior al
municipiului, dar si cuprinzand atat zone cu o dinamica accentuata in ultimii ani, cat si
PIDU Centrul Bucurestiului, documentatie recent elaborata, stabileste un set de
teritorii a caror caracter ar trebui supravegheat si mai atent controlat, pentru evitarea
obiective specifice pentru zona centrala: (1) punerea in valoare a caracterului eclectic
96
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
al centrului Bucurestiului ca marca idetitara a orasului, (2) reintegrarea si restructurarea
10.1.1.
Planul Urbanistic Zonal
Perimetrul Central al Municipiului
Bucuresti extrase
tesutului urban, (3) crearea unui sistem de circulatii eficient, (4) revigorarea retelei de
spatii publice, (5) dezvoltarea durabila a activitatii economice, (6) asigurarea unui
climat social divers si sigur .
Totodata sunt identificate (in consonanta cu cerintele in axa Programului
Operational Regional al Uniunii Europene 2007-2012) o serie de proritati: (1) (Re-
)crearea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului, (2) Revitalizarea zonelor cu
ETAPA 1 - situaia existent
caracter divers care constituie centrul Bucurestiului, (3) Eficientizarea sistemului de
ASIGURAREA STATUTULUI DE CAPITAL
circulatii in zona centrala prin prioritizarea formelor sustenabile si alternative de
circulatie (4) Regenerarea urbana durabila. Aceste prioritati sunt prezentate argumentat
ETAPA 2 -
si ilustrat in extrasul de mai jos.
ASIGURAREA COERENEI CENTRULUI
Atingerea obiectivelor si actiunile prioritare sunt sprijinite de o serie de propuneri-
proiect, sustinandu-se puternic impactul pozitiv pe care interventiile de acupunctura
ETAPA 3 -
urbana, legate in trasee sau de axe, le pot avea asupra starii zonei centrale.
DEZVOLTAREA DIRECIONAT SPRE SUD
97
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I ETAPA 1 - situaia existent
ASIGURAREA STATUTULUI DE CAPITAL

PRIORITATE:
- NTREINEREA I AMENAJAREA SPAIULUI PUBLIC
CUPRINS N CENTRU I NUCLEELE DE CENTRALITATE

EXISTENTE
ACIUNI:
- AMENAJAREA PIEEI REVOLUIEI
- AMENAJAREA CIRCULAIEI PIETONALE LIPSCANI, CALEA

VICTORIEI
- AMENAJAREA PIEEI GRII DE NORD

- AMENAJAREA PIEEI VICTORIEI
- AMENAJAREA PIEEI OBOR
- INTERDICIE PARCARE PE TROTUARE

- CURENIE
- MOBILIER URBAN - ODIHN, CONTEMPLARE
- OBLIGAII DE NTREINERE FAADE, VITRINE
98
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I -
ETAPA 2 - ASIGURAREA COERENEI CENTRULUI

PRIORITATE:
- ASIGURAREA LEGTURII CENTRULUI ORAULUI CU

NUCLEELE DE CENTRALITATE EXISTENTE
ACIUNI:
- AMENAJAREA CU STATUL DE CENTRALITATE A CII
VICTORIEI-LASCR CATARGIU NTRE BD.DACIA I PIAA
VICTORIEI (deschiderea pentru public a parcului i Casei Cesianu,

amenajarea trotuarelor i spaiului verde din faa Casei Vernescu
- AMENAJAREA CU STATUT DE CENTRALITATE A
CULOARULUICALEA GRIVIEI-TEFAN FURTUN NTRE GARA

DE NORD I CALEA VICTORIEI (Calea Griviei-prioritate pietonal,
tefan Furtun-prioritate trafic auto)
- COMPLETARE BD.UNIRII N ZONA ANTIERULUI OPEREI I

BIBLIOTECII NAIONALE
- REALIZAREA LRGIRII I AMENAJRII CU STATUT DE
CENTRALITATE A ARTEREI CALEA BUZETI - STR.BERZEI,

NTRE SPLAIUL DMBOVIEI I PIAA VICTORIEI
99
AMENAJARE CALEA MOILOR
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I -
ETAPA 3 - DEZVOLTAREA DIRECIONAT SPRE SUD

PRIORITATE:
- ASIGURAREA ECHILIBRULUI DEZVOLTRII URBANE A

ORAULUI
ACIUNI:
- AMENAJAREA CU STATUT DE CENTRALITATE A
PRELUNGIRII AXEI NORD-SUD (Bd.Cantemir - str.erban Vod)

ntre Piaa Unirii i Piaa incai
- NCURAJAREA DEZVOLTRII UNOR POLI DE CENTRALITATE

NOI N AMPLASAMENTELE DIN SUDUL PERIMETRULUI
CENTRAL (EX.Piaa Timpuri Noi, Piaa Rahova)
100
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
101
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
spatii publice de calitate. In plus, in ceea ce priveste transportul pe baza de biciclete, se
10.1.2.
Planul Integrat de Dezvoltare
Urbana Centrul Bucurestiului
considera importanta realizarea unei reele de trasee velo concentrice i radiale, astfel
nct s poat constitui o reea continu i coerent. Introducerea acestui traseu

alternativ va pastra insa neschimbata capacitatea de trafic. In plus, acesta va fi realizat
in doua etape, pentru a nu crea probleme de parcare in zona. Se vor construi intr-o
Aciunile propuse n cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban reflect
prima etapa o insiruire de parcari subterane si supraetajate de dimensiuni medii
o serie de prioriti:
care sa rezolve nevoia de parcare din zona si sa elibereze spatiile publice pentru lucrari
1.
(Re-)crearea unei identiti urbane pentru centrul Bucuretiului. O
de reamenajare ulterioara. Planul se opune realizarii de parcari de mari dimensiuni,
identitate clar i atractiva a orasului este de natura s atrag turitii i investitorii,
care devin ele in sine un factor de crestere a traficului auto in zona centrala.
sa creeze un brand pozitiv, dar sa si creeze un sentiment de comunitate si
4.
apartenenta in randul bucurestenilor, cu beneficii in sustinerea activitatilor
Regenerarea urbana durabila a arealelor-problema din cadrul zonei de
actiune urbana. Acestea trebuie sa fie obiectul unui proces integrat si coerent de
comerciale si economice ale orasului. Actiunile propuse in Planul Integrat de
regenerare urbana care sa aiba in vedere atat reabilitatea fondului construit si a
Dezvoltare Urbana au ca scop sa sublinieze si sa utilizeze din plin caracterul
spatiilor publice cat si intarirea comunitatii si incurajarea activitatilor antreprenoriale.
eclectic al orasului, prin crearea de spatii diverse cu identitati diferite, conectate
Tendintele sociale recente din Bucuresti reflecta o accentuare a discrepantelor dintre
prin trasee cu prioritate pentru pietoni si biciclisti.
diversele categorii de populatie. Un proces de segregare rezidentiala pe criterii
2.
Revitalizarea zonelor cu caracter divers care constituie centrul
economice este in plina desfasurare, contrar cu principiile generale europene care
Bucurestiului din punct de vedere istoric si arhitectural, fara limitarea la doar
promoveaza mixitatea sociala. Bucurestiul nu trebuie sa se dezvolte ca o serie de
zona Lipscaniei drept centru istoric. Analizele efectuate relev c destructurarea
orase paralele, ci sa reflecte caracterul divers si vibrant al unei capitale europene.
vatrei orasului si dezechilibrele socioeconomice create de insertia Centrului Civic
Drept urmare, acest PIDU contine actiuni care vizeaza coeziunea sociala, precum
reprezinta o problema principala a centrului Bucurestiului, iar acest Plan Integrat de
crearea unor centre culturale pentru comunitate, cu rol social, educativ si de loisir
Dezvoltare Urbana urmareste sa reintegreze aceste zone enclavizate, segregate.
pentru intreaga populatie a zonei. Prin reabilitarea infrastructurii, crearea de spatii
Reconstructia podurilor Mihai Voda si Calicilor de pe Dambovita, de exemplu, va
pietonale care genereaza un flux continuu de trecatori, cat si crearea unei directii de
reconecta nordul si sudul centrului istoric cu beneficii in generarea de fluxuri de
dezvoltare si identitati pentru fiecare zona, vor fi stimulate deasemenea investitiile
vizitatori pe traseele pietonale si de biciclisti precum si in revitalizarea zonelor de
private si activitatile comerciale in zona.
la sud de Dambovita, pana la Piata de Flori in Rahova- Uranus.
(sursa planselor: http://centralbucuresti.ro/)
3.
Eficientizarea sistemului de circulatii in zona centrala prin prioritizarea
formelor sustenabile si alternative de circulatie. Crearea unui traseu cu prioritate

pentru pietoni si biciclisti va crea o alternativa viabila pentru transport. Se are astfel in
vedere configurarea unei retele integrate de circulatie pietonala si pentru biciclete
intr-o zona larga a centrului care sa reprezinte nu numai oportunitati de circulatie ci si
102
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
103
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
104
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
(5) Este necesara, totodata, o mult mai stransa corelare a interventiilor propuse cu
10.1.3.
Optiuni strategice pentru
abordarea zonei centrale
trei domenii: (1) investitiile in infrastructura de transport, inclusiv (si mai
ales) metroul amploare, trasee, statii, noduri etc., (2) investitiile in

constructii de mare amploare sau valoare atat cele publice cat mai ales
Pentru stabilirea unei politici urbane integrate pe termen lung pentru zona
cele private, (3) investitiile necesare privind echiparea tehnico-edilitara, alta
centrala se poate opta pentru denumirea strategie, dar termenul ar putea da
decat caile de comunicatii rutiere. Lipsa acestor corelari vor produce o perpetuare
nastere unor confuzii cu strategia de dezvoltare a capitalei, se recomanda Primariei
a abordarii sectoril-paguboase de pana in prezent.
Generale luarea in considerare a urmatoarelor optiuni:
(6) Avand in vedere cele de mai sus, se subliniaza necesitatea si caracterul
Utilizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana ca un program prioritar,
integrat ale unei politici urbane pentru zona centrala, construita in mod
mai ales tinandu-se seama de faptul ca este elaborat si reflecta unele propuneri realiste
strategic, prin proces de corelare investitionala si pe fundamentare multipla (nu
de interventie prin proiecte urbanistice. De aici, de altfel, cuprinderea PIDU in tabelul
doar urbanistic arhitecturala), o politica integrata cu doua orizonturi temporale
centralizator al politicilor, programelor si proiectelor., pentru orizontul de timp 2020
2020 si 2035, pe un teritoriu extins fata de abordarile existente (si care poate fi
(1)
sub-zonificat, daca se considera necesar). Importanta noii delimitari nu este
Alegerea proiectelor ce ar fi finantate cu prioritate, in perioada de pana in
doar metodologic-teoretica, ci va fi determinanta pentru utilizarea unor
2016 primul orizont temporar solicitat pentru Conceptul Strategic, atat in functie de
instrumente operationale specifice variate de la instrumente fiscale sau
posibilitatea realizarii lor imediate, cat mai ales in raport de impactul/diferenta pe care
reglementari urbanistice, pana la facilitati de finantare sau programe sociale de
le pot determina in functionarea si/sau imaginea unei parti a zonei centrale. Se
sprijin ori proiecte prioritare de mediu.
(2)
recomanda mai curand proiectele ce vizeaza direct calitatea spatiului public, cu luarea
tuturor masurilor privind calitatea designului SI a executarii lucrarii, existand in mod
Aceasta politica integrata pentru zona centrala
poate fi elaborata,
tinand seama si de utilitatea de necontestat a documentatiilor invocate mai sus,
contrar riscul compromiterii a insasi ideii de interventii punctuale;
in urmatorii doi ani (durata este estimata astfel in principal din cauza
(3)
suprapunerii cu calendarul electoral), neimpiedicand punerea in practica a
Reexaminarea optiunilor privind ordonarea in timp a interventiilor urbane
proiectelor selectionate ca prioritare.
prin coroborarea propunerilor din cele doua documentatii si prin abordarea si a unor
definiri de interventii ce au fost doar invocate Calea Victoriei si Bulevardul Magheru
constituie prioritati absolute, ca si Piata Revolutiei.
(4)
In concordanta cu cele de mai sus se subliniaza necesitatea abordarii
simultane prin proiecte majore si proiecte de mici dimensiuni, cautandu-se

efectul de sinergie al acestui mod de abordare.
105
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
11. CONCLUZII I
RECOMANDRI
A.
CONCLUZII CU CARACTER GLOBAL
1.
Dezvoltarea Bucurestiului in urmatorii 25 de ani trebuie planificata strategic
si urmarita in raport cu doua atribute majore ale orasului, al caror nivel trebuie
11.1.1.
ridicat continuu si sustinut: competitivitatea si locuibilitatea in esenta: capacitatea
CONCLUZII ALE ETAPEI A II-A
de a atrage si dezvolta activitati economice performante si calitatea vietii in oras. Aceste

doua concepte constituie elementele cheie ale viziunii municipiului pentru anul 2035 si
structureaza Conceptul Strategic. In raport cu efectul direct asupra cresterii acestor
Subiectul principal al celei de-a doua etape a studiului Conceptul Strategic
calitati trebuie evaluata orice politica publica, orice program sau proiect urbanistic in
Bucuresti 2035 il reprezinta formularea conceptului propriu-zis: sistemul de
urmatorii ani.
obiective strategice corelate cu directiile strategice fundamentale, constituirea

ansamblului de politici publice care vor asigura punerea in practica a conceptului
2.
strategic, precum si identificarea unor programe si proiecte prioritare in plan
sociale si in relatie cu mediu in particular in dezvoltarea spatiala coordonarea
urbanistic pentru orizonturile de timp 2020 si 2016. Totodata sunt abordate
teritoriala si institutionala la scara teritoriului de sustinere si influenta constituie o
problemele vizand institutionalitatea in dezvoltarea Bucurestiului in relatie cu
prioritate absoluta: atat cooperarea orizontala, cu toti vecinii limitrofi sau mai
teritoriul sau de sustinere si influenta, ca si rolul marketingului urban, ca activitate
In dezvoltarea Bucurestiului, ca si in planificarea dezvoltarii sale economice,
indepartati, cat si coordonarea pe verticala, cu nivelul regional si cu cel national.
ce conditioneaza aplicarea si poate contribui la amplificarea efectelor pozitive ale
Dezvoltarea separata si-a demonstrat deja cu precadere in ultimii 10 ani
conceptului strategic.
completa nesustenabilitate.
Prezenta etapa valorifica rezultatele primei etape a studiului, conceptul
3.
Atat pentru construirea unei bune competitivitati si pentru crestera calitatii
strategic fiind construit pornind de la viziunea stabilita si avizata odata cu prima
vietti, cat si pentru o dezvoltare integrata teritorial la toate scarile accesibilitatea
faza, ca si de la directiile fundamentale strategice, care ar trebui urmarite pentru
are un rol cardinal. Cresterea conectivitatii presupune o mai buna coordonare a
atingerea viziunii.
diferitelor proiecte de investitii in infrastructura, nu doar in raport cu starea economiei, ci

si in strans raport cu planificarea dezvoltarii spatiale.
Aceasta parte cuprinde concluziile etapei a doua a studiului, formulate
4.
sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate pentru a
In planificarea dezvoltarii Bucurestiului cu precadere in planificarea spatiala,
este absolut necesara deplasarea accentului:
treia etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni majore de

avut in vedere.
106
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
a.
de la abordarea reactiva la cea pro-activa ; de la solutionarea unei
urmarirea unor obiective, ca si consecintele unor decizii nepotrivite, sau ale unor in-
probleme ajunsa in pragul crizei, la intampinarea oportunitatilor si la stimularea dirijata a
actiuni,
proceselor de dezvoltare;
Intelegerea coerenta si corecta a unor astfel de consecinte poate contribui la
b.
evitarea unor greseli similare in procesul de transpunere in practica a prevederilor
de la utilizarea proiectelor singulare (chiar daca necesare) la programe
coerente ce transpun in realitate politici pe termen lung sau genereaza procese de
pentru dezvoltarea pe termen lung a Capitalei si a regiunii acesteia.
Conceptului Strategic Bcuresti 2035.
schimbare la scara unei intregi zone urbane.
B.
5.
In procesele de dezvoltare urbana actuale, este necesara o admitere a
CONCLUZII PRIVIND CADRUL ADMINISTRATIV, CEL LEGAL SI
CEL AL PLANIFICARII
limitelor in ceea ce priveste ambele atitudini, atat cea pro-activa (de orientare si
incitare a dezvoltarii) cat si cea reactiva (de rezolvare a unor probleme de
7. In relatie directa cu concluziile generale de mai sus, este necesara o cat mai rapida
functionalitate urbana) aceste limitari se refera la:
decizie privind optiunile referitoare la cele doua probleme de natura teritoriala: (a)
(a) capacitate institutionala a administratiei publice,
stabilirea unui nivel regional metropolitan adecvat si (b) impartirea in sectoare a
(b) capacitate financiara
Bucurestiului , inclusiv daca e posibila redefinirea teritoriului sau
(c) existenta instrumentelor legale
administrativ. In perspectiva exercitiului de finantare Europeana 2014-2020 si in
(d) asteptarile sociale mari
contextul pactelor teritoriale propuse in spiritul strategiei Europa 2020, abordarea
(e) multitudinea problemelor ce asteapta concomitent rezolvare
problematicii dezvoltarii regiunii metropolitane este urgenta fie ca se creaza o
(f) macro-contextul economic
entitate administrativa, fie ca se reexamineaza prin modificari legale - competentele si
(g) austeritatea guvernamentala
responsabilitatile de planificare si control al dezvoltarii. Se mentioneaza ca incarcatura
(h) standardele/procedurile de acces la alte finantari decat cele locale
politica deosebita a acestor decizii nu ar trebui sa intarzie luarea lor, avandu-se in
(i) numarul si structura posibililor parteneri privati sau comunitari
vedere consecintele pe termen lung. In cauza intarzierii unor decizii cu mai mult de 12-
Este insa esentiala intelegerea acestor limitari la luarea unor decizii realiste, si
18 luni, obiectivele ce compun conceptul strategic vor fi mult mai dificil de atins in timpul
nu utilizarea lor ca motiv pentru deturnarea sensului unor actiuni ori renuntarea
prevazut (a se vedea schemele privind interconditionalitatile CSB 2035).
la programe si proiecte necesare, dar mai putin populare.
8. Conditionarile mentionate in studiu ca formand baza pe care se sprijina
6. Continuitatea reprezinta un cuvant-cheie al Conceptului Strategic. Continuitatea in
performanta Conceptului Strategic conditionarea spatiala, cea administrativ-
procesele de dezvoltare si consecventa urmarire a obiectivelor strategice constituie
teritoriala si cea legislativa sunt nu doar importante fiecare in parte, ci corelarea lor
conditii esentiale pentru punerea in practica a substrategiilor si politicilor propuse. In
poate conduce la o eficacitate si la o eficienta sporita in aplicarea Conceptului Strategic.
acest sens, Conceptul Strategic s-a raportat si a utilizat prevederile cu caracter

strategic din Planul Urbanistic General din 1999 si din Studiul Preliminar
9. Capacitatea institutionala a administratiei publice locale trebuie inteleasa in
Diagnostic si Obiective. In Comentariile prezentate in partea a 13-a, sunt
dubla perspectiva subordonata: pe de o parte, ca element structurant si structural al
evidentiate, intre altele, cauzele ce au dus la compromiterea sau dificultati in
107
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
atractivitatii orasului pentru investitori (si deci al competitivitatii), ca si al proceselor

de crestere a calitatii vietii in oras, iar pe de alta parte, drept conditie sine-qua-non a
14. In Bucurestiul urmatoarelor decenii, este necesara in mult mai mare masura
succesului punerii in practica nu doar a oricarei strategii urbane (deci si
implicarea publica (a administratiei publice locale) in dezvoltarea urbana prin
Conceptului Strategic Bucuresti 2035) cat si a oricaror politici eficace, programe
initiative, actiuni coerente, continue, consecvente, printr-un sistem de politici publice
urbanistice eficiente ori proiecte urbane de succes.
urbane.
10. In sensul celor mentionate anterior, o administratie publica municipala
15. Un factor cheie in succesul unei dezvoltari sustenabile il reprezinta corelarea intre
performanta devine nu doar un obiectiv legat de un management urban de calitate, ci
politicile si/sau programele nationale si cele de la nivelurile regional sau local -
unul dintre obiectivele fundamentale ale Conceptului Strategic - calitatea actului de
este absolut necesara o coordonare a structurarii, finantarii si punerii lor in aplicare,
administratie, capacitatea de initiativa si reactie a administratiei locale, mobilitatea si
dincolo de diferentele de culoare politica ori de prioritati temporar diferite.
deschiderea ei, supletea si capacitatea de invatare tehnica si institutionala sunt tot

