Sunteți pe pagina 1din 70

UNIVERSITATEA DIN

SPECIALIZAREA :ASISTENTA SOCIALA

ASISTENTA SOCIALA A
PERSOANELOR IN VARSTA

COORDONATOR STIINTIFIC,

ABSOLVENT,

2010
1

CUPRINS
I.CARACTERISTICI GENERALE SI SPECIFICE LA PERSOANELE IN
VARSTA.
1. Cadrul general atitudinal fata de persoanele in varsta .
2. Identitate si regresie la omul batran.
3. Locul varstnicilor intre beneficiarii sistemului national de asistenta sociala.

II. SERVICII I PRESTAII PENTRU PROTECIA


PERSOANEI DE VRSTA A TREIA
1. Ocrotirea social i medical a persoanei de vrsta a treia
1.1. Evoluia serviciilor socio-medicale a persoanei de vrsta a treia
1.2. Serviciile sociale i medicale ale vrstnicilor n Romnia
1.3. ngrijirea comunitar i instituionalizat a persoanelor
de vrsta a treia
III. VRSTNICUL DIN MEDIUL RURAL
1. Imagini ale btrneii n mediul rural romnesc
1.1. Caracteristici ale mediului rural
2. Vrstnicul i mediul familial
2.1. Longevitatea vrstnicilor oferit de mediul familial
3. Persoana vrstnic n comunitate
4. Religiozitatea vrstnicului din mediul rural
IV. SERVICI SOCIALE OFERITE PERSOANELOR IN VARSTA

ARGUMENT

Percepiile diferite asupra btrneii i fenomenului de mbtrnire propun o privire


general a conceptelor. Evoluia i statutul vrstnicului n istorie presupune trecerea de la nelept,
autoritate i ndrumtor la o percepie modern ce propune excluderea acestuia prin
instituionalizare.
Lucrarea de fa s-a orientat n mod deosebit spre vrstnicul din mediul rural romnesc.
Pentru formarea unei perspective asupra evoluiei istorice a statutului vrstnicului, am
consultat o bibliografie a unor autori romni. Prin aceasta am dorit aprofundarea problemelor i
nevoilor implicate la aceast categorie de vrstnici.
Structura lucrrii cuprinde patru capitole. Pentru primul capitol am ales s detaliez
caracteristici generale si specifice la persoanele in varsta. Prin aceasta am realizat o imagine de
ansamblu a ceea ce presupune mbtrnirea n etapele vieii umane. Fiecare dintre aceste aspecte
trebuie tratat diferit, ns, ntre ele exist o interdependen total.
n a doua parte a lucrrii am detaliat servicii si prestati pentru persoane de varsta a treia.
Astfel am subliniat nivelul proteciei persoanei de vrsta a treia n evoluia istoric, n programele
OMS i proiectele legislative ale Romniei. Tot n aceast parte am subliniat nevoia diversificrii
serviciilor sociale pentru persoana vrstnic.
n urmtoarea etap a lucrrii am avut n vedere particularitati ale varsnicilor din mediul
rural. Prin aceasta am evideniat importana vrstnicului n mediul familial i comunitar.
n aceast lucrare am urmrit s surprind mai multe aspecte legate de viaa vrstnicilor, nevoile
specifice, aspecte privind calitatea vieii vrstnicilor din instituiile de specialitate i n acelai timp
am dorit s cunosc atitudinea societii referitoare la aceast categorie social att de marginalizat.

Capitolul I.
I.CARACTERISTICI GENERALE SI SPECIFICE LA PERSOANELE IN VIRSTA.
1.CADRUL GENERAL ATITUDINAL FATA DE PERSOANELE IN VIRSTA.
Chiar daca ne e greu sa acceptam ideea imbatranirii si a conditiei noastre de muritori,nu
putem face altceva decat sa ne recunoastem limitele si sa ne resemnam.Din aceasta perspectiva
ai umili inseamna a ne umili propria protectie in viitor .
Batranetea este o etapa a vietii noastre ,face parte din natura umana ,este inevitabila si
imposibil de negat de orcare dintre noi .
Perioada de regresie este cunoscuta si ca varsta a treia in care domina fragilitatea si
involutia .
Este important de mentionat ca imbatranirea nu este echivalenta cu dezvoltarea.
Exista o mare diferenta intre aceste doua procese.Organismele sunt unice in acest proces
de dezvoltare si se schimba odata cu imbatranirea .
Pe masura ce organismele se dezvolta , trec prin anumite faze developante .
Aceste faze reprezinta anumite schimbari ale organismului ,rezultate in urma
interactiunilor dintre factorii genetici sau ereditari si o serie de influiente experimentale sau de
mediu .Aptitudinile cognitive,in activitate ,in relatiile sociale si afective ,in sexualitate ,in
activitatea creatoare si uneori la nivelul personalitatii.
Batranetea este o stare reprezentativa printr-o multitudine de interactiuni un '' ghem de
tendinte '' generative si cumulative ,o rascruce obtinuta anevoios si conflictual .
Imbatranirea este in primul rand evolutie , restructurare , compensare , autoreglare a
dezechilibrelor morfofuctionale ale organismului .
Semnele vizibile ale imbatranirii se instaleaza dupa varsta de 60-70 de ani (sunt opinii
diferite in privinta stabilirii acestei granite ).

Complexitatea deosebita a imbatranirii este data de influienta conjugata a factorilor


biologici,social economici ,psihologici.
In societatile antice ,dar si in zilele noastre , varstele inaintate erau respectate si
considerate ca depozitare de experiente sociale de mare importanta ''Cine nu are batrani sa-i
cumpere '' (proverb romanesc ).
Se cunoaste eficienta sfatului batranilor ca organ consultativ si chiar ca organ decizional
in problemele cele mai deosebite cu care se confrunta comunitatea (razboaie ,secete ,calamitati).
Dat fiind diferentele mari dintre oamenii batrani si degradarea psihofizica a unora ca
si conceptiei filozofice ce guverna comunitatea , atitudinile fata de acestia nu erau dintre cele
mai umane.Se cunosc situatii cand batranii erau considerati o povara pentru familie si pentru
societate .
Astfel hiperboreenii ii eliminau fizic pe cei care ajunceau la varsta de 60 de ani iar
eschimosii ,,dupa ceremonialuri complicate ii paraseau pe batrani printre ghetari unde mureau
de frig sau cadeau prada animalelor salbatice. In literatura psihologica si cea medicala se pot
remarca o serie de dispute cu privire la conceptul de batranete si respectiv , la perioadele
propriu-zise ale involutiei .Aceste dispute sunt generate de faptul ca pe de o parte imbatranirea
este diferita de la o persoana la alta iar pe de alta parte ea este dependenta si de mediul
bioclimatic in care traieste omul.
Nu trebuie neglijate ,nici conditiile materiale ,nivelul de trai , factorii psihologici
,poluarea de orice fel , mentinerea unor preocupari sociale si profesionale , care toate ,
influenteza batranetea . (M. Constantinescu, Dezvoltare umana si asistenta sociala.)
2. IDENTITATE SI REGRESIE LA OMUL BATRAN .
Imbatranirea este ireversibila , pierderea rolului social si depresia , pot fi reversibile
pana la pana la un anumit punct .
Cand imbatranirea este perceputa ca un proces ce insoteste in mod natural trecerea
timpului ,natura sa ireversibila este clara .

Mentionand criteriile utilizate in periodizarea virstelor anterioare , varsta a treia poate


fi impartita dupa tipul fundamental de activitate si dupa tipul de relatii in trei subperioade :
Subperioada de trecere la batranete (65-75ani),superioada batranetii medii (7585ani)subperioada marii batraneti sau a longevivilor (peste 85ani).In aceasta perioada
subidentitatile capata o noua configuratie si ele se modifica in raport cu factorii enumerati
mai sus , dar si in functie de sanatatea psihofizica a omului .
Fenomenul cel mai semnificativ din punct de vedere psihologic este cel al scaderii
energiei instinctelor dupa ce in finalul fazelor adulte au avut loc anularea capacitatii de
procreare .Imbatranirea filozofica spre deosebire de imbatranirea patologica se realizeaza fara
seisme deosebite dat fiind faptul ca organismul dispune de capacitati compensatorii care
contribuie la echilibru si adaptare .
Prin imbatranirea celulelor si tesuturilor apar o serie de caracteristici in plan exterior
dintre care mai evidente sunt cele ale aspectului general al pielii.
Un alt fenomen specific este procesul de incaruntire (acromotrihie).
El poate incepe chiar de la 35 ani ,dar este mai evident spre 50-55 ani.Si caderea
parului calopecia se poate manifesta .In plan motric se remarca categoria miscarilor care devin
mai greoaie lipsite de suplete si de forta .
De pe la 50ani scade si numarul fibrelor musculare active .In acelasi timp ,creste
fragilitatea oaselor .
Prin rarefierea oaselor ,au loc decalcifieri ceea ce provoaca dureri usoare de coloane
,discopatii, sciatica , reumatism care modifica aspectul postural.
La nivelul organelor interne si al danturii au loc fenomene de degradari .La randul sau
respiratia (normal 15-18 respiratii pe minut la adulti ) devine dupa 45 ani mai superficiala ceea
ce face sa ramana aer rezidual in plamini si sa se reduca gradul de oxigenarea a singelui , a
tesuturilor , a organelor .Digestia si evacuarea se realizeaza cu dificultati .Reglarile se produc
prin respectarea unui regim alimentar.

Imbatranirea este amplificata de modificarile hormonale ce survin mai ales dupa 65 ani.
Un loc aparte il ocupa degradarea si imbatranirea sistemului nervos .
Irigarea si oxigenarea creerului se face cu dificultate iar neuronii intra intr-un proces
ireversibil de atrofiere .
Batranetea din punct de vedere calendaristic este o masura pur formala ,bifata necesar si
constincios pe rabojul vietii noastre mai mult din motive administrative.
Imbatranirea patologica sinonima cu starea de boala ,presupune o degradare rapida
,avansata ce imprima un decalaj . Intre virsta calendaristica si ce biologica imbatranirea
accelerata presupune o instalare timpurie a semnelor batranetii.In acest caz ar putea fi inclusa si
imbatranirea psihologica ,declansata de anumite conditii psihotraumatizante .Se considera ca
batranetea se instaleaza atunci cand individul nu gaseste modalitatile cele mai adecvate de
readaptare la noi stiluri de viata si un sens actiunilor sale ,nu reuseste sa-si pastreze o anumita
flexibilitate ,se retrage mai mult in sine ,interesele proprii ingustanduse.
Batranetea este ultimul stadiu al ontogenezei in care sunt evidentiate restructurarea
,involutia ,disolutia ,polipatologia ,polidiagnosticul ,O.M.S a numit acest stadiu virsta a treia
denumire considerata mai adecvata decit altele tocmai pentru ca evoca o dezvoltare , o
evolutie continua , mai mult decit perioada fixa sau statica .
In genere , evolutia activitatii psihice este dominanta de amprenta experientei de viata
parcurse in nivelul proceselor complexe constituie si capacitatile de echilibrare si
compensatorii de care dispune persoana .
Scade sensibilitatea auditiva absoluta , dar mai evidenta este reducerea sensibilitatii
in planul auzului fonematic .
Primele semne ale imbatrinirii intelectuale sunt :slabirea memoriei ,in masura in
care indivizii au cunostiinta acestui fapt si in plus ii impiedica in activitatea intelectuala in
relatiile sociale , regresia senzoriala , receptiva , incetinirea refluxsului fotomotor, diminuarea
capacitatii de nuantare gustativa , lungirea timpului de reactie , scaderea tonusului muscular , a
sensibilitatii auditive care conduc la alterari ale capacitatilor de observatie , atentie,
concentrare.
7

S-a constatat ca nu exista involutie generalizata la batrinete . Se observa chiar


progrese la nivelul structurilor logice ale gindirii , capacitatii de sinteza , sunt relativ frecvente
starile de exacerbare a emotionabilitatii , nervozitatii , irascibilitatii , frustrarii si anxietatii ce
sunt insotite de capricii , lipsa de cooperare , incapatinare , negativism , dar sunt si persoane
care isi mentin echilibrul psihic sunt lucide , sunt usor adaptabile si dupa o formula mai veche
, stiu sa imbatrineasca frumos .
Pe versantul psihopatologic tulburarile afectivitatii sunt dominante si isi pun pecetea
asupra intrgului comportament .
Pe linia tulburarilor afective este si fenomenul de hipertrofiere a sinelui ce apare pe
baza raportarii faptelor din jur la propria persoana si de a-si motiva comportamentul prin
dilatarea drepturilor personale , la acestia , comunicarea este redusa , emotiile sunt reci si
lipsite de voiciune , faptele se desfasoara ca in vis si comportamentul este pueril .
Un asemenea comportament devine mai evident cind sindromul depersonalizarii se
asociaza cu isteria , ipohondria , mitomania , amnezia ori hipomnezia , delirul . Coordonatele
sociale ale batranetii pot acutiza pana la patologizare anumite procese psihosomatice.
Sorin M.Radulescu asimileaza batranetea sociala cu dezangajarea fata de rolurile
sociale active , retragerea din viata profesionala si adoptarea altor roluri dintre care unele cu
caracter pasiv , de dependenta , iar altele cu caracter activcompensator.
E.Ericson (1968)descrie ultima etapa a vietii drept o integritate .
In lupta cu disperarea , integritatea se refera la acceptarea ciclului propriu de viata
ca pe ceva ce trebuie sa fie si nu permitea nici o substituire acceptarea care il face pe individ
gata sa apere demnitatea primului stil de viata , impotriva tuturor amenintarilor fizice si
economice. Modificarilor psihice intereseaza diferitele functii ale caror mecanisme adaptive
la rebilitate sunt reduse sau incetinite .Virsta este in general trista , omul nemaiaspirind spre
viitor , intorcindu-si privirea in trecutul pe care il evoca cu nostalgie.
Este virsta unor suferinte fizice care intuneca anii in care omul ar putea sa se
bucure de ceea cea realizat pana acum .

