Circuitul microproteinelor in organism

Implica mai multe aspecte:

1. Circuitul sub forma de kilomicroni
2. Circuitul lipoproteinelor sintetizate in ficat, respective aVLDL
3. Circuit HDL
4. Circuit LDL
5. Mobilizarea acizilor grasi din tesutul adipos.
O lipoproteina are in structura sa elemente de natura lipidica, respectiv triacilglicerol si
colesterol esterificat care sunt hidrofobe si se gasesc in interiorul macromoleculelor lipoproteice,
iar colesterolul neesterificat si fosfolipidele se gasesc la exteriorul macromoloeculelor
lipoproteice.
Componenta lipidica a lipoproteinelor se sintetizeaza in celulele epiteliale intestinale si la
nivelul ficatului. Componenta proteica a moleculelor de lipoproteinelor se gasesc la exterior fiind
cea care asigura solubilitarea in mediu apos si componenta proteica se sintetizeaza la nivelul
celulei epiteliale intestinale si la nivelul ficatului.
La nivelul tesutului adipos nu se sintetizeaza lipoproteine, in celule avand loc un proces
permanent de lipoliza si lipogeneza locala. Excesul de acizi grasi care rezulta din lipoliza din
celulele adipoase trece in circulatie realizand procesul numit mobilizarea acizilor grasi.

1. Circuitul kilomicronilor
Lipidele exogene in special triacilgliceridele, dupa resinteza lor la nivelul endoteliului
intestinal si dupa detasarea apoproteinei ( sintetizate tot in endoteliile intestinale) parasesc
celulele endoteliilor intestinale sub forma unor macromolecule lipoproteice denumite
kilomicroni.
Acestia au in structura lor peste 95% triacilgliceroli (trigliceride) mai contin colesterol
esterificat, colesterol simplu, fosfolipide si componenta proteica numita apoproteina B100. Trec
in sistemul limfatic si apoi in sange. Molecula ajunsa in circulatie poarta denumirea de
kilomicrom in stare nascanda. n circulatie pana ajung la ficat sunt supusi unor atacuri repetate
ale lipoprotein-lipazei numita si enzima de clarifiere, eliberata de la nivelul endoteliilor vasculare
sub actiunea heparinei.
Din triacilglicerolii din structura kilomicronilor sunt hidrolizati la stadilu de acizi grasi liberi si
glicerol.
Acizi grasi liberi ajunsi in circulatie au 3 cai matabolizabile de urmat:
Sunt captati de catre hepatocite si folositi in resinteza
Sunt captati de celulele organismului pt producerea de energie prin oxidare
Sunt depozitati in tesutul adipos sub forma de grasima de rezerva.
Glicerolul la randul sau trece fie in procesul de glicoliza, fie in gluconeoogeneza. Prin glicoliza
rezulta energie, iar din gluconeogeneza rezulta glucoza de novo.
In urma acestor atacuri repetate ale lipoprotein-lipazei asupra molecule de kilomicroni acestea
pierd aproape in totalitate trigliceridele din structura lor, ajungnd la ficat sub denumirea de rest
1

kilomicronic. Acesta este internalizat in celula hepatica, ajunsi la nivelul lipozomilor unde sunt
hidrolizati in elementele componente: colesterol, fosfolipide, componenta proteica apoproteina.
Dupa ce ajunge in circulatie molecula de kilomicron mai suporta un proces de schimburi cu
macromolecula de HDL de la care primeste apoproteina in special triacilglicerol.
Pentru kilomicroni apoproteina specifica e notat Apo B48.
Lipoprotein lipaza are ca si coenzima lipoproteina C3.
In deficit genetic de lipoprotein-lipaza sau de componenta apoproteina C se declanseaza o boala
denumita hiperlipoproteinemie primara prin cresterea kilomicronilor tip I.
Serul acestor bolnavi tinut la frigider pana a doua zi si centrifugat suporta procesul de
smantanire.
Adica triacilgliceroli migreaza spre suprafata unde formeaza un inel albicios iar infra-natantul
devine clar.
Este characteristic pt tipul 1, boala este destul de rara si nu este aterogena.

2. Transportul lipoproteinei VLDL de la ficat in circulatie

Macromolecula VLDL este sintetizata la nivelul ficatului atat in ceea ce priveste componenta
lipidica, cat si apoproteina care poarta denumirea Apoproteina B100.
VLDL contine triacilgliceroli endogeni sintetizati la nivelul ficatului.
Kilomicroni contin trigliceride exogene.
Ajunsa in circulatie si aceasta macromolecula lipoproteica VLDL suporta cele 2 procedee care
le-a suportat si kilomicroni adica sunt supuse unor atacuri repetate din partea lipoproteinlipazei si au loc schimburi de apoproteina si componente lipidice cu celelalte molecule
proteice in special cu HDL.
LDL are in structura sa 50 % triacilglicerol, iar celelate componente cresc intre 5-10%,
crescnd densitatea molecule. La kilomicroni aceste componente sunt 2-4%.
Dupa atacuri repetate ale lipoprotein-lipazei din molecula de VLDL rezulta 1 molecula
intermediara IDL care spre deosebire de VLDL contine mai putin trigliceride.
IDL este preluat o parte de catre receptori celulari specifici, iar o parte pierzand in continuare
triacilgliceroli se transforma in fractiunea LDL. Fractiunea LDL care rezulta va fi captata de
receptori specifici.
Fractiunea LDL se sintetizeaza prin catabolizarea fractiunii VLDL.