atatea insusiri ce pot conduce (a se vedea schemele) la nivel ridicat al rezultatelor
16. Dintre numeroasele programe urbanistice necesare, prioritate trebuie acordata celor
punerii in practica a Conceptului Strategic Bucuresti 2035.
care:
(a) incurajeaza/sprijina un tip de schimbari pozitive ce vor contribui prin propagare
11. In contextul actual al planificarii urbane pentru Bucuresti, Conceptul Strategic
la dezvoltare economica si la procese de ameliorare a calitatii vietii urbane;
Bucuresti 2035 are un rol important in relatie cu procesul de elaborare a Planului
(b) dezvolta/amelioreaza coerent si sustinut o zona urbana / un teritoriu -
Urbanistic General.
operatiunile urbanistice integrate
C. CONCLUZII REFERITOARE LA
OPTIUNILE SI STRUCTURAREA
17. In punerea in practica a politicilor urbane, cu precadere in primele etape, pana in
2020, cel mai potrivit este un asamblaj de proiecte urbane de talii diferite: majore, medii,
CONCEPTULUI STRATEGIC
mici.
12. Mecanismul principal de orientare spatiala a dezvoltarii urbane si teritoriale, in
18. Pentru eficacitate sporita, ca si pentru o propagare a dezvoltarii este critica o
mod integrat - si tinand seama de contextul macro-economic caracterizat cel mult de
coordonare intre marile proiecte urbane si cele teritoriale: infrastructuri, parcuri,
crestere stabila redusa, precum si de austeritate in sectorul public intern - il reprezinta
echipamente de alt tip.
controlul dezvoltarii dupa cum urmeaza:

a.
Cat si unde in teritoriul de sustinere si influenta si
b.
Ce, unde si cum in teritoriul urban;
19. In concluzia de mai sus propagarea dezvoltarii se refera la
proiecte mari ce
genereaza schimbare la scara unor teritorii intinse dar si proiecte mici ce amorseaza
procese difuze.
13. Sistemul integrat de mobilitate, este cel ce poate contribui hotarator la sinergia
dintre cele doua planuri, cel teritorial si cel urban.
108
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
D. CONCLUZII REFERITOARE LA ROLUL CSB 2035
11.1.2.
20. Conceptul Strategic Bucuresti 2035 este structurat ca referinta coordonatoare pentru
RECOMANDRI
programe, operatiuni, proiecte inca din faza de studii de oportunitate si prefezabilitate acestea nu trebuie judecate doar in sine sau cu referinta rezumata la domeniul
RECOMANDARI GENERALE SI PENTRU VALORIFICAREA REZULTATELOR
sectorial caruia ii pot apartine.
CELEI DE-A DOUA ETAPE A STUDIULUI CONCEPT STRATEGIC BUCURESTI

2035, IN VEDEREA ETAPEI A TREIA
21. In perspectiva ciclului de finantare europeana 2014-2020, adoptarea unui Pact

Teritorial pentru Bucuresti devine o preconditie prioritara pactul nu este o declaratie ci
Tinand seama de continutul celei de-a doua etape a studiului privind Conceptul
trebuie sa joace rolul unui document cu putere legala; succesul sau depinde de modul in
Strategic Bucuresti 2035, mai cu seama de concluziile formulate la sfarsitul acestei
care nu doar granitele sunt trasate, ci si de cel in care sunt repartizate competentele si
etape, elaboratorii studiului formuleaza pentru beneficiar recomandarile de mai jos.
responsabilitatile privind dezvoltarea urbana.

E.
CONCLUZII
PRIVIND
Recomandarile acestei etape completeaza pe cele formulate la sfarsitul
REACTIVITATEA
FATA
primei etape a studiului.
DE
REZULTATELE PRIMEI ETAPE
1.
Prima recomandare, cu caracter general, priveste si in aceasta etapa a
studiului necesitatea demararii unor studii specializate, care sa valorifice atat unele
22. Factorii politici responsabili, in principal membrii Consiliului General, au avut o
din componentele cu caracter de documentare sau de propuneri ale prezentei faze a
reactivitate cvasi-inexistenta fata de rezultatele etapei intai (desi produsul acestei etape
Conceptului Strategic, cat si datele rezultate in urma recensamantului derulat in luna
le-a fost transmis individual, in format electronic insotit de scrisoare solicitand opinii).
noiembrie, aceste studii aducand totodata elemente noi care sa permita o buna
fundamentare a deciziilor ce privesc dezvoltarea Capitalei. In afara studiilor propuse in
23. Contributia profesionistilor altii decat cei implicati direct in elaborarea studiului a
cadrul recomandarilor primei etape se mai recomanda abordarea urmatoarelor
fost consistenta si foarte utila Conceptului Strategic, dar ea a survenit doar in cadrul
subiecte:
focus-grupurilor organizate, nu si prin intermediul organizatiilor/institutiilor cu caracter
(a)
profesional, ori ca urmare a propriei initiative;
Implicatiile datelor recensamantului privind definirea limitelor unei zone
metropolitane,
in
vederea fundamentarii infiintarii acesteia, fie prin reforma
24. Desi solicitate sa-si expuna opiniile si asteptarile, organizatiile non-guvernamentale
administrativ-teritoriala, fie prin instituire cu ajutorul altor modalitati, in vederea unei mai
au fost covarsitor de tacute, in ciuda transparentei totale fata de continutul studiului, prin
bune planificari spatiale a dezvoltarii, ca si a unei optimizari a investitiilor in
postarea acestuia pe site-ul 20352.

2
manifestari de expunere publica de alt tip, in contextul calendaristic, de fonduri si
apreciem ca orizontul relativ indepartat al anului 2035 nu poate constitui decat o
institutional al elaborarii studiului
explicatie partiala fata de lipsa de reactivitate, dupa cum e posibil invocabila lipsa unor
109
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
infrastructura si in servicii publice; acest studiu poate valorifica si documentarea
amenajarea teritoriului, (5) constituirea unei banci de terenuri (land-banking), (6)
privitoare la organizarea cooperarii in regiunile metropolitane, predata in aceasta etapa
fundamentarea, infiintarea si regulamentele de functionare ale: (a) Agentiei de
a Conceptului Strategic;
planificare urbana si metropolitana, (b) Agentiei de dezvoltare urbana proiecte
(b)
Gradul
de
interdependenta
functional-teritoriala
intre
Bucuresti
si
publice si in parteneriat, (c)Agentiei de dezvoltare economica a Capitalei.
orasele/comunele imediat invecinate acest studiu ar putea constitui fundamentarea
4.
unui demers care sa vizeze revizuirea, prin extensie, a delimitarii teritoriului administrativ
Conceptului Strategic Bucuresti 2035, se recomanda postarea continutului etapei a II-
al municipiului Bucuresti;
a pe site-ul CSB 2035, iar dupa expirarea duratei contractului, postarea pe site-ul
(c)
Primariei a versiunii finale a Conceptului Strategic.
Problematica operatiunilor urbanistice in Bucuresti acest sudiu ar urma sa
In vederea asigurarii transparentei si a cunoasterii cat mai largi a continutului
identifice obstacolele si problemele ce au aparut sau pot aparea in cadrul operatiunilor
5.
Se recomanda totodata ca in cadrul dezbaterilor pe care Primaria Generala
de interventii concertate public-public sau public-privat, precum si sa examineze
urmeaza sa le organizeze, referitoare la continutul etapei a II-a a studiului, sa fie inclusa
posibilitati de eliminare/rezolvare a lor prin prevederi legislative; acest studiu ar
si o prezentare-dezbatere cu reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale,
fundamenta participarea Primariei Municipiului Bucuresti intr-un colectiv care sa
din toate domeniile vizate de Conceptul strategic: social, locuire, dezvoltare
propuna proiectele legislative (a se vedea recomandarea nr.3 de mai jos), valorificand
urbanistica, mediu, patrimoniu, cultura.
si rezultatele auditului urbanistic.
6.
Ca si la prima faza a studiului, se recomanda transmiterea de semnalari privind
Conceptul Strategic, precum si a unui chestionar in format redus, tuturor organizatiilor
2.
A doua recomandare vizeaza initierea unui dialog al Primariei Municipiului
non-guvernamentale care au fost informate in cadrul primei etape.
Bucuresti cu unitatile administrativ-teritoriale locale invecinate (orase si comune),
7.
dialog care poate porni tocmai de la acest studiu si de la seturile de obiective strategice
Capitalei - aceasta ar urma sa fie organizata in parteneriat cu o asociatie a oamenilor
si de politici publice propuse pentru dezvoltarea capitalei prin Conceptul Strategic
de afaceri.
Bucuresti 2035.
8.
3.
Este recomandabila o dezbatere focalizata pe dezvoltarea economica a
In pofida reactivitatii scazute, se recomanda din nou solicitarea de puncte de
vedere din partea fiecarui membru al Consiliului General.
Tinand seama de rolul important pe care il reprezinta conditionarile legislative
pentru succesul aplicarii conceptului strategic, se recomanda constituirea unui grup cu
9.
misiune definita (task force) care sa elaboreze propuneri legislative propuneri de noi
Strategic cat si utilizarea sa ca baza pentru PUG si politici sau programe sectoriale, se
reglementari, modificari ale celor existente sau directii de studiu/explorare care sa
recomanda transmiterea acestuia spre analizare si referire catre toate directiile de
poata fi facute publice in cadrul demersurilor de modificare a legislatiei existente de
specialitate din Primaria Municipiului Bucuresti.
catre institutiile sau persoanele ce au initiativa legislativa. Subiectele apreciate de
10.
elaboratorii Conceptului Strategic drept prioritare sunt: (1) operatiunile urbanistice
politicilor publice propuse in aceasta etapa, analize organizate de catre directiile de
publice sau in parteneriat, (2) parcelarea unor terenuri neconstruite anterior si
specialitate din primaria municipiului cu specialisti in domeniile vizate de diversele
reparcelarea terenurilor urbane, (3) continutul cadru al planurilor urbanistice
substrategii si politici publice locale
zonale, pe tipuri, (4) legislatie privind interdictiile definitive sau temporare de
11.
construire si servitutile generate de prevederi ale documentatiilor de urbanism si
Conceptului Strategic, cu primarii si primariile de sector.
110
Pentru analizarea problemelor ce vizeaza atat operationalizarea Conceptului
Se recomanda declansarea unui proces de analize a premiselor si continutului
Se recomanda totodata initierea unui dialog, posibil a fi declansat de prezentarea
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
12.
Se recomanda continuarea actiunilor de prezentare si discutare a propunerilor
Conceptului Strategic cu profesionistii din domeniul urbanismului si al amenajarii

teritoriului, cu arhitecti, ingineri, geografi, sociologi, economisti.
111
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
12. ANEXE 1 : FISE DE POLITICI

PUBLICE
activitilor din domeniul reabilitrii construciilor n zonele protejate (e) constituirea

unei contiine civice orientat spre aprecierea i protejarea patrimoniului
urbanistic al Capitalei.
E. OBIECTIVE:
1. crearea un sistem integrat de eviden i gestiune a bazelor de date referitoare la
12.1.1.
POLITICI PRIVIND
PATRIMONIUL ARHITECTURAL
construciile i activitile din zonele protejate ale Bucuretiului.
2. definirea regimului tehnic al construciilor din imobilele aflate n zonele protejate din
Bucureti.
3. definirea regimului fiscal local al imobilelor din zonele protejate
POLITICA PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL
F. PRINCIPII:
I. ZONELE PROTEJATE
A.
Conservarea
TITLU: VALORIZAREA ZONELOR PROTEJATE N DEZVOLTAREA
ORAULUI.
SCOP: coroborarea proiectelor de infrastructura i dezvoltare cu activitile de
reprezint
principiul
de
baz
al
asumrii
obiectivelor
politicilor publice locale din domeniul patrimoniului. Conservarea
integrat
presupune integrarea protejrii patrimoniului n cadrul politicilor i
programelor
de dezvoltare, punerea valorilor patrimoniului n rndul valorilor
eseniale de luat
B.
integrat
n considerare n programarea dezvoltrii socio-economice
i treritoriale.
protejarea patrimoniului arhitectural din zonele protejate i potenarea reciproc a

rezultatelor.
C.
G. ACTIUNI MAJORE (poate etape)

1. Evaluarea patrimoniului arhitectural local din zonele construite protejate i
declararea unor noi perimetre protejate de inters public local
JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: intr-un oras modern i dinanic,
2. Elaborarea, avizarea i aprobarea PUZ-urilor de reglementare a zonelor
patrimoniul arhitectural bine pus n valoare constituie un atuu pentru competitivitate i o
protejate din mun. Bucureti
resurs pentru localizarea unor activiti i firme de nalt valoare adugat i prestigiu.
3. Elaborarea i ducerea la ndeplinire a unor programe demonstrative de
Aceasta este cu atat mai valabila ntr-o localitate care posed peste 2000 de
reabilitare a unor sectoare operaionale din zon protejate i punerea lor n valoare
monumente istorice si 98 de zone protejate.
n parteneriat public-privat
D.
OPTIUNI PE TEREMEN LUNG: (a) integrare a punerii n valoare a
H. PROGRAME
1. Programul de educaie patrimonial colar, primar, gimnazial i liceal
patrimoniului arhitectural i urbanistic n proiectele spaiale integrate (b) integrare

a valorizrii patrimoniului din zonele protejate n politicile fiscale locale (c)
2. Programul de eviden i gestiune a datelor aferente imobilelor din zonele
accesibilitatea sporit n spaiile publice din zonele protejate (d) ncurajarea
protejate, n sistem spaial georeferenial.
112
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
O. MONITORIZARE indicatori
Indicatori de proces
3. Programul de reabilitare a activitilor social-educative i culturale de interes
public n spaiile publice ale zonelor protejate.
Vor fi propui indicatori care s monitorizeze :
ZP
I. PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)

1. Proiectul manualului local de bune practici n proiectarea i executarea
lucrrilor de construcii n zone protejate
2. Proiectul manualului scolar de cunoatere a patrimoniului bucuretean
Participarea publicului la aciunile de educare, promovare, pregtire, vizitare a

Participarea instituional
Participarea domeniului privat
Parteneriatul cu structurile organismelor de specialitate centrale ale statului
Ritmul de atingere al obiectivelor
3. Proiectul pilot de conservare integrat dezvoltrii (pe unul dintre
Indicatori de stare
proiectele spaiale integrate)
Numrul de monumente istorice evideniate n baza de date
Numrul de monumente beneficiind de sprijin fiscal i financiar pentru

protejare i punere n valoare
Numrul antierelor de reabilitare a construciilor din ZP
Numrul parteneriatelor locale PPP
J. CORELAREA CU ALTE POLITICI: explicatii

Corelare cu:
a. politicile educaionale
b. politicile fiscale
c. politicile culturale
Indicatori de performan
d. politicile de infrastructur
Numrul de noi locuri de munc create
Atractivitatea i accesibilitatea ZP pentru vizitare, localizarea de activiti

social-educative iu economice
K. Calibrare: fiecare program va avea un proiect-pilot care va testa mecanismele

propuse i va da un feed-back pentru recalibrarea resurselor implicate
(bugetare, instituionale, de timp, etc.)
P. EFECTE SCONTATE
Creterea interesului pentru buna ntreinere a proprietilor imobiliare i cu

precdere a patrimoniului arhitectural de semnificaie cultural local
mbuntirea capacitii instituionale a structurilor Consiliului General n

tratarea problemei punerii n valoare a patrimoniului arhitectural urbanistic din ZP
Creterea calitii spaiului urban i a competitivitii acestuia
L. CONDITII LEGISLATIVE nevoie de cadru si instrumente legale

Politica propus este calibrat n interiorul prevederilor legale existente i
aplicabile n acest moment.
M. INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare

Trebuie creat un cadru instituional adecvat la nivelul serviciilor Consiliului
Q. COMENTARIU ILUSTRARE GRAFICA

Nu este cazul
General sau al instituiilor n subordine
R. STUDII SI PROIECTE NECESARE
Strategie local de protejare i punere n valoare a patrimoniului arhitectural i

urbanistic al Micului Paris
Valorificarea studiilor existente
N. FINANTARE surse, modalitati

Bugetul local, revolving-fund de creditare a reabilitrii, fonduri europene
accesate de PMB, parteneriate public+privat
113
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
POLITICA PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL
G.
ACTIUNI MAJORE (poate etape)
1. Evaluarea patrimoniului arhitectural local i declararea unor monumente istorice
II. MONUMENTELE ISTORICE
de inters public local, cf. L. 213-1999 i L. 422-2001
2. Elaborarea, avizarea i aprobarea PUZ-urilor de delimitare a zonelor de protecie
A. TITLU: VALORIZAREA MONUMENTELOR ISTORICE.
a MI din mun. Bucureti
3. Elaborarea i ducerea la ndeplinire a unor programe demonstrative de restaurare
B. SCOP: coroborarea proiectelor de infrastructura i dezvoltare cu activitile de

protejarea monumentelor istorice i potenarea reciproc a rezultatelor.
i punere n valoare n parteneriat public-privat
H.
PROGRAME
1. Programul de educaie patrimonial colar, primar, gimnazial i liceal
C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: intr-un oras modern i dinanic,

patrimoniul arhitectural bine pus n valoare constituie un atuu pentru competitivitate
i o resurs pentru localizarea unor activiti i firme de nalt valoare adugat i
prestigiu. Aceasta este cu atat mai valabila ntr-o localitate care posed peste 2000
de monumente istorice si 98 de zone protejate.
2. Programul de eviden i gestiune a datelor aferente patrimoniului local i al

deintorilor acestuia, n sistem spaial georeferenial.
3. Programul de localizare a activitilor social-educative i culturale de interes

public n monumente istorice
D. OPTIUNI PE TEREMEN LUNG: (a) integrare a protejrii monumentelor n proiectele

spaiale integrate (b) integrare a protejrii monumentelor istorice n politicile fiscale
locale (c) accesibilitatea public sporit la monumente istorice (d) ncurajarea
localizrii de activiti din sectorul teriar i cuaternar n monumente istorice (e)
constituirea unei contiine civice orientat spre aprecierea i protejarea
patrimoniului
I.
PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)
1. Proiectul manualului local de bune practici
2. Proiectul manualului scolar de cunoatere a patrimoniului bucuretean
3. Proiectul pilot de conservare integrat dezvoltrii (pe unul dintre proiectele
E. OBIECTIVE:
1. crearea un sistem integrat de eviden i gestiune a bazelor de date referitoare la
monumentele istorice ale Bucuretiului.
2. definirea regimului tehnic al construciilor din imobilele monument istoric, din
ansamblurile i siturile istorice din perimetrul Bucuretiului.
3. definirea regimului tehnic al imobilelor din zonele de protecie a monumentelor
istorice
spaiale integrate)
J.
CORELAREA CU ALTE POLITICI: explicatii
Corelare cu:
a. politicile educaionale
b. politicile fiscale
F. PRINCIPII:
Conservarea integrat reprezint principiul de baz al asumrii
obiectivelor
c. politicile culturale
d. politicile de infrastructur
politicilor publice locale din domeniul patrimoniului. Conservarea
integrat presupune integrarea protejrii patrimoniului n cadrul politicilor i

programelor
K.
Calibrare: fiecare program va avea un proiect-pilot care va testa mecanismele
propuse i va da un feed-back pentru recalibrarea resurselor implicate (bugetare,
instituionale, de timp, etc.)
de dezvoltare, punerea valorilor patrimoniului n rndul valorilor
eseniale de luat
considerare
programarea
dezvoltrii
socio-
economice i treritoriale.
114
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
mbuntirea capacitii instituionale a structurilor Consiliului General n

tratarea problemei protejrii i punerii n valoare a monumentelor istorice
Creterea calitii spaiului urban i a competitivitii acestuia
L. CONDITII LEGISLATIVE nevoie de cadru si instrumente legale

Politica propus este calibrat n interiorul prevederilor legale existente i
aplicabile n acest moment.
Q.
COMENTARIU ILUSTRARE GRAFICA
Nu este cazul
M. INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare

Trebuie creat un cadru instituional adecvat la nivelul serviciilor Consiliului
General sau al instituiilor n subordine
R.
STUDII SI PROIECTE NECESARE
Strategie local de protejare i punere n valoare a monumentelor istorice
Valorificarea studiilor existente
N. FINANTARE surse, modalitati

Bugetul local, revolving-fund de creditare a reabilitrii, fonduri europene
accesate de PMB, parteneriate public+privat
O. MONITORIZARE indicatori
Indicatori de proces
MI
Participarea publicului la aciunile de educare, promovare, pregtire, vizitare a

Participarea instituional
Participarea domeniului privat
Parteneriatul cu structurile organismelor de specialitate centrale ale statului
Ritmul de atingere al obiectivelor
Indicatori de stare
Numrul de monumente istorice evideniate n baza de date
Numrul de monumente beneficiind de sprijin fiscal i financiar pentru

protejare i punere n valoare
Numrul antierelor de reabilitare-restaurare a MI
Numrul parteneriatelor locale PPP

Indicatori de performan
Numrul de noi locuri de munc create

Numrul de vizitatori la MI deschise publicului
Atractivitatea i accesibilitatea MI
P. EFECTE SCONTATE
Creterea interesului pentru buna ntreinere a proprietilor imobiliare i cu

precdere a patrimoniului arhitectural de semnificaie cultural local
115
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
obiective majore, toate marile metropole europene i remodeleaz mobilitatea n
12.1.2.
POLITICI PRIVIND
MOBILITATEA
sensul diminurii automobilitii i creterii ponderii transporturilor cu impact redus
asupra mediului fizic i natural, a transporturilor publice i a deplasrilor blnde (pe

jos, cu bicicleta).
Numai un sistem diversificat, complex i integrat de transport public, fizic i
1.
economic accesibil tuturor, avantajos, atractiv i confortabil poate creea premise de
POLITICA DE MODERNIZARE I DEZVOLTARE INTEGRAT A
prim importan pentru diminuarea automobilitii preponderent prin msuri de tip
TRANSPORTUL PUBLIC
pull(de convingere) si n mai mic msur prin msuri de tip push(de
constrngere), prin crearea unui context care s stimuleze acceptabilitatea social a
SCOP:
unor msuri, potenial nepopulare, de limitare a automobilitii n anumite zone.
1.1.1. notiuni cheie:
(b) integrare intre modurile de transport (planificare, tarifare, modaliti de plat
Un sistem diversificat, complex i integrat de transport public3, fizic i economic
electronic, gestionare informatizat etc)
accesibil tuturor, avantajos, atractiv i confortabil, care s satisfac nevoile de
(c) intermodalitate (bun relaionare funcional i spaial a transporturilor n
mobilitate ale locuitorilor i vizitatorilor, ca alternativ de transport convingtoare n
lanurile de deplasri, pentru o mai bun inserie, difereniat, a micrii n esutul i
raport cu automobilitatea.
spaiul urban)
Un sistem integrat i intermodal de transport public - urban i metropolitan
(c) accesibilitate (fizic, economic)
bine relaionat cu transporturile la alte scri teritoriale (regional, naional, european)

care sa fie conceput ca vector de dezvoltare4, structurant pentru dezvoltarea
OBIECTIVE:
spaial, economic i social, definit prin CSB2035,
JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:
4.
Organizarea transporturilor la nivelul ntregului teritoriu ora i zona sa de influen
Planificare i gestionare integrat
Un ora competitiv se caracterizeaz printr-o bun accesibilititate intern i
dezvoltarea transportului periurban i sporirea conectivitii sale
extern dar i printr-o ridicat calitate a locuirii. Pentru armonizarea celor dou
organizarea polilor intermodali, de transfer ntre transportul periurban i cel urban

5.
situaiilor de captivitate a unor categorii sociale srace, localizate n zone periferice,
Aspectele cheie ale unui sistem de transport eficient sunt integrarea
fr acces fizic sau economic la TP i fr alternativ de transport )
eficient, interoperabilitatea i interconectarea ntre diferitele reele de transport - Planul

de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009
4
O buna accesibilitatea a TP pentru un acces democratic la ora (evitarea
nu doar ca raspuns la cereri de deplasare contientizate n spcial n strile
de criz (congestii de trafic)
116
accesibilitate fizic a transportului public printr-o bun i complex acoperire teritorial,
accesibilitate economic
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
6. O bun relaionare cu organizarea spaial existent i cu dezvoltarea spaial
pentru caracterul su structurant, eficien, confort i o anumit urbanitate care
viitoare n termeni de accesibilitate bun corelare cu generatorii de trafic actuali i
decurge dintr-un ridicat potenial de amenajare peisagistic (nierbarea sau ncadrarea
viitori
n culoar vegetal mai complex a traseelor sale, crearea unor staii cu un design special
7. Modelarea transporturilor i n funcie de obiectivele de amelioarare a calitii
care pot cpta chiar valoare emblematic, de repere arhitecturale ale unui teritoriu).
mediului urban, de protejare i punere n valoare a patrimoniului su arhitectural i
Reintroducerea tramvaiului n zona central a oraului poate fi una dintre msurile
urban valoros (prioritate acordat TP, nepoluant, n anumite zone- zona central, cu
posibile n cadrul unei politici integrate LUT (Land Use & Transport) de reabilitare
pioritate)
complex a acestei zone5
8. Eficientizarea i modenizare a TP
integrarea planificrii i gestionrii informatizate a transporturilor
1.1.1.1
PROGRAME
creterea capacitilor, a nivelului de servicii, a confortului, crearea unor condiii

favorizante: benzi dedicate/ prioritare, tarifare atractiv etc)
1.
9. Organizarea intermodalitii urbane, de la forme simple, de planificat
Dezvoltarea integrat a sistemului de transport pentru ameliorarea acoperirii teritoriale,
proximitate spaial a diverselor staii (tramvai, autobuz, metrou) i parcri
a conectivitii reelei de transport, pentru diversificarea i creterea calitii ofertei de
(park&ride sau bike&ride), la un sistem de poli intermodali urbani compleci unii
transport (ca infrastructur i servicii) pentru toate categoriile de utilizatori (inclusiv
dintre acetia fiind nuclee de accesibilitate ale unor poli urbani.
pentru cei cu mobilitate redus sau asistai social)
Crearea unor condiii de transfer civilizat, rapid, confortabil, ntre diversele direcii i
2.
moduri de transport i mai ales ntre automobil i TP, este o condiie esenial
gestionare integrat a transporturilor (funcionare interconectare i, interoperabilitate;
pentru renunarea benevol (nu doar prin constrngere) la automobil:
informarea utilizatorilor, modaliti de plat ticketing integrat etc.)
chiar de la punctul de origine al unui lan de deplasri (trecerea de la un mijloc de
3.
transport public complex , performant, democratic
transport public inteligent organizarea unor sisteme informatizate de
intermodalitate - crearea condiiilor de transfer civilizat, rapid, confortabil, ntre
transport la altul nepresupunnd un consum de timp i energie care s fac mai
diversele moduri de transport
atractiv automobilitatea, dintru-inceput)
n cadrul unor deplasri care strbat diverse zone urbane, cu caracteristici, valori i
sistem de poli intermodali complexe funcionale, nuclee de accesibilitate a
unor poli urbani
exigene diferite, la intrarea n anumite zone urbane n care automobilitatea trebuie
limitat pentru diminuarea neajunsurilor pe care le genereaz (de ex. n zona
(tramvai, autobuz, metrou) i parcri (park&ride sau bike&ride),
intermodaliate simpl - planificat proximitate spaial a diverselor staii
central istoric).
10.
Prioritate acordat modurilor de transport cu impact redus asupra mediului
(n termeni de poluare i/sau spaiu urban consumat) - tehnologii curateelectrificate, ferate
transport subteran metrou - cel mai slab consumator de teren i spaiu public
moduri de transport de suprafa cu un potenial peisagistic ridicat - tramvaiul /
pentru care este n curs de realizare Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
(PIDU) Central Bucureti
metroul uor n sit rezervat este un mod de transport apreciat astzi, n toat lumea,
117
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
1.1.1.1.1 Se va ine cont de prevederile Master Planului General pentru
transport public inteligent
Transport Urban - Bucureti, 2008 (MPGTU-B)
5.
1.1.1.1.2 Transport public complex , performant, democratic
1.
integrat a sistemului de
tansport
(funcionare-
monitoizare, informare, plat)
Realizarea extinderilor i traseelor noi de metrou deja stabilite n strategiile de

dezvoltare ale acestuia i n conform Master Planul General pentru Transport Urban
CONDITII LEGISLATIVE
Bucureti (in cartierul Drumul Taberei mare generator de trafic- i pe direcia est-
Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
vest, relaia cu aeroportul Otopeni i cu viitorul aeroport din sudul oraului etc.)
2.
Informatizarea
obiectivelor
Dezvoltarea i diversificarea transportului public pe directia N-S
Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care relationarea
Pe bd. Bd.Lascr Catargiu - Bd. Magheru Bd. Nicolae Blcescu (este de
cu obiectivele planificarea spaial s fie explicit)
studiat reintroducerea tramvaiului, n sit propriu, cu traseu nierbat/n culoar
vegetal , pn la Piaa Victoriei / Casa Presei Libere )
1.1.1.2
INSTITUTIONALITATE
Pe viitorul ax Berzei-Buzeti - Uranus - preferabil tramvai in sit propriu, posibil cu
Dezvoltarea si implementarea unei Autoriti Metropolitane de Transport, pentru a
traseu inierbat sau n culoar vegetal complex
asigura integrarea eficienta a transportului si serviciilor aferente pentru Municipiul

Bucuresti si Aria Metropolitana6
Intermodalitate
3.
O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial

crearea unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii7
Ameliorarea / dezvoltarea / / crearea unor poli intermodali, avndu-se n vedere
realizarea polilor intermodali propui n Master Planul de Transport (Gara de Nord;

Piaa Obor; Piaa Sudului -ameliorarea condiiilor de transfer actuale i creearea unui
FINANTARE
Sursele posibile sunt identificate detaliat n MPGTU-B
park&ride, Piaa Unirii, Eroilor. ).
Se recomand, n plus, studierea oportunitii i condiiilor de realizare:
Fonduri europene - structurale i de coeziune8
pol intermodal Tineretului, la intersecia Bd. Dimitrie Cantemir cu Bd. Gheoghe incai
1.1.1.1.16
(punct nodal de transport, n apropierea unui cartier de locuine colective dens,
generator de trafic, aflat pe o psibil limit a zonei centrale Bd. Gh. incai-Calea
Comisia va sprijini autoritile locale pentru a dezvolta planuri de mobilitate urban
sustenabil care s acopere att transportul de mrfuri ct i pe cel de pasageri, n zonele urbane
erban Vod)
Master Planului General pentru Transport Urban - Bucureti, 2008
i periurbane
forme de intermodalitate (simple sau mai complexe) pe noul ax Buzeti-Berzei-
Programul de aciuni n sprijinul mobilitii urbane sustenabile, prevzut n
Uranus, la intesecia cu Bd. Koglniceanu, Calea tirbei Vod, str. Mircea Vulcnescu
Planul de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009,
- ca porti de intrare n zona central n care se va acoda prioritate TP) i la
cuprinde urmtoarele teme8:
Tema 1 promovarea unei politici integrate
intersecia cu Calea Rahovei-Bd. George Cobuc.

4.
Puncte de tranzit intermodale Depoul IMGB, Jilva, Banesea,
Industriilor, Republica
Aciunea 1 Accelerarea implementrii planurilor de mobilitate urban sustenabil

Aciunea 2 Mobilitatea urban sustenabil i politica regional
Aciunea 3 Transporturi pentru un mediu urban sntos
Tema 2 Centrarea pe ceteni
Tema 3 Transporturi urbane mai ecologice
118
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Programul de aciuni n sprijinul mobilitii urbane sustenabile, prevzut n
Spaial:
ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban
Planul de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009,
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
cuprinde urmtoarele teme9:
ridicate, purttori de plusvaloare economic i pentru turism
Fonduri naionale, regionale, locale
Social:
Fonduri private
sntos
Parteneriate PP
Mediu:
1.1.1.3
1.1.1.4
EFECTE SCONTATE
Tema 4 Consolidarea finanrii

Pentru o mobilitate urban sustenabil sunt necesare adesea investiii n infrastructur,
ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor mediu urban
reducerea nivelului de poluare fonic i chimic
Studii de mobilitate integrate, la nivelul ntregului teritoriu- ora i zona sa de
influen
Studii de mobilitate integrate, la nivelul zonei centrale i a altor zone n care se
n vehicule, n noi tehnologii, n servicii mai bune etc. O mare parte a cheltuielilor este acoperit
pe plan local, regional sau naional. Sursele locale de finanare sunt variate i pot include att
dorete modificarea sistemului de micare n relaie cu o dinamic de reabilitare urban
taxele locale, tarifele percepute de la utilizatorii transportului public, tarifele de parcare,
(de ex. zona bd. Regina Maria, 11 Iunie, Parcul Carol, pn la axul Buzeti, zon
redevenele pentru utilizarea zonelor verzi i tarifele urbane, ct i finanarea privat.
structurat car-free la sfrit de secol 19, cu ridicat valoare de patrimoniu urban)
Principalele provocri viitoare sunt creterea nevoilor de finanare a sistemelor complexe de
Studii integrate (transport, urbanism i peiagistic) pentru traseele de transport, cu
transport i scderea probabil a finanrii publice disponibile. Folosirea fondurilor UE, inclusiv
a instrumentelor Bncii Europene de Investiii, poate furniza stimulente importante i poate
prioritate n zona central i pe axul N-S Bd. Magheru Bd. Nicolae Blcescu care ar
avea un efect de prghie asupra fondurilor private. Pe termen scurt, Comisia poate ajuta
putea fi transformat n bulevard (cu adevrat) i pe noul ax Berzei-Buzeti - Uranus
autoritile i celelalte pri interesate s examineze posibilitile de finanare existente i s
dezvolte noi sisteme inovatoare de parteneriat ntre sectorul public i cel privat.
Instituirea unor studii de mobilitate pentru activiti generatoare de trafic (instrument
existent n alte ri) ce urmeaz a se amplasa n zona central, prin care se
Tema 5 Schimbul de experien i de cunotine
reglementeaz accesibilitatea lor, astfel nct s nu existe un aport sporit de
Tema 6 Optimizarea mobilitii urbane
automobilitate i staionare
Actiunea 20 Sistemele inteligente de transport (SIT) pentru mobilitatea urban
Comisia Europen intenioneaz s ofere asisten privind aplicaiile SIT n domeniul
2.
mobilitii urbane, pentru a completa planul de aciune pentru SIT[30]. Acestea se vor referi, de
POLITICA STAIONRII
exemplu, la biletele i plile electronice, la gestionarea traficului, la informaiile privind
cltoriile, la reglementarea accesului i gestionarea cererii i vor aborda oportunitile oferite
SCOP:
de Sistemul global de navigaie prin satelit (GNSS) Galileo. Pentru nceput, Comisia va lansa
un studiu pe tema mbuntirii interoperabilitii sistemelor de bilete i pli pentru diferitele
servicii i moduri de transport, inclusiv a utilizrii cardurilor inteligente n transportul urban, cu
Un sistem diversificat i inteligent al staionrii organizat asfel nct s rspund
centrarea ateniei asupra principalelor destinaii europene (aeroporturi, gri).
nevoilor obiective de staionare, s limiteze ocuparea excesiv a spaiului public de ctre

autovehicule i s descurajeze automobilitatea n zonele bine deservite de TP.
Acestea vor fi implementate folosind programe i instrumente comunitare existente
119
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Opiune preponderent pentru parcri subterane sau n cldiri multietajate n
zona central dar i n alte zone cu disponibiliti reduse de teren (de ex. marile
Calitatea locuirii ntr-un ora i atractivitatea lui pentru investitori i turiti se
ansambluri de locuine colective)
sprijin n mare parte pe calitatea spaial i ambiental a spaiilor sale publice care,
la rndul su, depinde de o inteligent gestionare a automobilitii i a staionrii
automobile i a unei ponderi ridicate locurilor pentru vehicule cu dou roi, slab
n parcrile pe strad- stradale, acordarea unei ponderi sczute locurilor pentru
consumatoare de spaiu (biciclete, scutere, motorete etc.)10
Politica staionrii este un instrument de prim rang n remodelarea sustenabil
a mobilitii, care, prin amplasarea n teritoriu i dimensionarea parcrilor, printr-o
3.
Crearea condiiilor de transfer modal printr-un sistem de parcri de transfer
politic de reglementri, inclusiv tarifare, i un sistem informatizat de gestionare,
park&ride i bike&ride pe ntreg teritoriul, dar cu pioritate pe perimetrul zonei centrale
poate ncuraja sau descuraja staionarea automobilelor n anumite zone, reorientnd
istorice, n care automobilitatea trebuie limitat, pe cele dou inele rutiere i n relaie cu
cetenii n mai mare msur ctre utilizarea modurilor alternative de transport
terminale sau stai nodale ale unor linii de transport de mare capacitate.
(bicicletele electrice, scuterele i motocicletele, ca i taxiurile) i a TP care trebuie s
4.
devin complex , diversificat , confortabil, modern (v. politica TP)
a mobilitii i printr-o politic tarifar de ncurajare sau descurajare a staionrii de
Abordare a sistemului staionrii ca instrument strategic de remodelare sustenabil
notiuni cheie:
lung durat n diverse zone sau locaii
(a)
parcri rezideniale
5.
(b)
parcri stradale
sisteme informatizate de monitorizare informare i taxare: e-parking
(c)
intermodalitate parcri i de transfer (park&ride)
6.
O mai bun gestiune a capacitilor de staionare, stradale sau n construcii, prin
Identificarea locaiilor posibile i necesare pentru parcri i adoptarea unei politici
funciare de achiziionare (de ex. prin preemiune) a terenurilor respective.
OBIECTIVE:
1.1.2. PROGRAME
1.
11. Asigurarea unei oferte de staionare obiectiv, care s rspund nevoilor de
Crearea unei oferte de parcri rezideniale multietajate, subterane sau supraterane,
staionare ale riveranilor, ale activitilor amplasate n zon, celor necesare meninerii
pentru eliberarea spaiior publice, cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat densitate
atractivitii i dinamismului economic al unei zone, fr a ncuraja automobilitatea,
(zona central, marile ansambluri de locuine colective) cu tarif preferenial pntru
printr-o ofert prea generoas
Ameliorarea ofertei de parcri de reedin
Parcri la destinaie
parcri de reedin
riverani, i cu tarife mai mici decat n parcrile la destinaie, astfel nct s fie
ncurajate deplasrile ctre alte zone cu moduri de transport alternative automo-bilului.
12. Limitarea consumului de teren urban pentru staionare i limitarea impactului

acesteia asupra peisajului urban
10
Utilizarea motoretelor este incurajat n mari metropole europene (ex. Paris,
Opiune preponderent pentru parcri multietajate subterane sau supraterane, la nivelul
Roma), mai ales n zonele lor centrale, printr-o politica de favorizare a vehiculelor cu
ntregului teritoriu
dou roi, slab consumatoare de spaiu. Acestea au ns dezavantajul c sunt

generatoare de poluare fonic n absena unor tehnologii silenioase.
120
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
2.
parcri de transfer- un sistem parcri park&ride, i bike&ride care s susin
staionare n zona central
convingtor politica de limitare a automobilelor n zonele sensibile la traficul motorizat i