Cu iesirea la pensie a incetat si lupta profesionala si astfel insusi amorul propriu


este mai domolit .
Daca batranetea inseamna mai multa intelepciune atunci suprema cumintenie este sa
accepti virsta.(M. Constantinescu, Dezvoltare umana si asistenta sociala.)
3.LOCUL VIRSTNICILOR INTRE BENEFICIARII SISTEMULUI NATIONAL
DE ASISTENTA SOCIALA.
Sistemul serviciilor sociale destinate persoanelor virstnice este insuficient dezvoltat.
Desi cadrul legal este in curs de definire pentru ansamblul serviciilor sociale , in
beneficiul persoanelor virstnice s-au infiintat si functioneaza pina in prezent relativ putine
servicii comunitare atat ca varietate cat si ca numar .
Aceste servicii sunt promovate de organizatii neguvernamentale , de biserici , culte
religioase serviicii publice fiind in general asimilate celor pentru persoane cu handicap .
Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale ce au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la
marginalizare sau excluziune sociala .
1.Serviciile sociale definite mai sus sunt urmatoarele :
a).Activitati de identificare a nevoii sociale individuale ,familiale si de grup;
b).Activitati de informare despre drepturi si obligatii ;
c).Masuri si actiuni de constientizare si sensibilizare sociala .
d).Masuri si actiuni de urgenta in vederea reducerii efectelor situatiilor de criza ;
e).Masuri si actiuni de sprijin in vederea mentinerii in comunitate a persoanelor in
dificultate ;
f).Activitati de servicii de consiliere ;

g) Masuri si activitati de organizare si dezvoltare in plan social pentru incurajarea


participarii si solidaritatii sociale .
h).Orice altr masuri si actiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de
dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala referitor la
persoanele de virsta a treia , functiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt:
- Evidentierea ,diagnosticare si evaluarea nevoilor sociale individuale ,
familiale si de grup;
- Informarea asupra situatiilor de risc social , precum si a drepturilor
sociale ale persoanei ;
1. Identificarea persoanelor si familiilor aflate in situatii de risc in vederea , realizarii de
actiuni si luarii de masuri cu caracter preventiv;
- Furnizarea de masuri de urgenta pentru inlaturarea situatiei de
dificultate in care se poate gasi o familie sau o persoana la un moment dat ;
- Sesibilizare in privinta necesitatilor sociale existente sau latente si a
resurselor umane , materiale si financiare necesare satisfacerii lor ;
- Dezvoltarea de programare cu caracter comunitar, in scopul
provocarii sociale a indivizilor si colectivitatilor;
- Prevenirea oricarei forme de dependenta prin actiuni de
identificare , ajutor , sustinere , informare , consiliere.
- Asigurarea transferului si monitorizarii beneficiarului atunci cand
situatia acestuia o cere , spre serviciile sociale specializate;
- Gestionarea activa a procedurilor de colucrare cu celelalte servicii ,
cum ar fi cele de :locuire ,educationale , medicale , ocupare si altele asemenea .
2.Servicii sociale specializate , adica serviciile sociale care au drept scop mentinerea ,
refacerea , sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie

10

sociala . Serviciile sociale specializate cu referire si la varsta a treia prevazute de de legislatia


in vigoare (O.G.nr.68)/2003 si legea nr.17/2000 sunt urmatoarele;
a).Recuperarea si reabilitarea ;
b)Asistenta si suportul pentru persoanele virstnice , inclusiv pentru cele
dependente ;
c).Ingrijirea social medicala pentru persoanele aflate in dificultate , inclusiv
paleative pentru persoanele aflate in fazele terminale ale unor boli;
d)medierea sociala ;
e).Consilierea in cadrul institutionalizat,in centre de informare si consiliere ;
f).Oricare alte masuri si actiuni ce au drept scop mentinerea , refacerea sau
dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala .
In cadrul serviciilor sociale specializate, serviciile de ingrijire social- medicala
reprezinta un complex de activitati care se desfasoara intr-un sistem social si medical
integrat si au drept scop principal mentinerea autonomiei persoanei , precum si prevenirea
agravarii situatiei de dependeta.
In asistenta sociala a virstnicilor institutionalizati dar si a celor care locuiesc in casa ,
familia lor , rugaciunea poate fi utilizata ca metoda terapeutica .Rugaciunea este o metoda
terapeutica de vindecare dubla: prin suflet si corp tot mai multe persoane in virsta , dupa
momentul pensionarii se indreapta spre biserica , aceasta fiind un loc de meditatie , de
impacare cu lumea si mai ales cu dumnezeu.
Sacroterapia este terapia efectuata prin post , rugaciune si o viata spirituala , avind ca
scop iluminarea beneficiarului virstnic , linistirea si calmarea acestuia , adaptarea lui la noua
viata si iertarea , normalizarea prin rugaciunea inimii si redobindirea identitatii .
Sacroterapia este actiunea de a trata prin rugaciune .La toti virstnicii exista , si nu
numai la ei , o nevoie intensa umana numita mangaiere .Foamea de mangaiere este nevoia de a
fi atins fizic si emotional . Cine nu primeste aceste mangaieri nu se va dezvolta ca fiinta
11

umana psihologica sanatoasa .Mangaierile pozitive conduc la conduite pozitive , iar cele
negative determina amintiri negative .
Serviciile de ingrijire social -medicala sunt acordate persoanelor varstnice care se
gasesc in situatie de imposibilitate partiala sau totala de a realiza singure activitatile curente
ale vietii , celor izolate precum si celor care sufera de actiuni fizice ,psihice , mentale sau
senzoriale .Serviciile de ingrijire social medicala se acorda in colaborare cu furnizorii de
servicii medicale .
Serviciile de ingrijire social -medicala de natura sociala pot fi urmatoar;
a).Servicii de baza:ajutor pentru igiena corporala ,imbracare si dezbracare ,igiena
eliminarilor , hranire si hidratare , transfer si mobilizare , deplasare in interior , comunicare ;
b)Servicii de supor :ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia ,
efectuarea de cumparaturi , activitati de menaj , insotirea in mijloacele de transport , facilitarea
deplasarii in exterior , companie , activitati de administrare si gestionare , activitati de
petrecere a timpului liber;
c)Servicii de reabilitare si adaptare a ambienrului ;
Mici amenajari , reparatii si altele asemenea . Serviciile de ingrijire social medicala
de natura serviciilor conexe , interdisciplinare , pot fi servicii de recuperare si rebilitare ,
kinetoterapie , fizioterapie , terapie ocupationala , psihoterapie ,psihopedagogie , logopedie ,
pedologie, si altele .
Functiile serviciilor sociale specializate cu referire la persoanele de varsta a treia
sunt :
a)gazduire , ingrijire , recuperare , reabilitare si reinsertie sociala , a persoanelor
varstnice aflate intr-o situatie de nevoie sociala ;
b).gazduire pe perioada determinata a persoanelor varstnice fara adapost

12

c)asistenta si suport pentru asigurarea unei vieti autonome si active persoanelor


de varsta a treia , precum si servicii de ingrijire acordate varstnicilor aflati intr-o situatie de
dependenta .
d)primire si ingrijire in situatii de urgenta cu sau fara gazduire , acordarea de sprijin
ori acompaniament social , adaptarea la o viata activa sau insertia sociala si profesionala a
persoanelor ori familiilor in dificultate sau in situatii de risc .
e) consiliere juridica ;
f)informare , consiliere , sprijin si tratament specializat .
Serviciile sociale specializate se acorda in baza unui plan individualizat de asistenta
si ingrijire , conceput si realizat de o echipa interdisciplinara .
Planul individualizat de asistenta si ingrijire este elaborat de furnizorul de servicii
sociale cu acordul si participarea beneficiarului si cu consimtamantul formal al acestuia .
Echipa interdisciplinara poate cuprinde ;asistent personal ,ajutor menajer,
psihoterapeut , psiholog , terapeut ocupational, kineto-terapeut , logoped, pedagog social ,asistent
medical si medic , mediatori si facilitatori comunitari si sanitari , consilier juridic jandarm si
politist de proximitate , precum si alte profesii conexe domeniului social si medical
(M. Constantinescu, Dezvoltare umana si asistenta sociala.)

13

Capitolul II

SERVICII INSTITUII I PRESTAII PENTRU PROTECIA


PERSOANEI DE VRSTA A TREIA

1. Ocrotirea social i medical a persoanei de vrsta a treia

1.1. Evoluia serviciilor socio-medicale a persoanei de vrsta a treia

Dup primul Rzboi Mondial n multe ri din Europa pensia privat, suplimentar, a avut
un rol important n viaa tuturor pensionarilor. Pensiile de stat erau prea mici, n cele mai multe
cazuri, pentru a asigura supravieuirea unui individ sau chiar a unui cuplu. Sigurana social n
faza de ncetare a activitii, din ultima treime a vieii, a devenit dup 1945 una dintre problemele
principale ale statului social modern. (Cornrad, C., 2002, pp. 225-226).
Pe plan mondial, ONU i instituiile sale de specialitate, n mod deosebit OMS, dar i alte
organizaii nonguvernamentale se ocup de stimularea unei atitudini globale i a unui interes
general pentru rezolvarea problemelor complexe ce le ridic fenomenul de cretere a numrului i
ponderii vrstnicilor n toate rile lumii. n acest scop nc din anul 1982, OMS a ales ca tem
anual Redai via btrneii, iar ONU a avut la Viena Adunarea Mondial a Naiunilor Unite
n problema mbtrnirii populaiei.
Creterea populaiei de vrstnici din ntreaga lume a adus cu ea o serie de probleme de
ordin social, economic i tiinific. Acest lucru a determinat OMS ca n anul 1988 s considere
vrstnicii i mbtrnirea printre primele cinci probleme majore ale lumii, alturi de bolile
cardiovasculare, cancer, SIDA i alcoolism.

14

n al VII-lea program general de lucru al OMS pentru perioada 1984-1989, avea nscris ca
program distinct protecia i promovarea sntii grupelor particulare de populaie. Prin acest
program OMS viza s obin cunoaterea i nceperea rezolvrii problemelor particulare ale
vrstnicilor n orice colectivitate teritorial prin integrarea social a unui program propriu i prin
ncurajarea tradiiilor culturale ce favorizeaz pstrarea btrnilor n familie i mediul su. Prin
aceasta se urmrea crearea mijloacelor minime de existen, adaptarea locuinei, a alimentaiei,
transportul i serviciilor publice, asigurarea asistenei medicale i sociale.
Drepturile persoanelor de vrsta a trei au fost impuse din 1976 ceea ce nu nseamn ns
c ele sunt respectate n toate rile, dimpotriv tot mai multe societi le ignor. Cteva dintre
aceste drepturi constau n: dreptul la ngrijire medical, dreptul la religie, dreptul la prevenirea
dependenei, dreptul la ocrotire de ctre personal calificat, dreptul la ocrotire legal, dreptul de a
alege locul i mocul de via, dreptul la susinere familial i comunitar (Venera Bucur, Adina
Maciovan, 2003, p. 913).