3. Sinteza HDL sau a macromoleculei care contine cholesterol bun

Fractiunea LDL contine colesterolul rau deoarece este aterogen, iar fractiunea HDL contine
colesterol bun, deoarece acesta fractiune preia colesterolul din membrana celulara si il
transporta la ficat pentru eliminarea prin bila.
Fractiunea HDL sintetizata in ficat trece in circulatie sub notiunea de HDL nascand, acesta
trece prin dreptul membranei celulare care are in structura ei colesterol liber, acesta fiind preluat
de catre molecula de HDL introdus in interiorul ei sub forma esterificata.
2

Esterificarea colesterolului se face in interiorul sangelui de catre o enzima denumita lecitincolesterol-acil-transferaza LCAT.
Esterificarea intracelulara a colesterolului se face de catre o alta enzima aceto-acetilcolesterol-acil-transferaza ACAT.
Daca la inceput molecula nascanda de HDL nu avea o forma ovoida prin incarcarea cu colesterol
esterificat, preluat din membrane celulara, devine rotund, trece in faza de HDL 2 si HDL3 si
ajunge la nivelul ficatului. Aici este preluata de catre receptori specifici denumiti receptori apoE.
Apoproteina specifica pt HDL este apoproteina A2.
La nivelul ficatului este preluata de catre lizozomi care lizeaza molecula in elementele
componente iar colesterolul se elimina prin bila.
Macromolecula HDL are in structura sa o cantitate mic de triacilglicerol ,in schimb
fosfolipidele si colesterolul sunt intre 20-40% , iar apoproteina intre 10-20%. Deci incepand cu
kilomicroni si terminand cu HDL, kilomicronii scad si triacilglicerolii cresc.

4. Transportul LDL-ului si patrunderea sa intracelulara

LDL, colesterolul rau ia nastere in sange din VLDL sintetizat la nivelul ficatului. Ajuns la
nivelul celulelor este preluat de receptorii pt LDL prin intermediul apo B100, se face un complex
apoB100 si este internalizat in interiorul celulei intr-o vezicula care se descompune permitand
desfacerea compexului receptor LDL apo B100. Receptori migreaza spre suprafata pt a prelua
alte molecule de LDL apoB100.
Molecula de LDL ajunge la nivelul lizozomului si se desface in elementele componente:
colesterol, trigliceride. Colesterolul rezultat are rol la nivel celular participand in structura
membranei lipoproteice in activitatea glandulara si in transmiterea influxului nervos. Excesul de
colesterol cu ajutorul ACAT se esterifica si trece ca si colesterol de rezerva intracelular.
Deci o cale de captare a colesterolului este calea receptorilor celulari. A II-a cale la nivelul
fiecarei celule a colesterolului pornind de la acetilcoenzimaA si avand ca intermediar 3hiroxi3metil-glutaril coenzimaA. Aceasta cale de sinteza a colesterolului prin hidroxi-metil-glutaril
coenzimaA este in stransa relatie cu calea de internalizare a colesterolului prin intermediul
receptorilor celulari. Cand calea receptorilor aduce mult colesterol in celula prin feedback
negativ se inhiba calea prin hiroxi-metil-glutaril coenzimaA.
Tot prin feedback negativ este reglata si sinteza receptorilor intracelulari a receptorilor la
apoB100 care dupa sinteza in RE (reticulul endoplasmatic) migreaza spre suprafata celulelor.

5. Mobilizarea acizilor grasi

La nivelul adipocitelor are loc depozitarea lipidelor sub forma de triacilglicerol din tesutul
adipos.
Lipaza care catalizeaza hidroliza triacilglicerolilor poarta denumirea de lipaza hormonodependenta deoarece activarea ei se produce de catre hormoni, in special adrenalina, prin
intermediul AMP-ului ciclic (adenozin monofosfat) intervine si o enzima adenilat-ciclaza
care catalizeaza transformarea ATP in AMP ciclic. Din ATP se pierde un pirofosfat.
3

Lipaza hormono-dependent hidrolizeaza legatura din structura triaciglicerolilor din tesutul

adipos rezultand glicerol si acizi grasi liberi.
Procesul de lipoliza intra-adipocitara organismul pt a-si mentine lipidele in rezerva tot in
interiorul moleculei de adipocit declanseaza procesul de sinteza pe baza acizilor grasi rezultand
prin lipoliza locala si a glicerolului.
Glicerolul rezultat din lipoliza locala nu poate fi reutilizat in sinteza triacilglicerolilor pentru ca
in celula adipoasa nu avem glicerolkinaza care sa activeze glicerolul si atunci organismul recurge
la un intermediar al glicolizei si anume la dihidroxi-aceton-fosfat din care se sintetizeaza
glicerol-3-fosfat, astfel ca lipoliza intra- adipocitara este urmata de o sinteza adipocitara.
Cand procesul de lipoliza adipocitara este foarte intens atunci excesul de acizi grasi liberi din
celula adipocitara trece in circulatie realizand procesul de mobilizare a acizilor grasi.

METABOLISMUL TRIACILGLICEROLILOR, A
FOSFOLIPIDELOR, A LIZOLECITINEI I A
SFINGOLIPIDELOR

1 . Metabolismul glicerolului
Glicerolul este alcoolul care se gsete n cantitatea cea mai mare n structura diferitelor clase de lipide.
Prin esterificarea glicerolului cu acizi grai liberi rezult triacilglicerolii.
Glicerolul mai particip la structura fosfolipidelor (fosfatide).
4

Glicerolul particip n sinteza lipidelor sub form activat (glicerol-3-fosfat) care rezult din reacia
glicerolului cu acidul fosforic, enzima fiind glicerolkinaza. Aceast enzim nu se gsete n musculatur
i n esutul adipos unde glicerol-3-fosfat rezult din dihidroxi-aceton-fosfat, un intermediar al glicolizei
anaerobe.
Catabolizarea glicerolului se indreapt n trei direcii:
- Particip la producerea de energie prin glicoliza anaerob, intrnd n calea Maenkolf Erdella nivelul
reaciei 5 de izomerizare a gliceraldehidei-3-fosfatului cu dihidroxi-aceton-fosfat;
- Tot la acest nivel particip n procesul de gluconeogenez;
- Iar la nivelul ficatului i a intestinului subire particip la sinteza lipidelor.
ntrebare: Care sunt cile de catabolizare a glicerolului?
Rspuns: Intr n glicoliza anaerob, n gluconeogenez i in sinteza altor lipide.

