INTRODUCERE N

STOMATOLOGIA
PREVENTIV
Prof.Univ.Dr. IOAN DANILA

Sntatea este starea complet de bine fizic,

mental i social i nu numai lipsa bolii sau
infirmitii
Preamble to the Constitution of the World Health Organization adopted by the International Health Conference, New
York, 19-22 June, 1946; signed on 22 July 1946 by the representatives of 61 States (Official Records of the World
Health Organization, no. 2, p. 100) and entered into force on 7 April1948.

Sanatatea publica

este stiinta si arta prevenirii afectiunilor ,

prelungirii vietii si promovarii eficientei fizice si mentale prin eforturi

comunitare(Winslow-1920)

Multidimensionalitatea conceptului de stare de sntate

Sntate
fizic
organismului

funcionalitatea

Sntate mental abilitatea de a gndi

clar i coerent

Sntate emoional recunoaterea i

exprimarea emoiilor

Sntate social abilitatea de a forma i

de a menine relaii interumane

Sntate spiritual existena unor

principii individuale de tratament

Sntate n relaie cu mediul integrare

n mediul nconjurtor.

Stomatologia Preventiv reprezint o

component esenial a stomatologiei
contemporane ce include ca etap primar
strategiile i metodele de evitare a apariiei
afeciunilor oro-dentare, secundar depistarea
precoce i tratamentul minim invaziv al
afeciunilor instalate i teriar refacerea
dezechilibrelor morfologice i funcionale prin
reabilitarea fizic i psihic a pacienilor
(Dnil 2005).

Prima
jumatate a
sec.XX

Cercetarile stintifice au dus la o

intelegerea modului de producere a
afectiunilor oro-dentare si depistarea
factorilor etiologici . Necesitatea
actiunilor preventive
Atentia se indreapta spre igiena orala .
Incep cursuri le pentru igienisti dentari si
demonstratiile despre igiena orala in scoli
si prin mass- media.
Rolul fluorului in caria
-Fluorizarea surselor centralizate de apa
-Aplicatii topice cu fluor

A VI-a si a VIIa decada a

sec .XX

-Fluorizarea surselor de apa se extinde

-Fluorizarea locala prin paste de dinti, clatiri orale
, geluri si varnish-uri
-Scade frecventa cariei dentare

Prevenirea
mbolnvirilor

Prevenirea mbolnvirilor reprezint strategia de

reducere a factorilor de risc specifici unei boli sau de
ntrire a factorilor ce reduc susceptibilitatea la boal
(profilaxie primar) precum i.

activitile destinate tratamentului sau reducerii efectelor

provocate de boli deja instalate profilaxia secundar i
teriar, calitatea acestora fiind determinat de
o
nivelul economic general al societii,
o
atitudinile comportamentale sanogene i
o
nivelul de pregtire al echipei stomatologice.

Prevenia pre-primar
Controlul transferului de S.mutans de la mam la ft (transmitere
vertical)
Tipar de risc cariogen caracter familial - modificarea florei mamei
modificarea nivelului de afectare prin carie a
copilului
PFRI= suma nr. dedetaliat,
suprafee cu plac
bacterian X100
Identificarea
Anamnez
obiceiuri
alimentare
riscului cariogen Evaluarea igienei orale individuale (indici clinico-biologici)
Determinarea incidenei cariei n ultimele luni
Determinarea stadiului de activitate
Evaluarea parametrilor salivari
Teste
microbiologice

Determinarea numrului de S mutans (Dentocult SM)

Detrminarea numrului de Lactobacili (Dentocult LB)

Rata de
acumulare a
plcii bacteriene
(24 de ore)

PFRI= suma nr. de suprafee cu plac bacterian X100

numr de dini X 6
PFRI >20% indic un risc crescut de transfer.