1.2. Serviciile sociale i medicale ale vrstnicilor n Romnia

n Romnia, ocrotirea social a btrnilor i a sntii lor se realizeaz de ctre stat n


cadrul unui amplu sistem organizatoric general i special prin msuri generale complexe
economice, culturale i sanitare, prin sistemul de asisten social i prin asisten medical. n
societatea contemporan protecia persoanei n vrst nseamn protecia pensionarului, a unui
minoritar cu totul particular. (Miftode, V., 2004, p. 164).
Uniunea European este cea care impune tot mai mult ca Romnia s se alinieze alturi de
celelalte state i n privina ocrotirii i asigurrii sociale. Astfel msurile complexe cu caracter
general luate de ctre stat se ntreprind printre programele de dezvoltare economic i social
pentru mbuntirea continu a nivelului de trai material i spiritual, pentru promovarea,
aprarea i refacerea sntii, pentru creterea longevitii i calitii vieii vrstnicilor.
Sistemul general de asigurare social este cel ce se ocup cu asigurrile sociale de stat, dar
i cu alte servicii sociale.
15

Asigurrile sociale de stat reprezint un sistem de asigurare material a oricrui individ


aflat n cmpul muncii, n caz de pierdere temporar sau definitiv a capacitii de munc, n caz
de btrnee i de pierdere a susintorului, prin acordarea de fonduri n acest scop.
Drepturile de asigurare social sunt nscrise i asigurate de Constituia Romniei n art. 34
alineatul 3.
Direciile schimbrii n protecia persoanelor vrstnice sunt sesizate n Romnia, cu
preponderen n domeniul pensiilor i al beneficiilor sociale. Astfel reforma pensiilor prevede
aciuni pe trei nivele: sistemul public de pensii, fondurile universale de pensii i schemele de
pensii suplimentare opionale (Grleanu-oitu, Daniela, 2006, p. 171).
Tipurile de prestaii pentru pensionari n cazul tuturor rilor sunt: pensia de vrst, de
invaliditate i pensia de urma. Pentru obinerea pensiei de btrnee, vrsta minim variaz de la
55 la 65 de ani pentru femei i de la 60 la 70 de ani pentru brbai. Pentru obinerea pensiei de
invaliditate se pune condiia ncadrrii ntr-un anumit grad de invaliditate calculat. Pentru
obinerea pensiei de urma, condiia esenial e legat de perioada i cuantumul contribuiei
defunctului. Alte drepturi i asigurri sociale sunt bilete cu pre redus pe calea ferat i biletele de
transport balnear.

Legea 47/2006 privind sistemul naional de asisten sociala prezint n art. 2 c asistena
sociala, component a sistemului de protecie social, reprezint ansamblul de instituii si msuri
prin care statul, autoritile publice ale administraiei locale si societatea civil asigur
prevenirea, limitarea sau nlturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situaii care pot
genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Aceeai lege continu cu art. 3 unde gsim prezentat obiectivul asistenei sociale, i
anume protejarea persoanelor care, datorit unor motive de natur economic, fizic, psihic sau
social, nu au posibilitatea sa i asigure nevoile sociale, s i dezvolte propriile capaciti i
competene pentru integrare social.
La art. 6 a legii privind Sistemul naional de asisten social gsim principiile generale pe
care se ntemeiaz asistena social:

16

1. respectarea demnitii umane, potrivit cruia, fiecrei persoane ii este garantat


dezvoltare libera si deplina a personalitii;
2. universalitatea, potrivit cruia fiecare persoan are dreptul la asisten social, n
condiiile prevzute de lege;
3. solidaritatea social, potrivit cruia comunitatea participa la sprijinirea persoanelor
care nu i pot asigura nevoile sociale, pentru meninerea si ntrirea coeziunii sociale;
4. parteneriatul, potrivit cruia instituiile publice si organizaiile societii civile
coopereaz n vederea organizrii si dezvoltrii serviciilor sociale;
5.subsidiaritatea, potrivit cruia statul intervine atunci cnd iniiativa local nu a
satisfcut sau a satisfcut insuficient nevoile persoanelor.
La nivel central instituia care se ocup cu legiferarea i asigurarea drepturilor privind
asistena social este reprezentat de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale i Familiei.
Persoanele vrstnice au dreptul la asistenta sociala, in raport cu situaia socio-medical i
cu resursele economice de care dispun. Persoanele vrstnice care beneficiaz de asistenta sociala
au dreptul si la alte forme de protecie social.
n legea 17/2000, art. 1(4), ni se spune c sunt considerate persoane vrstnice, persoanele
care au mplinit vrsta de pensionare stabilita de lege.
n Romnia beneficiaz de serviciile i prestaiile asistenei sociale persoana vrstnic
care se gsete n una dintre urmtoarele situaii:
1. nu are familie sau nu se afla in ntreinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta,
potrivit dispoziiilor legale in vigoare;
2. nu are locuin i nici posibilitatea de a-i asigura condiiile de locuit pe baza resurselor
proprii;
3. nu realizeaz venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ngrijirii
necesare;
17

4. nu se poate gospodri singur sau necesita ngrijire specializat;


5. se afl n imposibilitatea de a-i asigura nevoile socio-medicale, datorit bolii ori strii
fizice sau psihice.
Formele de serviciile comunitare pentru persoanele vrstnice au n vedere: ngrijirea
temporara sau permanent la domiciliu; ngrijirea temporara sau permanenta intr-un cmin pentru
persoane vrstnice; ngrijirea in centre de zi, cluburi pentru vrstnici, case de ngrijire temporara,
apartamente si locuine sociale. Aceste forme de ngrijire se realizeaz doar cu consimmntul
vrstnicului iar n situaia n care starea de sntate a persoanei vrstnice nu permite obinerea
consimmntului acesteia, pentru acordarea ngrijirilor decizia se ia de serviciul social al
consiliului local sau de direcia de asisten social din cadrul direciilor de munc, solidaritate
sociala si familie judeene i a municipiului Bucureti, pe baza anchetei sociale si a
recomandrilor medicale fcute de medicul de familie, prin consultarea i a medicului specialist,
cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, in lipsa acestora, cu acceptul unui alt
membru de familie.
Tipurile de serviciile comunitare asigurate persoanelor vrstnice la domiciliu garantate
prin lege sunt: servicii sociale privind, ngrijirea persoanei, prevenirea marginalizrii sociale si
sprijinirea pentru reintegrarea social, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata
unor servicii si obligaii curente, ngrijirea locuinei si gospodriei, ajutor pentru menaj,
prepararea hranei; servicii socio-medicale privind, ajutorul pentru realizarea igienei personale,
readaptarea capacitilor fizice si psihice, adaptarea locuinei la nevoile persoanei vrstnice si
antrenarea la activiti economice, sociale si culturale, precum si ngrijirea temporara in centre de
zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate; servicii medicale, sub forma consultaiilor i
ngrijirilor medicale la domiciliu sau in instituii de sntate, consultaii i ngrijiri stomatologice,
administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare i de dispozitive medicale.
Serviciile comunitare asigurate persoanelor vrstnice in cmine sunt: servicii sociale, care
constau n ajutor pentru menaj; consiliere juridic i administrativ; modaliti de prevenire a
marginalizrii sociale i de reintegrare social n raport cu capacitatea psihoafectiv; servicii
socio-medicale, care constau n: ajutor pentru meninerea sau readaptarea capacitilor fizice ori
intelectuale; asigurarea unor programe de ergoterapie; sprijin pentru realizarea igienei corporale;
servicii medicale, care constau n: consultaii i tratamente la cabinetul medical, n instituii
18

medicale de profil sau la patul persoanei, dac aceasta este imobilizata; servicii de ngrijireinfirmerie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu dispozitive medicale; consultaii i ngrijiri
stomatologice.
Accesul unei persoane vrstnice n cmin se face avndu-se in vedere urmtoarele criterii
de prioritate:
1. necesit ngrijire medical permanent deosebit, care nu poate fi asigurat la
domiciliu;
2. nu se poate gospodri singur;
3. este lipsit de susintori legali sau acetia nu pot sa i ndeplineasc obligaiile
datorit strii de sntate sau situaiei economice i a sarcinilor familiale;
4. nu are locuin i nu realizeaz venituri proprii.
Cminul pentru persoane vrstnice este instituia de asisten social cu personalitate
juridic, nfiinat, organizat i finanat potrivit dispoziiilor legii 17/2000. Cminele asigura
condiii corespunztoare de gzduire i de hran, ngrijiri medicale, recuperare si readaptare,
activiti de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asisten social i psihologic.
Cminele de btrni din Romnia funcioneaz cu secii pentru persoane dependente;
persoane semi dependente i persoane care nu sunt dependente.
Principalele obiective ale unui cmin pentru persoane vrstnice din Romnia sunt:
1. s asigure persoanelor vrstnice ngrijite maximum posibil de autonomie i siguran;
2. s ofere condiii de ngrijire care s respecte identitatea, integritatea i demnitatea
persoanei vrstnice;
3. s permit meninerea sau ameliorarea capacitilor fizice si intelectuale ale persoanelor
vrstnice;
4. s stimuleze participarea persoanelor vrstnice la viaa social;
19

5. s faciliteze si s ncurajeze legturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor


vrstnice;
6. s asigure supravegherea i ngrijirea medical necesar, potrivit reglementarilor
privind asigurrile sociale de sntate;
7. s previn i s trateze consecinele legate de procesul de mbtrnire.
n asigurarea sntii vrstnicilor, concomitent cu ncurajarea lor la activiti
ocupaionale, OMS recomanda n primul rnd dezvoltarea formelor adecvate de ngrijire primar
a sntii i folosirea spitalizrii n situaii strict necesare pentru perioade de scurt durat.
Nevoile persoanelor vrstnice se evalueaz prin ancheta sociala care se elaboreaz pe baza
datelor cu privire la afeciunile ce necesit ngrijire special, capacitatea de a se gospodri i de a
ndeplini cerinele fireti ale vieii cotidiene, condiiile de locuit, precum i veniturile efective sau
poteniale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieii. Aceste
nevoi pot fi de natura medical, socio-medical, sau psihoafectiv, i se stabilesc pe baza grilei
naionale de evaluare a nevoilor persoanelor vrstnice, care prevede criteriile de ncadrare n
grade de dependen.
1.3. ngrijirea comunitar i instituionalizat a persoanelor de vrsta a treia

Persoanelor vrstnice le sunt oferite n cadrul comunitii diverse activiti nafara casei,
organizate de centre pentru vrstnici, cluburi: activiti sociale i de sntate, asigurarea mesei de
sear sau programe de asisten de zi.
Odat cu pensionarea i reducerea veniturilor, pentru muli vrstnici se pune problema
schimbrii locuinei. n rile dezvoltate, pentru vrstnicii defavorizai socioeconomic exist
posibilitatea mutrii ntr-o locuin comunitar, exist chiar cartiere speciale pentru vrstnici, cu
faciliti pentru cumprturi i centre de asisten de sntate.
n rile dezvoltate economic exist comuniti speciale pentru vrstnici, care ofer
apartamente de bloc sau case pentru pensionari, menite s le asigure acestora att independena,
ct i socializarea. n cadrul acestor comuniti nu sunt oferite servicii medicale.
20

Comuniti de ngrijire sunt comuniti speciale de locuine pentru vrstnici, care asigur
n plus asisten de sntate, n condiiile unei viei independente a btrnilor.
Azilele/casele de ngrijire sunt instituii private sau de stat care ofer o gam larg a
serviciilor de ngrijire, asigurate de un personal medical specializate n nursing gerontologic i
reabilitare. Aceste instituii nu asigur asisten medical pentru condiiile acute. Costurile
instituionalizrii sunt suportate de familie sau de sistemul asigurrilor sociale, n funcie de tipul
caselor de ngrijire i structura sistemului naional de asigurri de sntate.
Aproximativ 5% din vrstnicii din SUA sunt ngrijii n azile, proporia lor variaz de la
2% pentru cei cu vrste ntre 65-74 de ani, pn la 23% pentru btrnii peste 85 de ani.
Instituionalizarea vrstnicului fr acordul persoanei trebuie evitat.