2. Metabolismul triacilglicerolilor (trigliceridele)

Triacilglicerolul este glicerolul esterificat cu trei molecule de acil.
Acilul este acidul gras activat prin combinarea cu acetil CoA.
Biosinteza triacilglicerolului
Se pornete pe calea principal de la glicerol-3-fosfat, iar pe calea secundar de la o alt form activ a
glicerolului: 2-mono-gliceril (glicerolul nu mai este fosforilat la C3, ci este fosforilat la C2).
La nivelul intestinului subire sinteza pornete de la 2-mono-gliceril, iar n restul organismului sinteza
pornete de la glicerol-3-fosfat.
Produsul intermediar din sinteza triacilglicerolilor este acidul fosfatidic care are la C1 i C2 a glicerolului
un acil CoA, primul saturat i al doilea nesaturat, iar la C3 este esterificat cu o molecul de acid fosforic.
n sinteza triacilglicerolilor se ndeprteaz gruparea fosforil de la C3 care se esterific cu o nou cu o
nou molecul de acid gras.
Triacilglicerolii pot s aib toi trei acizii grai sub form saturat sau acidul din C2 s fie nesaturat.
Triacilglicerolii se gsesc n plasm fiind triacilgliceroli circulani i triacilgliceroli celulari, care la
rndul lor se mpart n: triacilgliceroli din esutul adipos i triacilgliceroli din restul organismului
ficat.
Catabolizarea triacilglicerolilor circulani difer de cei celulari.
Triacilglicerolii exogeni adui pe cale alimentar ptrund n circulaie i circul n snge sub form de
kilomicroni.
Catabolizarea triacilglicerolilor n kilomicroni se face prin aciunea unei enzime (lipoproteinlipaza) care
atac trigliceridele din interiorul moleculei de kilomicroni i le hidrolizeaz rezultnd glicerol i acizi
grai liberi. Enzima se gsete in cantitate mare n endoteliul capilar. Dup aciuni repetate, majoritatea
triacilglicerolilor din kilomicroni sunt ndeprtai, rezultnd aa-numitul rest de kilomicroni, care este
captat i metabolizat la nivelul ficatului.
La nivel celular, hidroliza triacilglicerolilor se face sub aciunea unei lipaza specifice, fiecare legtur cu
acilul de la C1, C2 i C3 avnd cte o lipaza specific.
La nivelul esutului adipos, catabolizarea triacilglicerolilor este puin mai complicat.
La nivelul adipoicitelor, exist un proces permanent de lipoliz a triacilglicerolilor i de resintez local a
triacilglicerolilor din acilii rezultai din lipoliza local i teoretic din glicerol-3-fosfat rezultat tot prin
5

lipoliz local. La nivelul adipocitelor, activarea glicerolului la glicerol-3-fosfat nu are loc, neexistnd
glicerolkinaza.
Din glicoliza anaerob a glucozei ptrrunse n adipocite rezult ca produs intermediar di-hidroxi-acetilfosfatul, care pintr-un proces de dehidrogenare trece n gliceraldehida-3-fosfat.
Acizii grai liberi rezultai in exces prin lipoliz n adipocite, prasesc adipocitul, ajung n circulaie unde
sunt imediat preluai la albumin, avnd urmtoarele trei posibiliti metabolice:
- ajung la ficat, unde se utilizeaz pentru sinteza de noi lipide, nu pentru esterificare precum
esterificarea colesterolului cu acid gras;
- transportul lor la nivelul celular, altele dect cele ale hepatocitului, unde sunt catabolizai prin
beta-oxidare pentru producerea de energie;
- rentoarcerea lor la nivelul adipocitelor, pentru a participa la formarea lipidelor de rezerv.
Procesul de catabolizare a triacilglicerolilor la nivelul adipocitelor se face sub aciunea unei enzime,
numit lipaza-hormono-dependent, care se activeaz sub aciunea unor hormoni, special a
catecolaminelor, acionnd prin intermediul AMP-ului ciclic.
i la nivelul adipocitelor catabolizarea se face n trepte ncepnd cu C1 i terminnd cu C3.
Cnd procesul de lipoliz n adipocite este pronunat, mobilizarea acizilor grai determin aspectul
lactescent al plasmei, fenomenul fiind numit procesul de mobilizare a acizilor grai liberi.
n strile de sres, cnd cantitatea de catecolamine care se produce este foarte mare, cantitatea de acizi
grai liberi mobilizai poate s ating 500 mL, datorit unui term-over rapid dintre esutul adipos i
celulele hepatice aalae organismului.
Aceast mobilizare masiv a acizilor grai liberi face ca plasma s devin lactescent i s perturbe buna
funcionarea a endoteliului vascular i s atace ceilali factori ai coagulrii, urmnd o activare masiv a
factorilor coagulrii, avnd ca rezultat starea de hipercoagulabilitate (= stare protrombotic), care n
final poate duce la accidente trombotice de intensiti deferite.
n curele de slbire cnd are loc o mobilizare masiv a acizilor grai liberi din esutul adipos, se produce
instalarea strii protrombotice i des se sfrete nefavorabil. O cur de slbire se face cu pierdere de 3
5 kg/lun; peste 5 kg/ lun pierdute devine periculoas.
Pentru aceasta s-a introdus cura de slbire cu heparinoterapie. Substana se administreaz zilnic pentru a
mpiedica instalarea strii de hipercoagulare.