PFRI Plaque Forming Rate Index

Prevenia primar
Actiunile de prevenie primar urmresc
aplicarea unor strategii de evitare a apariiei
bolilor oro-dentare i de oprire a evoluiei
acestora nainte s fie necesar a se institui
metodele preveniei secundare.
n cazul cariei, aciunile de profilaxie primar
se vor desfura strict n urmtoarea ordine:

fluorizarea general i local,

igiena alimentaiei,
igiena oro-dentar,
sigilarea anurilor i gropielor.

Istoric actiuni de preventie

primara in Romania

Tg.Mures-1960-1972- fluorizarea apei ->

o scadere de 52% a cariei dentare la copii
cu varste intre 3-14 ani
1974- fluorizarea sarii de bucatarie in
Timisoara (Prof. Podariu, Prof.Marthaler)
1975-1980- fluorizarea cu tablete in scoli
(Prof. Kuntel ) 1mgF/ zi;
1999- Programul National de Prevenire
Afectiunilor Oro-Dentare(4 centre
universitare)

Prevenia secundar
Are ca scop examinarea, depistarea i tratamentul precoce
i corect al afeciunilor oro-dentare prin reabilitarea
corect a tuturor dezechilibrelor instalate.
Metodele ei vor fi individualizate fiecrei afeciuni n parte.
Caria dentar

Parodontopatia

examinarea, depistarea i tratamentul corect i precoce,

profilaxia local cu produse fluorurate (cltiri, geluri, lacuri, etc.)
dispensarizarea pacienilor.
examinarea, depistarea, tratamentul corect i precoce al
gingivitelor i al parodontopatiilor aflate n stadiu incipient,
dispensarizare i control periodic.

Cancerul oral

esenial rmne examinarea corect i depistarea mbolnvirii n

faza de debut. Intervenia specialistului chirurg n faza incipient
poate s conduc la un prognostic favorabil

Profilaxia teriar

Profilaxia teriar se instituie n urma eecurilor profilaxiei

secundare i implic aplicarea msurilor necesare n
vederea refacerilor pierderilor deja instalate cu
reabilitarea pacientului din punct de vedere al confortului.
n aceast etap, tratamentul curativ va fi dublat de o
concepie preventiv care se bazeaz pe: surprinderea i
eliminarea unor evoluiii ulterioare ale mbolnvirii, cu
scopul de a prentmpina functio lesa.
Metodele i tehnicile preventive disponibile sunt riguros
verificate prin cercetri n laboratoare i n practic i se
refer la:

utilizarea judicioas a fluorurilor,

igiena alimentar (raionalizarea consumului de produse zaharoase),
igien oro-dentar riguroas,
aplicarea rinilor de sigilare n profilaxia cariei,
profilaxia profesional,
dispensarizarea pacienilor,
educaia pentru sntatea oral i pentru meninerea sntii ntregului

organism.

Promovarea sntii i
prevenirea mbolnvirilor sunt
dou aciuni separate dar
complementare ce trebuie s se
desfoare concomitent.

Stomatologia preventiv poate beneficia de

aportul unor domenii ale sociologiei:
(caracterul social al mbolnvirilor odontoparodontale)

Psihologia social-odontal reacia indivizilor

sau a grupurilor fa de sntate i afeciuni dentare.

Acestea semnific concepte, noiuni, atitudini
comportamentale care, coroborate nivelului economic, pot
fi definite ca standard socio-economic-psihologic.

Epidemiologia social se refer la cauzele sociale

i modalitile prin care sntatea se menine sau nu, n
concept bio-psiho-social i ecologic.

Sociologia serviciilor de tratament care cuprinde

structura i modalitile organizatorice ale serviciilor de

sntate, necesitile de personal. Acest aspect sociologic
este determinant n justificarea cererilor pe care reeaua
stomatologic le adreseaz forurilor decizionale.