cu ridicate exigene de calitate a aspaiului urban (ex: zona central)
2.
Bucureti, 2008, cu prioritate cele din zona central i din alte zone de patrimoniu urban
amplasate n poli intermodali principali (n relaie cu staiile de TP), n relaie
Realizarea parcrilor subterane prevzute n Strategia de parcare a Municipiului
cu staii de TP nodale, pe linii de transport cu capacitate i nivel al serviciilor de
protejat (ex. zona Libertii -11Iunie)
transport ridicate: metrou, metrou-uor / tramvai n sit rezervat
3.
Parcari stradale pentru dou roi biciclete, scutere, motociclete
amplasate n formule intermodale, simple sau complexe, n relaie cu staiile
de TP, n locuri strategice, locuri poart, de intrare n perimetre n care autmobilitatea
parcri de transfer - park&ride
trebuie diminuat
3.
(v. i programul intermodalitate politica TP).
staionare n zona central
4.
Realizarea unor parcri de transfer, cu prioritate:
un sistem inteligent de parcri publice subterane i de suprafa (acestea ntr-
pe un perimetru ocolitor al zonei centrale (necesar a fi stabilit prin studiu) care
o pondere ct mai redus posibil), gestionate informatizat, cu tarificare care s
sa ofere condiiile de limitare a accesului automobilelor.
descurajeze accesul cu automobilul n zon, n mod special n orele de vrf (o tarificare
difereniat pentru rezideni, activiti riverane, sau n funcie de locaie, orar, zi ) etc.
astfel de ocolitoare rutier a centrului, n partea sa de vest. Ele trebuie amplasate la
intersecia acestui ax cu penetrantele rutiere ctre zona central, la intesecia cu Bd.
formule stricte (fizice - stalpi stradali, parapete, spaii verzi - i pecuniare) de
pe axul urban Buzeti-Berzei-Uranus, care este o oportunitate de creare a unei
descurajare a parcrilor neorganizate i nereglementate
Koglniceanu, Calea tirbei Vod, str. Mircea Vulcnescu - ca porti de intrare n zona
central n care se va acoda prioritate TP, i la intersecia cu Calea Rahovei-Bd. George
norme reduse n privina locurilor de pacare i instituirea unor studii de
mobilitate pentru autorizarea construciilor din zon, care s formuleze soluii clare de
Cobuc
acces la activitatea respectiv, cu accent pe stimularea folosirii de ctre angajai a TP
4.
Aviatorilor, Piaa Victoriei, Piaa Sudului, Obor, Gara de Nord, Eroilor, Tineretului,
e-parking monitorizare, informare i peiaj prin sisteme informatizate, care s
n relaie cu staii nodale de TP, pe primul inel rutier, dar nu numai
valorifice optim resursele de staionare, s diminueze fluxurile inutile- de cutare- i, n
Rzoare, Dristor; etc.
consecin, emisiile de noxe
la intrarile principale n Municipiul Bucureti n relaie cu terminale de TP -
Depoul IMGB, Jilva, Banesea, Industriilor, Republica
e-parking
zona central, cu prioritate
Se vor avea n vedere prevederile Strategia de parcare pe teritoriul Municipiului
Bucureti, 2008
1.
parcri de reedin
Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea obiectivelor
Parcri de reedin pentru automobile i pentru dou roi (biciclete, scutere,
Instituirea unor studii de mobilitate pentru autorizarea unor activiti generatoare de
motociclete) n zona central i n marile ansambluri de locuine colective (Militari,
trafic(instrument existent n alte ri)
Drumul Taberei, Berceni, Titan, Tineretului etc.),
121
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare
SCOP
O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial crearea
Un sistem rutier cu o conectivitate ridicat, structurat i dimensionat astfel nct
unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii
s asigure o bun accesibilitate intern i extern rutier a oraului i zonei sale de

influen.
(Re)punerea n valoare a diverselor atribute ale strzii care nu este doar culoar
FINANTARE surse, modalitati
de circulaie ci i spaiu comunitar i peisaj urban.
Fonduri europene, naionale, locale
Fonduri private
Accesibilitatea extern este un atribut important al unei metropole competitive,
Parteneriate PP
centralitatea fiind astzi, n noua armatur european, determinat mai puin de

poziia topologic i mai mult de nivelul de branare la marile fluxuri fizice i
1.1.1.5
Spaial:
O bun accesibilitate intern ca i o ridicat calitate a spaiului stradal sunt i
ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban
ele premise importante de atractivitate economic i turistic a unui teritoriu i, n
ridicate, purttori de plusvaloare economic i pentru turism
acelai timp, necesare condiii de confort al locuirii, pentru ceteni.
Social:
ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor
Mediu:
1.1.1.5.1
economice.
EFECTE SCONTATE
OBIECTIVE
1. Crearea unor bune conexiuni ale teritoriului la marile coridoarele de transport
Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care i relationarea cu
Pan-europene IV i IX
obiectivele planificarea spaial s fie explicit), la nivelul oraului
2. Realizarea ocolitoarelor rutiere, pentru eliminarea traficului de tranzit
Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de
nchiderea centurii existente i crearea celei de a doua centuri autorutiere
remodelare a mobilitii)
3. Sporirea conectivitii sistemului rutier (nchiderea inelelor rutiere central i
Instituirea unor studii de mobilitate pentru activiti generatoare de trafic ce urmeaz a
median - i strpungerea Berzei-Uranus)
se amplasa n zona central, prin care se reglementeaz accesibilitatea lor, astfel nct
4. Creterea capacitii rutiere numai acolo unde este obiectiv necesar,
s nu existe un aport sporit de automobilitate i staionare (instrument existent n alte
evitndu-se sporirea ofertei de carosabil n zonele n care este de dorit limitarea
ri)
automobilitii (prin reorientarea unei pri a cererii de automobilitate spre moduri

alternative de deplasare)
3.
TITLU: POLITICA DE
AMELIORARE
(FUNCIONAL I
AMBIENTAL)
5. Reconfigurri ale unor intersecii de ci de circulaie, pentru ameliorarea
condiiilor de trafic crearea de giraii tratate peisagistic n spaiul urban; crearea
INFRASTRUCTURII RUTIERE
122
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
de intersecii denivelate pe arterele de gradul I n relaie cu drumurile naionale i
1.1.1.7
autostrzile existente i viitoare
1.
6 Reabilitarea funcional i estetic a unor mari artere cu vocaie de bulevard (n
Viilor) i a inelului median (5 proiecte conform Master Plan-ului General pentru Transport
sensul autentic, originar al conceptului)
Urban Bucureti)
7. Partajarea difereniat ntre diversele tipuri de circulaii i activiti, n diverse
2.
lrgirea i strpungerea axului urban N-S Buzeti-Berzei-Uranus
zone urbane, n funcie de caracteristicile i exigenele de calitate a locuirii ale
3.
ameliorarea relaiilor cu drumurile naionale i autostrzile (existente i viitoare)
acestora redistribuiri ale spaiului stradal, reduceri ale carosabilului, pentru
4.
nchiderea centurii rutiere i crearea centurii autoutiere
Conexiune i accesibilitate
nchiderea inelelor interioare: a inelului central (la sud- strpungerea Progresului
ameliorarri ale infrastructurii pietonale ; extinderea i re-modelarea infrastructurii

pentru bicicliti
Strada spaiu al ceteanului
5.
Reabilitarea Bulevardelor Bd. Blcescu - Bd. Magheru astfel nct s devin cu
adevrat bulevarde (cu trotuare generoase, spaii verzi, mobilier de calitate, infastructur
1.1.3. PROGRAME
pentru biciclete etc.)
1.
6.
conexiune i accesibilitate
Conceperea axului N-S Buzeti-Berzei-Uranus astfel nct s aib caracteristicile
unui bulevard
Ameliorarea capacitii i conectivitii sistmului rutier urban, a condiiilor de
7.
branare a acestuia la sistemul rutier al ntregii zone de influen i la cel naional i
Pietonizarea parial a arterei Calea Victoriei i a altor spaii n lungul acesteia
(propuneri n acest sens vor fi formulate n PIDU central Bucureti)
cel euopean.
13. Prelungirea unui ax pietonal i cultural care cuprinde Calea Victoriei, pe str. 11 Iunie
2.
pn la Piaa Liberttii - intarea n Parcul Carol11
strada spaiu al ceteanului
Reabilitri funcionale i peisagistice ale unor artere mari sau medii, transformarea
unora n bulevarde (n sensul autentic al conceptului), pentru ameliorarea condiiilor de
1.1.4. CONDITII LEGISLATIVE
deplasare a pietonilor (lrgiri ale trotuarelor, ameliorarea sau introducerea uno plantaii,
ameliorarea amenajrilor etc.), n special prin diminuarea carosabilelor (ca urmare a
obiectivelor
crerii unei alte oferte carosabile, alternative, sau ca urmare a schimbrii structurii
modale n zon, ctre moduri alternative automobilitii)
1.1.1.7.1
O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial
Pietonizri ale unor stzi i piee/ piaele ubane, n zona central, n ansambluri
rezideniale, n zone comeciale sau de recreere etc.
INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare
crearea unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii
11
ntr-o zon istoric n care a putea fi propus, de asemenea, un plan de
reabilitare i limitare a automobilitii zon conceput car-free(!), la sfritul sec. XIX-
1.1.1.6 Se va ine cont de prevedeile Master Planului General pentru
nceputul sc. XX, zona bd.Regina Maria -Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Filaret)
Transport Urban - Bucureti, 2008
123
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
recuperate, pentru ameliorarea infrastructurilor dedicate deplasrilor alternative,
Fonduri europene, naionale, locale
ecologice, aa-numite blnde n raport cu mediul, ca i pentru ameliorarea calitii
Parteneriate PP
spaiilor urbane n care pietonii i bicilitii se deplaseaz .
1.1.1.7.2
Spaial:
EFECTE SCONTATE
Pentru zona central a oraului este n desfurare Planul integrat de
ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban pentru pietoni
Dezvoltare Urban (PIDU) Central Bucureti care propune printre prioriti ca
(ceteni i vizitatori)
strzile i bulevardele din zona central s aib un rol n susinerea vieii urbane i
nu pentru tranzit. PIDU propune tratarea arterelor din zona central ca strzi cu
ridicate, avnd exigene nalte privind calitatea spaiului urban i a mediului de via
caracter local care sprijin viaa urban i introduce o serie de proiecte de
Social:
reconfigurare de strzi din zona central, prioritiznd pietonii i biciclitii, ntru-un
Mediu:
prim pas pentru a oferi un nou model, sustenabil, de mobilitate urban.
Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care i relationarea
OBIECTIVE:
cu obiectivele planificarea spaial s fie explicit) strategiile sectoriale (de
transport, de parcare, de reabilitare urban, de circulaii etc), necorelate ntre ele au
Pentru ameliorarea i extinderea infrastructurii pentru ncurajarea
potenialul de a genera msuri neconsensuale care, n loc s se compun sinergic,
deplasrilor blnde, alternative autmobilitii, obiectivele sunt:
i pot anula reciproc eficiena.
1.
Crearea / recuperarea unor resurse de teren necesare (prin politici de reducere a

automobilitii, a carosabilelor i suprafeelor de staionare stradal pentru
automobile)
POLITICA DEPLASRILOR ALTENATIVE, BLNDE
2.
Redimensionarea unor trotuare, pietonizarea unor strzi; crearea unor piaete

pietonale; toate acestea relaionate n sisteme coerente de parcursuri pietonale
prin spaii urbane de calitate, cu ambian agreabil
SCOP:
O infrastructur funcional, confortabil, atractiv, pentru pietoni i bicicliti
3.
Regndirea unor trasee pentu bicicliti (stnjenite de obstacole sau care

stnjenesc circulaia pietonal etc.) i crearea altora, pentru asigurarea
continuitii de parcurs, ntr-un sistem coerent care s deserveasc principalii
Calitatea locurii ntr-o metropol european depinde i
generatorii de trafic (zona central, campusurile universitare, mari ansambluri de
de existena unor
locuine, zonele comerciale, zonele de recreere, etc.)
condiii de deplasare n ora, ntr-un mediu de calitate, pe o infastructur funcional,
confortabil, atractiv. Aceasta pesupune reducerea automobilitii (factor important
4.
Asigurarea parcrii bicicletelor, n condiii de siguran, trebuie s fie o

component a politicii de staionare
de degradare a ambianei urbane) i reutilizarea unor resurse de teren, astfel
124
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
5.
6.
Dezvoltarea formelor de intemodalitate favorable biciclitilor parcri de tip
pe biciclet n ora-
pak&ride n relaie cu staiile TP, crearea unr condiii de transpotare a bicicletelor
3. Crearea n zona central a unei infastructuri pentu biciclete (circulaii, pacri, servicii
n alte mijloace de transport de gabarit superior (metrou, tren etc.)
publice) funcionale i agreabile, n relaie cu un sistem de spaii publice de calitate, n
Dezvoltarea serviciilor publice pentru bicicliti (nchiriere i mentenan biciclete)
relaie cu alte zone - cu campusul universitar Grozveti, cu marile pacuri (Carol,

Tineretului, Cimigiu, Herstru) cu mari ansambluri de locuine, apropiate (de ex.
1.1.1.8
PROGRAME
Tineretului), cu viitori poli urbani etc.
4. Ameliorarea i dezvoltarea infastructurii pentru bicicliti la nivelul ntregului ora
1. pe jos n ora Crearea unui sistem de pietonale la scara oraului (trotuare mari,
confortabile, pietonale i piaete pietonale), i cu prioritate n zone n care exigenele de
calitate a locuirii, de ambian uban agreabil sunt foarte ridicate. Zona central, zon
reprezentativ a oraului, tractant pentru dezvoltarea acestuia, avnd un patrimoniu
obiectivelor
ahitectual i urbanistic valoros, trebuie s fac obiectul unei atente reabilitri a spaiilor
publice i a infrastructurii pentru deplasrile alternatiive.
Fonduri publice - europene, naionale, locale
2. pe biciclet n ora- Regndirea, ameliorarea i extinderea reelei de infastructuri
Parteneriate PP
pentru biciclete, la nivelul oraului, n relaie cu sistemul verde al acestuia i cu mari
Fonduri private
generatori de trafic (campusuri universitare, uniti de nvmnt, zone de recreare,

zone comerciale etc.): circulaii, parcri stradale, parcri de transfer park&ride, servicii
publice de nchiriere i mentenan a bicicletor, condiii pentru transportul bicicletelor n
EFECTE SCONTATE
TP de mare gabarit etc.
Spaial:
ameliorarea calitii spaiului urban i punerea n valoare a patrimoniului
urban

PROIECTE CARDINALE (cu nscriere n programe)
pe jos n ora
1.
2.
Social:
Mediu:
Sistem de ciculaii i piee pietonale n zona central (PIDU central Bucureti face un
set de astfel de propuneri - n curs de elaborare) articulate n jurul unui ax cultural major,
S.
preponderent pietonal - Calea Victoriei care, ntr-o etap viitoare, poate fi prelungit, pe
Studii integate de mobilitate la nivelul oraului i a zonei de influen, la nivel zonal
str. 11 Iunie, pn la Piaa Libertii (intrarea n Pacul Carol)
Sisteme de circulaii i piaete pietonale - funcionale, confortabile, agreabile- n zonele
de locuire de mare densitate
125
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Studii specifice (de ex. Plan de mobilitate pentru deplasri alternative,blnde),
o mobilitate urban cu mai restrnse efecte nocive asupra calitii vieii i
la divese niveluri teritoriale
atractivitii unei metropole de anvergur european.
OBIECTIVE:
5.
TITLU: POLITICA DE PLANIFICARE I PROIECTARE URBAN PENTRU O

MOBILITATE DURABIL
1.
n zone cu diverse grade de descurajare i limitare a automobilitii, n care
SCOP:
Reabilitarea spaiilor publice i/sau reabilitarea i revalorizarea complex a unor
deplasarea pietonal i cu bicicleta ca i toate cellalte activiti s se desfoare
zone urbane prin operaiuni urbanistice care implic o component de remodelare
ntr-un cadru urban de calitate:
sustenabil a mobilitii
Reabilitarea unor zone cu patrimoniu urban valoros i prin transformarea lor
Zone cu condiii speciale de acces i staionare a automobilului (taxarea accesului

ntr-un perimetru, acces cu permise speciale, staionare pltit, etc.)
Panificare urban de reabilitare, restructurare, extindere care s creeze premise de
remodelare sustenabil a mobilitii (cu accent pe reducerea automobilitii)
zone 30 zone sensibile la trafic motorizat (rezideniale, comerciale, de recreere,

de nvmnt) n care se instituie limitare de vitez
zone cu acces limitat n care au acces controlat numai riveranii i rezidenii,

masini de apovizionare i alte (puine) categorii de autvehicule
Calitatea spaiilor publice este o carte de vizit pentru orice metropol ce se
zone eco-car-free ,n areale foate bine deservite cu TP, n care accesul
dorete a fi atractiv i competitiv economic, ca i o condiie important pentru o
automobilelor este limitat la autovehicule de prestare servicii acest tip de zone
bun locuire urban a cetenilor si. Degradarea spaiilor publice n perioada de
a cunoscut un real succes n oraele n care TP este peformant i cu grad ridicat
necondiionat de adaptare a oraelor la automobil este o realitate pe care
de acoperire teritorial
majoritatea marilor oraelor europene au contientizat-o i n consecin au
2.
ntreprins numeroase operaiuni urbanistice de corectare a acesteia. Reabilitarea
principii care s determine scderea nevoii de automobilitate i creterea ponderii
spaiilor publice implic n mod necesar o remodelare a mobilitii n sensul reducerii
deplasrilor alternative acesteia (revaloizarea proximitii, mixare funcional,
automobilitii i a efectelor ei nocive asupra acestora: poluare fonic i chimic,
obligativitatea existenei unor dotri de interes cotidian, infastructur pietonal i
consum de resursa de teren valoros, degradarea ambianei i peisajului urban, i n
pentru biciclete, funcional i confotabil, foarte bun deservire cu TP etc.)
sensul promovrii modurilor de deplasare mai puin invazive i cu o inserie mai
3.
puin brutal n spaiul urban. (v. i politica pentru creterea calitii spaiului public)
condiii de bun deservie cu TP (n lungul unor trasee cu staii apropiate sau
Planificarea unor zone urbane noi (cartiere rezideniale, poli urbani, etc.) pe
Dezvoltri urbane, inclusiv pe teritoiul de influen al oraului, numai n
(dispersat concentrat) n jurul unor staii i noduri intermodale
n sens invers, forma mobilitii are determinri importante (i) n felul n care
este conceput forma urban care o genereaz. De aceea planificarea i poiectarea

urban trebuie s in cont, n mod explicit i coordonat cu planificarea
transporturilor, de principii a cror aplicare poate genera premise importante pentru
126
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
1.1.5. PROGRAME
1.1.6. CONDITII LEGISLATIVE
1.
cartiere agreabile zone n care accesul i staionarea automobilelor sunt
controlate /limitate, sau/i n care viteza de deplasare este limitat, n favoarea unei
obiectivelor
caliti crescute a mediului urban i/sau a punerii n valoare a unui patrimoniu

valoros
Fonduri publice - europene, naionale, locale
2. eco-cartiere zone urbane n care automobilitatea este limitat sau chiar
Parteneriate PP
eliminat prin modelul de organizare spaial i printr-o buna desevire cu TP; zone
Fonduri private
care au, n acelai timp, o pondere crescut a spaiilor verzi i sunt orientate ctre
utilizarea enegiilor necnvenionale (solare, eoliene).
1.1.1.9
EFECTE SCONTATE
Trebuie dentificate principiile de constituire a unor astfel de zone i incurajarea crerii
Spaial:
lor, prin diverse instrumente (financiare fonduri europene, subvenii, impozite reduse
uban
etc.)
ameliorarea calitii spaiului urban i punerea n valoare a patrimoniului
cartiere agreabile
4.
Social:
Mediu:
Reabilitarea zonei centrale bazat pe un plan inteligent de remodelare a mobilitii
(v. politica pentru creterea calitii spaiului public; politica de mobilitate integrat pentru
1.1.1.9.1
zona central i)
Se va ine cont de propunerile ce se vor aproba n Planul integrat de Dezvoltare
Urban (PIDU) Central Bucureti
5.
(i) pe planuri integrate (i inteligente) de mobilitate
Reabilitarea i transformarea n zon cu automobilitate limitat a zonei B-dul
Regina Maria, Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Bd. Mreti, Filaret, n relaie cu pietonalul
Calea Victoriei-11 Iunie pn la Parcul Carol, prin msuri care pot fi luate pofitnd de
oportunittile create de realizarea noului ax urban Buzeti - Berzei Uranus (crearea
unor parcri subterane, multietajate i a unor relaii intermodale n lungul acestuia)
6.
Poli urbani ce urmeaz a fi creai pe terenuri eliberate de vechi activiti (cel al
vechilor platforme industriale, terenuri ale amatei etc.
127
Studii integrate de reabilitare / restructurare / dezvoltare urban, cae s se sprijine
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
12.1.3.
POLITICI PRIVIND ORASUL
PRODUCTIV
Imbuntirea calitii i a capacitii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea

echilibrat a acestora pe ntreg teritoriul municipiului
C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:
Chiar dac standardul mediu de via este mai bun n Bucureti-Ilfov dect n
restul rii, exist grupuri vulnerabile care necesit sprijin din partea comunitii. n
DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL
BUCURESTI
2035:
OBIECTIV
STRATEGIC
PENTRU
primul rnd sunt persoanele care triesc n srcie absolut. n 2008, numrul
ORASUL
acestora se ridica la circa 19 mii persoane n zonele urbane i 6 mii persoane n
PRODUCTIV12
zonele rurale ale judeului Ilfov (Crai et al, 2009, UNICEF i Banca Mondial). Este
posibil ca n perioada de criz (2009-2010), numrul acestora s fi crescut.
Reinventarea structurii economiei ctre tehnologii avansate i
industrii
creative;
pregtirea
continu
forei
de
munc
Profilul persoanelor n srcie este asemntor cu cel de la nivelul rii. Peste
jumtate
sunt
copii
tineri.
Persoanele
de
etnie
Roma
sunt
statistic
suprareprezentate, dar nu reprezint majoritatea sracilor din Bucureti. Prin
performane avansate i diverse n asumarea rolului de tractant
urmare, strategia de dezvoltare a capitalei trebuie s includ o component
economic naional i regional
adresat copilului i problemelor specifice acestora.
Obiectiv specific I: Dezvoltarea resurselor umane ca factor al economiei locale
Strategia de dezvoltare i modernizare a sistemului de asisten social n
Municipiul Bucureti 2008-2013 (DGASPC Bucureti) menioneaz urmtoarele

grupuri int: copiii aflai n dificultate (copiii din sistemul de protecie special, copiii
POLITICA nr. P1
cu risc de separare de familie, copiii cu dizabiliti, copiii strzii, copiii cu prinii la

munc n strintate), tinerii care prsesc sistemul de protecie special,
A. TITLU: Susinerea grupurilor vulnerabile aflate n srcie absolut
persoanele cu dizabiliti, persoanele vrstnice instituionalizate sau fr ngrijitori
tradiionali (singuri), victimele violenei n familie, consumatorii de droguri,
B. SCOP:
persoanele adulte fr adpost, persoanele de etnie rom, imigranii/refugiaii i

populaia calamitat n situaii de urgen.
Imbuntirea condiiilor de via ale grupurilor vulnerabile i ale celor aflate n srcie
absolut, prin dezvoltarea sistemului de asisten social i prin sprijinirea accesului
acestora la piaa de munc
Special pentru familiile cu risc de srcie, primriile tuturor sectoarelor din
Bucureti ofer sprijin cu venitul minim garantat, cantine sociale, ajutoare
12
alimentare, precum i alte tipuri de ajutoare i servicii. Conform strategiei DGASPC
/ formulat n cadrul etapei I
2008-2013, la nivelul municipiului Bucureti, serviciile destinate persoanelor
128
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
D. PROGRAME SI PROIECTE:
vrstnice vulnerabile sunt mult subdezvoltate, acoperind mai puin de 25% din
nevoia estimat de astfel de servicii: ngrijire la domiciliu, centre de zi, cluburi de
Program 1.1. Diversificarea ofertei de servicii sociale individualizate