21

Capitolul III

VRSTNICUL DIN MEDIUL RURAL

1. Imagini ale btrneii n mediul rural romnesc


n gndirea popular a secolului XX, vrstele aveau diferite semnificaii. De exemplu
vrsta de 4 ni corespundea puerilitii, cea de 10 ani adolescenei, 20 de ani era echivalentul
tinereii, 30 de ani reprezenta virilitate, 40 de ani reprezentnd discreia. Astfel 50 de ani erau
caracterizai prin maturitate i calm, 60 de ani de un nceput al declinului, la 70 de ani avea loc
decadena. Toate acestea erau urmate de o faz de ubrezenie la 80 de ani, apoi de una de
decreptitudine la 90 de ani. Centenarii erau caracterizai prin imbecilitate i copilrie (Rdulescu,
S. M., 1999, p. 27).
Vrstele de la sfritul vieii erau subevaluate, ntru ct declinul fizic atrage dup sine
declinul prestigiului social i economic. Fiecare

perioad istorice a corespuns unei vrste

privilegiate i unei diviziuni specifice a cursului vieii umane, astfel privilegierea btrneii i-a
revenit societii tradiionale (Rdulescu, S. M., 1999, p. 28).
Mediul rural reprezint un model de reuit funcional n ceea ce privete moralitatea,
religiozitatea, asistarea social, relaiile intracomunitare la nivel de familie i de grup stesc.
(Stan D., 2001, p. 50). Dei problemele apar destul de frecvent i aici, ele sunt rezolvate cu
ajutorul unui climat calm i de solidaritate. Comunitatea steasc tradiional poate fi
caracterizat ca o familie n care relaiile sociale sunt caracterizate de altruism (Gavrilu, N.,
2003, pp. 549-550).
Acest spaiu este caracterizat de modele de relaii intra i extra familiale. Suportul esenial
al grupului familial l reprezint rudenia n temeiul consangvinitii la care se adaug multe
elemente folosite n comun, cum ar fi spaiul de locuit, rezultatul aciunilor domestice i extra
domestice, obinuinele etc. Funcionalitatea social rural permite practicarea relaiei de rudenie
22

i favorizeaz formarea unui climat comunitar. Prin altruismul reciproc practicat ntre vecini
steanul are sigurana unei anse de via deoarece ceea ce nu poate nfptui singur este realizabil
prin atragerea ajutorului vecinilor si. Familia steasc reprezint un grup stabil, membrii ei
formnd o comunitate de munc si de soart. (Stan D., 2001, p. 50, 54, 55, 72).
Sociologia rural este secundar sociologiei urban deoarece rolul ranului i a muncii
sale la cmp nu mai reprezint de mult timp, resursa principal de supravieuire.
Dei satul a preocupat pn nu de mult, mai puin pe politicieni, Uniunea European
impune i promoveaz dezvoltarea la nivel comunitar, astfel satul intr din nou n atenia
autoritilor statului. Prin aceasta satul nu va mai reprezenta un obiect banal de studiu,
complexitatea problemelor sale fiind de mare interes.
Mediul rural reprezint nc un teritoriu n care agricultura i creterea animalelor
constituie principala ramura a economiei. Acest lucru face ca nivelul de trai al acestor persoane s
fie la limita sau sub limita unui trai decent. Cel mai bine o duc familiile n care exist cel puin o
persoan plecat la munc peste grani.
Datorit fenomenului amplu de migraiune, care are loc n spaiul rural, participarea la
viaa social difer de ceea ce era n trecut. ntruct diviziunea social a muncii n cadrul satului
era restrns, fiecare depindea de cellalt din punct de vedere material. Acum aceast dependen
s-a restrns mult ns nu putem vorbi de o indiferen total a stenilor ntre ei.
Asistena medical a populaiei rurale din Romnia se realizeaz n cadrul sistemului
naional i teritorial de instituii medicale.
O mare parte dintre vrstnicii, sntoi fizic i mintal, cu capacitate de munc, ce posed
multe cunotine, cu tehnicitate apreciat, cu nelepciune recunoscut, acumulat din instrucie,
cri i din experiena vieii, reprezint un real sprijin pentru familie, un valoros capital uman i o
resurs de mare utilitate pentru colectivitate (Rugina, V., 1986, p. 350). n teritoriile n care
predomin ocupaiile tradiionale, cum ar fi mediul rural, unde nu exist o limit de vrst pentru
retragerea din viaa activ, btrnii muncesc att ct sunt capabili i rmn n mediul lor, trind
lng familia copiilor. Datorit experienei pe care o au, activitile ce li se ncredineaz au o

23

mare varietate de preocupri i rolul de ghid n viaa familiei i a colectivitii, ceea ce le asigur
sentimentul utilitii, sprijinul afectiv i material de care au nevoie, (Rugina, V., 1986, p. 350).
Rolul vrstnicului in mediul familial difer foarte puin dac avem n vedere mediul de
locuit, ns cnd vine vorba de statutul, su ne confruntm cu diferene ce merit subliniate.
Vrstnicul din mediul rural trece cu o dificultate mult redus de la etapa activ la cea inactiv.
Acest lucru se datoreaz n primul rnd muncii la cmp sau creterii animalelor, care o poate
continua chiar i dup mplinirea vrstei de pensionare, daca sntatea i permite. Un alt motiv
este acela al rmnerii alturi de familie. Chiar daca nu mai locuiesc mpreun, familia menine o
legtur foarte strns cu prinii. Exist un fel de tradiie n a face cel puin o vizit pe
sptmn prinilor care locuiesc n aceeai localitate la distane scurte de mers. Tot un fel de
tradiie reprezint i ieitul de seara n faa porii pentru a sta de vorb cu vecinii. Astfel
vrstnicul menine un contact permanent cu comunitatea. Un alt ritual de care beneficiaz
vrstnicul de la sat, este acela al frecventrii slujbelor religioase. Vrstnicul din mediul urban nu
beneficiaz de aceste lucruri de cele mai multe ori, ei confruntndu-se cu sentimentele de
inutilitate dup ieirea la pensie. n mediul urban se creeaz cu greu un grup n care vrstnicii
singuri s se poat integra.
n teritoriile rurale unde tinerii se confrunt cu probleme legate de lipsa locurilor de
munc btrnii rmn singuri i ulterior bolnavi, infirmi i cad n grija comunitii. De cele mai
multe ori aceti vrstnici prefer s li se fac o vizit, o dat la 2 zile de ctre vecini dect s fie
luai n ngrijire de ctre stat. Dup fenomenul de denuclearizare a familiei aceti vrstnici nu
sunt dispui s suporte chinurile ce pot fi aduse de schimbarea locuinei ntr-un cmin de btrni
specializat.
Prima faz de renunare pentru vrstnic n general, indiferent de mediul de provenien,
este aceea a renunrii la rolul social, la statutul su n grupul de apartenen. Apoi urmeaz faza
cuibului gol cnd copiii se cstoresc sau pleac din familie pentru a-i crea un drum n via.
Familia romneasc din mediul rural se confrunt de cteva decenii cu fenomenul de
denuclearizare. Acest fenomen se datoreaz migrrii tinerilor spre un loc de munc. La nceput
tinerii cutau locuri de munc n mediul urban care era la nceputul industrializrii i care prea
promitor. ns din anii 90 migrarea tinerilor a trecut peste graniele rii. Din ce n ce tot mai
24

muli tineri plecau spre un loc necunoscut unde sperau s gseasc laptele i mierea de mult
promis i ateptat n ara noastr. n ultimii ani acest fenomen de abandon fa de familie n
primul rnd i apoi fa de propria ar a trecut i la alte categorii de vrste. Acum nu mai este o
noutate ca aduli de peste 40 de ani s prseasc familia i s migreze spre rile mai dezvoltate
ale continentului nostru dar nu numai, ei trecnd i peste ocean. Muli revin n familie gndinduse c i-au lsat aici copiii i prinii, ns cea mai mare parte revin doar foarte rar i pentru vizite
de scurt durat. Acest lucru se datoreaz nevoii disperate a romnilor n general de a avea un trai
mai bun. Muli dintre cei aflai acum n rile Occidentului triau sub nivelul decenei, astfel se
poate gsi o explicaie la refuzul revenirii n propria ar.
Cu riscul de a fi mereu caracterizai i judecai negativ de ctre btinaii rilor
respective, romnii se ncpneaz s revin alturi de familie. Dei acceptarea Romniei n
Uniunea European este promitoare pentru un trai mai bun al romnilor, cu greu cei plecai i
stabilii n alte ri se vor mai ntoarce. O mare parte sunt stabilii acolo cu tot cu familie, copiii
frecventnd colile europene n loc de cele romneti. De asemenea dorina celor plecai este de
a-i lua cu ei i prinii sau printele rmas n via. Acest lucru ns este mai greu de realizat
deoarece vrstnicii nu sunt de acord cu prsirea casei i comunitii lor. Ei prefer s se
ngrijeasc singuri cu ajutorul vecinilor n loc s plece n alte ari alturi de copii. Independena
este manifestat cu precdere la persoanele vrstnice din mediul rural (Grleanu-oitu, Daniela,
2006, p. 190). Un spaiu strin cum ar fi Italia sau alt ar, reprezint un mare necunoscut pentru
ei. Vrstnicul se adapteaz cu greu la noutate iar limba i oamenii strini i pot speria. Ei au
nevoie de autonomie pentru c acolo nu vor putea s cear ajutorul cuiva, dac nepoii sau copii
nu sunt prin preajm.
De prim importan n condiionarea mbtrnirii cu succes sau nu, la domiciliu, se
contureaz n raporturile btrnului cu familia. Mentalitatea social i a familiei btrnului i
solidaritatea comunitii sale familiale sunt eseniale, vitale pentru c reprezint homeodinamica
familial de care depinde btrnul (Apahideanu, O., 2001, p. 143).
Tot mai muli autori promoveaz faptul c o familie nchegat cu totalitatea funciilor pstrate,
este o garanie pentru ambientul favorabil ngrijirii btrnului (Apahideanu, O., 2001, p. 144).
Conceptul de ataament include componente sociale, afective, cognitive i comportamentale de
care vrstnicul are nevoie. Ataamentul este o proprietate comun relaiilor sociale prin care
25

individul mai slab, cum ar fi un vrstnic dependent, i mai puin capabil se apropie de cel mai
competent i puternic, cum sunt membrii familiei, pentru a cuta protecie (oitu, C., p. 5).
Armonia vieii de familie, singura instituie ce ofer viaa n comun (Goffman, E., 2004,
p. 22), generatoare de satisfacii i realizri, influeneaz favorabil durata vieii. Longevitatea
trebuie cucerit prin nelepciunea de a ti s mbtrneti.
mplinirea familial printr-o relaie conjugal armonioas i roadele unei astfel de viei,
copii influeneaz determinant starea de sntate.
Modelul familial tradiional este benefic n dublu sens: bunicii i prinii i consider
viaa mplinit, i menin tonusul i vigoarea vzndu-i viaa i preocuprile continuate de copii
lor, iar acetia din urm gsesc n preajma bunicilor liantul afectiv al familiei, sfatul nelept de
care au nevoie, rezultat al instruirii i experienei de via (Aslan, Ana, 1986, p. 502).
Locul vrstnicului este n modelul tradiional de familie adaptat la o via contemporan.
Inadaptabilitatea sau dificultile de adaptare constituie caracteristica de baz pe planul pshiosocial al mbtrnirii. Societatea contemporan trebuie s cunoasc aceste particulariti i s in
seama de impactul schimbrilor asupra vrstnicilor, mereu n cretere.
Familia are obligaia crerii acelui climat att de mult dorit, benefic celor pe care i
preuim, pentru ce au fost i sunt, prin respectul autonomiei, echilibrul dintre generaii,
devotament i ngrijire medical.

2. Obiective

Obiectivul principal al lucrrii este acela al aflrii prerii vrstnicilor din mediul rural
despre instituionalizare. De asemenea un alt obiectiv a fost acela al analizrii statutului
vrstnicului din mediul rural romnesc actual. Ca i obiective secundare am avut n vedere
culegerea unor date ct mai apropiate de realitatea n care fiecare vrstnic triete.

26

3. Prezentarea UAMS. SUICI


PREZENTARE

U.A.M.S.

SUICI

Amplasare
Comuna Suici se afla situata in nord-vestul Judetului Arges, intr-o depresiune
intramontana pe valea superioara a raului Topolog, pe drumul judetean ce leaga Curtea de Arges
de Calimanesti si Curtea de Arges de Sibiu prin Caineni (vechiul drum roman prin tara Lovistei).
Amplasamentul comunei este la 25 Km nord-vest de Curtea de Arges, 35 Km nord-est de
Rm. Valcea si 20 Km est de Calimanesti .Legatura din C. de Arges se poate realiza pe doua rute :
prin localitatile Tiveni sau Valea Danului.
Unitatea se afla amplasata in comunitate in proximitatea institutiilor reprezentative
( biserica,scoala , dispensar medical).