Mathers, 1998

Sntatea oral calitatea

vieii
Concept dinamic evaluare chestionare epidemiologice /
studii longitudinale sau interventionale
Impactul funciilor aparatului dento-maxilar indicatori multidimensionali
care stabilesc dimensiunile calitii vieii
Dimensiune social
Dimensiune funcional
Dimensiune economic
Dimensiune cultural

WHO n 1999 a subliniat c exist o diferen semnificativ ntre starea

de sntate a indivizilor cu status socio-economic ridicat i al celor cu
status socio-economic redus.
Aceste inegaliti pot fi de: natur biologic, genetic dar n principal
statusul socio-economic apreciat n funcie de venit i nivelul de
educaie este direct proporional cu starea de sntate.
Obiectiv / reducerea inegalitilor n starea de sntate

Persoane cu stare de
sanatate deficitara %

Relaia dintre venitul mediu i starea de sntate la

populaia din Statele Unite (1995) (Healty People 2010)

25
20
15
10
5

20,6
13,1
8,1

Venit

5,9

3,7

Procentajul adulilor (>18 ani), cu dentiie

intact n raport cu venitul mediu (Oral Health US,
2002)

70
60

60,3

50
Procent%

40 37
30

39,5

46,1

51,2

20
10
0

f. mic

mic

mediu

Venit

mare f. mare

Venitul mediu per capita/an (US$)

European health for all database, 2005

Obiectivele OMS pentru anii

2000, 2010, i 2025
2000

2010

2025

5-6 ani

50% - dini
indemni

12 ani

CAOmax.3

CAOmax.2

CAOmax.1

85% cu arcade
integre

75% fr leziuni
carioase i
parodontale

90% fr leziuni
carioase i
parodontale

18-20 ani

90%- dini indemni

Evidena computerizat a datelor epidemiologice

75% din populaia tnr s aib suficiente cunotine privind etiologia i
prevenirea afeciunilor oro-dentare, pentru a-i stabili singur un diagnostic
precum i atitudinea preventiv
Obiectiv decidenii politicilor de sntate, nvmnt stomatologic, organizaii profesionale

Obiectivele OMS pentru sntate oral

pot fi realizate dac n atingerea scopurilor
sunt implicate:

mbuntirea accesului la serviciile

sanitare i creterea calitii acestora;
diversificarea mijloacelor de informare
privind meninerea i mbuntirea
strii de sntate;
introducerea unor programe de
promovare a sntii i susinerea
acestora prin implicarea autoritilor
locale i naionale.

INDICII EPIDEMIOLOGICI
odonto -parodontali
Cuantificarea principalelor afeciuni oro-dentare
(carie, parodontopatie, anomalii dento - maxilare,
cancerul BMF) se face prin intermediul
indicatorilor epidemiologici.

Indicele de prevalen a morbiditii este dat

de raportul dintre numrul de bolnavi cu
afeciuni oro-dentare x 100
nr. Locuitori
Indicele de inciden a cariei dentare este dat
de raportul dintre nr. cazuri noi de carie x 100
nr. locuitori..
locuitori.

Indicele CAO

Indicele CAOD (dini definitivi) i caod (dini

temporari), reprezint numrul de dini cariai,
abseni i obturai raportat la numrul de persoane.
persoane
Se calculeaz pe dini CAOD sau pe suprafee CAOS
pentru dini definitivi pe dini definitivi sau temporari.
CAOD DMFT - numrul de dini definitivi cariai,
abseni i obturai
CAOS DMFS - numrul de suprafee cariate, absente
i obturate la nivelul dinilor definitivi
caod dmft - numrul de dini temporari cariai,
abseni i obturai
caos dmfs - numrul de suprafee cariate, absente
i obturate de la nivelul dinilor temporari

CAO D / ROMANIA

19861986 studiul epidemiologic realizat de

Rusu n cadrul centrului OMS pentru
sntatea oral a copilului din Romnia a
artat o valoare a indicelui CAOD de 3,1
la copiii de 12 ani
1992 -Petersen, Dnil, Delean, Grivu
Ioni, Pop i Samoil - 4,0.