3. Metabolismul lipidelor complexe

Metabolismul glicero-fosfo-lipidelor numite fosfatide.
Structural fosfatidele sunt formate din glicerol, acizi grai, acid fosforic i componenta X (care oate fi
colamina, colina, serina i inozitolul; adic un alcool azotat).
Din punct de vedere structural acidul fosfatidic este un intermediar la fel cum este i n structura
triacilglicerolilor.
Tipuri de fosfatide: fosfatidil-colina, fosfatidil-colamina, fofatidil-serina i fosfatidil-inozitol.
Fosfatidele au rol deosebit de important in organism, intrnd n structura membranelor celulare, aeznduse la limita dintre starea hidrofob i cea hidrofil, avnd un puternic caratcter hidrofil.
Catabolizarea urmrete desfacerea moleculei de fosfatid n elementele componente. Intervin trei
fosfolipaze:
6

fosfolipaza A1: care ndeprteaz acidul gras de la C1, rezultnd un lizofosfatidil

fosfolipaza A2: care ndeprteaz acidul gras de la C2, rezultnd o molecul de lizofosfatidil,
care este supus aciunii lizofosfatidil-lipazei pentru complexul de la C3
- fosfolipaza C: care acioneaz asupra componentei X din structura fosfatidelor.
n final n urma catabolizrii, rezult glicerol, acizi grai, acid fosforic i componenta X.

4. Metabolismul lizolecitinei
Lecitin-colesterol-acil-transferaza

este o enzim care catabolizeaz transferul acidului gras

din structura fosfatidelor asupra colesterolului, rezultnd colesterol esterificat, iar fosfatide care a pierdut
acilul de la C2 se transform n lizolecitin, o substan puternic tensioactiv cu aciune hemolitic i de
atac asupra factorilor coagulrii i a endoteliului vascular.
Lizolecitina care rezult este imediat neutralizat prin esterificarea cu un nou acid gras la nivelul C2 al
glicerolului de unde a fost luat acidul gras pentru esterificarea colesterolului.
(Fosfatida C1 acid gras; C2 acid gras; C3 acid fosforic + componentaX).
Sinteza de Novo a Fosfatidelor: Se pornete de la substanele de structur (glicerol, acid gras, acid
fosforic, componenta X) existnd dou ci de sintez de Novo a fosfatidelor:
- calea principal pornete de acidul fosforic care pierde fosforul de la C3 i trece n
diacelglicerol? . C3 fiind liber la acest nivel se esterific cu alcoolul azotat, colina, colamina
fosforilate rezultnd fosfatidul
- calea secundar se refer la sinteza fosfatidil-serinei i a fosfatidil-inozitolului. Se pornete
de la CDP, diacilglicerolul din structura acidului fosfatidic i CTP, care reacioneaz cu
serina i inozitolul, rezultnd fosfatidil-serina i fosfatidil-inozitolul.
ntrebare: Care sunt cele dou ci de sintez a fosfatidilului?

Rspuns: calea principal... i calea secundar...

5. Metabolismul sfingolipidelor
Sfingolipidele fac parte din grupul lipidelor complexe, care spre deosebire de fosfatide nu au glicerol n
structura lor, alcoolul fiind reprezentat de ctre sfingozin, alcool cu 16 18 atomi de C, care rezult
din condensarea acidului palmitic cu serina.
Ceramida este un intermediar comun pentru toate tipurile de sfingolipide, respectiv pentru cerebrozide,
gangliozide i sulfatide. Se gsesc la nivelul SNC i ........... ganglionar.
Catabolizarea lor nu este complet elucidat, dar se consider c celeai enzime care particip n
catabolizarea fosfatidelor, particip i n catabolizarea sfingolipidelor.

METABOLISMUL COLESTEROLULUI
Se gaseste la nivelul majoritati celulelor din organism in special in structura membranei
lipoproteice a celulelor si a membranei organitelor celulare.
Structura colesterolului
Este format din 4 cicluri avand la baza nucleul ciclopentan perhidrofenantrenic, format din 4
cicluri notate cu A,B,C,D pe langa cere se mai gaseste un lant hidrocarbonat pana la 27 unitati de
carbon in structura sa. In pozitia 3 are o grupare hidroxil iar intre C5 si C6 are o dubla legatura.
Sinteza colesterolului
7

Se pornesite de la acetil coenzima A, prin condensarea a 2 molecule de acetil coenzimaA