Scurt istoric
Pe amplasamentul actual a luat fiinta in anul 1958, Scoala de Meserii, transformandu-se
din anul 1964 in scoala speciala de fete cu handicap de intelect.
In anul 2000, in urma reformei in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate,
cladirile, bunurile si terenurile sunt trecute de la Inspectoratul Scolar Arges la Consiliul Judetean
Arges, infiintandu-se Centrul de Plasament Special Suici.
Urmare a strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului ,in anul 2003 a fost
inchis centrul si infiintata in acelias locatie ,de Consiliul Judetean Arges, Unitatea de Asistenta
Medico-Sociala Suici.

Capacitate: 80 locuri

Functionalitate
Unitatea cuprinde la ora actuala mai multe corpuri de cladiri dar isi desfasoara activitatea
in conditii de siguranta si igiena in :
-

camin P+1 cu 13 saloane, club, cabinete etc;

pavilion poarta cu 2 saloane.


27

cantina compusa din mai multe anexe;

centrala termica si spalatorie;

pavilion administrativ

gospodarie anexa pentru porci.

Alimentare cu energie electrica 380 V prin post propriu trafo, alimentarea cu apa se
realizeaza din reteaua proprie prin puturi forate. Canalizarea asigurata prin bazin vidanjabil si
decantoare. Unitatea dispune de gropii de gunoi betonate pentru depozitarea gunoiului menajer pe
categorii, avand contract de distrugere si depozitare la groapa de gunoi de la C. de Arges.
Suprafata teren: parcuri, alei si teren agricol : 29.620 mp .
Suprafata constructii: 5800 mp.

Siguranta
Unitatea cuprinde toate componentele pentru asigurarea conditiilor pentru prevenirea
incendiilor, imbolnavirilor, igiena vietii in colectivitate. Accesul in unitate se face pe un drum
asfaltat, deschis in toate anotimpurile. Saloanele sunt in prezent de 2 persoane, 4 persoane si 6
persoane in cazul celor imobilizate.
Igiena
Igienizarea se face zilnic prin utilizarea permanenta a materialelor dezifectante de
personalul medico sanitar. Este amenajat un izolator pentru situatii de epidemii.

c) Diversificarea tipurilor de servicii acordate are in vedere , pe langa cele actuale si


efectuarea de servicii de terapie psihologica, fizioterapie,kinetoterapie si masaj.

28

Harta serviciilor din UAMS Suici

UAMS Suici

Servicii
medicale
Tratament medicamentos
mmmmmedicamentos
Fizioterapie

Kinetoterapie

Servicii sociale

Servicii de instruire

Servicii de baza

Servicii de recuperare
psihosociala
Servicii de suport si
socializare

Masaj

Nota :

cu rosu servicii pentru care unitatea este acreditata


cu albastru servicii de perspectiva pentru acreditare

29

Terapia ocupationala si
ergoterapia
Biblioterapia
Logopedia

Capitolul IV

Serviciile sociale oferite la persoanele varsnice

Persoana varstnica - in conformitate cu art. 1 din Legea nr.17/2000, este persoana care a
implinit varsta legala de pensionare.
Asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de Legea nr 17/2000 prin care se
stabilesc serviciile sociale asigurate persoanelor varstnice la domiciliu, in institutii rezidentiale,
centre de zi, cluburi pentru varstnici, apartamente si locuinte sociale.
Se acorda in baza anchetei sociale realizate de catre un colectiv format din 2 asistenti sociali din
cadrul consiliului local sau de la directia generala judeteana sau a municipiului Bucuresti.
In situatia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa in mod obligatoriu cu
medicul specialist al persoanei respective.
Dreptul de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se stabileste si cu respectarea criteriilor
prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice reglementata de HG nr.
886/2000.
- servicii privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si
sprijinire pentru reintegrare sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor
servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea
hranei;
- servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale,
readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si
antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de
zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
- servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale, sunt acordate in baza
reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate.
Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru
reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor
varstnice, de catre asistenti sociali.

Tipurile de servicii si costul acestora se stabilesc de consiliile locale.


30

Dreptul la asistenta sociala in caminele pentru persoane varstnice se stabileste pe baza


anchetei sociale cu respectarea criteriilor stabilite in grila nationala de evaluare a nevoilor
persoanelor varstnice (H.G nr.886/2000) si se aproba de catre :
primar - pentru institutiile de asistenta sociala aflate in administrare,
directorul general al directiei generale de munca solidaritate sociala si a familiei - pentru
asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile romane care au primit transferuri din fonduri
gestionate de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei;
Persoanele varstnice care beneficiaza de serviiciile oferite de caminele pentru persoane varstnice
si care dispun de venituri proprii au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere,
stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere.
Asistenta sociala pentru persoana varstnica se acorda la cererea persoanei varstnice
interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de
specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult
recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au obiect de activitate
asistenta sociala a persoanelor varstnice.
Caminele pentru persoane varstnice sunt organizate in baza Legii nr.17/2000 pe sectii pentru:
- persoane dependente;
- persoane semidependente;
- persoane care nu sunt dependente;
Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile locale si/sau
judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii. (Legea 17/2000 - Republicata)
Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul de dependenta al
persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si gospodarie,
obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in
conformitate cu clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publice
locale.
Persoanele varstnice care au venituri si sunt ingrijite in camin datoreaza contributia lunara
de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fara a se
depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin.
Dreptul la asistenta sociala in institutiile de asistenta sociala pentru persoane vartnice se
stabileste pe baza anchetei sociale si a certificatului de incadrare intr-o categorie de handicap.

31

UAMS UICI

VIZAT

DIRECTOR

PLAN INDIVIDUALIZAT DE INGRIJIRE SI ASISTENTA

Nume i prenume
beneficiar :..A.V.................................................................................
Adresa :...Com Valea Mare
Pravat...................................................................................................................
Data
naterii 1.nov.1938:......................................................................................................
.......
Persoana de contact n caz de
urgen :..B.I....................................................................
Adresa i numrul de telefon:....
Echipa de lucru :
1.Medic................................................................................................
...2..Asistent Social......................................................................................
3...Asistent Medical..............................................................................................
4..Ergoterapeut...............................................................................................
5..Psihopedagog...............................................................................................

Manager de
caz :.T.I..................................................................................................................

Concluziile evalurii complexe :


Din punct de vedere medical : ...... administrarea tratamentului
medicamentos........................................................................................
32

Necesit : supraveghere asistare ngrijire tratament x


Din punct de vedere al nevoilor sociale :mentinerea deprinderilor de baza/sa-si faca
singura curatenie in camera , sa-si faca
patul................................................................................
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
..........

Tipuri de servicii acordate :


a) medicale : tratament medicamentos pentru :..etilism cronic,lacunarism
cerebral,sindrom psihoorganic ,cronic deteriorativ,
progresiv.................................................................... ..................................................
..............................................................................................
conform foii de observaie numrul :..21.09.2004............./............................

Servicii de ngrijire : evaluarea la internarea n unitate DA XNU


Efectuarea de msurtori antropometrice DA XNU
Acordarea primului ajutor DA NUMonitorizarea parametrilor fiziologici:
temperatur, respiraie, puls, tensiune arterial DA XNU
Efectuarea de imunizri DA XNU
Administrarea medicamentelor per os,
intravenos, intramuscular, subcutanat, intradermic, prin perfuzie endovenoas
DANU Msurarea glicemiei cu glucometrul DA NU Recoltarea de produse
biologice DA NU Alimentare artificial pe sond gastric sau nazogastric DA
NU Spltura vaginal DA NU Mobilizare, masaj, aplicaii medicamentoase
locale, utilizarea colacilor de cauciuc i a rulourilor pentru evitarea escarelor de
33

decubit DA NU Schimbarea poziiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie pentru


evitarea complicaiilor pulmonare DA NU Mobilizare , masaj, bandaj compresiv,
aplicaii medicamentoase locale pentru evitarea complicaiilor vasculare la
membrele inferioare DA NU ngrijirea plgilor simple i suprainfectate DA NU
ngrijirea escarelor multiple DA NU ngrijirea tuburilor de dren DA NU
ngrijirea stomelor i fistulelor DA NU Evacuarea manual a fecaloamelor DA
NU Aplicarea de pampers, plosc, bazinet DA NU Aplicarea de prinie,
cataplasme DA NU Calmarea i tratarea durerii DA NU Examinare i evaluare
psihologic DA NU
b) sociale : servicii de baza DA XNU
servicii de suport i socializare DA XNU
servicii de recuperare i reabilitare DA XNU
Probleme cu care se confrunt persoana ( rezultate n urma evalurii
complexe).................
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
....................
Obiective :....combaterea consumului de
alcool..........................................................................................................................
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
..............................
Metode si mijloace de realizare a obiectivelor :
Cine rspunde pentru realizarea lor?
asistentul
social

34

........................................
........................................................................................................
Obligaiile beneficiarului n U.A.M.S. uici:
Asistaii din Unitatea de Asisten Medico - Social uici au urmtoarele
ndatoriri :
-

s respecte prevederile Regulamentului Intern al Bolnavului;

s foloseasc i s pstreze cu grij bunurile personale i


colective;

s aib o comportare demn i civilizat, precum i o inut


vestimentar corect;

s pstreze ordinea, curenia i disciplina n unitate;

s respecte ntregul personal al unitii i colegii;

s respecte ntocmai
igienico-sanitare;

s respecte regulile PSI din unitate;

s respecte locul de fumat n spaii special amenajate;

s respecte dispoziiile interne cu caracter permanent sau


temporar ale directorului unitii cu privire la unele msurii
de eficientizare a funcionrii unitii;

s
desfoare
activitile
zilnice/sptmnale
i/sau
ocazionale care i sunt planificate prin planurile de ngrijire i
asisten sau n cele de reevaluare monitorizare.

prescripiile

medicale

regulile

Drepturile beneficiarilor din U.A.M.S. uici:


Drepturile beneficiarului sunt cele prevzute n art. 3 din Codul Drepturilor
Beneficiarului.
Codul Drepturilor Beneficiarului la internare - este adus la cunotin
asistailor/susintorilor legali sub semntur de ctre asistentul social al unitii iar
n lipsa acestuia de ctre ofierul de serviciu pe unitate.

Activiti desfurate de beneficiarii instituionalizai n U.A.M.S. uici:


Activitile (zilnice / sptmnale / periodice / ocazionale) pe care le desfoar
domnul/ doamna ..A.V.........................................................................
, n calitate
35

de beneficiar, sunt urmtoarele: .... alimentare, hidratare de trei ori pe


zi ..................................................................................................................................
...........

........
Monitorizare i control:
Monitorizarea activitilor zilnice/sptmnale/periodice/ocazionale se realizeaz
prin Fia de activitate lunar a beneficiarului.

Pentru servicii medicale si de ingrijire : consult zilnic X


X

tratament medicamentos

Echipa : medic X asistent medical X infirmier

ingrijitor curatenie

Perioada de timp :.........permanent................................

brancardier

Pentru servicii sociale :


1. servicii de baza : formarea si meninerea deprinderilor de baza prin :
explicaia, demonstratia; discutia in grup;
meninerea tonusului afectiv i muscular prin : intarirea
controlului si autocontrolului, demonstraie, terapie la pat, kinetoterapie, motivatia
beneficiarului.
stabilizarea strii de sntate prin : administrarea
tratamentului medicamentos
Perioada de timp:permanent
Echipa de interventie: asistent medical X asistent social X ergoterapeut
infirmier brancardier ingrijitor curatenie spalatoreasa lenjereasa
bucatar ajutor de bucatar
2. servicii de suport si socializare :
formarea abilitatilor si deprinderilor de viata in societate (efectuarea de
cumparaturi DA XNU ; menaj DA XNU
; insotirea in mijloace de
36

transport in comun DA NU
X ; gestionarea bunurilor
necesita proiectarea timpului liber DA NUX

DA XNU ;

formarea deprinderilor de munca : punctualitate DA XNU


identificarea de abilitati practice DA NU
aptitudini speciale DA NU X

administrarea bunurilor personale si a banilor :


institutie DA NU X

; beneficiar DA XNU

sprijin pentru a accesa servicii n comunitate;

sprijin pentru petrecerea timpului liber

Metode de realizare :
Repetarea verbala si a actiunii
Incurajarea
Indemnul
Invatarea individuala si a actiuni
Perioada de timp ......permanent....................
Echipa de interventie : educator specializat
socialx ergoterapeut x

x asistent medical x asistent

3. servicii de recuperare si reabilitare prin :


- psihoterapie DA XNU
- consiliere DA XNU
- logopedie DA NU X
- terapie ocupationala DA XNU
Etapa de realizare : - constructia relatiei
- explorarea problemelor in adancime
- explorarea impreuna cu clientul a solutilor alternative
Mijloace de realizare : comunicarea; sugestia; persuasiunea; metafora terapeutica
Perioada de timp (sedinte saptamanale) : conform grafic program de recuperare
37

Luni X marti X joi X vineri X


......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
....................
Evaluarea periodica se face la : 6luni 12 luni x18luni
De
ctre
echipa
multidisciplinar
a
U.A.M.S.
1...AS.Social.......................................................................................

uici:

2...AS.Medical........................................................................................
3...Medic........................................................................................
Revizuirea planului de interventie ( in functie de rezultatele evaluarilor periodice se
poate atasa ca
anexa ):.....................................................................................................................
......................................................................................................................................
..........
Recomandari
particulare :.....................................................................................................
......................................................................................................................................
..........
Rolul si modul de implicare al sustinatorului legal / familiei in
proiect................................ ..........................................................................................
......................................................
......................................................................................................................................
..........
Data .......................
Semntura..
Manager de caz .T.I. ...................
.A.V. ...............................................