Distribuia indicelui CAO-D la vrsta de 12

ani n rile din Europa (dup datele publicate de
oficiul OMS din Copenhaga)
ARA

CAO-D

ANUL

Belgia

1,60

1998

Danemarca

0,89

2002

Finlanda

0,20

2000

Frana

1,90

1998

Germania

1,20

2000

Grecia

2,20

2000

Italia

2,10

1996

Norvegia

1,50

2000

Portugalia

1,50

1999

Suedia

1,10

2002

Anglia

0,90

2001

Albania

3,02

2000

Ungaria

3,80

1996

Romnia

4,00

1998

Austria

1,04

2002

Indicele SiC
Brathall 2000 - valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din
grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestuia
Exemplu de distribuie a indicelui CAOD
i de luare n calcul a treimii cu cele mai mari

valori ale acestuia pentru calcularea indicelui Si

OMS - 2015 obiectiv, : indicele SiC valoare

mai mic de 3.
Calcularea indicelui SiC importan n
contextul aprecierii necesitilor de
tratament deoarece mai mult de 50% din
totalul tratamentelor va fi acordat
acestei treimi cu valorile cele mai mari ale
indicelui CAO-D.

Modalitatea de calcul a indicelui SiC presupune:

Selectarea indivizilor n funcie de valorile indicelui CAOD;
Selectarea din grupul studiat a treimii cu cele mai mari valori ale
indicelui CAOD;

Valori ale indicelui SiC comparativ cu ale

indicelui CAOD n unele ri din Europa.
ara

CAOD

SIC

ANUL

MRIMEA
EANTIONULUI

Frana

1,9

4,7

1998

6.000

Grecia

4,5

8,1

1989

2.217

Germania

1,7

4,1

1997

1.043

Marea Britanie

0,9

3,2

2001

12.029

Portugalia

2,9

3,7

1999

800

Suedia

0,9

2,6

2001

71.896

Indicii SiC i CAO-D (2004 2005)

Epidemiologia bolilor parodontale

Indicele CPITN n funcie de ar, grupa de vrst i anul studiului
(WHO Oral Health Country- Area Profile Programme, 2005)
ara

Vrsta/anul studiului

Persoane %
Scor 0

Scor 1

Scor 2

Scor 3

Scor 4

Finlanda

15-19ani (1990)
35-44 ani (1983)
65-74ani (1983)

34
2
2

40
7
2

26
56
37

0
29
32

0
6
27

Danemarca

65-74ani (2001)

23

46

20

Frana

35-44ani (1989)
65-74ani (1995)

9
17

6
12

63
39

13
29

10
3

Germania

35-44ani (1997)
65-74ani (1997)

15
6

10
8

29
22

32
4

14
24

Grecia

35-44ani (1988)

29

39

20

Italia

35-44ani (1985)

45

36

12

Marea
Britanie

35-44ani (1985)
65-74ani (1988)

2
3

5
1

36
19

45
60

12
17

Polonia

35-44ani (1990)

58

19

Portugalia

35-44ani (1984)

47

38

Ungaria

35-44ani (2000)
65-74ani (2000

7
44

8
7

61
30

22
16

3
3

EGOHID

European Global Oral Health Indicators

Development

EGOHID

European Global Oral Health Indicators

Development

EGOHID este un sistem de evaluare complexa a starii de

sanatate orala, fiind format din mai multe sectiuni :
1.

Date de identificare si informatii generale ale subiectilor

2.

Chestionar privind starea de sanatate odontala

3.

Chestionar despre fluoroza dentara

4.

Chestionar despre sanatatea parodontala

5.

Determinarea prezentei cancerului oral

6.

Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

1. Datele
EGOHID

generale ale pacientului

1.

Date de identificare si
informatii generale ale
subiectilor

2.

Chestionar privind starea de

sanatate odontala

3.

Chestionar despre fluoroza

dentara

4.

Chestionar despre sanatatea

parodontala

5.

Determinarea prezentei
cancerului oral

6.

Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

2.Chestionar dentara privind sanatatea odontala

Coduri pentru restauratii si sigilari

Coduri pentru caria dentara

0=fara sigilari si restaurari0= suprafata integra

1= sigilat partial 1= usoara modificare a suprafetei ,la inspectie
2= sigilat
2= modificare evidenta a suprafetei
3 = restauratie modificata de culoare
3= cavitate in smalt, dar fara evidentierea
dentinei
4 =restauratie de amalgam
4=leziune la JSD, dar fara cavitate in dentina
5 = coroana de otel
5= cavitate in dentina
6=coroana , fateta ceramica ,aur sau compozit
6=cavitate extinsa in dentina
7= restauratie fracturata sau absenta
DINTII ABSENTI
8= restauratie temporara
97 = dinti extrasi de cauza carioasa
98 = dinti absenti din alte cauze
99= dinti neerupti
P = implant
1.

Date de identificare si informatii generale

ale subiectilor

2.

Chestionar privind starea de sanatate

odontala

3.

Chestionar despre fluoroza dentara

4.

Chestionar despre sanatatea parodontala

5.

Determinarea prezentei cancerului oral

6.

Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

EGOHID
Sigilari si restauratii
Cod 0 Dinte integru, fara sigilari sau restaurari

Cod 1 Sigilare partiala

EGOHID
Sigilari si restauratii
Cod 2 Sigilare

Cod 3- Obturatie fizionomica

EGOHID
Sigilari si restauratii
Cod 4- Obturatie din amalgam

Cod 5- Coroana metalica

Cod 6 - Coroana fizionomica

EGOHID
Sigilari si restauratii

Cod 7- Obturatie fracturata sau absenta

Cod 8- Obturatie provizorie

Coduri pentru caria dentara

EGOHID

Cod 0- Dinte integru

Cod 1- Usoara modificare a suprafetei dentare , la inspectie, dupa uscare

Coduri pentru caria dentara

EGOHID
Cod 2- Modificarea evidenta a suprafetei dentare

Cod 3- Cavitate in smalt dar fara evidentierea dentinei

Coduri pentru caria dentara

EGOHID

Cod 4- Leziune carioasa la nivelul jocntiunii amelo-dentinare, dar fara cavitate

in dentina

Cod 5- Cavitate in dentina

Coduri pentru caria dentara

EGOHID

Cod 6- Cavitate extinsa in dentina, care distruge pana la jumatate din suprafata
dentara

EGOHID

Cod 97- dinti absenti din cauze

carioase
98- dinte absent din alte cauze
decat cea carioasa

Cod 99- Dinte neerupt

Cod P- implant

Exista semne vizibile de carie cand suprafata a fost curatata dar nu si uscata ? EGOHID

DA

NU

Exista o cavitate prin care este

expusa dentina?

DA

NU

Cavitatea in dentina se
extinde pe mai mult de
din dinte sau in
profunzimea dentinei?

da

Exista nodificari de culoare

dupa uscarea suprafetei?

Exista o modificare de
culoare sub smalt?

da

Usuca 5 sec si
reexamineaza

nu

nu
Cod 4

Cod 6

Usuca 5 sec
si
reexamineaza

Cod 5

Exista o cavitate ?

da

nu
Leziunea este in sant sau foseta?
Ajunge pana in dentina ?

Cod 3

nu

da

nu

Cod 2

Cod 1

Cod 0

EGOHID
3. Fluoroza dentara

1.

Date de identificare si informatii generale

ale subiectilor

2.

Chestionar privind starea de sanatate

odontala

3.

Chestionar despre fluoroza dentara

4.

Chestionar despre sanatatea parodontala

5.

Determinarea prezentei cancerului oral

6.

Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

Nivelul fluorozei ( in toata cavitatea orala )

1= integru
2= discutabil
3= foarte usoara
4 = usoara
5= moderata
6 =severa
x=nu se poate determina
3. Pacientul a utilizat paste de dinti cu fluor ?
1= da 2 = nu
x=nu stiu

4. Pacientul a utilizat alte produse cu fluor?

1=tablete fluorurate sau solutii 4= apa de gura
2=sursa de apa fluorurata
5=sare fluorurata
3= apa imbuteliata fluorurata
6=alte
produse(specificati)
x=nu stiu

Cod 1Dinte
integru

Cod 3Fluoroza
foarte
usoara

Cod 5Fluoroza
moderata

Cod 2Fluroza
discutabila

Cod 4Fluoroza
usoara

COD 6Fluoroza
severa

HID

tionar pentru sanatate parodontala

stionar

1.