formanad acetoacetil coenzima A, intervine o a III-a molecula de acetil coenzima A rezultand
hidroxi metal glutaril coenzimaA, sub actiunea hidroxi metal glutaril coenzimaA sintetazei.
Acidul mevalonic este un produs intermediar format din 5 carboni care prin condensarea a 2
molecule rezulta o molecula cu 10 atomi de C in continuare prin condensari repetate,reduceri si
decarboxilari se ajunge la lanosterol produsul premergator colesterolului.
In organism la nivel celular avem 2 mecanisme principale de sinteza a colesterolului. Defapt
numai un mecanism este sinteza propriu-zisa = calea hidroxi metal glutaril coenzimaA , iar a
II-a cale este internalizarea (introducerea in celula) a colesterolului provenit din colesterolul
plasmatic care la randul sau provine din colesterol alimentar.
Internalizarea colesterolului in celula se face cu ajutorul unor receptori specifici pt LDLmolecula lipoproteica care contine asa numitul colesterol rau deoarece fiind format din
particule dense de dimensiuni mici au capacitatea de a patrunde prin endoteliul celular in spatiul
subendotelial, unde dupa oxidare este preluat de celulele gunoier (macorfage, monocite) care se
transforma in celule spumoase care contin terciul lipidic care participa la aterogenez.
La nivel celular colesterolul sintetizat participa pe langa la formarea membranelor lipoproteice
celulare si a organitelor celulare si la alte activitati ale celulei cum ar fi secretia glandularatransmit influxul nervos si altor mecanisme biometabolice.
La nivel celular biosinteza de colesterol este de 6 ori mai mare decat colesterolul absorbit din
alimentatie.
O parte din colesterolul organismului se gaseste in fractiunea HDL formand asa numitul
colesterol bun care preia celesterolul neesterificat din membrana celulara , dupa esterificare
ajunge in interiorul moleculei HDL apoi in celula hepatica pt eliminare prin bila.
In organism colesterolul se gaseste sub 2 forme: neesterificat si esterificat.
Esterificarea colesterolului are loc in circulatie sau intracelular, cand esterificarea se face in
circulatie. Enzima care catabolizeaza acest proces este lecitin colesterol acil transferaza LCAT,
Enzima care esterifica colesterolul intracelular este acetoacetil colesterol acil transferaza
ACAT.
Eliminarea colesterolului din organism
Nu sunt enzime care sa catabolizeze desfacerea colesterolului si eliminarea sa in elementele
componente. Colesterolul este precursorul acizilor biliari, a vitaminei D si a tuturor hormonilor
liposolubili, respectiv a hormonilor andorgeni (hormoni masculini) si a hormonilor estrogeni
(hormoni feminini).
O cale de metabolizarea a colesterolului este transformarea lui in alte produse liposolubile
precum acizi biliari, vitamina D3 si hormoni sexuali.
La nivelul pielii sub actiunea razelor ultra violete are loc sinteza vitaminei D 3 suficienta pe
perioada primavara-vara-toamna pentru profilaxia rahitismului la copil.
O alta cale prin descuamarea celulelor de la nivelul intestinului a colesterolului eliminat prin
materiile fecale.
In perturbarea metabolismului colesterolului cu caracter genetic hiprecolesterolemia familiala
de tip II a care este puternic aterogena, iar tipul II b de hipercolesterolemie familiala este mai
putin aterogena, pe langa cresterea colesterolului avand si o crestere a triacilglicerolilor.
8

CORPI CETONICI
Desi nu sunt lipide adevarate, corpi cetonici in nr de 3 : aceto acetat, beta hiroxi butirat si
acetona, sunt studiate impreuna cu lipidele deoarece provin in organism in cantitati patologice in
perturbarea metabolismului lipidic in special in diabetul zaharat.
Sinteza corpilor cetonici are loc la nivelul ficatului pronindu-se de la acetil coenzima A si avand
ca element intermediar hiroxi metil glutaril coemzimaA.
De la acest nivel produsul intermediar comun cu cel al colesterolului se diferentiaza caile de
sinteza a corpilor cetonici.
Acetona se elimina prin caile respiratorii carora le da un miros de mere coapte. Ceilalti 2 corpi
cetonici in catabolizare parcurg traseul invers al biosintezei pana la produsul final acetil
coenzimaA.
Singurul organ care nu poate cataboliza corpi cetonici este ficatul, care este singurul organ la
nivelul caruia se sintetizeaza corpi cetonici.
In mod fiziologic in organism se sintetizeaza corpi cetonici care sunt catabolizati ca sursa de
energie inclusiv miocardul utilizeaza coprii cetonici ca sursa de energie. Cand cantitatea lor
depaseste limita normalului se instaleaza starea de acidoza care este nociva pentru organism si in
special pt SNC.

HORMONII
Impreuna cu sistemul nervos, hormonii reprezinta substante care intervin in special in reglarea
activitatii celulare. Sunt produsi de glandele cu structura speciala respectiv glandele endocrine
dar si de catre formatiuni glandulare care se gasesc sub forma de celule specializate in interiorul
unui organ. Ex: intre celulele intestinale se gasesc celule specializate care secreta un hormaonsecretina care regleaza digestia la nivelul stomacului.
Clasificare lor se face in functie de mai multe criterii:
1. Dupa solubilitate:
- Hormoni hidrosolubili
- Hormoni liposolubili- sunt hormonii cortico supra renali CSR, hormoni sexuali masculini
si feminini. Toti acesti hormoni au precursor colesterolul.
9

2. Dupa structura chimica de provenienta a hormonilor:

- Hormoni care deriva din amino acizi, peptide si proteine
- Hormoni lipidici care deriva din colesterol
Toti hormoni din prima categorie sunt hidrofili iar lipidici sunt hidrofobi.
3.
- Hormoni glandulari produsi de glande specializate
- Hormoni tisulari produsi de celule specializate
Majoritatea hormonilor actioneaza la distanta de locul lor de secretie, sunt si hormoni care
actioneaza la locul secretiei fiind numiti hormoni tisulari.
Mecanismul de actiune al hormonilor
Hormonii actioneaza prin intermediul receptorilor speciali pt fiecare hormon. Acesti receptori
hormonali pot fi localizati la nicelul membranei celulare care preiau informatia de la hormonii
receptori si care actioneaza intracelular prin intermediul unui mesager care poate fi AMP ciclic
sau ioni de calciu. Acesti hormoni nu patrund in interiorul celulelor ci actioneaza asupra
receptorilor din membrana celulara.
De la acesti receptori prin intermediul proteinei G pornesc impulsuri care activeaza sistemul
enzimatic responsabil de sinteza AMP ciclic (adenilatciclaza).
Prin intermediul AMP ciclic sunt influentati pozitiv sau negativ metabolismele intracelulare. Pt
hormoni lipidici receptori specifici nu sunt in membrana celulara ci sunt in interiorul citoplasmei,
care receptor formeaza complexe cu hormonul rezultand complex hormon receptor care patrunde
in interiorul nucleului celular influentand procesul de sinteza proteica coordonat de ADN din
nucleu.
Receptorii pt insulina sunt tot receptori de membrana dar care au o portiune extracelulara si una
intracelulara.
Mecanismul de actiune al hormonilor se mai caracterizeaza prin activarea in trepte in sensul ca
impulsurile exterioare actioneaza in primul rand asupra SNC de aici pornesc impulsuri spre
hipotalamus care secreta mai multi hormoni care actioneaza asupra hipofizei anterioare si asupra
hipofizei posterioare.
De la nivelul hipofizei anterioare se sintetizeaza hormonii glandulotropi- care stimuleaza
activitatea altor glande precum tiroida, CSR, glandele sexuale masculine si feminine, care la
randul lor sintetizeaza si elibereaza hormonii specifici.
Aceasta este o cale lunga de reglare a activitatii hormonale. La sinteza hormonala
principiul mecanismului feedback actioneza in sensul ca produsul final reprezentat de hormonul
specific inhiba sau stimuleaza producerea hormonului.
Doi hormoni din organism actioneaza pe calea scurta, calea directa ocolind sistemul
nervos central, hipotalamusul si hipofiza anteriroara. Acesti doi hormoni sunt produsi de catre
pancreas: insulina si glucagonul regleaza glicemia; hormonul paratiroidean metabolismul
calciului. In aceasta situatie nivelul glucozei si nivelul calcemiei actioneaza direct asupra
celulelor pancreatice, respectiv celulelor paratiroidiene.
Hormonii care rezulta din aminoacizi
Histamina rezulta din histidina prin decarboxilarea ei se gaseste in cantitate mare la
nivelul mastocitelor si bazofilelor si intervin in procesul de alergie.
10