Beneficiar

Sustinator legal B.I.


..................
UAMS SUICI

VIZAT
DIRECTOR

38

FISA DE EVALUARE COMPLEXA A BENEFICIARULUI

1. DATE PERSONALE
Nume si prenume: A V..
Data nasteri si locul nasterii:1. Noiembrie 1938.
Varsta :68
Domiciliul stabil:Com. Valea Mare Pravat, Sat
Balcesti
Profesia:Casnica
Ocupatia:Pensionar de urmas
Studii4 clase
SexF
ReligieOrtodoxa.
Starea civilaVaduva.
2. DATE FAMILIALE
Locuinta DA NU x
Concluzii privind riscul ambiental (concluzii de locuit si familiale)Nu are
casa.

Reteaua de familie (relatiile interfamiliale si climatul afectiv)Are trei copi care nu


se intereseaza de
dansa

Ajutor de menaj din partea familiei DA NU x


Risc de neglijare DA XNU
Situatia economica, venituri: Pensie....

3. AUTONOMIA PERSOANEI
39

Realizarea activitatii de zi cu zi : singur Xcu ajutor


Pentru ce activitati necesita ajutor :
toaleta proprie personala DA NU X
alimentare si hidratare DA NU X
mobilizare si deplasare in interiorul locuintei DA XNU
deplasare in exteriorul locuintei DA XNU
utilizeaza mijloce de comunicare la distanta ( telefon) DA XNU
gestionarea si administrarea a bunurilor proprii DA XNU .
4.DATE MEDICALE
A. Starea prezenta : Tegumente si mucoase normale, sistem muscular articular
motor ischemic
B. Diagnostic si prognoza :Sindrom psiho-organic cronic deteriorativ, etilism
cronic
..

C. Evaluarea functionala a capacitatii de autoingrijire


Autonomie pastrata DA xNU .
Necesita supravegheri X

asistare ingrijire

tratamentX.

5.DATE PSIHOLOGICE
Activitatile senzorial-receptive : Orientata temporo spatial
bine
Activitati de tip repre.zentativ-simbolic:reprezentari bine
construite..
Gandirea: manifesta o usoara tulburare de abstractizare.
..
Memoria: Logica , dificultati de reamintire imediata, tulburare usoara a MSD.
.

40

Limbajul :Vocabular activ, scrie si citeste, vorbire


coerenta..
Atentia : dificil de captat, atentia voluntara
Vointa: spirit de discernamant alterat de alcolism, defecte incapatanata, dispozitie
labila, suport botivational pierdut

Afectivitatea(starile afective) : rezonanta afectiva stearsa , indiferenta cu colegi,


cauta sa intretina relati bune cu salariati,

Spiritul de observatie: Ascutit


Temperamentul: coleric melancolic
Psihomotricitatea:
a) coordonarea motorie :ochii-mana-picior, adecvata comenzilor, gesturi
precise, merge, alearga.......
b) relaxarea si autocontrolul miscarilor:nu are tic-uri, se pote relaxa prin limbaj
dupa
comanda..
c) schema corporala:
cunoscuta
d) lateralitatea si dominanta manuala :
dreapta...
Atitudinea fata de : sine indiferenta egosintonica
societate neutra
6.DATE SOCIOPEDAGOGICE
Atitudinea fata de activitati educative:se implica voluntar si
participa..
Integrarea sociala in grupul din salon :sa realizat cu o oarecare
realitate.
Integrarea sociala in grupul de prieteni :nu are
prieteni
41

Calitatea relatiilor interpersonale :din interes, fara


sinceritate.
Imaginea/opinia colegilor :neutra
Comportamentul general in institutie :are conduita devianta cauzata de
alcolism
Organizarea timpului liber :nu necesita...
Hobby :efectuarea de
cumparaturi
7. CARACTERIZARE GENERALA FINALA
Dominante pozitivesociabila
Dominante negative (posibilitati de recuperare)comportament carential legat de
alcolism..
Orientarea personalitatiicomportamente inadecvate si incapacitate de corectare
8. PROGNOSTICStationar
..
9. RECOMANDARI
Recomandari cu privire la atitudinea celor din jur fata de subiect : cooperare si
intelegere a situatiei personale
Recomandari cu privire la programul de interventie/recupreare :evitarea
consumului de alcool, consiliere si implicare in terapia ocupationala..
Aprecieri referitoare la comportamentul viitor/posibilitati de reintegrare in familie :
poate fi reintegrata in familie avand si suport din partea
familiei
Date de identificare a celor care au intocmit prezenta fisa
1S S..
2V G.
3N C..
4 T A.

42

PLAN INDIVIDUALIZAT DE INGRIJIRE SI ASISTENTA

Nume i prenume beneficiar :..R


I................................................................................
Adresa :...Com. Suici, Sat Ianculesti , Jud Arges.
Datanaterii 6 februarie 1923, Suici
Persoana de contact n caz de urgen :.G.E
Adresa i numrul de telefon: Com Suici, Jud Arges, 0248545048
Echipa de lucru :
1.Medic...V G...
2..Asistent Social......T A...
3...Asistent Medical......T.C.
4..Ergoterapeut.........G M.
5..Psihopedagog.....N V

Manager de caz :.T.I.

Concluziile evalurii complexe :


Din punct de vedere medical : ...... administrarea tratamentului
medicamentos........................................................................................
43

Necesit : supraveghere X asistare ngrijire tratament X


Din punct de vedere al nevoilor sociale :mentinerea deprinderilor de baza/sa-si faca
singura curatenie in camera , sa-si faca patul...
NU.............................................................................
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
..........

Tipuri de servicii acordate :


a) medicale : tratament medicamentos pentru :..HTA
stII,reumatismcr.degenerativ,ateroscleroza vasculara psihoorganic ,cronic
deteriorativ,
progresiv.................................................................... ..................................................
..............................................................................................
conform foii de observaie numrul :..21.09.2004............./............................

Servicii de ngrijire : evaluarea la internarea n unitate DA XNU


Efectuarea de msurtori antropometrice DA XNU
Acordarea primului ajutor DA NUMonitorizarea parametrilor fiziologici:
temperatur, respiraie, puls, tensiune arterial DA XNU
Efectuarea de imunizri DA XNU
Administrarea medicamentelor per os,
intravenos, intramuscular, subcutanat, intradermic, prin perfuzie endovenoas DA
XNU Msurarea glicemiei cu glucometrul DA NU X. Recoltarea de produse
biologice DA NU X Alimentare artificial pe sond gastric sau nazogastric DA
NU X Spltura vaginal DA NU X Mobilizare, masaj, aplicaii medicamentoase
44

locale, utilizarea colacilor de cauciuc i a rulourilor pentru evitarea escarelor de


decubit DA NU X Schimbarea poziiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie pentru
evitarea complicaiilor pulmonare DA NU X Mobilizare , masaj, bandaj compresiv,
aplicaii medicamentoase locale pentru evitarea complicaiilor vasculare la
membrele inferioare DA XNU ngrijirea plgilor simple i suprainfectate DA X
NU ngrijirea escarelor multiple DA NU X ngrijirea tuburilor de dren DA NU X
ngrijirea stomelor i fistulelor DA NU X Evacuarea manual a fecaloamelor DA
NU X Aplicarea de pampers, plosc, bazinet DA NU X Aplicarea de prinie,
cataplasme DA NU X Calmarea i tratarea durerii DA XNU Examinare i
evaluare psihologic DA XNU

b) sociale : servicii de baza DA XNU


servicii de suport i socializare DA XNU
servicii de recuperare i reabilitare DA XNU
Probleme cu care se confrunt persoana ( rezultate n urma evalurii
complexe).................
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
....................
Obiective :....combaterea consumului de alcool ......
......................................................................................................................................
..........
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
..............................
Metode si mijloace de realizare a obiectivelor :
Cine rspunde pentru realizarea lor?
asistentul
social
45

........................................
........................................................................................................
Obligaiile beneficiarului n U.A.M.S. uici:
Asistaii din Unitatea de Asisten Medico - Social uici au urmtoarele
ndatoriri :
-

s respecte prevederile Regulamentului Intern al Bolnavului;

s foloseasc i s pstreze cu grij bunurile personale i


colective;

s aib o comportare demn i civilizat, precum i o inut


vestimentar corect;

s pstreze ordinea, curenia i disciplina n unitate;

s respecte ntregul personal al unitii i colegii;

s respecte ntocmai
igienico-sanitare;

s respecte regulile PSI din unitate;

s respecte locul de fumat n spaii special amenajate;

s respecte dispoziiile interne cu caracter permanent sau


temporar ale directorului unitii cu privire la unele msurii
de eficientizare a funcionrii unitii;

s
desfoare
activitile
zilnice/sptmnale
i/sau
ocazionale care i sunt planificate prin planurile de ngrijire i
asisten sau n cele de reevaluare monitorizare.

prescripiile

medicale

regulile

Drepturile beneficiarilor din U.A.M.S. uici:


Drepturile beneficiarului sunt cele prevzute n art. 3 din Codul Drepturilor
Beneficiarului.
Codul Drepturilor Beneficiarului la internare - este adus la cunotin
asistailor/susintorilor legali sub semntur de ctre asistentul social al unitii iar
n lipsa acestuia de ctre ofierul de serviciu pe unitate.

Activiti desfurate de beneficiarii instituionalizai n U.A.M.S. uici:


Activitile (zilnice / sptmnale / periodice / ocazionale) pe care le desfoar
domnul/ doamna R I .........................................................................
, n calitate
46

de beneficiar, sunt urmtoarele: .... alimentare, hidratare de trei ori pe


zi ..................................................................................................................................
...........

........
Monitorizare i control:
Monitorizarea activitilor zilnice/sptmnale/periodice/ocazionale se realizeaz
prin Fia de activitate lunar a beneficiarului.

Pentru servicii medicale si de ingrijire : consult zilnic X


X

tratament medicamentos

Echipa : medic X asistent medical X infirmier X


ingrijitor curatenie X

brancardier X

Perioada de timp :.........permanent................................

Pentru servicii sociale :


1. servicii de baza : formarea si meninerea deprinderilor de baza prin :
explicaia, demonstratia; discutia in grup;
meninerea tonusului afectiv i muscular prin : intarirea
controlului si autocontrolului, demonstraie, terapie la pat, kinetoterapie, motivatia
beneficiarului.
stabilizarea strii de sntate prin : administrarea
tratamentului medicamentos
Perioada de timp:permanent
Echipa de interventie: asistent medical X asistent social X ergoterapeut X
infirmier X brancardier X ingrijitor curatenieX spalatoreasa X lenjereasa X
bucatar X ajutor de bucatar X
2. servicii de suport si socializare :
formarea abilitatilor si deprinderilor de viata in societate (efectuarea de
cumparaturi DA NU X ; menaj DA XNU
; insotirea in mijloace de

47

transport in comun DA NU
X ; gestionarea bunurilor
necesita proiectarea timpului liber DA NUX

DA X ;NU

formarea deprinderilor de munca : punctualitate DA XNU


identificarea de abilitati practice DA XNU
aptitudini speciale DA NU X

administrarea bunurilor personale si a banilor :


institutie DA NU X

; beneficiar DA XNU

sprijin pentru a accesa servicii n comunitate;

sprijin pentru petrecerea timpului liber

Metode de realizare :
Repetarea verbala si a actiunii
Incurajarea
Indemnul
Invatarea individuala si a actiuni
Perioada de timp ......permanent....................
Echipa de interventie : educator specializat
socialx ergoterapeut x

x asistent medical x asistent

3. servicii de recuperare si reabilitare prin :


- psihoterapie DA XNU
- consiliere DA XNU
- logopedie DA NU X
- terapie ocupationala DA XNU
Etapa de realizare : - constructia relatiei
- explorarea problemelor in adancime
- explorarea impreuna cu clientul a solutilor alternative
Mijloace de realizare : comunicarea; sugestia; persuasiunea; metafora terapeutica
Perioada de timp (sedinte saptamanale) : conform grafic program de recuperare
48

Luni X marti X joi X vineri X


......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
....................
Evaluarea periodica se face la : 6luni 12 luni x18luni
De
ctre
echipa
multidisciplinar
a
U.A.M.S.
1...AS.Social.......................................................................................

uici:

2...AS.Medical........................................................................................
3...Medic........................................................................................
Revizuirea planului de interventie ( in functie de rezultatele evaluarilor periodice se
poate atasa ca anexa ):.....Se face dupa
reevaluare ....................................................................................
......................................................................................................................................
..........
Recomandari particulare :............Plimbari prin curtea
unitatii......................................................
......................................................................................................................................
..........
Rolul si modul de implicare al sustinatorului legal / familiei in proiect...........Sustinere
financiara, asigurarea legaturii cu
familia..................... .....................................................................................................
...........................................
......................................................................................................................................
..........
Data .......................
Semntura..
Manager de caz .T.I. ...................