Programul se adreseaz nevoilor specifice fiecrui grup int, rspunzndu-le cu o ofert
individualizat de servicii sociale. Pe lng proiectele cuprinse n lista de activiti
sociale din Programul de dezvoltare 2009-201213 aflate n diferite etape de
implementare (vezi anexa 1.1), conceptul strategic de dezvoltare propune:
seniori sau centre rezideniale
n multe situaii, calitatea slab a infrastructurii i lipsa dotrilor cu echipamente
oblig persoanele aparinnd grupurilor sociale defavorizate s apeleze la servicii
sociale din alte zone, ndeprtate de domiciliu. n acelai timp, aceast situaie
afecteaz i desfurarea n condiii normale a activitilor de pe piaa muncii din

dou motive: pe de o parte din cauza faptului c nu se acord asisten calificat i
suficient persoanelor aparinnd grupurilor vulnerabile, care ar putea fi reinserate

pe piaa muncii; pe de alt parte persoanele active care au n familie membri
dependeni aloc un timp important ngrijirii acestora, dar insuficient i necalificat, cu

repercusiuni att asupra celui dependent, care nu beneficiaz de ngrijire
specializat permanent, ct i asupra calitii muncii i vieii persoanelor care au n

familie membri cu diferite disabiliti, sau a persoanelor singure care au n ngrijire
Proiect 1.1.1. Analiza nevoilor sociale specifice grupurilor vulnerabile

Proiect 1.1.2. Strategia i planul de aciune privind oferta individualizat de servicii
sociale, pe urmtoarele categorii:
copiii aflai n dificultate,
tinerii care prsesc sistemul de protecie special,
persoanele cu dizabiliti,
bolnavi HIV/SIDA
persoanele vrstnice instituionalizate sau fr ngrijitori tradiionali,
victimele violenei n familie,
consumatorii de droguri,
persoanele adulte fr adpost,
persoanele de etnie rom.
Programul 1.2. Reabilitarea infrastructurii serviciilor sociale

Programul pornete de la necesitatea realizrii de investiii n reabilitarea, modernizarea
i dotarea cldirilor n care se desfoar serviciile sociale. Totodat, necesitatea
investiiilor apare i ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru
serviciile sociale ce trebuie s fie ndeplinite de centrele rezideniale.
copii minori. mbuntirea i diversificarea serviciilor sociale oferite de centrele

multifuncionale i rezideniale poate contribui la degrevarea membrilor activi ai
familiilor de grija persoanelor dependente pe perioada orelor de lucru i la creterea

calitii muncii i vieii att a celor activi, ct i a celor dependeni.
Centrele sociale cu destinaie multifuncional pot acoperi o gam variat de
Proiect 1.2.1: Reabilitare centre multifuncionale n toate sectoarele capitalei

Proiect 1.2.2: Reconversie funcional n centre rezideniale a imobilelor identificate de
primrie
servicii, cu scopul de a ajuta persoanele n dificultate, ncepnd cu acceptarea lor n
POLITICA nr. P2
centru, pn la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confrunt,

temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice i administrative,
relaionale, ocupaionale, medicale). n acelai timp, organizarea unor ateliere de
A. TITLU: Imbuntirea sistemului de educaie i formare profesional
lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de via independente i a competenelor

profesionale, precum i furnizarea activitilor de sprijinire pentru persoanele din
B. SCOP:
grupuri dezavantajate va avea o contribuie direct la dezvoltarea activitilor
Creterea participrii populaiei colare i a adulilor la procesul educaional
economiei sociale i, astfel, la descreterea excluziunii sociale i, n paralel, la
13
creterea accesibilitii pe piaa forei de munc.
http://www.pmb.ro/primarul/prioritati_proiecte/program_dezvoltare_2009_2012/docs/Plan_strategie
_2009-2012.pdf
129
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Imbuntirea calitii infrastructurii educaionale, a dotrii colilor, a structurilor de

cazare pentru elevi/studeni i a centrelor pentru formare profesional pentru asigurarea
unui proces educaional la standarde europene
Program
2.1.
Reabilitarea,
modernizarea,
echiparea
infrastructurii
educaionale pre-universitare i universitare
Obiectivele pe termen lung ale cadrului strategic european ET 202014 sunt: (1)
Dei au fost atrase importante fonduri prin programe cu finanare extern, pentru
promovarea educaiei i mobilitii de-a lungul vieii; (2) mbuntirea calitii i
investiii n coli, n Bucureti i n Regiunea 8 nu a fost acoperit necesarul de reabilitare
eficienei educaiei i instruirii; (3) promovarea echitii, coeziunii sociale i ceteniei
al infrastructurii educaionale. Programul cuprinde att proiecte de reabilitare a cldirilor,
active; (4) ncurajarea creativitii i inovaiei, inclusiv a antreprenoriatului, la toate
ct i dotarea cu echipamente educaionale IT, cri, documentaii, etc., precum i
nivelurile de nvmnt i instruire. n acest scop, au fost stabilite urmtoarele inte
extinderea prin construcii noi a bazei existente.
de atins pn n 2020:
Cel puin 95% din copiii cu vrsta cuprins ntre 4 ani i vrsta de ncepere a
nvmntului obligatoriu s participe n educaia timpurie
Ponderea elevilor cu competene slabe la citire, matematic i tiine n testul
internaional PISA s fie sub 15%
Rata de prsire timpurie a colii s fie sub 10% (obiectiv Europa 2020)
Ponderea absolvenilor de educaie superioar s fie mai mare de 40% din persoanele
de 30-34 ani (obiectiv Europa 2020)
Ponderea persoanelor de 25-64 ani care particip n cursuri de formare continu s fie
mai mare de 15%.
Proiect 2.1.1. Reabilitarea i dotarea cu echipamente a colilor

Proiect 2.1.2. Construirea de cmine pentru studeni i elevi
Proiect 2.1.3. Realizarea unui campus preuniversitar pilot (cu dotrile aferente:
laboratoare, sli de curs, sli de sport, cantin, bibliotec, etc.)
Program 2.2. Imbuntirea ofertei educaionale
Programul vizeaz realizarea unui parteneriat social pentru promovarea
diversificrii ofertei educaionale, corelrii acesteia cu piaa de munc i stimularea

formrii profesionale continue.
Pentru sistemul de educaie i formare profesional, analiza situaiei existente
atrage atenia asupra problemelor referitoare la educaia timpurie i formarea
profesional a adulilor. Pe indicatorul standard referitor la participarea copiilor de 4

ani la educaia timpurie, dei situaia s-a mbuntit continuu din 2000, regiunea
Proiect 2.2.1. Studiu de pia asupra cererii i ofertei educaionale

Proiect 2.2.2. Comitet regional de formare profesional (parteneriat ntre primrie,
universiti, mediul de afaceri)
Bucureti-Ilfov, rmne mult sub media naional, sub media european i departe
Obiectiv specific II: Orientarea structurii economice ctre tehnologii
de inta stabilit pentru 2020. n ceea ce privete formarea continu a adulilor
avansate i industrii creative
situaia este proast att la nivelul rii, ct i la nivelul regiunii. n cursul anului
2009, n Bucureti-Ilfov, sub 200 mii de aduli au urmat cel puin un curs de formare
continu.
14
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy
130
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
POLITICA nr. P3
mbuntirea pregtirii tehnologice i creterea mrimii pieei regionale. Ambele

direcii indic un rol esenial al administraiei publice naionale i locale.
A. TITLU: Sustinerea dezvoltarii activitatilor economice de inalta
n perspectiva dezvoltrii unei economii inteligente (Europa 2020), populaia
tehnologie, cercetare dezvoltare si industrii creative
regiunii ndeplinete cerinele de baz. Persoanele cu studii superioare reprezint

aproape o treime din populaia ocupat a regiunii, o pondere mai mult de dou ori
B. SCOP:
mai mare dect media naional i mai mare dect media UE-27. Oricum, capitala
Dezvoltarea structurilor de afaceri de importan regional n domenii tehnologiei

nalte, nepoluante, C-D i industrii creative
Sprijinirea iniiativelor antreprenoriale regionale i locale, pentru a facilita crearea de
noi locuri de munc i creterea economic durabil
Reabilitarea siturilor industriale i promovarea unei economii mai eficiente din punctul
de vedere al utilizrii resurselor
este nc departe de top 10 regiuni europene din acest punct de vedere, care au o
pondere a persoanelor cu studii superioare de 40-55% din populaia ocupat
total.15
Populaia ocupat n industrii i servicii intensive n tehnologie i cunoatere
este n Bucureti-Ilfov de peste trei ori mai mare dect la nivel naional. De
asemenea ponderea populaiei ocupate n activiti de cercetare-dezvoltare este de
Uniunea European urmrete n prezent obiectivul de a investi 3% din PIB n
peste patru ori mai mare dect la nivelul rii i mai mare dect media european.
cercetare-dezvoltare (C-D). Obiectivul a reuit s atrag atenia asupra necesitii ca

att sectorul public, ct i cel privat s investeasc n C-D, dar se concentreaz mai
mult pe resurse dect pe impact. Este necesar, n mod clar, s fie mbuntite
condiiile pentru investiii ale sectorului privat n domeniul C-D n UE i multe dintre
msurile propuse n prezenta strategie vor contribui la acest lucru. Este clar, de
Program 3.1. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor
asemenea, c o abordare comun a C-D i a inovrii ar lrgi gama de cheltuieli,
Programul se refer la dezvoltarea de parcuri industriale, parcuri de cercetare
ceea ce ar fi mai pertinent pentru activitile comerciale i pentru elementele care
dezvoltare, n care s se poat localiza activiti economice ce promoveaz
stimuleaz productivitatea. Comisia propune pstrarea obiectivului de 3%, n paralel
inovarea, industria creativ, folosirea energiilor alternative.
cu dezvoltarea unui indicator care s reflecte intensitatea C-D i inovrii. (Europa
2020)
Proiect 3.1.1. Inventarierea ofertei de terenuri pentru parcuri industriale i C-D

Proiect 3.1.2. Regulament de dezvoltare a terenurilor inventariate
Proiect 3.1.3. Parteneriat pentru industrii creative
Analiza indicelul de competitivitate regional situeaz regiunea Bucureti-Ilfov
Program 3.2. Reabilitarea siturilor industriale neutilizate
pe poziia 177 din cele 268 de regiuni europene. Principalele puncte care amn
dezvoltarea i care reprezint prioriti de aciune pentru dezvoltarea competitivitii
locale, sunt pe de o parte la nivel naional guvernarea i politicile de sntate
15
public, educaie, cercetare i dezvoltare i pe de alt parte la nivelul companiilor
Aceste regiuni includ Londra, Bruxelles, Brabant Wallon (Belgia), Pais Vasco, Vlaams-
Brabant (Belgia), Madrid, Ile de France, Hovedstaden (Danemarca), Utrecht (Olanda) i Scotia de
Est. (Eurostat, Anuarul Regional 2010)
131
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Reabilitarea siturilor industriale poluate i neutilizate rezultate n urma nchiderii uneia

sau mai multor ntreprinderi din cadrul platformelor industriale reprezint o oportunitate
pentru introducerea acestora n circuitul economic, pentru atragerea de noi activiti
economici i mbuntirea calitii mediului urban.
Ponderea tinerilor (15-24 ani), ca i ponderea vrstnicilor (65 ani i peste), n
populaia ocupat sunt ambele n scdere att n regiune, ct i n ar sau n
Europa. Ambele categorii de populaie aflate n principalele etape de tranziii de
via (de la coal la munc i de la activitate la inactivitate) sunt considerate
Proiect 3.2.1. Studiu privind inventarierea siturilor cu potential de reabilitare i a

proprietarilor acestora
Proiect 3.2.2. Parteneriat public-privat pentru reabilitarea siturilor identificate
vulnerabile mai ales n condiiile de criz global. n acest sens, msurile active i
politicile de ocupare promoveaz integrarea tinerilor pe piaa muncii i mbtrnirea

activ.
POLITICA nr. P4
Microntreprinderile pot juca un rol important n dezvoltarea economic local i

regional i n crearea de noi locuri de munc. Mai mult, micro-ntreprinderile pot fi
ncurajate s utilizeze noi tehnologii i inovaii, echipamente IT i servicii, avnd un rol
primordial n creterea competitivitii, productivitii i a calitii serviciilor.
A. TITLU: Suport pentru IMM-uri i start n afaceri
B. SCOP:
Infiinarea i dezvoltarea microntreprinderilor productive i a celor prestatoare de servicii

care folosesc resursa uman local, tehnologii noi, echipamente IT, inovaii
Integrarea tinerilor pe piaa de munc i ncurajarea mbtrnirii active, pentru
reducerea somajului in randul populaiei tinere, precum si mentinerea in piata de munc
a populatiei active care a implinit varsta de pensionare
Stimularea initiativei private i mbuntirea climatului antreprenorial
Program 4.1. Dezvoltarea serviciilor de consultan pentru IMM-uri i start
n afaceri
Programul i propune s faciliteze accesul IMM-urilor la informaii privind
oportunitile de afaceri, privind schemele de finanare a investiiilor (creditare,
programe europene), etc. i s acorde informaii i consultan pentru startul unei

afaceri.
Patronii, liberii profesioniti i lucrtorii pe cont propriu reprezint doar 5% din
populaia ocupat a regiunii, fa de aproape 15% din populaia ocupat a Europei
(Eurostat, date 2009). La nivelul Romniei ponderea acestor categorii ocupaionale
Proiect 4.1.1. Birou regional de informaii i consultan pentru afaceri
este mult mai mare dect media european (20,8%), dar majoritatea covritoare a
Program 4.2. Dezvoltarea unei structuri de afaceri pentru IMM-uri
acestora sunt n fapt agricultori pe cont propriu. Spre deosebire, n Bucureti ca i n
Programul vizeaz reconversia funcional a unor cldiri proprietate municipal
Europa, majoritatea opereaz n servicii neagricole mai mult sau mai puin
i transformarea lor n incubatoare de afaceri, pentru sprijinirea IMM-urilor i a
specializate. Campanii de informare i promovare a antreprenoriatului, mai ales la
afacerilor nou nfiinate.
nivelul tinerilor i femeilor, precum i msuri de sprijin a ntreprinztorilor ar trebui s
constituie o direcie de aciune strategic nu doar la nivel naional, ci i la nivel local
i regional.
132
Proiect 1.2.1. Incubator de afaceri
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
ANEXE 2 :
COMENTARII PRIVIND ABORDAREA STRATEGICA APLICAT N

ELABORAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI
BUCURETI 2000 202516
PROF.DR.ARH. DOINA CRISTEA
Elaborarea Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureti 2000 - 2025 s-a bazat pe Studiul preliminar pentru P.U.G. Bucureti (II) DIAGNOSTIC I
OBIECTIVE, aprobat de ctre Consiliul General al Municipiului Bucureti cu Hotrrea nr.148 din 24.06.1999, prin care s-a urmrit:
adoptarea unei abordri strategice pentu elaborarea PUG, preluat i adaptat dup documente interne ale UE 15 i dup metodologii utilizate n rile comunitare;
substituirea absenei strategiilor de dezvoltare spaial la scar naional, regional i municipal care ar fi constituit n mod normal suportul pentru datele de tem pentru
Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureti, cu propunerea unui set de obiective strategice generale i urbanistice;
anticiparea unor viitoare strategii municipale generale i pe domenii specifice (necesare Consiliului General al Municipiului Bucureti precum i legitimrii competenelor
Comisiilor CGMB17 rspunztoare de aceste domenii).
16
Proiectant: UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU, URBANPROIECT, ARHITEXT INTELSOFT, VIRTUAL WORLD DESIGN, DECEMBRIE, 1999
17
Comisiile de specialitate ale C.G.M.B, conform anexei la Hotrrea C.G.M.B. nr. 188 / 2000 au fost urmtoarele: 1.Comisia economic, buget finane. 2. Comisia de urbanism, lucrri publice. 3.
Comisia pentru ap, canalizare, termoficare i energie. 4. Comisia pentru salubritate. 5. Comisia de transporturi, strzi, parcaje i poduri. 6. Comisia de ecologie i protecia mediului. 7. Comisia de cultur
nvmnt, sport, mass-media i culte, 8. Comisia juridic. . 9. Comisia de sntate i protecie social. 10. Comisia pentru modernizarea administraiei locale, relaii cu sectoarele, privatizare, relaii
internaionale i integrare european. 11. Comisia pentru patrimoniu. 12. Comisia pentru comer i protecia consumatorului.13. Comisia de relaii cu patronatul, sindicatele i O.N.G.uri.
133
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Totodat Studiul preliminar a fost necesar pentru depirea urmtoarelor dificulti ntmpinate n elaborarea Planului Urbanistic General18:
incertitudini privind aderarea Romniei la Uniunea European (realizat n ianuarie 2007);
legislaie depit;
structuri instituionale incomplete;
ntrzieri i defazri ale proceselor de restructurare inter i intra-sectorial i ale celor de privatizare;
insuficiena datelor statistice;
absena cadastrului;
absena bazei topografice reactualizate;
inerie ridicat n adoptarea terminologiei, a principiilor urbanistice, a metodologiilor i a instrumentelor utilizate n rile Uniunii Europene;
absena unor normative privind instituiile, serviciile i amenajrile publice;
ntrzierea timp de un deceniu a existenei unor reglementri urbanistice, avnd drept principal consecin, pn n momentul actual, degradarea urbanitii.
Schema de abordare strategic, prezentat n continuare, a fost dezvoltat prin PUG la nivelul obiectivelor strategice, att generale ct i urbanistice (prezentate i
comentate n anex).
n logica acestei abordri Planul Urbanistic General a fost completat cu capitolul Schia unui proiect strategic al CGMB, secven suplimentar fa de coninutul
reglementar al unui PUG, rezultat din necesitatea de a prezenta modul n care se poate asigura aplicarea acestuia, n vederea atingerii obiectivelor strategice propuse pentru
o dezvoltare echilibrat i durabil a Capitalei. Au fost formulate un numr de 7 Programe urbanistice prioritare:
1. Program pentru staionarea vehiculelor i organizarea traficului n zona central
2. Program pentru ameliorarea i recuperarea spaiilor plantate publice ale parcurilor, grdinilor, scuarurilor i malurilor lacurilor
3. Program pentru amenajarea unor spaii pietonale n zona central
4. Program pentru pregtirea operaiunilor funciare i urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activiti i pentru extinderea
intravilanului
5. Program pentru pregtirea deschiderii unor operaiuni de restructurare - renovare i promovare a investiiilor n locuri reprezentative pentru Capital
6. Program pentru ameliorarea echipamentelor i amenajrilor pentru copii i tineret (la coli i n cartiere)
7. Program pentru reducerea la jumtate a surselor de poluare cu praf din zona central
18
Dificultile au fost identificate de ctre elaboratori i cu ocazia ntocmirii altor PUG pentru municipiile Iai (1995) i Cluj (1998) precum i cu prilejul unor dezbateri profesionale, avizri, consultri.
134
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Totodat, a fost conturat o serie de condiii de aplicare a prevederilor Planului Urbanistic General, astfel:
Aprobarea unei noi Legi a Urbanismului (realizat).
Stabilirea programelor pe domeniile specifice de activitate ale Comisiilor de Specialitate ale Consiliului General n cadrul unui PROIECT STRATEGIC DE DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI BUCURETI, orientat spre atingerea obiectivelor strategice generale pe termen mediu i lung.
Susinerea redresrii economice a Romniei prin creterea rolului dinamizator al Capitalei n acest proces. Pentru Bucureti aceasta constituie o condiie esenial att pentru
afirmarea unui nou profil metropolitan, ct i pentru inversarea declinului demografic prin atragerea i reinerea populaiei tinere, bine pregtite, capabile s rspund la noile
exigene i s le interpreteze creativ.
Crearea cadrului instituional pentru cooperarea intercomunal i elaborarea Planului de Amenajare Teritorial a Aglomeraiei Urbane Bucureti.
Crearea cadrului instituional pentru cooperarea inter - regional sau revederea situaiei Regiunilor de Dezvoltare nr. 8 Bucureti - Ilfov i nr. 3 Muntenia.
Crearea condiiilor organizatorice pentru nceperea unor operaiuni funciare i a unor operaiuni urbanistice concertate, n parteneriat public - privat.
Crearea condiiilor organizatorice n cadrul Primriei Generale pentru aplicarea i controlul aplicrii Planului Urbanistic General.
135
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Promovarea unui set de instruciuni ale municipalitii privind unele activiti a cror desfurare necontrolat aduce daune confortului i imaginii urbane (privind organizrile de
antier, transportul diverselor materiale, staionarea vehiculelor, ntreinerea plantaiei, afiajul etc).
Crearea cadrului pentru o continu formarea a personalului administraiei publice i de informare a locuitorilor.
Reconsiderarea mrimii sectoarelor Capitalei
Abordarea strategic efectuat a constat n demersul de formulare a unui obiectiv fundamental (care exprim n modul cel mai sintetic scopul urmrit n orientarea proceselor de
dezvoltare) i a unor obiective strategice generale (care precizeaz direciile principale pentru: o strategie ofensiv n raport cu contextul competiional internaional i cu atu-urile siturii
geografice i o strategie de echilibrare pentru ridicarea calitii vieii locuitorilor i diminuarea disfuncionalitilor) precum i de stabilire a cii de atingere a acestor prin fixarea detaliat i
intercorelat a obiectivelor urbanistice.
Obiectivele strategice generale de dezvoltare a municipiului Bucureti (2025) ca o metropol european, avnd un rol specific regional, naional, european i intercontinental (obiectiv
int, fundamental) sunt:
1. Accentuarea identitii Municipiului Bucureti n concordan cu aspiraia de a deveni o metropol european

2. Susinerea vitalitii i atractivitii Municipiului Bucureti potrivit rolului de capital a Romniei
3. Dezvoltarea capitalei ca o Aglomeraie Urban avnd un rol activ i stimulativ la nivel regional i metropolitan
4. Ridicarea calitii vieii locuitorilor
5. Valorificarea i protejarea potenialului natural i arhitectural urbanistic
Comentarea acestor obiective i a celor urbanistice implicate, a mai avut loc o singur dat cu ocazia primei reuniuni a Grupului privind elaborarea unei strategii pentru Bucureti iunie
2009, prilej de atenionare asupra unor riscuri pentru dezvoltarea Bucuretilor cauzate ignorarea acestora. Aceste riscuri, identificate i argumentate din perspectiva documentelor
europene care au aprut ntre timp i au devenit i ale noastre odat cu Aderarea Romniei la UE, au fost urmtoarele:
Riscul NR.1 Meninerea unei competitiviti reduse cauzat de:
ntrzierea constituirii unei aglomeraii urbane i a unei regiuni metropolitane la o scar comparabil cu cea a altor capitale europene;
scderea accesibilitii la scar european i intercontinental;
meninerea indicatorilor nefavorabili pentru definirea statutului de metropol.
Riscul nr. 2 ntrzierea conturrii unor funciuni metropolitane, cauzat de:
absena unor poli urbani principali comerciali i de afaceri / districte funcionale specializate/;
ntrzierea crerii unor parcuri tiintifice i tehnologice;
absena unor noi noi funciuni metropolitane exterioare teritoriului administrativ al municipiului Bucureti;
Riscul nr. 3 Subestimarea funciunii culturale, criteriu european de competitivitate.
136
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Comentariile din acest moment, la jumtatea intervalului pentru care a fost elaborat PUG, sunt fcute din noile perspective conturate de criza economico-financiar i, ca reacie la
aceasta, de Strategia Europa 2020 prin care se consider a fi prioritare: o cretere inteligent prin, dezvoltarea unei economii bazat pe tiin i cunoatere, o cretere sustenabil
prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice i mai competitive i o cretere integratoare ncurajnd dezvoltarea unei economii cu grad ridicat de ocupare a forei de
munc conducnd la coeziune economic i teritorial.
n acest context, n care trebuie puse fa n fa incertitudinile prezentului cu aspiraiile pentru orizontul 2035,sunt prezentate n continuare obiectivele strategice generale din PUG
2000-2025 mpreun cu obiectivele urbanistice nsoite de comentarii privind evoluiile recente, cauze i consecine pentru restul etapei rmase pn n 2025,, pentru susinerea noii
strategii 2035.
decembrie 2011
prof. dr. arh. Doina Elena Cristea
ANEX
OBIECTIVELE STR ATE GICE DE DE ZVO LT ARE A MUNI CIPIULUI BU CURETI- APRO B ATE PRIN H OT RRE A CONSILI ULUI GENER AL NR. 148 DIN 24
IUNIE 1999 I OBIECTIVELE URB ANIS TICE C ARE SUSIN AT INGERE A ACESTOR A N AN UL 2025.
OBIECTIVE STRATEGICE I OBIECTIVE
COMENTARII
URBANISTICE
OBIECTIV
INT
DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI
BUCURETI (2025) CA O METROPOL EUROPEAN

AVND UN ROL SPECIFIC REGIONAL, NAIONAL,
Dac statutul de metropol a fost recunoscut din anul 2006, capitala Romniei nu a reuit s i afirme o
anumit specificitate pe palierele teritoriale supranaionale.
EUROPEAN I INTERCONTINENTAL.
OBIECTIV STRATEGIC NR. I

ACCENTUAREA
IDENTITII
MUNICIPIULUI
BUCURETI N CONCORDAN CU ASPIRAIA SA

DE A DEVENI O METROPOL EUROPEAN,
Din anul 2006,. deci anterior aderrii Romniei la UE, a fost recunoscut statutul de metropol pentru Bucureti
ntre cele 76 metropole din UE 27+2, dar, de ultim categorie, a 4 a, n care mai sunt cuprinse capitalele, Tallinn,
Sofia, Ljubljana, Vilnius, Riga, i Valetta. Criteriile comparative slab acoperite de Bucureti, cu excepia funciunii
administrative, sunt::
masa mrimea populaiei + mrimea economiei (toate metropolele au nregistrat populaia Aglomeraiei
Urbane, numai Bucureti are inregistrat populaia municipiului, aglomeraia nefiind recunoscut statistic i
administrativ, dei funcional aceasta exist;
competitivitatea atractivitatea pentru companii private msurat prin PIB/locuitor i prin localizarea sediilor /
filialelor celor 500 principale companii europene;
conectivitatea nr. pasageri n aeroporturi i accesibilitatea multimodal regional;
baza de cunoatere - % populaiei cu studii superioare i % angajailor n Cercetare + Dezvoltare.
Cu privire la identitatea local, cele dou aspecte luate n considerare sunt patrimoniul cultural i
reputaia/influena internaional a activitilor din producia abstract i concret.
137
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
SUB-OBIECTIVE
OBIECTIVE URBANISTICE
COMENTARII
STRATEGICE
I.A
1.
Dezvoltarea
Bucuretilor
de
rolului
releu
Comentarii:
Rezervarea
localizri
unor
atractive
intercontinental, de releu
imediat accesibile
pentru
inter - regional european
sediile
diferite
centru
organisme internaionale i
cultural i de afaceri sud-
regionale - europene, sedii
est
prin
centrale i filiale ale unor
diversificarea funciunilor
mari societi bancare i de
metropolitane
asigurri precum i sedii
atragerea unor funciuni
centrale i filiale ale unor
internaionale i regional
mari
europene specializate.
multinaionale.
de
principal
european,
unor
Nu s-au fcut pai semnificativi pentru afirmarea rolului de releu ntre NS-EV, din contr, se accentueaz imaginea de
companii
capital periferic att la scara UE ct i la cea a viitoarei zone recompuse a Balcanilor.
S-au epuizat terenurile cele mai favorabil situate n noduri intermodale.- polii urbani principali (cu potenial
de regenerare urban i de realizare a unor planuri urbane integrate principii aprute ulterior aprobrii PUG dar
anticipate de acesta).
Cauze:
Lipsa de corelare cu o Strategie de dezvoltare a Romniei

Nerespectarea obiectivelor strategice aprobate de CGMB, nerespectarea PUG +RLU, inexistena instrumentelor
pentru operaiuni funciare i urbane de amploare, primatul interesului privat i pe termen scurt asupra interesului
public pe termen mediu i lung.
Dificulti de adaptare la principiile, metodologiile i practicile europene n domeniu.
Consecine:
Sunt dificil de realizat n continuare sub-obiectivele urbanistice propuse privind:
dezvoltarea zonei centrale, consolidarea selectiv a centrului de afaceri tradiional i conturarea nucleelor centrale de
afaceri din perimetrul zonei Bucureti 2000.
dezvoltarea unui sistem de poli urbani pentru servicii i de poli pentru recreare.
creterea cu 40% a ponderii terenului rezervat funciunilor urbane reprezentative (inclusiv arealul Bucureti 2000)
138
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
2.
Comentarii:
Punerea n valoare a
S-a redus importana Bucuretilor n relaie cu coridorul nr.4. i nu s-a progresat n privima canalului
siturii
Capitalei
relaie
cu
coridoare
Bucureti Dunre. S-a modificat schema traseelor i prioritile privind autostrzile.
marile
Nu sunt reacii la diferitele intervenii la reuniuni UE INTERREGN prin care se intervine asupra
trans-
coridoarelor transcontinentale (unele favorabile, altele defavorabile Bucuretilor)
continentale (coridorul
nr.7
Dunrii
A fost diminuat ansa de echilibrare a dezvoltrii ntre nordul i sudul capitalei odat cu renunarea la .
coridoarele
breteaua de sud a racordrii autostrazilor nr. 1 i 2 (pentru care exista deja studiul de fezabilitate);
de
S-a adoptat o singur penetraie a autostrzilor dinspre Transilvania i Moldova, fr a se proteja
transporturi rutiere i
posibilitatea celui de al doi-lea acces dinspre nord, prevzut prin PUG ca fiind necesar n perspectiv
feroviare nr. 4 i nr. 9
Cauze:
(dintre care, n prima

etap,
urmau
a se
finaliza:la
data
elaborrii PUG - 2001-
2003 - Drum expres

Adunaii
Copceni-
Giurgiu;
2004
Autostrada de Rocad
Bucureti Sud,2004 Autostrada Bucureti -
Feteti Cernavod)
Deplasarea relaiei spre sud a coridorului nr. 4 de la Bucureti Giurgiu Salonic pe traseul Bechet
Sofia., fr a se ine seama de cretrea potenial a traficului rutier cu 70% pn n anul 2025 i pe ruta
iniial ( ESPON Project 2.1.1 /2004)
Modificrile succesive ale .sistemului de autostrzi din jurul capitalei.
Lipsa de informare a locuitorilor, unora dintre investitori i administraiei cu privire la modul de
funcionare a unei autostrzi i la cel de utilizare (mai precis de non-utilizare) a fronturilor spre aceasta
cu efecte speculative care ridic inutil preul terenurilor necesar a fi expropriate.
Neutilizarea unor instrumente de protejare a interesului public (exproprieri n interes public, drept de
preemiune).
Consecine:
Accentuarea situaiei periferice a Bucuretilor

Meninerea n situaie defaforabil a zonei de sud a capitalei: n special sub aspectul atragerii investitorilor (strini
i romni);
Dificulti n rezervarea terenului necesar pentru coridoarele de transporturi trans-europene inclusiv pentru zonele
de protecie fa de acestea cu riscul unor investiii suplimentare pentru ziduri antifonice.
ntrzierea completrii sistemului radial al marilor coridoare convergente spre Bucureti (E-DN) cu o reea
regional (n cea mai mare parte existent) de drumuri judeene/interjudeene, independente de Capital.
139
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
I.B.
3.
Comentarii:
Dezvoltarea ca centru
Adoptarea noilor forme
Aceste obiective ar fi putut constitui una dintre cele mai uor de realizat i cu efectele cele mai importante
cultural, de cercetare
de
n consolidarea identitii Bucuretilor ca releu de conectarea Europei cu Asia, Orientul Apropiat i Africa. Pn
nvmntului superior
n prezent a fost totui protejat spaiul din jurul Bibliotecii Naionale cu vocaia de a fi Centrul naional pentru
cu
cultura scris.
superior
nvmnt
cu
unor
crearea
structuri
permanente
contact
de
intercultural
Occident Orient.
integrare
cercetarea
dezvoltarea.
Cauze:
4.
Extinderea
pentru
spaiilor
nvmntul
superior, postuniversitar
i formativ.
5.
Extinderea
pentru
spaiilor
activiti
caracter
din
cu
Subevaluarea importanei domeniului cultural la scar naional i regional-european pentru creterea

atractivitii pentru investiii.
Absena unei corelri a strategiilor la scar naional.i la scara Bucuretilor.
Consecine
Pierderea ansei de a deveni un principal centru sud-est european;

Riscul de a rmne o periferie a spaiului balcanic, n loc de a constitui principalul nod de articulare ntre Ooccident
i Orient, avnd n vedere c Turcia i popune prin politici bine articulate o strategie de reintegrare a Balcanilor cu
preluarea rolului de principal pol regional i conectarea cu zona Caucazului i Mrii Caspice (Ahmet Davutoglu,
Ministrul de Externe al Turciei din 2009 pn in prezent - articolul Reintegrarea Balcanilor o perspectiv
turceasc asupra viitorului spaiului balcanic, Foreign Policy, noiembrie/decembrie, 2011.
Rmne nc posibil realizarea unui ansamblu cultural de marc n jurul Bibliotecii Naionale.
internaional
domeniul
schimburilor culturale.
6.
Realizarea
Centrului
naional pentru cultura

scris.
140
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
I.C
7.
Afirmarea pe planul
Multiplicarea
manifestrilor
diversificarea
poat primi competiii importante de atletism.
tipurilor de oferte pentru
Cauze:
internaionale
caracter
cu
politic,
spaii
Comentarii:
muzeale,
economic, cultural i
expoziionale,
reuniuni
sportiv.
internaionale
Unele obiective au fost atinse aleatoriu. S-a realizat Arena Naional dar cu pierderea unui stadion care s
Absena unei strategii naionale i metropolitane adecvate n domeniu pentru marile instituii i servicii din
domeniul culturii i recrerii/sportului.
Consecine:
Dezvoltarea post-criz risc s aib loc foarte diseminat i nu n configuraii urbane semnificative
naionale i competiii
sportive.
8.
Asigurarea
Comentarii
spaiilor
A avut loc o diminuare semnificativ a spaiului expoziional
necesare pentru Trguri

Internaionale.
Cauze
Ignorarea necesitii unei strategii In domeniu pentru a se putea include capitala Bucureti n circuitele
expoziionale internaionale.
Consecine:
Vor fi necesare noi suprafee de teren In localizri adecvate.
I.D
Dezvoltarea
domenii
9.
unor
de
excelen
producie i servicii.
Dezvoltarea
Comentarii:
unor
Nu a fost realizat nc nici un parc tiinific i tehnologic propriuzis, conform standardelor Asociaiei
parcuri tehnologice.
Internaionale a Parcurilor tiinifice - luate n considerare n PUG
Cauze:
Absena voinei politice, ntrzierea aplicrii reglementrilor (Ordonana Guvernului nr.14 din 24 ianuarie
2002 privind Constituirea i Funcionarea Parcurilor tiinifice i Tehnologice aprobat prin Legea nr.50
din 21 ianuarie 2003 nu are nc nici o aplicare).
Confuzia curent ntre o fost zon industrial sau de depozitare i un PST..
Lipsa de cooperare cu comunele limitrofe ale cror enclave n esutul urban bucuretean prezint condiii
optime pentru dezvoltarea unor PST la est i la vest.
Consecine
Meninerea ntr-o situaie defavorizat, necompetitiv din punctul de vedere al activitilor din domenii de vrf.
Risc de subutilizare a arealelor favorabile pentru PSTprin decizii ale comunelor limitrofe, conform exemplului oferit
de utilizarea arealului de la pornirea autostrzii A2 unde s-a ratat dezvoltarea unui parc de distribuie
141
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
10.
Comentarii:
Incurajarea
dezvoltrii
n lipsa unei strategii de dezvoltare economic a capitalei, nu au fost aplicate criterii de selecie preferenial a
actualelor
investiiilor orientate spre domenii de vrf i nu s-a conturat un sistem de atragere a profilelor competitive.
cadrul
platformee industriale a
profilelor de excelen.
Cauze:
Absena unei strategii pe domeniul specific corelat cu o strategie naional sectorial.