Serotonina se sintetizeaza la nivelul hipotalamusului avand ca precursor triptofanul. Prin

hidroxilarea triptofanului rezultand 5 hidroxi triptofan care printr-un proces de decarboxilare se
transforma in 5 hidroxi triptamina. Produsul de catabolizare a serotoninei este 5 hidroxi
indolacetic, care se elimina prin urina si se dozeaza in cazurile de suspiciune a unei tumori care
secreta cantitati mari de serotonina si care se rezolva prin extirparea acestora.
Pe langa sistemul nervos, serotonina mai este secretata la nivelul tubului digestiv in
mucoasa intestinala si la nivelul cailor respiratori.
Manifestarea clinica a excesului de serotonina este data de o hiperemie a extremitatii
superioare a corpului care imbraca aspectul de mantie a unui calugar (inrosire). Boala care apare
poarta denumirea de Sindrom Carcinoid- tumora care contine celule care secreta serotonina.
Melatonina este hormonul care regleaza somnul-veghe-somn si care se sintetizeaza din
serotenina, se elibereaza in special in timpul noptii.
Catecholaminele sunt glande suprarenale, embriologic, structural si functional sunt
formate din 2 portiuni medulosuprarenala si corticosuprarenala.
Medulosuprarenala sintetizeaza 3 hormoni care au primit denumirea de catecolamine
dupa nucleul comun pe care il au- nucleul catechol. Acesti 3 hormoni sunt dopamina,
noradrenalina sau norepinefina, adrenalina sau epinefrina. Acesti hormoni se sintetizeaza din
tirozina, care prin hidroxilare trece in dopa, care nu este un hormon ci este un iontermediar in
sinteza hormonilor. Dopa prin decarboxilare trece in dopamina, prima catecholamina, apoi prin
hidroxilare in noradrenalina iar aceasta in eprinefrina. Toate reactiile sunt ireversibile.
Sinteza dopaminei are loc numai la nivelul sistemului nervos fiind produ final de
sinteza de la acest nivel. Dopamina impreuna cu noradrenalina sunt neurotransmitatori.
Noradrenalina si noreprinefrina se sintetizeaza la nivelul medulosuprarenalei si actioneaza
asupra celulelor adrenergice, au o serie de actiuni metabolice asemanatoare actiunii sistemului
nervos simpatic, aceste actiuni se manifesta asupra sistemului cardiovascular si asupra
metabolismelor.
Catabolizarea la om sistemul MAO (mono amino oxidaze) intervine in catabolizarea
catecholaminelor.

Hormonii tiroidieni
Glanda tiroida este bogata in tirozina care intra in structura unei proteine specifice
numita tireoglobulina.
Tireoglobulina suporta un proces de fixare a iodului rezultand la inceput monoiodtirozina
apoi diiodtirozina care uninduse cate 2 molecule de diiodtirozina rezulta tetraiodtirozina
(tiroxina) hormonul principal al tiroidei, iar cand se unesc un mono cu un di rezulta
tetratriiodtirozina. Hormonii principali ai tiroidei triiodtironinasi tetraiodtironina (tiroxina).
Caracteristic pentru sinteza hormonilor tiroidieni este faptul ca acestia se sintetizeaza in
interiorul moleculei de tireoglobulina urmand ca in etapa a doua sa fie eliberati in circulatie. Au
rol in cresterea organismului si diferentierea celulelor, intervin in toate metebolismele dar in
special in cel proteic avand in conditi fiziologice un rol anabolic.
11

Tot in glanda tiroida se mai secreta un hormon numit calcitonina intervine in

metebolismul calciului alaturi de hormonii paratiroidieni.

