Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mircea Eliade este unul dintre intelectualii romni, de structur enciclopedic,adeptul stilului
direct, lipsit de artificii.Romanul Maitreyi apare n 1933 i face parte din aa numitul
Ciclu Indian.Romanul debuteaz cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un
englez de 24 de ani. El are un dublu statut: de personaj i de narator, el trind o povestede iubire
exotic i romantic.Personajul Allan este caracterizat n mod direct, de ctre el nsui:
ParalelCu pasiunea sau interesul meu sincer fa de cineva, crete o pasiune vrjmae care cere..
.detronarea celei dinti.
Allan, foarte mndru de cetenia i descendena mea continental se alfa lanceputul carierei
sale n India, unde se simea foarte bine, fiind singurul stpn .
Dup un timp, Narendra Sen l sprijin pe Allan s ocupe un post de inspector
ntr-o zon de jungl, o regiune nesntoas i necivilozat, dar fascinant pentru el, careavea
sentimentul c munca mea de construcii ferate este mult mai eficace pentru India
dect o duzin de cri asupra ei.
Acesta se mbolnvete de o malarie grav i e internat ntr-u sanatoriu, iar cnd
i revine este invitat de inginer s locuiasc la el. Englezul, venit dintr-o alt cultur
icivilizaie, se simte stingherit n casa lui Sen, stnd restras n bibliotec.n primele luni,
el nu prea avea niciun fel de sentimente pentru Maitreyi: niciodat nu m-am gndit la
dragoste n cele dinti luni petrecute n tovria Maitreyiei. Era tulburat de straniul din
ochii i rsul fetei.Caracterizarea acestuia se face i prin acumularea de fapte, gnduri, vorbe,
gesturi,atitudini i ntmplri: tulburarea i frmntrile interioare ale lui, n dorina de a nelege
exact sentimentele pe care le are pentru Maitreyi sunt exemple primate printr-o
multitudine de gnduri i interpretri ale unor gesturi, cuvinte i atitudini , de exemplu,ntro sear, ceremonialul atingerii picioarelor i d europeanului o emoie deosebit
Dnd dovad de o dragoste nespus de mare, se hotrte s treac la hinduism.n evoluia
personajului se pot distinge mai multe etape. Prima etap este cea dedinaintea intrrii n casa lui
Narendra Sen, cnd duce o existen tipic unui
european pasionat de munca lui i dornic s triasc din plin. A doua etap este boala, respectiv
mbolnvirea trupeasc, care anun mbolnvirea sufleteasc, atunci cnd se ndrgostete de
Maitreyi. Urmtoarea etap este casa inginerului Sen, cnd Allan seconfrunt cu o mare
apropiere afectiv din partea gazdelor i devine amantul Maitreyiei.Ultima etap este
dezintoxicarea, adic sfritul brusc al povetii de dragoste.Desprirea brutal i nucitoare de
Maitreyi i provoac o nesfrit suferin, o puternic i brutal durere, el devenind patetic,
plngnd i avnd gnduri negre desinucidere: Gndul sinuciderii mi-a aprut deodat n toat
laitatea i ridicolul lui.
Ultimul gnd al lui Allan, cu care se ncheie i romanul, este sugestiv pentru
natura eroului dominat de incertitudini: i dac n-ar fi fost dect o pcleal a dragostei
mele? De ce s cred? De unde tiu? A vrea s privesc ochii Maitreyiei.
n opinia mea, Allan reprezint tipul intelectualului care parcurge o experien formativ.
Aceeasi luciditate devoratoare il face pe erou sa intrevada, in plina fascinatie a iubirii, eventual
itatea efemeritatii sentimentului: "Strangand-o in brate, am simtit pentru intaia data teama ca
dragostea Maitreyiei ar putea candva sa ma oboseasca. [...] Cand aveam nevoie de singuratate,
de ce nu mi-o ghicea? De ce nici dragostea cea mai mare nu poate ghici dorinta celuilalt?".
Despartirea brutaia si naucitoare de Maitreyi ii provoaca lui Allan o nesfarsita suferinta, 6
puternica si profunda durere, devine patetic, plange, are ganduri negre de sinucidere. Reactia
lui este impetuoasa, cu gesturi nestapanite, impresionante, chinuitoare:
"am avut o noapte salbateca"; "zadarnic muscam perna, zadarnic ma muscam sa nu tip"; "Sa ma
inec in Gange si sa afle Sen cat de curat o iubeam pe Maitreyi". De altfel, drama intregii familii
este cutremuratoare: "Pe Maitreyi au vrut s-o marite, dar ea a tipat ca va marturisi sotiriui, in
noaptea nuntii, ca s-a culcat cu mine si va compromite intreaga familie, caci va fi data afara cu
scandal, si tot orasul va afla de rusinea ei. Inginerul, auzind-o, a lovit-o o data peste fata, de a
trantit-o la pamant in sange. Dar a avut si el imediat un atac si a fost dus la spital. Nu mai vede
deloc. I se va face operatia intr-o zi sau doua, daca se va linisti. [...] Pe Maitreyi au inchis-o intro odaie, dupa ce doamna Sen a chemat soferul s-o bata cu vergile in fata ei, pana cand a cazut
in nesimtire. [...] Chabu a incercat sa se sinucida cu creolina."
Finalul romanului descrie incercarile eroului de a se consola, "gandul sirtuciderii mi-a aparut
deodata in toata lasitatea si ridicolul lui". Retras in muntii Himalaya, o cunoaste pe Jenia Isaac,
o "tanara fara expresie", dintr-o familie de evrei fmlandezi si venita aici in cautarea absolutului
prin manastirile acestor locuri. Allan are cu ea o scurta reiatie amoroasa, continuand sa-si
analizeze starile, gandurile, reactiile in raport cu alte femei. O alta reiatie, de data aceasta din
interese materiale, o stabileste cu Geurtie, "o fata buna, admirabila", dar persista gandurile la
Maitreyi cu aceeasi iubire tulburatoare, incercand sa desluseasca motivele pentru care tanara
se daduse unui vanzator de fructe. Rasfoind niste hartii vechi, Allan gaseste o scrisoare a unui
barbat necunoscut catre Maitreyi, din care reiese ca fata mai avusese o iubire, pe care n-o
marturisise nimanui, nici lui, macar aluziv. Contrarietatea lui Allan sporeste, el inmarmureste
surprins de aceasta noua enigma, adaugata misterioasei Maitreyi. Ultimul gand al lui Allan, cu
care se si termina romanul, este sugestiv pentru natura eroului dominat de incertitudini: "Si
daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde stiu? As vrea sa privesc
ochii Maitreyiei."
"Nimeni n-a iesit nevatamat din jocurile Maitreyiei. Sa fie pierderea mintilor sau moartea
singura iesire din toate marile pasiuni? Chiar de-ar fi asa cum ne invata cazul lui Tristan si al
Isoldei, al lui Romeo si al Julietei, putem fi oare absolut siguri ca, Allan, care la sfarsit doreste
din tot sufletul sa mai priveasca o data in ochii Maitreyiei, ca sa inteleaga, n-a pierit el insusi, in
nesiguranta si durere? Ce mai stim noi despre el, o data manuscrisul romanului incheiat?"
(Nicolae Manolescu, "Arca lui Noe")
Originalitatea moderna a eroului masculin e data de subtilitatea analitica a propriei
constiinte, de trairea dramei suferite din iubire, de identificarea deplina a timpului subiectiv (al
iubirii) cu cel obiectiv (al jurnalului), de faptul ca autorul este in acelasi timp personaj si
narator.