Deficienele primei perioade de restructurare intrasectorial, n care s-au combinat lipsa oricrei
experiene, agresivitatea unor investitori neconvenabili i lipsa de autoritate, instituii i reglementri.
Conversia platformelor industriale n alte funciuni s-a produs n afara unor operaiuni urbane integrate de
amploare.
Consecine:
Intrzierea conturrii unei identiti a capitalei din punctul de vedere al produciei concrete, competitive.
Necesitatea unei re-industrializri inteligente i competitive.
Riscul de pierdere a unei baza de cercetare apte de s susin o producie de excelent.
11.
Comentarii
Crearea
posibilitii
Dezvoltarea activitilor teriare superioare de diferite tipuri a avut loc dar ntr-un mod intmpltor, fr a se
dezvoltrii
activitilor
constitui grupri funcionale integrate, generatoare la rndul lor de alte funciuni de susinere n poli urbani
teriare superioare de
principali / districte specializate..
diferite tipuri.
Cauze
Adoptarea cu ntrziere i insuficient neleas ca mod de funcionare i ca semnificaie (n lipsa unei

experiene precedente) a structurii actuale a tipurilor de activiti teriare din rile europene.
Absena unor operaiuni urbane concertate.
Consecine
Pierderea ansei de creare a unei noi configuraii urbane cu potenial de regenerare poli/districte.cu funciuni
metropolitane
Inserii nefuncionale cu deteriorarea calitii unor zone consolidate.
Subutilizarea unor locuri semnificative.
Pierderi la bugetul capitalei.
142
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
I.E
12.
Reabilitarea ambianei
Ameliorarea
imaginii
Aspectul intrrilor n capital pe ci aeriene, feroviare sau rutiere (obiectul unor programe speciale n marile
i a calitii imaginii
perceptibile de pe cile
orase europene), constituie o carte de vizit reprezentativ a crei ignorare n cazul Bucuretilor reduce
generale a Capitalei
de acces n municipiu i
atractivitatea pentru investitori i turiti i explic etalarea aspectelor negative n media european.
a terminalelor acestora
Cauze
Comentarii
gri,
aeroporturi,
autogri.
Ignorarea importanei acestui aspect, n contrast cu alte capitale europene, denot un nivel sczut al
capacitii administraiei, al gradului de civilizaie al locuitorilor i al calitii profesionitilor n domeniu
proiectrii, realizrii i ntreinertii acestor spaii etalon.
Lipsa cooperrii cu localitile din aglomeraia urban n limitele liniei de centur.
Consecine
La scara AUB au fost compromise sau nu mai pot fi uor realizate::

Crearea pentru viitoarele intrri dinspre autostrzi a unor profile stradale de calitate superioar celor standard i
marcarea prin amenajri peisagistice adecvate a apropierii de Capital din momentul depirii pasajelor
superioare de peste linia de centur.
Refacerea amenajrilor din lungul culoarelor radiale ale cilor ferate ntre linia de centur i gri.
Refacerea amenajrilor din lungul liniei de centur.
Ameliorarea imaginilor oferite de aeroporturi i de zonele imediat adiacente.
Comentarii
13.
Reabilitarea
ambianei
Perimetrul central, cumulnd valori arhitectural-urbanistice certe i denotnd o sensibilitate aparte n modul de
i a imagini perimetrului
preluare i adaptare a modelelor europene, a fost privit n PUG din dou direcii diferite dar relativ
central.
complementare. Prima direcie, a fost cea a unei estetici a creativitii (prin preluarea n PUG a studiul de
altimetrie i a PUZ-ului zonei centrale) prin care se urmrea relizarea unei noi scri a ariei centrale n
suprapunere contrastant peste esutul existent prin accente izolate sau grupri de accente avnd nlimi de
peste 45 metri. n cea de a doua direcie, cea a unei estetici a receptivitii erau predominante creterea
coeziunii i extinderea/extrapolarea ntr-o arhitectur contemporan a unui comportament urbanistic orientat

spre ntrirea valorilor existente, apropriate i apreciate de locuitori (prin PUG RLU acceptndu-se
predominana inutei configurative specifice). n compensare ns, o nou scar era reprezentat de
ansambluri mai ample, exterioare perimetrului central poli urbani principali (actualmente denumii districte
comerciale i de afaceri care nu aveau limitri ale nlimii cldirilor i permiteau crearea unei noi ambiane
potrivite sec.XXI. Exemplele realizate pn acum au creat reacii ale societii civile, locuitorilor i criticii.
Cauze
Inexistena documentrii privind evoluia arhitecturii i urbanismului din rile economiei de pia
143
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
cauzat de izolarea aproape total din deceniul anterior anului 1990

Dificultiele tranziiei, defazrile ntre diferite procese corelate n mod normal, lacune tehnice, absena
unor instituii i reglementri etc.
Inerii cauzate de lipsa trrii pe viu a unor experiene urbanistice adecvate noiilor realiti, tentaia unor
realizri mediatizate datorate unor arhiteci-vedet, confuzii de termeni sau neinelegerea sensului lor etc.
Importuri neselective de formule epuizate ori pastie propuse de ofertani la diferite licitaii etc.
Proliferarea kitch-ului in faza de adaptare la diferie forme de comer.
Absena unor politici i programe pe termen mediu i lung.
Consecine
Nu au fost iniiate concursuri de arhitectur pentru definirea spaiilor nodale importante i pentru creterea
coerenei configurative;
A fost ratat crearea unei noi configuraii reprezentative n arealele bucureti 2000 i n cele care au fcut deja
obiectul concursurilor de arhitectur - Piaa Victoriei, Piaa Revoluiei - precum i deschiderea unor noi concursuri
pentru alte locuri de interes reprezentate de polii urbani, Piaa Grii de nord, Piaa Obor, pieele viitoarelor gri.
A avut loc o dezvoltare redus a funciunilor metropolitane, supra-municipale i municipale adecvate zonei
centrale i o extinderea spontan, neselectiv a funciunilor mixte de prim rang n lungul arterelor majore dotate
cu transport public
Nu s-a stabilit o politic de meninere n perimetrul central a activitilor productive i de servicii din categoria celor
care servesc complementar funcionarea zonei centrale;
Nu au fost relocate treptat unitile incompatibile, poluante sau incomode (depouri pentru vehicule de salubritate i
transport n comun, ateliere de confecii metalice, ateliere de reparare i ntreinere autovehicole, spltorii chimice
de mare capacitate etc.), i nu a fost ncurajat mutarea unor astfel de activiti la scara AUB unde existau
disponibiliti de teren i de for de munc .
Dei au fost nlocuite sau demolate construciile parazitare de pe domeniul public, nu s-a iniiat un program
identificate de celor insalubre sau provizorii folosite impropriu pentru diferite activiti incompatibile cu
funcionalitatea zonei centrale;
A fost puin neles i dezvoltat n continuare potenialul creat prin R.L.U. pentru ridicarea calitii imaginii oferite
de cldiri i amenajri ctre circulaiile publice din zona central.
144
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
14
Comentarii
Reabilitarea
imaginii
Zonele protejate nu au fcut obiectul unor programe de evideniere a calitilor lor, de informare i sprijinire a
zonelor protejate.
locuitorilor i de evideniere a avantajelor financiare i de prestigiu pe care acestea le pot aduce. Dei prin
PUG s-a precizat obligativitatea unor PUZ-uri pentru zonele protejate stabilite i, n plus, s-a extins o atitudine
protectiv de cretere a coerenei i de asupra arealelor consolidate i a zonelor de contact dintre

segmentele de esut urban avnd un caracter diferit, o serie de intervenii punctuale cu derogri sau
miniPUZuri mai mult au alterat dect au protejat i extrapolat creativ calitatile existente.
Cauze
Absena unui suport coerent instituional, legal, tehnic, financiar i de cooperare ntre toi factorii
interesai exemplificatoare n acest sens fiind Zona Lipscani
- Eecul unor experimente importate (mai ales n proiect) sau autohtone (realizate) care au accentuat efectul
de adiionare ntmpltoare de fragmente disparate.
Consecine
Manifestarea unor agresiuni fa de caracteristicii proprii Capitalei de a prezenta pe areale mari i coerente
diferitele momente de rezonan la curentele de arhitectur europene cum ar fi: eclectism (C.E.C Banca
Naional - Piaa Universitii), modernism, (B-dul Magheru Blcescu), orae-grdin (B-dul Lascr Catargiu,
cartierul Jianu, cartierul Cotroceni), precum i de a prezenta coerent suprapunerea n mixaj a succesiunii diferitelor
etape (Calea Victoriei, B-dul Carol, B-dul Elisabeta, B-dul Dacia).
ntrzierea unei nc posibile amplificri a potenialului zonei Lipscani prin deschiderea pentru public i
amenajarea atractiv a gangurilor, pasajelor i curilor;
Au fost ignorate regulamentele de realizare a lotizrilor protejate rezultnd renovri,extinderi i reconstrucii
punctuale neavenite care reduc calitatea ansamblurilor.
Au fost aplicate cu mare intrziere dispoziiile speciale din R.L.U. pentru vecinile sensibile cuprinse n zona de
100 metri din jurul monumentelor izolate i a ariei exterioare a limitelor zonelor protejate.
Comentarii
15
Reabilitarea
imaginii
La data realizrii PUG-ului o serie de cldiri publice se aflau ntr-un stadiu de neglijare care afectau nu numai
instituiilor
publice,
prestigiul funciei ci i imaginea capitalei, situaie ulterior remediat n mare parte.
funciuni
Funciunile comerciale din cldiri existente au depit faza de bazar oriental, apoi pe cea de mascare a
cldirilor
mixte
cu
celor
arhitecturii prin textile dar nc este departe de a avea o inut convenabil pentru o metropol european.
comerciale.
145
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Cauze
Lipsa de autoritate a administraiei n combinaie cu absena lipsa resurselor financiare

Consecine
Scderea calitii imaginii instituiilor publice prin nerespectarea exigenelor RLU privind vecintile imediate,
amenajrile etc.
Afectarea imaginii instituiilor publice printr-o atitudine de ignorare sau chiar de agresare de ctre noile volume
din imediata apropiere prin scderea gradului armonizare (coerent sau contrastant) a regimului de construire i
a nlimii cldirilor, prin prezena unor calcane etc.
Nerespectarea R.L.U. privind controlul imaginii oferite ctre circulaiile publice, a modului de amenajare a spaiului
dintre aliniament i cldiri, a plantaiilor i a mprejmuirilor, a calitii publicitii, ntreinerii faadelor, a vitrinelor i a
curilor etc.).
Comentarii
16
Ameliorarea
imaginii
Continuarea degradrii fondului construi pentru locuine a nceput s fie compensat de mai multe intervenii
enclavelor predominant
de reabilitare n special a cldirilor de mici dimensiuni deinute de un singur proprietar. Interveniile asupra
rezideniale
cldirilor multietajate sunt frecvent necorelate alternd arhitectura acestora.
din
zona
central
Cauze
Intrzierea informrii locuitorilor privind cultura locuirii i de protejarea valorii proprietii

Consecine
Necesitatea corectrii treptate alterri imaginii oferite de locuine ctre circulaiile publice precum i a modului de
amenajare a spaiului dintre aliniament i cldiri, a plantaiilor, a curilor i a mprejmuirilor
17
Reabilitarea
Identificarea i nlocuirea sau demolarea construciilor insalubre i parazitare folosite impropriu pentru locuine.
Comentarii
imaginii
Tentativele de amenajare sunt sub nivelul de urbanitate al momentului de creare a parcurilor, grdinilor i
spaiilor plantate publice
i scuarurilor publice. Au aprut fenomene de poluare vizual, sub semnul unei bune gospodriri (ocuparea
i private.
malului nordic al lacului Herstrau, bateriile de toalete ecologice i jocurile de copii din grdina Cimigiu,
courile de gunoi supra dense i panourile din scuarul din Piaa Rosetti, jardinierele din curtea Ministerului
Agriculturii sau din Piaa Universitii etc).
146
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Cauze
Ignorarea rolului spaiilor plantate n afirmarea urbanitii i prestigiului capitalei.

Lipsa specialitilor n amenajri peisagistice; nlocuirea grdinarilor cu personal necalificat
Consecine
Necesitatea respectrii sau restituirii planurilor originale ale parcurilor centrale protejate i refacerea i ntreinerea
spaiilor plantate deteriorate sau ocupate abuziv.
Protejarea grdinilor private cu valoare istoric sau doar peisagistic ori ecologic (cu condiia meninerii
transparenei gardurilor pentru a fi perceptibile din spaiul public conform regulamentelor din 1935 i 2000).
Extinderea sau completarea plantaiilor stradale, plantarea Splaiurilor, nverzirea cuvei Dmboviei i plantarea
pietonalelor i a parcajelor publice n acest sens fiind necesar o preocupare organizat pentru formarea unui
material dendrologic de calitate i diversificat dar adecvat condiiilor climatice.
Realizarea unor noi scuaruri n cadrul operaiunilor din zona Bucureti 2000.
Comentarii
18
Ameliorarea mobilierului
S-a parcurs o perioad de desfigurare a calitii imaginii urbane printr-un afiaj comercial scpat de sub
urban i a afiajului.
control, urmat de o period de compromisuri din raiuni financiare, contrariind specialitii i turitii europeni i
afectnd negativ prestigiul Bucuretilor.
Cauze
Primatul unor interese financiare ale administraiei i locuitorilor pe termen scurt fa de exigenele unei
inute metropolitane.
Neaplicarea studiilor de specialitate n domeniu i a RLU.
Consecine
Rmn necesare
o Refacerea i completarea mobilierului urban din zona central la un nivel calitativ superior legat de
constituirea spaiilor pietonale de ateptare i odihn
o Interdicia desfigurrii arhitecturii faadelor prin intervenii de amenajri parazitare ad-hoc sau prin afiaj
nereglementar.
o Realizarea pe baz de proiecte i ntreinerea controlat a afiajului i a iluminatului nocturn (n afara celui
strict funcional) din spaiile publice reprezentative.
147
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
19
Comentarii
Reabilitarea
Unul dintre criteriile de atractivitate pentru investitori strategici este cel al existenei unui cadru amenajat
elementelor naturale
peisagistic de calitate, apt s rspund cerinelor unui personal propriu stabil de inalt specialitate.
lacurile
Cauze
corniele
Colentinei, cursuri de
Preocuprile privind amenajarea elementelor naturale, n special a celor realizate n interes public, au fost
anulate sub frecvente presiuni investiionale n interes privat.
Consecine
La scar teritorial, se menine n continuare necesitatea de echilibrare a funciei de recreare urban cu cea
extraurban - prin refacerea cursului degradat al rului Ciorogrla, amenajarea peisagistic a Lacului Mihileti i
a cursului Argeului ntre acesta i viitorul port, refacerea lacurilor i zonei de agrement de pe malul Dunrii din
zona protejat conform P.A.T.N.
La scara AUB este necesar continuarea rezervrii unei zone de protecie a lacurilor Colentinei de minim 50 metri
accesibil publicului ntr-un circuit general de promenad i ciclism care s permit o legtur direct cu parcurile
publice adiacente i poli de recreare (care mai pot fi realizai), precum i legturi controlate cu diferite alte zone
specializate pentru sport, distracii etc.
Rezervarea n continuare a posibilitii de creare a unor poli de recreare de a lungul cornielor Colentinei (cele de
la Lacul Morii, Lacul Grivia, lacul Floreasca, Lacul Dobroieti i Lacul Pantelimon au fost parial sau total
compromise prin ocuparea cu locuine private sau ANL).
Rmin ca deziderat: (a) plantarea splaiurilor Dmboviei i tratarea peisagistic a cursului n limitele cuprinse n
linia de centur cu dezvoltarea unor noi parcuri n zona de vest i pe vechiul curs din zona de est; (b) completarea
sistemului hidrotehnic de la Lacul Morii cu noi oglinzi de ap n parcul propus n
amonte; (c) reconfigurarea lacului Vcreti i crearea unor noi lacuri n aval, pe vechiul curs al Dmboviei.
Va fi necesar recuperarea ca spaii plantate publice a pepinierelor mbtrnite sau refacerea lor sau crearea unor
noi pepiniere destinate ntreinerii spaiilor plantate la un nivel superior de calitate i diversificare dendrologic.
Rmne nc posibil recuperarea ca spaiu plantat public (similar cu cel din Cotroceni), a unei pri semnificative
din versantului corniei sudice a Dmboviei precum i punerea n valoare punctual a locurilor proeminente de pe
cele dou cornie ale Dmboviei dnd posibilitatea constituirii lor ca importante repere pentru configurarea
oraului, pentru nelegerea cadrului natural i pentru perceperea siluetei interioare i exterioare a Bucuretilor.
ap, cornia de sud a

Dmboviei,
pepiniere.
foste
148
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
I.F
Extinderea
spaiilor
atractive
pentru
urban
Comentarii
Multiplicarea spaiilor i
Locuitorii i turitii nu beneficiaz nc de spaii atractive de tipul stzilor i pieelor pietonale cu comerul
traseelor
turism i recreere de
tip
20
exclusiv
pietonale.
Cauze
dezvoltarea serviciilor
specifice.
OBIECTIV
STRATEGIC
SUSINEREA
NR.
II
VITALITII
ATRACTIVITII
BUCURETI
adiacent care au devenit aproape faciliti standard n oraele europene.
Ignorarea problemei sub aspectul veniturilor atrase la bugetul local.

Tergiversarea operaiunii Lipscani.
Proliferarea inseriilor comerciale izolate (n special a cldirilor specializate pentru birouri) nu a permis
creare unor noi pietonale.ca cele care ar fi fost generate de noii poli urbani
Consecine
Rmne deschis problema crerii spaiilor i strzilor destinate exclusiv pietonilor n zonele atractive sau care
concentreaz un numr ridicat de persoane. Pe baza unor concursuri de arhitectur i urbanism ar putea fi evitat
standardizarea reproat acum acestui tip de spaii brand comercial uniformizat destinat mai ales turitilor.
MUNICIPIULUI
POTRIVIT
ROLULUI
DE
CAPITAL A ROMNIEI
SUB-OBIECTIVE
OBIECTIVE
STRATEGICE
URBANISTICE
II.A
21.
Dezvoltarea
funciunilor
autoritate
Comentarii
Rezervarea
reprezentative
COMENTARII
spaiilor
de
urbane
semnificative
naionale i
pentru
localizarea
supra-municipale.
funciunilor publice de
autoritate
cu
emblematic
valoare
Puinele noi funciuni reprezentative la scara naional i metropolitan nu au rewuit s s se exprime
semnificativ i s genereze locuri simbol.

Cauze
Dificultile tranziiei.
Presiuni investiionale prin care locuri semnificative au fost ocupate sub potenialul lor.
Consecine
Rmne deschis problema consolidrii locurilor reprezentative pentru imaginea Capitalei prin afectarea sau
rezervarea pentru viitoare funciuni publice a localizrilor nc disponibile din locurile semnificative i prin exigene
suplimentare privind cadrului nconjurtor al instituiilor publice.
Asigurarea standardelor uzuale i de siguran a funcionrii instituiilor publice.
pentru
Capitala Romniei.
149
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
II.B
Restructurarea
22
Comentarii
sectorial i strimularea
Asigurarea
cu
de
precdere
dezvoltrii
activitilor
posibilitii
reorganizare
activitilor
de bunuri i servicii, n
adugat ridicat i a
localizri atractive din
celor cu rol tractant
proximitatea
pentru
structurante,
naional.
gri,
loc dar ntr-un mod intmpltor, fr a se constitui grupri funcionale integrate, generatoare la rndul lor de
productive
economice cu valoare
economia
Similar cu obiectivul urbanistic nr.11, dezvoltarea activitilor teriare superioare de diferite tipuri a avut
arterelor
alte funciuni de susinere n poli urbani principali / districte specializate..

Cauze
noilor
platformelor
industriale i n centrele
de greutate ale marilor

ansambluri rezideniale.
23
Crearea
posibilitii
dezvoltrii
Susinerea dezvoltrii propus n configuraii noi care asociaz cercetarea i nvmntul superior iin
forme
diferite parcuri tiinifice i tehnologice, nu s-a realizat (cu excepia centrului de la Mgurele).
moderne a cercetrii i
nvmntului superior.
Cauze
Subestimarea rolului acestor domenii.

Consecine
Se impune n continuare rezervarea localizrilor care au fost propuse pentru parcuri tiinifice i de cercetare,
precum i pstrarea i amplificarea funciei universitare universitare.
Comentarii
Domeniul s-a dezvoltat exclusiv pe baza iniiativei private i a generat servicii de acompaniere dar a fost puin
susinut de programe de cretere a atractivitii.
Cauze
24
Dezvoltarea turismului
Nerespectarea PUG RLU cu ignorarea efectelor pe termen mediu i lung.

Proliferarea unor PUZ-uri de dimensiuni reduse care au fixat n practic primatul proprietii asupra
terenului achiziionat de investitori n raport cu potenialului funcional al acestuia n interesul public fapt
nepermis n alte capitale.
Absena capacitii de montaj a unor unor operaiuni urbane concertate (devenite acum integrate)
Consecine
Pierderea ansei de creare a unei noi configuraii urbane cu potenial de regenerare poli/districte.cu funciuni
metropolitane acompaniate de servicii profesionale, comer, hoteluri, restaurante, recreere, alte servicii, spaii
pietonale, scuaruri i parcaje
Inserii nefuncionale cu deteriorarea calitii unor zone consolidate.
Subutilizarea unor locuri semnificative.
Pierderi la bugetul capitalei.
Rmn n continuare deschise unele posibilitii de:
o dezvoltare a sectorului teriar autonom i a celui de servicii pentru ntreprinderi n grupri funcionale
(nuclee comerciale i de afaceri) acompaniate de servicii profesionale, comer, hoteluri, restaurante,
recreere, alte servicii, spaii pietonale, scuaruri, parcaje i alte servicii pentru locuitorii din proximitate; .
o modernizare, diversificare i reconversie funcional n cadrul platformelor industriale.
o afirmare a diversiti iniiativelor private prin instituirea zonelor mixte n lungul principalelor artere i n
centrele de cartier.
o crearea la scara aglomeraiei a unor structuri de ateptare difereniate de nivel metropolitan.
Comentarii
150
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
II.C
Atragerea
selectiv
Absena unor politici i programe n domeniu pe termen mediu

Consecine
25
Continuarea diversificrii ofertei de turism i extinderea zonelor atractive la scar teritorial.