Hormonii peptilici si proteici

Insulina
Insulina este secretata de celulele beta din insulele LagherHans de la nivelul
pancreasului este principalul hormone hipoglicemian. Din punct de vedere structural insulina
rezulta dintr-un lant polipeptidic format din 109 aminoacizi denumit prepoinsulina. Prin
eliminarea unui lant polipeptidic rezulta proinsulina 86 aminoacizi, din acest lant polipeptidic se
desprind 4 aminoacizi si un polipeptid format din 31 aminoacizi denumit polipetid C. Prin
eliminarea lui insulina se transforma structural in 2 lanturi polipeptidice: lantul A format din 21
aminoacizi si B 30 de aminoacizi. Fiecare lant polipeptidic are un capat N terminal si C terminal,
carboxil , intre cele doua lanturi se gasesc 2 punti disulfidice formate din SH al cisteinei dintr-un
lant si cisteina din celalat lant.
In plus in interiorul lantului A se mai gaseste o legatura bisulfidica tot intre gruparile SH
ale cisteinei. La fiecare molecula de insulina se elibereaza cate o molecula de polipeptid C.
Astefel ca dozarea lui ne permite determinarea cantitatii de insulina.
Stimulul principal pentru sinteza insulinei este reprezentat de catre valoarea glucozei din
sange. Orice crestere a glicemiei stimuleaza direct celulele beta pancreatice evitanduse circuitul
complex prin SNC, hipotalamus, hipofiza anterioar.
La nivel celular se gasesc receptori pentru insulina, care receptori prezinta o componenta
alfa extracelulara asupra caruia actioneaza insulina si componenta beta intracelulara. Insulina
actioneza asupra tuturor metabolismelor: glucidic lipidic si proteic. Asupra metabolismului
glucidic inhiba glicogenoliza si gluconeogeneza, in deficit de insulina apare diabetul zaharat.
Glucagonul se sintetizeaza tot la nivelul pancreasului dar de catre celulele alfa ai
insulelor LangherHans, fiind impreuna cu eprinefrina, cortizonul si hormonul de crestere cei mai
importanti hormoni hiperglicemianti si el este format dintr-un lant polipeptidic format din
preproinsulina, preproglucagon si glucagon.
Asupra metabolismului glucidic are actiune invers insulinei stimuleaza glicoliza si
gluconeogeneza. Are in structura 29 aminoacizi iar stimulentul principal pentru sinteza
glucagonului este hipoglicemia.
Parathormonul secretat de catre glandele paratiroide, care sunt 4 , cate 2 pentru fiecare
lob tiroidean, fiecare lob avand o paratiroida superioara si una inferioara. Este format dintr-un
lant polipeptidic cu 84 aminoacizi trece prin stadiul de preprohormon, prohormon si hormon.
Stimulul principal pentru eliberarea lui il reprezinta concentratia calciului iar cea crescuta
il inhiba. La fel ca si insulina actioneaza direct asupra glandelor paratiroide deoarece are loc
mentinerea in valori normale ale calcemiei.
Deoarece mentinerea in valori normale reprezinta aceeasi urgenta ca si mentinereea
glicemiei in valori normale.
La nivelul rinichilor stimuleaza reabsorbtia calcilui dar in acelasi timp stimuleaza
eliminarea fosfatilor prin urina impiedicand reabsorbtia lor. Parathormonul stimuleaza sinteza
12

renala de 2,25 - dihidroxicolecalciferol-vitamina D3. In doze mici stimuleaza osteoblastele iar in

doze mari stimuleaza osteoclastele.
Calcitonina este tot un hormon de natura polipeptidica avand in structura sa 32 de
aminoacizi. Scade concentratia plasmatica a calciului prin inhibarea osteoclastelor. Stimulul
principal il reprezinta concentratia mare de calciu plasmatic care stimuleaza eliberarea de
calcitonina, deci impreuna cu parathormonul, calcitonina regleaza mentinerea normala al
calcemiei.
Tiroida secreta tetraiodtironina, triiodtironina, calcitonina.
Hormonii hipotalamici
La nivelul hipotalamusului se sintetizeaza un numar de 5 hormoni care actioneaza asupra
hipofizei anterioare , acesti hormoni sunt:
- Hormonul de eliberare al corticotropinei
- Hormonul de eliberare a gonadotropinei
- Hormonul de eliberare a hormonului de crestere
- Hormonul de inhibare a eliberarii hormonului de crestere
- Hormonul de eliberare a tireotropinei
Hormonii hipofizei anterioare
Hormonul de crestere controleaza cresterea postnatala, intervine in toate metabolismele, proteic
glucidic hidromineral, moduleaza cresterea scheletului prin intermediul unei molecule peptidice
numit factor de crestere de tip insulinic 1 (somatomelin). A fost descoperit si factorul de
crestere de tip insulinic 2
Prolactina secretata de hipofiza anterioara apare in cantitate mare in gestatie si in lactatie.
Formata dintr-un singur lant polipeptidic 128 aminoacizi participa la dezlegarea glandei mamare,
iar in timpul sarcinii o face lactanta.
Hormonul corionic somato mano tropinic - are o structura asemanatoare cu a hormonului de
crestere si prolactinei fiind produs de catre placenta.
Toti acesti hormoni au structura asemanatoare si actioneaza asemanator, intervin toti 3 in
procesul de crestere si de lactatie.
Hormonul adenocorticotrop ACTH este un hormon glandulotrop controland productia si
eliberarea hormonului corticosuprarenal in special a glucocorticoizilor, precursorul ACTH
format din 280 aminoacizi este numit proopiomelanocortina- care in etapa 1 a sintezei este
scindata in 2 fragmente din primul fragment polipeptidic rezulta ACTH, iar din al doilea care
este un rest polipeptidic rezulta beta lipotropina si beta endorfina.
Hormonul melanotrop provine din ACTH si determina pigmentarea caracteristica bolii Adison.
Endorfinele si encefalinele sunt peptide identificate in hipofiza anterioara avand actiunea
analgezica au precursor comun cu ACTH.