Date de identificare si informatii generale

ale subiectilor

2.

Chestionar privind starea de sanatate

odontala

3.

Chestionar despre fluoroza dentara

4.

Chestionar despre sanatatea parodontala

5.

Determinarea prezentei cancerului oral

6.

Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

In tabelul de mai jos va rog sa completati urmatoarii indici :

CPI - Community Periodontal Index pe fiecare sextant dupa cum
urmeaza :
0= sanatos
4= pungi mai mari de 4mm
1=sangerare
x=nu se poate determina pe sextant
2=tartru
9=nu s-a inregistrat
3 =pungi de 4-5mm
( la intervalul de varsta 12-15 ani se determina prezenta sangerarii si
tartrului dar nu si a pungilor parodontale ; nu se face sondaj
parodontal)

Cat de severa este pierderea de atasament

( sondaj in 6 puncte pentru fiecare dinte )
0=sanatos, 0 mm
x=se exclude sextantul
1=pierdere de 1-2mm 9=nu s-a inregistrat
2=pierdere moderata de 3-4mm
3= pierdere severa de 5mm sau mai mult

in toata cavitatea ?

Cod 0= sanatos

Cod 1- sangerare gingivala

Cod 3- Punga parodontala

4-5 mm
Cod 2-tartru

Cod 4= pungi parodontale mai mari de

4mm

EGOHID
5.Determinarea prezentei cancerului oral

5.Determinarea prezentei cancerului oral

1.

Date de identificare si informatii generale

ale subiectilor

2.

Chestionar privind starea de sanatate

odontala

3.

Chestionar despre fluoroza dentara

4.

Chestionar despre sanatatea parodontala

5.

Determinarea prezentei cancerului oral

6.

Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

Subiectii cu leziune ulcerative sau proliferative ( leziuni

precanceroase )care nu prezinta semne de vindecare dupa 2
saptamani de tratament trebuie sa fie examinati de un
medic specialist!!!

Leziuni precanceroase

Eritroplazia
Leucoplazia

Lichenul plan

6.Tratamente ortodontice :
( pentru categoria de varsta 5-17 ani)

Pacientul prezinta aparate ortodontice ?

1 = da
2= nu

Ce tip de aparat ortodontic: fix sau mobil

Cat timp a durat tratamentul?
Exista efecte secundare?

1.

Date de identificare si informatii generale

ale subiectilor

2.

Chestionar privind starea de sanatate

odontala

3.

Chestionar despre fluoroza dentara

4.

Chestionar despre sanatatea parodontala

5.

Determinarea prezentei cancerului oral

6.

Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

1.

Date de identificare si informatii generale

ale subiectilor

2.

Chestionar privind starea de sanatate

odontala

3.

Chestionar despre fluoroza dentara

4.

Chestionar despre sanatatea parodontala

5.

Determinarea prezentei cancerului oral

6.

Tratamente ortodontice

7.

Tratamente protetice

7.Tratamente protetice :
(pentru subiectii de peste 20 ani)

Subiectii sunt intrebati de:

Daca sunt purtatori de proteza

tipul de proteza : mobila sau fixa

Materialul din care este confectionata proteza

( ceramica,compozit sau rasina acrilica)

Cati dinti sunt implicati in tratament

Cauza edentatiei

Clasificarea leziunior carioase

dupa sediu si marime (Mount)
Sediu

Minima

Medie

Larga

Extinsa

Fisurale(1)

11
21

12
22

13
32

14
24

31

32

33

34

Aproximale
(2)
Cervicale(3)

Strategia stomatologiei preventive

Strategia stomatologiei
preventive

Programele de prevenie motiveaz

intervenia la nivel politico-administrativ, pentru
implementarea unor aciuni de profilaxie.
Etapele unui program de prevenie sunt:

identificarea, pe baza studiilor epidemiologice, a

problemelor de sntate oro-dentar,
fixarea obiectivelor,
alegerea metodelor de prevenie, n funcie de mijloacele
financiare, personalul i materialele disponibile,
conceperea i punerea n aplicare a programului de
prevenie,
supravegherea desfurrii i evaluarea (al doilea studiu
epidemiologic)
replanificarea, reajustarea programului,
evaluarea raportului cost - eficien pentru motivarea
deciziei politice a programului.