Beneficiar .R. I......................

Sustinator legalG E.
UAMS SUICI

VIZAT
DIRECTOR
FISA DE EVALUARE COMPLEXA A BENEFICIARULUI

49

1. DATE PERSONALE
Nume si prenume:R I..
Data nasteri si locul nasterii:21.09.1927, Suici.
Varsta :79
Domiciliul stabil:Suici, Sat Ianculesti, jud Arges
Profesia:Agricultor
Ocupatia:pensionar
Studii4 clase
SexF
ReligieOrtodox.
Starea civilaVaduva.
2. DATE FAMILIALE
Locuinta DA xNU
Concluzii privind riscul ambiental (concluzii de locuit si familiale)are
casa.

Reteaua de familie (relatiile interfamiliale si climatul afectiv)are un fiu vitreg cu


care este in relati bune .

Ajutor de menaj din partea familiei DA xNU


Risc de neglijare DA NU x
Situatia economica, venituri: pensie....

3. AUTONOMIA PERSOANEI
Realizarea activitatii de zi cu zi : singur xcu ajutor
Pentru ce activitati necesita ajutor :
50

toaleta proprie personala DA NU x


alimentare si hidratare DA NU x
mobilizare si deplasare in interiorul locuintei DA NU x
deplasare in exteriorul locuintei DA NU x
utilizeaza mijloce de comunicare la distanta ( telefon) DA NU x
gestionarea si administrarea a bunurilor proprii DA NU x.
4.DATE MEDICALE
A. Starea prezenta : Teg. si muc. normal colorate , teg adipos slab reprezentat,
reprezentare s. musculara mormala, mormochinetic, dureri si blocari la mobilizare,
articulati moi, MCV, bilaterar si apexian, TA 140, 80
..

B. Diagnostic si prognoza :Abilitae mobila cu responsabilitate nedureroasa la


palpare, ficat normal, rinichi
nepalpabili.
..

C. Evaluarea functionala a capacitatii de autoingrijire


Autonomie pastrata DA xNU .
Necesita supravegheri

asistare ingrijire

tratamentx.

5.DATE PSIHOLOGICE
Activitatile senzorial-receptive : Tulburare de vedere, ambliopie usoara, tulburare
de auz, hipoacuzie.
Activitati de tip reprezentativ-simbolic:reprezentari bine formate, bine orientata
temporospatial..
Gandirea: usoara tulburare de abstractizare.
..
Memoria: deficit menezic semnificativ. Tulburarea memoriei de scurta durata
51

.
Limbajul :coerent si relevant pentru conversatia curenta, pronuntie clara
..
Atentia : dificultati de concentrale si stabilitate
Vointa: spirit de discernamant prezent. Suport motivational precis..

Afectivitatea(starile afective) : dispozitie stabila indiferenta si apatica..

Spiritul de observatie: redus


Temperamentul:
Melancolic
Psihomotricitatea:
a) coordonarea motorie :tulburari de statica si mers; coordonarea membrelor
superioare
buna
b) relaxarea si autocontrolul miscarilor:se relaxeaza prin limbaj dupa comanda.
..
c) schema corporala:cunoaste partile corpului
d) lateralitatea si dominanta manuala : control sfincterian prezent...
Atitudinea fata de : sine egosinctonica
societate retragere
6.DATE SOCIOPEDAGOGICE
Atitudinea fata de activitati educative:receptiva..
Integrarea sociala in grupul din salon :s-a relizat cu usurinta.
Integrarea sociala in grupul de prieteni :si-a format un grup de prieteni
Calitatea relatiilor interpersonale :bune.
Imaginea/opinia colegilor :buna
Comportamentul general in institutie :deschisa..
52

Organizarea timpului liber :nu necesita...


Hobby :lucru manual crosetat..
7. CARACTERIZARE GENERALA FINALA
Dominante pozitivesociabila, respectoasa, bine orientata social
Dominante negative (posibilitati de recuperare)consum de alcool ocazional..
Orientarea personalitatiicomportament adecvat.
8. PROGNOSTICstabil
..
9. RECOMANDARI
Recomandari cu privire la atitudinea celor din jur fata de subiect :atitudine
normala
.
Recomandari cu privire la programul de interventie/recupreare :program prin
terapie medicamentoasa si ocupationala

Aprecieri referitoare la comportamentul viitor/posibilitati de reintegrare in familie :


poate fi reintegrata in familie prin program de preventie a primariei .
Date de identificare a celor care au intocmit prezenta fisa
1S S..
2V G.
3N V..
4T A.

PLAN INDIVIDUALIZAT DE INGRIJIRE SI ASISTENTA


53

Nume i prenume beneficiar :..O


N...............................................................................
Adresa :...Com. Suici, Sat Rudeni , Jud Arges.
Datanaterii 11 decembrie 1958, Suici
Persoana de contact n caz de urgen : O C
Adresa i numrul de telefon: Com Suici, Jud Arges, 0248545111
Echipa de lucru :
1.Medic...V G...
2..Asistent Social......T A...
3...Asistent Medical......B C.
4..Ergoterapeut.........G M.
5..Psihopedagog.....N V

Manager de caz :.T.I.

Concluziile evalurii complexe :


Din punct de vedere medical : ...... administrarea tratamentului
medicamentos,Monitorizarea functiilor vitale, prevenirea si tratarea eventualelor
complicati

Necesit : supraveghere X asistare X ngrijire X tratament X


Din punct de vedere al nevoilor sociale :Necesita asistare permanente pentru tote
nevoile
......................................................................................................................................
..........

54

......................................................................................................................................
..........

Tipuri de servicii acordate :


a) medicale : tratament medicamentos pentru :..Miozita osifianta
primitiva............................ ...........................................................................................
.....................................................
conform foii de observaie numrul :..31 din 25.10.2004....

Servicii de ngrijire : evaluarea la internarea n unitate DA XNU


Efectuarea de msurtori antropometrice DA XNU
Acordarea primului ajutor DA NUMonitorizarea parametrilor fiziologici:
temperatur, respiraie, puls, tensiune arterial DA XNU
Efectuarea de imunizri DANU X
Administrarea medicamentelor per os,
intravenos, intramuscular, subcutanat, intradermic, prin perfuzie endovenoas DA
XNU Msurarea glicemiei cu glucometrul DA X NU . Recoltarea de produse
biologice DA NU X Alimentare artificial pe sond gastric sau nazogastric DA
NU X Spltura vaginal DA NU X Mobilizare, masaj, aplicaii medicamentoase
locale, utilizarea colacilor de cauciuc i a rulourilor pentru evitarea escarelor de
decubit DA NU X Schimbarea poziiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie pentru
evitarea complicaiilor pulmonare DA NU X Mobilizare , masaj, bandaj compresiv,
aplicaii medicamentoase locale pentru evitarea complicaiilor vasculare la
membrele inferioare DA XNU ngrijirea plgilor simple i suprainfectate DA NU
X ngrijirea escarelor multiple DA NU X ngrijirea tuburilor de dren DA NU X
ngrijirea stomelor i fistulelor DA NU X Evacuarea manual a fecaloamelor DA
NU X Aplicarea de pampers, plosc, bazinet DA XNU Aplicarea de prinie,
cataplasme DA NU X Calmarea i tratarea durerii DA XNU Examinare i
evaluare psihologic DA XNU

b) sociale : servicii de baza DA XNU


servicii de suport i socializare DA XNU
servicii de recuperare i reabilitare DA NU X

55

Probleme cu care se confrunt persoana ( rezultate n urma evalurii


complexe).................
....Probleme de mobilizare, de afectivitate, de menaj, de igiena personala, de
integrare
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
....................
Obiective :.Sustinerea functiilor vitale si prevenirea eventualelor complicati,
sustinerea tonusului psihoafectiv...........................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
........................................
Metode si mijloace de realizare a obiectivelor :
Cine rspunde pentru realizarea lor?
asistentul
social
........................................
........................................................................................................
Obligaiile beneficiarului n U.A.M.S. uici:
Asistaii din Unitatea de Asisten Medico - Social uici au urmtoarele
ndatoriri :
-

s respecte prevederile Regulamentului Intern al Bolnavului;

s foloseasc i s pstreze cu grij bunurile personale i


colective;

s aib o comportare demn i civilizat, precum i o inut


vestimentar corect;

s pstreze ordinea, curenia i disciplina n unitate;

s respecte ntregul personal al unitii i colegii;

s respecte ntocmai
igienico-sanitare;

s respecte regulile PSI din unitate;

s respecte locul de fumat n spaii special amenajate;


56

prescripiile

medicale

regulile

s respecte dispoziiile interne cu caracter permanent sau


temporar ale directorului unitii cu privire la unele msurii
de eficientizare a funcionrii unitii;

s
desfoare
activitile
zilnice/sptmnale
i/sau
ocazionale care i sunt planificate prin planurile de ngrijire i
asisten sau n cele de reevaluare monitorizare.

Drepturile beneficiarilor din U.A.M.S. uici:


Drepturile beneficiarului sunt cele prevzute n art. 3 din Codul Drepturilor
Beneficiarului.
Codul Drepturilor Beneficiarului la internare - este adus la cunotin
asistailor/susintorilor legali sub semntur de ctre asistentul social al unitii iar
n lipsa acestuia de ctre ofierul de serviciu pe unitate.

Activiti desfurate de beneficiarii instituionalizai n U.A.M.S. uici:


Activitile (zilnice / sptmnale / periodice / ocazionale) pe care le desfoar
domnul/ doamna R I .........................................................................
, n calitate
de beneficiar, sunt urmtoarele: .... alimentare, hidratare de trei ori pe
zi ..................................................................................................................................
...........

........
Monitorizare i control:
Monitorizarea activitilor zilnice/sptmnale/periodice/ocazionale se realizeaz
prin Fia de activitate lunar a beneficiarului.

Pentru servicii medicale si de ingrijire : consult zilnic X


X

tratament medicamentos

Echipa : medic X asistent medical X infirmier X


ingrijitor curatenie X

Perioada de timp :.........permanent................................

57

brancardier X

Pentru servicii sociale :


1. servicii de baza : formarea si meninerea deprinderilor de baza prin :
explicaia, demonstratia; discutia in grup;
meninerea tonusului afectiv i muscular prin : intarirea
controlului si autocontrolului, demonstraie, terapie la pat, kinetoterapie, motivatia
beneficiarului.
stabilizarea strii de sntate prin : administrarea
tratamentului medicamentos
Perioada de timp:permanent
Echipa de interventie: asistent medical X asistent social X ergoterapeut X
infirmier X brancardier X ingrijitor curatenieX spalatoreasa X lenjereasa X
bucatar X ajutor de bucatar X
2. servicii de suport si socializare :
formarea abilitatilor si deprinderilor de viata in societate (efectuarea de
cumparaturi DA NU X ; menaj DA NU X ; insotirea in mijloace de
transport in comun DA NU
X ; gestionarea bunurilor
DA X ;NU
necesita proiectarea timpului liber DA X NU
formarea deprinderilor de munca : punctualitate DA NU X
identificarea de abilitati practice DA XNU
aptitudini speciale DA NU X

administrarea bunurilor personale si a banilor :


institutie DA NU X

; beneficiar DA XNU

sprijin pentru a accesa servicii n comunitate;

sprijin pentru petrecerea timpului liber

Metode de realizare :
Repetarea verbala si a actiunii
Incurajarea
Indemnul
Invatarea individuala si a actiuni
Perioada de timp ......permanent....................
58

Echipa de interventie : educator specializat


socialx ergoterapeut x

x asistent medical x asistent

3. servicii de recuperare si reabilitare prin :


- psihoterapie DA XNU
- consiliere DA XNU
- logopedie DA NU X
- terapie ocupationala DA XNU
Etapa de realizare : - constructia relatiei
- explorarea problemelor in adancime
- explorarea impreuna cu clientul a solutilor alternative
Mijloace de realizare : comunicarea; sugestia; persuasiunea; metafora terapeutica
Perioada de timp (sedinte saptamanale) : conform grafic program de recuperare
Luni X marti X joi X vineri X
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
....................
Evaluarea periodica se face la : 6luni 12 luni x18luni
De
ctre
echipa
multidisciplinar
a
U.A.M.S.
1...AS.Social.......................................................................................

uici:

2...AS.Medical........................................................................................
3...Medic........................................................................................
Revizuirea planului de interventie ( in functie de rezultatele evaluarilor periodice se
poate atasa ca anexa ):.....Se face dupa
reevaluare ....................................................................................
......................................................................................................................................
..........
Recomandari particulare :............Plimbari cu carucioru prin curtea
unitatii.........................
......................................................................................................................................
..........
59

Rolul si modul de implicare al sustinatorului legal / familiei in proiect...........Sustinere


financiara, asigurarea legaturii cu familia.corespondeaza prin telefon,
vizite......................................
......................................................................................................................................
..........
Data .......................
Semntura..