13

Hormonii glicoproteici tot la acest nivel al hipofizei anterioare molecula acestui hormon,
molecula cu dimensiuni mari format din 2 lanturi polipeptidice lantul alfa polipeptidic si beta
polipeptidic.
Lantul alfa este comun pentru hormonii tireotropi si gonadotropi, iar lantul beta
determina specificitatea hormonala in structura lantului alfa se gasesc 5 punti de sulf, iar in
structura lantului beta 6 punti de sulf. Ambele lanturi au in structura lor componenta glucidica
care face legatura intre cele 2 lanturi.
Hormonul tireotrop hormon din hipofiza anterioara cu componenta glucidica TSH
(tireotropina) regleaza activitatea glandei tiroide, are in structura sa 8% glucide dintre care
glucoza, manoza si fructoza reprezinta 5% iar aminoglucidele reprezinta 3%.
Actioneaza prin intermediul AMP-ciclic asupra sintezei si eliberarii acestui hormon
actioneaza hormonul hipotalamic denumit hormon de eliberare a tireotropinei. Acest hormon
actioneaza prin intermediul sistemului de calciu ionic si a fosfatidil inozitolului, intermediari
diferiti.
Hormonii gonadotropi
Glandele sexuale sunt controlate prin hormonii gonadotropi, 2 fiind secretati de hipofiza
anterioara si unul de catre placenta. Gonadotropinele cuprind 2 hormonii:
- Gonadotropi (prolan A) FSH
- Hormonul luteinizant (prolan B) LH
Hormonii gonadotropi actioneaza atat asupra glandelor sexuale masculine cat si acelor
feminine, raspunsul final specific este determinat de programul genetic al glandelor sexuale
asupra carora actioneaza gonadotropinele. Hormonii gonadotropi fiind de natura glicoproteica au
in structura lor 15-16% glucide.
Hormonii foliculo stimulatori prolan A determina la ambele sexe gametogeneza,
respectiv maturarea ovulului, iar la sexul masculin stimuleaza spermatogeneza la nivelul
testicolului, in continuarea hormonului foliculo stimulator actioneaza hormonul luteinizant care
stimuleaza ovulatia precum si sinteza de estrogeni si progesteron la nivelul testicolului hormonul
luteinizant stimuleaza secretia de androgeni si dezvolta caracterele sexuale secundare. La nivelul
placentei se sintetizeaza un hormon numit coriogonadotropina umana care permite diagnosticul
de sarcina incepand cu ziua a 8-a.

Hormonii hipofizei posterioare

Hipofiza posterioara sau neurohipofiza secreta 2 hormoni: vasopresina si ocitocina.
Ocitocina este legata in special de procesul nasterii cand are un rol deosebit in contractiile
uterului, dar intervine si in contractiile: intestinului gros, vezicii biliare, renale si a canalelor
galactofore.
Vasopresina actioneaza asupra vaselor regland presiunea vaselor, actiune vasoconstictoare.
Mai este denumita si hormon antidiuretic deoarece favorizeaza reabsorptia apei in tubii renali
14

distali mecanismul fiind coordonat prin AMP c. In deficitele ei apare diabet insipit cand individul
urineaza pana la 20 de litri/ 24 h.
Factorul natriuretic atrial (atriopectina) hormonul produs in peretele atriilor extinse care
sustine excretia de sodiu si de apa la nivelul rinichiului producand in acelasi timp o relaxare
musculara a atriilor si o vasodilatatie.
Hormonul tractului gastrointestinal in peretii intestinali printre enterocite sunt celule
specializate care secreta o serie de hormoni care in functie de actiune au fost impartite in 3
grupe: grupa gastrinei colecistochininei, grupa secretinei, grupa peptidelor neurocrine.
Sistemul renina-angiotensina are un rol important in reglarea tensiunii arteriale la nivelul
ficatului se sintetizeaza angiotensinogenul asupra caruia actioneaza renina inlaturand un lant
polipeptidic si rezulta angiotensina 1, decapeptid (10 aminoacizi) asupra angiotensinei 1
actioneaza enzima de conversie care catalizeaza eliminarea a inca 2 aminoacizi rezultand
angiotensina 2 formata din 8 aminoacizi.
Asupra angiotensinei 2 actioneaza angiotensina rezultand angiotensina 3 care sub
actiunea unor peptide nespecifice se transforma in resturi peptidice inactive, angiotensina 2 este
unul dintre cei mai puternici vasoconstrictori.
Medicamentele antihipertensive vizeaza dou aspecte:
- Neutrallizarea enzimei de conversie care impiedica sinteza angiotensinei 2.
- Al doilea mecanism prevede blocarea receptorilor pentru angiotensina.

Hormonii liposolubili
Se impart in dou mari categorii:
- Hormonii corticosuprarenali
- Normonii sexuali: - feminini- oestrogeni
- masculini-androgeni.

Caracteristic pentru acesti hormoni este provenienta lor dintr-un precursor comun care este
colesterolul, nucleul de baza a acestor hormoni este ciclopentan perhidrofenantrenic. In procesul
15

de sinteza colesterolul tece prin etape intermediare, dintre care pregninololul etapa importanta
in drumul spre progesteron. Progesteronul este o etapa intermediara atat pentru hormonii
corticosuprarenali cat si pentru hormonii sexuali.
Hormonii corticosuprarenali
Se sintetizeaza in corticosuprarenala fiind hormonii mineralocorticoizi, glicocorticoizi si
hormonii androgeni.
4 hidroxilaze intervin in sinteza mineralocorticoizilor si glucocorticoizilor.
n sinteza mineralocorticoizilor intervine hidroxilaza 11-21-18, dar nu intervine hidroxilaza 17.
Hormonul principal al mineralo-corticoizilor este aldosteronul care regleaza metabolismul
hidroelectrolitic din organism.
n sinteza glucocorticoizilor intervine 17-11-21 hidrolazele, iar hormonii principali
corticosteroizi sunt corticosteronul si corticosterolul. Sunt cei doi hormoni care regleaza
metabolismul glucidic avand actiuni minore si asupra celorlalte metabolisme.
n sinteza acestor hormoni mineralo- si glucocortizoizi progesteronul este o etapa intermediara
obligatorie.
Hormonii androgeni din corticosuprarenala se sintetizeaza pe dou ci:
- O cale principala care are progesteronul ca intermediar si testosteronul ca produs final - O calea secundara care are preglinorolul produs intermediar iar cand a ajuns in stadiul
de androstendiona trece in cale principala, respectiv testosteron.

16