SNTATEA COPIILOR - INDICATOR DE SNTATE

AL COMUNITII

Declaraia de la Liverpool, 2005:Paul

Erik Petersen
coala trebuie folosit ca o platform pentru
promovarea sntii orale
strategiile privind sntatea oral trebuie s
fie parte integrant a programelor naionale
de sntate;
10 % din bugetul total al unui program de
sntate trebuie atribuit evalurii
programului

Oral health status among

schoolchildren in Romania, autori: P. E.

Petersen, I. Danila, A. Delean din 1994 si
Oral health behavior, knowledge and
attitudes of children, mothers and
schoolteachers in Romania in 1993
autori: Petersen PE, Danila I, Samoila A.
din 1995 sunt cele doua studii care au
constituit premizele pentru crearea

In anul 1999 a fost introdus la populaia

colar (clasele I - IV) din patru centre
pilot din Romnia (Bucureti, Iai ,
Timioara i Constana) Programul

Naional de Prevenire a Afeciunilor

Oro-Dentare, care const n cltiri orale
sptmnale cu o soluie fluorurat (NaF
0,2%) soluia Fluorostom produs la
ICCF Bucureti.

Oral health status among

schoolchildren in Romania, autori: P. E.
Petersen, I. Danila, A. Delean din 1994 si
Oral health behavior, knowledge and
attitudes of children, mothers and
schoolteachers in Romania in 1993
autori: Petersen PE, Danila I, Samoila A.
din 1995 sunt cele doua studii care au
constituit premizele pentru crearea
Programului National de Preventie OroDentara.

2006-2007 pretul de cost pe trusa a crescut !

Iar alocarea s-a realizat tardiv cu pierderea trim.I

SUME ALOCATE:
2000 - 500 milioane lei
2001 - 700 milioane lei
2002 - 950 milioae lei
2003 1.500.000 miliarde lei
2004 - 750 milioane lei
2005 750 milioane lei
2006 1.000.000 miliard lei
2007 860 milioane lei
2008 1 miliard lei

COPII INCLUI N
PROGRAM:
2000 8000 copii
2001 9000 copii
2002 10.500 copii
2003 11.500 copii
2004 12.400 copii
2005 -12.800 copii
2006-8500 copii
2007 9000 copii

S-a impus implementarea unui program de

restaurare a leziunilor carioase de la nivelul
dinilor permaneni (tratamentul leziunilor
carioase simple)

PREVENIE SECUNDAR

2007

ponderea cea mai mare din valoarea indicelui DMF

s fie dat de numrul de obturaii i nu de cel de carii

Schema unui program colar de

sntate oral

2. Repartizarea
n program

1. Evaluarea
riscului

5. Educaie
sanitar
copil /
printe

Familie
+
Copil

3. Diagnostic
/ tratament
4. Control
regulat

Parteneriate necesare desfurrii optime a

programelor colare de sntate oral
Personalul colii
Faculti de
stomatologie

Firmele de
produse de igiena
oro-dentara

Reea stomatologic
comunitar

Prini
+
Copii

Organizaii de
sntate oral

Departamente
locale de sntate
public dentar

Departamente
administrative locale

Reeaua de stomatologie colar este parte component a

Programului Naional de Prevenire a Afeciunilor Oro-Dentare
26 medici scolari

Programul de Educatie Oro-Dentara in

gradinitele si scolile muncipiului Iasi

Programul s-a desfasurat in 16 gradinite si 8

scoli din municipiul Iasi, sub coordonarea
Prof.Dr.Ioan Danila.
La acest program au participat cadrele didactice
din Disciplina de Preventie Oro-Dentara,
studentii anului III si II ai Facultatii de Medicina
Dentara, masteranzi si doctoranzi.
Copii au primit informatii despre modul corect
de igienizare a cavitatii orale , periute si paste de
dinti de la firma Colgate-Palmolive.