Comentarii
Asigurarea
Pierderea/subutilizarea resurselor de munc superior pregtite plaseaz cercetarea i nvamntul pe o
migranilor tineri cu nivel
disponibilitilor
ridicat de pregtire.
locuri
de
locuine
de
pant descendent a crei redresare va fi dificil i de durat.
munc,
servicii
Cauze
Absena unei strategii privind implicariea corelat a cercetrii pe palierele guvernamental, universitar i al
mediului antreprenorial la scar naional i la scara Bucuretilor.
Consecine
Se impune rezervarea localizrilor favorabilre prntru diversificarea ofertei de locuri de munc n domenii de vrf ale
tehnologiei i cercetrii, n informatic i n servicii superioare.
Crearea de programe pentru oferte avantajoase de acces la locuine i servicii de calitate. tinerilor familii de
specialiti i intelectuali
pentru tinerii cu studii

superioare.
151
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
OBIECTIV STRATEGIC NR. III
DEZVOLTAREA
CAPITALEI CA O AGLOMERAIE URBAN AVND

UN
ROL
ACTIV
STIMULATIV
LA
NIVEL
REGIONAL I METROPOLITAN.
OBIECTIVE
COMENTARII
URBANISTICE
III.A
studiilor
Echilibrarea
Proiectare
Centrului
n mod normal strategia unui ora-capital se nscrie n (i totodat determin) strategiile pe palierele
Generale
superioare regional, naional,i comunitar. ntruct nu existau strategii de dezvoltare spaial la scar
utilizrii
Primriei
resurselor
Municipiului Bucureti
potenialului
dezvoltare
Comentarii
Urban
stimularea
de
naional i regional, obiectivele strategice la scar regional au fost formulate n raport cu necesitile
de
metropolitane
Bucuretilor
capitalei. S-a constatat art o subdimensionare a Regiunii de dezvoltare nr. 8 Bucureti Ilfov ct i situaia
zonei
acesteia ca o enclav n interiorul Regiunii nr.3 Muntenia.
prin
corelarea strategiei de
dezvoltare a Regiuni 8
Cauze
La data elaborrii PUG, Legea 91/1991 reducea problematica strict la teritoriul administrativ al localitii.
Regionalizarea nu a luat n considerare aspectele teritoriale.
Confuzia utilizrii unor termeni Regiune (NUTS 2), regiune metropolitan / zon metropolitan / zon
urbanizat / aglomeraie urban.
Bucureti Ilfov cu cea

a
Regiunii
Muntenia..
152
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
Consecine
Va fi necesar fie o recompunere, fie iniierea unui tip unic i cu totul nou de cooperare ntre regiunile nr.3 i nr.8.
Este de reanalizat oportunitatea unei zone metropolitane n condiiile n care, cu puine excepii,capitalele sunt
totodat i centrele principale al unor regiuni.
Vor fi de analizat n continuare la scar teritorial urmtoarele aspecte importante pentru Bucureti:
o dezvoltarea concentrat a localitilor i limitarea extinderilor prin benzi nguste n lungul drumurilor naionale i
judeene
o corelarea programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice majore inclusiv continuarea lucrrilor hidrotehnice
de pe rurile Arge i Dmbovia
o rezolvarea n sistem regional a problemei reciclrii i depozitrii deeurilor
o refacerea lacurilor i dezvoltarea zonei de agrement de pe malul Dunrii
o instituirea i protejarea centurii verzi galbene
o reducerea polurii
o refacerea peisajului degradat
extinderea suprafeelor mpdurite.
III.B
Dezvoltarea
la
nivel
27
Comentarii
Corelarea prin Planul
Dac dezvoltarea unei Aglomeraii Urbane ca form complex de aezare contemporan este atestat
inter-comunal a
de
legal i statistic de peste patru decenii pentru marile orae europene, n cazul Bucuretilor a fost omis orice
Aglomeraiei
Teritoriului Intercomunal
cooperare intercomunal cu efecte defavorabile att pentru capital ct i pentru comunele din aria de
a Planurilor
influen imediat. Trebuie menionat faptul c aceast problem a fost analizat la scara UE 27+2 iar pentru
Bucureti.
Urbane
Amenajare
Urbanistice
ale
Bucureti dimensiunea aglomeraieii urbane identificat prin PUG (2.310.291 locuitori) a fost confirmat prin
Generale
studiul ESPON19 (2.369.184 locuitori n Zona Urbanizat / Aglomeraia Urban)
componentelor
Aglomeraiei
Bucureti.
Urbane
Cauze
Lipsa unei voine politice

Consecine
Continuare abordrii capitalei ca aglomeraie urban avnd n vedere necesitatea unei suprafee de teren de
circa 4.200 hectare pentru compensarea funciunilor deficitare i pentru noile funciuni metropolitane.
19
ESPON 1.1.1 Potentials for polycentric development in Europe - Project report, 2005
153
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
OBIECTIV
STRATEGIC
NR.
IV
RIDIC ARE A
CALIT II VIEII L OCUIT ORIL OR.
OB.URBANISTICE
COMENTARII
28-Asigurarea securitii
Comentarii
sociale i individuale.
IV.A
Prevederea
unor
oportuniti
Toate obiectivele urbanistice au echivalent prin principii, indicatori urbanistici i, pentru domeniul public,
29-Ridicarea nivelului strii
norme preluate i adaptate printr-un studiu auxiliar elaborat n cadrul PUG (Volumul 5.2. Indici specifici -
de sntate i a duratei
instituii, servicii i echipamente publice). Acestea asigur prin intermediul RLU att cantitativ suportul spaial,
medii de via a
ct i calitativ condiiile de compatibilitate, diversitate i configurare cerute de obiectivul de cretere a calitii
locuitorilor.
vieii locuitorilor. A fost necesar un deceniu pentru acomodarea (doar parial) cu exigene considerate
30-Ameliorarea
normale n marile orae europene.

Cauze
comportamentului
diversificate de creare
serviciilor sociale i a
32- Asigurarea condiiilor
infrastructurii tehnice
de adecvare a locuinei la
Insuficienta autoritate a administraiei publice.

Absena unui serviciu tehnic de planificare a administraiei metropolitane care s elaboreze, s
coordoneze, s monitorizeze i s raporteze periodic stadiul de realizare a programelor din siajul strategiei
de dezvoltare a capitalei.
Dificulti de adaptare la economia de piat, compromisuri n favoarea speculei imobiliare, presiunea unor
investitori de proiecte importate.
Consecine
la nivelul capitalelor
nivelul veniturilor i stilul
Rmn deschise o multitudine de probleme ntre care:
europene,n
de
Configrarea sistemului major de circulaii i a transportului public Inclusiv pentru aglomeraia urban
Crearea unor trasee pentru cicliti pe malurile lacurilor Colentinei, pe cornia Dmboviei, ntre marile
demografic al locuitorilor.
de locuri de munc i
locuine,
asigurarea
31-Asigurarea meninerii
valorii proprietii.
infrastructurii
condiii
de asigurare a calitii
via.
mediului, a integrrii
33-Asigurarea
sociale i a securitii
accesibilitii la
infrastructura serviciilor i
amenajrilor publice.
34- Generalizarea
accesului la infrastructura
tehnico-
154
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
edilitar public.
35-
Economisirea
financiare,
energetice i a timpului
resurselor
locuitorilor
(prin
optimizarea traficului)
36-
Creterea
suprafeei
spaiilor
plantate publice i a
celor ecologicnecesare.
37-Diversificarea
loisirului urban
38-Diversificarea
creterea
accesibilitii
zonelor extraurbane de
recreere
39- Protecia mpotriva
ansambluri i polii urbani precum i n paralel cu principalele accese rutiere n Capital ctre zonele periurbane de
recreare.
Organizarea conform principiilor europene a parcrii autovehicolelor n vederea asigurrii confortului pietonilor,
fluidizrii traficului i a ntreinerii salubritiii
Crearea unor trasee pentru cicliti n lungul n paralel cu principalele accese rutiere n Capital dinspre i ctre
zonele periurbane de recreare.
Reducerea segregrii sociale a unor cartiere, Incurajarea dezvoltrii activitilor productive compatibile la nivelul
cartierelor n decdere, crearea n zonele cu risc social a serviciilor i amenajrilor publice destinate tinerilor.
Crearea programelor de eradicare a locuinelor insalubre.
Reabilitarea cldirilor de locuit colective medii i mari i consolidarea celor care prezint risc n caz de cutremur..
Asigurarea unui stoc suplimentar de locuine pentru adpostirea provizorie sau permanent a persoanelor din
locuine n curs de consolidare etc.pentru necesitilor tinerelor familii i a atragerii noilor migrani.
Limitarea inseriei altor activiti n cldirile colective de locuit cu excepia celor situate n zone mixte
Asigurarea echipamentelor publice i amenajrilor publice la nivelul zonelor rezideniale existente precum i a
extinderilor de noi zone rezideniale.
Asigurarea echipamente publice eseniale (grdinie, faciliti pentru vrsta a 3-a)
Asigurarea spaiilor plantate ecologic necesare i a spaiilor pentru odihn, joc i sport la nivel rezidenial.
Creare penetraiilor de spaii plantate ctre centrul oraului pentru contracararea efectelor schimbrilor climatice.
Generalizarea accesului la alimentare cu ap n sistem centralizat i la canalizare.
Reducerea polurii cartierelor rezideniale prin dezvoltarea unor sisteme colective performante de alimentare cu
cldur i ap cald.
Interdicia construirii fr acces direct la un drum public (sau fr drept de trecere legal obinut) i fr racordarea
la reele publice de alimentare cu ap i canalizare.
Limitarea localizrii locuinelor, a echipamentelor publice i a amenajrilor pentru odihn i sport n zone poluate.
Asigurarea Lacului Morii pentru a nu mai prezenta riscul de inundare a Capitalei.
Respectarea limitelor de protecie mpotriva riscurilor tehnologice.
polurii
40-Protecia
riscurilor
mpotrva
naturale
tehnologice
155
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
OBIECTIV
STRATEGIC
VAL ORIFI C ARE A
POTENI AL ULUI
NR.
PROTEJARE A
N ATU R AL
ARHI TECTUR AL - URB ANISTIC.
OBIECTIVE
OBIECTIVE
V.A.
Valorificarea
potenialului natural.
COMENTARII
URBANISTICE.
STRATEGICE.
41
Punerea
Comentarii (conexare cu obiectivele urbanistice nr. 17, 19, 26, 27,i 36)
valoare
Pentru ameliorarea caracterului excesiv al climatului urban s-a propus protejarea posibilitii de creare a
lacurilor i cursurilor de
unor continuiti ale spaiilor plantate pe direcia masivelor mpdurite dinspre nord-est i sud-vest, pe cornia
ap .
sudic a Dmboviei i n lungul lacurilor Colentinei, precum i cretere treptat a spaiilor plantate i a
suprafeei de lacuri n ultimele dou decenii lacurile capitalei au fost mai mult agresate dect puse n valoare.
Cauze
Contientizarea cu ntrziere a riscului schimbrilor climatice.

Presiunea investiional.
Ignorarea importanei amenajrilor de mal de lac pentru imaginea general a capitalei.
Consecine
Rmne necesar reabilitarea i punerea n valoare a lacurilor i versanilor Colentinei pe ntreg tronsonul
cuprins n interiorul liniei de centur, crearea zonei de protecie de minim 50 metri a oglinzii lacurilor, realizarea
drumului de halaj i asigurarea constituirii unor circuite publice pe conturul lacurilor.
Comentarii
42
Punerea
reliefului.
valoare
Cauze
Absena preocuprii fa de acest aspect.

Consecine
Rmne nc posibil crearea unui circuit pentru promenad i ciclism pe frontul predominant plantat al corniei
sudice a Dmboviei i a unor puncte de belvedere.
156
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
43
Punerea
Comentarii
amenajrilor
valoare
Nu au avut loc nc intervenii n acest sens. A fost oprit tentativa de nstrinare a unei pri din
peisagistice
Grdina Botanic.
protejate i conservarea
arborilor protejai.
Cauze
Absena preocuprii fa de aceste aspecte. Absena resurselor.

Consecine
Rmne necesar n continuare continuare restaurarea parcurilor, grdinilor i cimitirelor protejate conform
proiectelor originale i protejarea arborilor valoroi.:
44
Refacerea
Comentarii
peisajului
Nu au avut loc nc intervenii n acest sens.
natural degradat.
Cauze
Absena preocuprii fa de aceste aspecte. Absena resurselor.

Consecine
Se impune in viitor refacerea peisajului natural degradat prin afectare funcional i juridic precis, cu
obligaia de ntreinere, a tuturor spaiilor neutilizate sau degradate.
V.B
Valorificarea potenialului
construit.
45
Comentarii (conexare cu obiectivele urbanistice nr. 13, 14 i18.)
Conservarea i punerea n
Cu toate interveniile punctuale bilanul pierderilor din patrimoniul construit este alarmant.
valoare ntr-o condiie de
existen contemporan a
patrimoniului construit.
Cauze
Absena unei politici bine conturate n domeniu.

Consecine
Va fi necesar n continuare:
o punerea n valoare a zonelor i monumente protejate i a siturilor arheologice la scar teritorial ca baz a
unor circuite de interes pentru turismul cultural.
o punerea n valoare, prin conceptul contemporan al renovrii integrate, a centrului istoric i a altor zone i
monumente protejate precum i a siturilor arheologice din Bucureti.
o protejarea calitii lotizrilor cu valoare arhitectural-urbanistic
157
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
46
Comentarii
Reabilitarea, reutilizarea i
Acumularea unei lungi perioade de nentreinere a cldirilor existente - conducnd pn la degradarea
postutilizarea
fondului
irecuperabil / inten/ intenionat a acestora -, renunarea la avantajul conversiei i reutilizrii unor cldiri i
construit
ignorarea recuperrii i reutilizrii materialelor de construcie rezultate din demolri, toate acestea au efecte
negative att asupra aspectului general, viabilitii i costului construciilor, ct i asupra calitii mediului i
peisajului. aplicarea prevederilor PUG i RLU privind stabilirea zonelor protejate i posibilitile de intervenie n
zonele protejate; reluarea procesului de reabilitare i punere n valoare a Centrului Istoric; pregtirea unor
operaiuni de completare, remodelare i accentuare a importanei locurilor reprezentative pentru Capital
Piaa Victoriei, Piaa Revoluiei, Piaa Slii Palatului, Piaa Unirii, Piaa Unirii, Piaa Operei, Piaa Grii de Nord,
Dealul Arsenalului, zona Vcreti, zona "Bucureti 2000" (conform proiectului premiat i recomandrilor
juriului internaional), Dealul.Mitropoliei, Dealul Radu Vod, Piaa Presei Libere; finalizarea interveniei pilot
de reabilitare a unei grupri de locuine colective mpreun cu spaiile lor aferente din ansamblul Drumul
Taberei.
Cauze
Evoluia statutului proprietii, ignorarea efectelor asupra valorii proprietii i a bugetului local.
Consecine
Se impune n continuare:
o Protejarea i reabilitarea esutului urban cu diferite funciuni avnd caracteristici ilustrative pentru
perioadele anterioare anilor 1947
o Reabilitarea ansamblurilor i placrilor realizate dup anul 1947
o Recuperarea i reutilizarea materialelor de construcie rezultate n urma reabilitrilor i demolrilor.
***
158
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
13. ILUSTRARE PROIECTE

CU TITLU EXEMPLIFICATIV
Proiectele prezentate reprezint proiecte studeneti fr caracter de
propunere. Rolul lor este de a arta posibiliti, de a ilustra, ele fiind un
exerciiu de imaginaie menit s ajute la comunicare mai facil a unora

dintre ideile conceptului.
Pentru localizarea lor ele trebuie citite mpreun cu plana cu
localizrile proiectelor
Lista ilustraiilor :
1.
Intrare sud-vest Bucureti
2.
Dmbovia
3.
Gara de Nord
4.
Chitila Bucuretii Noi
5.
Aeroport Sud Bucureti
6.
Nod Intermodal Rzoare
7.
Dmbovia-Politehnica
8.
Intrare Berceni Imgb
159
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
160
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
161
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
162
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
163
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
164
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
165
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
166
U
R
A
T
C
I
N
L
E
B
P U
T
P
N
E
E R
M
A
U
M
C
R
O
O
D F
N
I
167

CSB F2 VOL 1 2011 WM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CSB F2 VOL 1 2011 WM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urban integrat a municipiului Bucureti

i a teritoriului su de susinere i influen

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

Conceptul strategic Bucureti 2035

Formularea obiectivelor strategice si a

dezvoltare; Plan de actiune; Monitorizare

CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035

PROIECTANT GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANI

S.C.IHS Romania S.R.L.

S.C.EMI INVEST S.R.L.

ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache

DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE ..................................................... 27

Etapa a II-a : .................................................................................................................. 5

DIMENSIUNEA TERITORIAL - DIRECII STRATEGICE PENTRU

BUCURETI I TERITORIUL SU DE SUSINERE I INFLUEN ................................. 27

BUCURESTI - 2035 .............................................................................................................. 29

Monitorizare si Evaluare; ............................................................................................... 5

PREZENTAREA GENERAL A ETAPEI II ......................................................... 32

VALORI FUNDAMENTALE I PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC .... 33

Plan de comunicare-participare. .................................................................................... 5

VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035....................... 33

PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 ................... 33

LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN SPATIU .................. 7

LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN TIMP ...................... 8

LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN PLANIFICARE ....... 9

LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN RAPORT CU

STRATEGIA EUROPA 2020................................................................................................ 11

CONSIDERATII PRELIMINARE ....................................................................... 12

SINTEZA ETAPEI I .............................................................................................. 17

CONCLUZIILE ETAPEI I .................................................................................. 17

RECOMANDARI ALE ETAPEI I ....................................................................... 20

COMUNICAREA REZULTATELOR ETAPEI I .................................................. 31

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTRII CAPITALEI PN N 2035 .. 33

LISTA OBIECTIVELOR CONCEPTULUI STRATEGIC ..................................... 33

OPIUNI STRATEGICE I FLEXIBILITATEA CONCEPTULUI STRATEGIC ...... 37

BUCURESTI 2035 ................................................................................................................ 37

PRIORITI STRATEGICE DE LUAT N CONSIDERARE PT ZONA DE

SUSINERE I INFLUEN ................................................................................................ 62

RELAIA CU DIAGNOSTICUL ...................................................................... 62

Delimitarea teritoriului metropolitan................................................................ 63

POLITICI PRIORITARE ................................................................................. 64

PROGRAME I PROIECTE PRIORITARE.................................................... 64

POLITICI PUBLICE PROPUSE - ORIZONTUL 2035 ........................................... 68

PROGRAME I PROIECTE DE DEZVOLTARE URBANISTIC A CAPITALEI .. 77

PROGRAME SI PROIECTE URBANE PRIORITARE ................................... 77

Optiunile strategice de interventie se refera la:............................................................ 77

ZONA CENTRALA - DEZVOLTARE INTEGRATA ........................................... 96

10.1.1. Planul Urbanistic Zonal Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti

10.1.2. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Centrul Bucurestiului..................... 102

POLITICA DEPLASRILOR ALTENATIVE, BLNDE .................................................................................... 124

FINANTARE surse, modalitati................................................................................. 125

PROGRAME .......................................................................................................................... 127

CONDITII LEGISLATIVE ...................................................................................................... 127

FINANTARE surse, modalitati................................................................................. 127

ELABORAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURETI

CONCLUZII I RECOMANDRI .................................................................... 106

2000 2025........................................................................................................................ 133

11.1.1. CONCLUZII ALE ETAPEI A II-A .................................................................. 106

PROF.DR.ARH. DOINA CRISTEA............................................................................. 133

11.1.2. RECOMANDRI ......................................................................................... 109

ANEXE 1 : FISE DE POLITICI PUBLICE ....................................................... 112