Desene animat

Materiale didactice

ADINA EVGHENIKOS

IOAN DANILA

EDUCATIA EDUCATORILOR SI
INVATATORILOR

Bianual, discuii pe tema educaiei

sntii orale,

S-a optat pentru metoda de

predare a leciilor n clas, lecii
de educaie a sntii dentare
ctre elevi.

Cursuri pentru educatori si invatatori

EDUCATIA
PENTRU SANATATEA ORALA
U.M.F. Gr. T. Popa Iasi
D.S.P. Iasi
I.S.J. Iasi

Sanatatea orala la populatia

prescolara si scolara din
municipiul Iasi. Date evolutive
2000-2005
Ioan Dnil

Chestionare
Mame
Educatori
Copii

Rspunsurile mamelor i nvtorilor

privind prevenia cariei dentare (%).
(2003-2007)

Frecvena periajului la mame, educatori,

Romania(2007)

Prevalenta cariei dentare la dintii

temporar si permanentii
Prevalenta cariei la dintii
temporari a fost de 88,9%
in 2003 scazand la 83,1%
in 2007(la 6 ani)
Prevalenta cariei la dintii
permanenti a fost de
44,3% in 2003 scazand la
39,6 % in 2007(la 12 ani)

Distribuia copiilor n funcie de zonele de

severitate a cariei dentare la nivelul dinilor
temporari (2003 i 2007)

Distribuia copiilor n funcie de zonele de

severitate a cariei dentare la nivelul dinilor
permaneni (2003 i 2007)

Evolutia Indicelui CAOD in Iasi

2004-2007

Indicii caod i SiC la nivelul dinilor

temporari ai copiilor de 6 ani

Indicii SiC i CAOD la nivelul dinilor permaneni

Prevalenta sigilarilor la varsta de 6 si 12 ani

Dinamica evoluiei tratamentelor preventive

(numar de suprafete sigilate )

Indicii de carie au valori mai crescute dect

indicii de obturaie dar exist o tendin de
reducere a acestor diferene

creste F, scade D
2007

cavitare

durata
program
29.72

3 ani
41.06

2 ani

1 an

49.68
0

10

20

30

40

50

Evoluia leziunilor
incipiente
n funcie de durata
programului

In 10 Iunie 2010 s-a lansat un nou

program de sanatate pentru populatia
scolara din scolile municipiului Iasi,
program ce se desfasoara prin
intermediul cabinetelor
scolare.Produsul de fluorizare este
Centrix - FluoroDose care are
concentratie 5%fluorura de
sodiu(22600ppm).
Protocol:

Pentru scolarii cu risc carios mare

Pentru scolarii ce au dintii afectati cu
zone de severitate mare

Centrix - FluoroDose

FluoroDoseeste un lac de
fluorizare ce contine 5% fluorura de
sodiu (22.600 ppm) ambalat in
unidoza LolliPack patentata.
Asepsie totala
se aplica usor si repede,
nu coloreaza dintii in culoarea
galbena.
Fiecare unidoza contine 0.3 ml si un
aplicator BendaBrush care ajuta la
mixarea gelului inainte de aplicare si
garanteaza un nivel constant de flor
la fiecare aplicare.
Doar indepartati ambalajul, inmuiati
aplicatorul,mixati si aplicati.

Preocuparea pentru meninerea

propriei snti constituie
primul pas n asigurarea
condiiilor de sntate oral....

6 pasi pentru un zambet

frumos !!!!

1.clatire

4. Repetarea periajului
dentar

2.Periaj dentar
cu pasta cu
fluor

5. Clatirea gurii cu

3. Utilizarea
firului
interdentar

6. Clatirea gurii cu
solutii antiseptice