Manager de caz .T.I. ...................

Beneficiar .O N......................

Sustinator legalO C.

FISA DE EVALUARE COMPLEXA A BENEFICIARULUI

1. DATE PERSONALE
Nume si prenume:O N..
Data nasteri si locul nasterii:11 DECEMBRIE 1958 SUICI.
Varsta :48
Domiciliul stabil:Sat Rudeni, com. Suici
Profesia:
Ocupatia: pensionar
Studii4 clase
SexB
ReligieOrtodoxa.
60

Starea civilaNecasatorit.
2. DATE FAMILIALE
Locuinta DA XNU
Concluzii privind riscul ambiental (concluzii de locuit si familiale)Are
casa.

Reteaua de familie (relatiile interfamiliale si climatul afectiv)este compatibil cu


mama sa OM si cu fratele sau O
C
Ajutor de menaj din partea familiei DA XNU
Risc de neglijare DA XNU
Situatia economica, venituri: NU....

3. AUTONOMIA PERSOANEI
Realizarea activitatii de zi cu zi : singur cu ajutor X
Pentru ce activitati necesita ajutor :
toaleta proprie personala DA XNU
alimentare si hidratare DA XNU
mobilizare si deplasare in interiorul locuintei DA NU X
deplasare in exteriorul locuintei DA NU X
utilizeaza mijloce de comunicare la distanta ( telefon) DA XNU
gestionarea si administrarea a bunurilor proprii DA XNU .
4.DATE MEDICALE
A. Starea prezenta : Stabil, tebumente si mucoase palide, tesut conjunctiv
nereprezentat, sistem ganglionar nepalpabil,

..

61

B. Diagnostic si prognoza :Miozita osifianta primitiva, prognostic


rezervat..

C. Evaluarea functionala a capacitatii de autoingrijire


Autonomie pastrata DA NU x.
Necesita supravegheri X

asistare X ingrijire X

tratament.X

5.DATE PSIHOLOGICE
Activitatile senzorial-receptive : fara tulburari
.
Activitati de tip reprezentativ-simbolic:bine reprezentate
..
Gandirea: flexibilitare si realism in gandire, inteligenta deasupra mediului, uneori
idei fixe, ..
Memoria: de scurta durata usor afectata, memorie de lunga durata
buna..............................................................................................................................
......................................................................................................................................
...........................
.
Limbajul :Vocabular activ , calitatea promotiei clara, coerenta vorbiri..
Atentia : voluntara, usor decaptat, concentrare buna,

Vointa: spirit de discernamant prezent, suport motivational precis, defecte:


incapatanarea

Afectivitatea(starile afective) : expresie emotionala adecvata, fire deschisa,


rexonanta afectiva normala, fobie de injectii si sange,
.

Spiritul de observatie: ascutit


Temperamentul: sanvinic - melancolic
62

Psihomotricitatea:
a) coordonarea motorie : motricitate fina manuala si aculomotrie.......

b) relaxarea si autocontrolul miscarilor: nu are tic-uri coreice , nu are autocontrol


..
c) schema corporala:.Da
d) lateralitatea si dominanta manuala :
dreapta...
Atitudinea fata de : sine incredere si optimism
societate capacitate de orientare sociala
6.DATE SOCIOPEDAGOGICE
Atitudinea fata de activitati educative:ingreunata datorita
boli..
Integrarea sociala in grupul din salon :s-a realizat cu greutate
Integrarea sociala in grupul de prieteni :s-a realizat cu
greutate
Calitatea relatiilor interpersonale : personalizarea relatiilor in interes
personal
Imaginea/opinia colegilor neutra
Comportamentul general in institutie : imprevizibil..
Organizarea timpului liber :necesita
...
Hobby :reparati electronice..
7. CARACTERIZARE GENERALA FINALA
Dominante pozitivetonus afectiv pozitiv, pofta de
viata
Dominante negative (posibilitati de recuperare)irascibil, invidios,
arogant..
Orientarea personalitatiiconduita afectiva, influient si persuasiv cu
colegi.
63

8. PROGNOSTICstationar medical si rezervat


..
9. RECOMANDARI
Recomandari cu privire la atitudinea celor din jur fata de subiect : fermitate , atentie,
intelegere fara compasiune.
Recomandari cu privire la programul de interventie/recupreare :implicare in
activitati ergoterapeutice si socializare, depanare radio si intalniri cu
prieteni..

Aprecieri referitoare la comportamentul viitor/posibilitati de reintegrare in familie :


poate fi reintegrat sub supraveghere permanente.
Date de identificare a celor care au intocmit prezenta fisa
1.... ... V C..
2N C.
3T I..
4N V.

GHID DE INTERVIU
1.Date de identificare
1.Nume
2.Sex
3.Vrsta
64

4.Stare civil
5.Pregtire colar
6.Categorie socio-profesional
7.Pensie, alte venituri-acoper costul; dac nu, cine suport diferena
8.Vechime n instituie
9.Rude sau persoane apropiate care se preocup de situaia sa (unde
locuiesc, frecvena legturii)

copii

frai

nepoi

alte rude

nu are

10.Cu cine a locuit nainte de venirea n instituie?


11.Cine a fost de prere sau a insistat s fie internat? (rude, vecini, prieteni,
asistentul social, din proprie iniiativ)
12.Motivul

internrii

(boli

fizice,

infirmitate,

agresivitate,

tendin

de

sinucidere, etc)

2.Stare de sntate

13.Aprecierea strii generale de sntate.Dac a sesizat o evoluie a ei dup


venirea n instituie.
14.Satisfacia privind condiiile de asisten medical.Aprecierea personalului
de specialitate.
65

3.Condiiile de locuit

15.Mediul de locuin anterior (tipul locuinei, camere rural-urban, chirieproprietar, etc)


16.Aprecierea asupra confortului i condiiilor de locuit oferite de instituie

4.Consum

17.Dac sunt mulumii de alimentaie, nevoi suplimentare; n ce msur


primesc de la alte persoane din afara instituiei
18.Alte nevoi (mbrcminte, nclminte, dulciuri, alcool, etc) i nivelul
satisfacerii lor.Nemulumiri
5.Relaii sociale
19.n ce msur cminul rspunde exigenelor vrstnicilor? (sntate,
securitate, integrare social)
20.Tipul relaiilor interpersonale.Conflicte iscate ntre asistai.Conflicte cu
personalul.Cauze.
21.Considerai c lumea se preocup de problemele vrstnicilor?
22.Intenia de a prsi instituia.Motive.
6.Ocupaii i participare

23.Ce activiti recreative desfoar n instituie?Satisfacie.Propuneri.


24.n ce msur instituia a schimbat modul de via?
66

25.Cum decurge o zi normal din via?

Bibliografie general

1. Antohe, Ileana, Fermeanu, Mihaela Carmen, Elemente de nursing clinic, Ed. Junimea,
Iai, 2003
67

2. Apahideanu, Octavian, Asistena social a persoanelor de vrste a treia, Ed. Eftimie


Murgu, Reia, 2001
3. Aslan, Ana, Medicina pentru familie, Ed. Medical, Bucureti, 1986
4. Boca, Eva, Psihologia vrstelor, Ed. Edyro Press, Petroani, 2003
5. Burlacu, E.-I., LaRousse Dicionar de medicin, Ed, univers Enciclopedic, Bucureti,
1998
6. Constantinescu Maria, Dezvoltare umana si asistenta sociala, Editura Universitatii din
Pitesti 2008
7. Cojocaru, Maria, Asistena i protecia social la nivelul pieei muncii n Romnia, n
Neamu G., (coord.), Tratatul de asisten social, Ed. Polirom, Iai, 2003
8. Cojocaru, ., Vulnerabilitate social i intervenie, n Neamu G., (coord.), Tratatul de
asisten social, Ed. Polirom, Iai, 2003
9. Cornrad, C., Pensionarele i pensionarii, traducere de Anghelescu, Maria-Magdalena,
din Omul secolului XX, Ute, Frevert, (coord.), Haupt, H.-G., (coord.), Ed. Polirom, Iai, 2000
10. Gal, Denizia, Asistenta sociala a persoanelor vrstnice. Aspecte metodologice, Ed.
Todesco Cluj-Napoca, 2003
11. Gavrilu, N., Comunitate i practica social, n Neamu G., (coord.), Tratatul de
asisten social, Ed. Polirom, Iai, 2003
12. Giddens, Anthony, Sociologie, Ed. BIC ALL, Bucureti, 2001
13. Grleanu-oitu, Daniela, Vrsta a treia, Ed. Institutul European, Iai, 2006
14. Grleanu-oitu, Daniela, Fenomenul mbtrnirii n perspectiva teoretic, n
Miftode, V., Sociologia populaiilor vulnerabile, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza,
Iai, 2004
15. Goffman, Erving, Aziluri, Ed, Polirom, Iai, 2004

68

16. Hurjui, Ion, Compendiu de geriatrie, Ed. ALFA, Iai, 2004


17. Iacob, Luminia-Mihaela, Vrsta a treia. Cunoatere i intervenie, ed. Erota, Iai,
2001
18. Itoc, Anton, Demnitatea persoanei n vrst i misiunea sa n Biseric i n lume, Ed.
Presa Bun, Iai, 2000
19. Lansky, Bruce, Btrnee, haine grele, Ed. RAO International Publishing, Bucureti,
2004
19. Marshall, M., Asistena social pentru btrni, Ed, Alternative, Bucureti, 1993
Miftode, V., Tratatul de metodologie sociologic, Ed. Lumen, Iai, 2003
20. Miftode, V., (coord.), Sociologia populaiilor vulnerabile, Editura Universitii
Alexandru Ioan Cuza, Iai, 2004
21. Neamu, George, Tratatul de asisten social, Ed. Polirom, Iai, 2003
Parhon, I. C., Biologia vrstelor, Editura Academiei R.P.R., Bucureti, 1955
22. Pascanu, V.-P., Vrsta a treia sau ultimul examen, Ed. Moldova, Iai, 1994
23. Rdulescu, Sorin, Sociologia vrstelor, Ed. Hyperion, Bucureti, 1994
24. Rdulescu, M. S., Sociologia problemelor sociale ale vrstelor, Ed. Lumina Lex
25. Ren, Duda, Gerontologie medico-social, Ed. Junimea, Iai, 1983
26. Ren, Duda, Btrneea i problemele ei, Ed. Direcia sanitar a judeului Iai, 1987
27. Rugina, Valeriu, Curs de medicin social, Institutul de Medicin i Farmacie Iai,
1986
28. Shleanu, V., Omul i mbtrnirea, Ed. Enciclopedic Romn, Bucureti, 1971
29. chiopu, Ursula (coord.), Dicionarul de psihologie, Ed. Babel, Bucureti, 1997

69

30. chiopu, Ursula, Verza E., Psihologia vrstelor, Ciclurile vieii, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1997
31. oitu, C., Dezvoltare uman, curs universitar
32. Stan, D., Sociologia ruralului tradiional romnesc, Editura Universitii Alexandru
Ioan Cuza, Iai, 2001
33. Tompea, Anca, Dezvoltarea comunitar. Indicatorii nivelului de via, n Neamu G.,
(coord.), Tratatul de asisten social, Ed. Polirom, Iai, 2003
34. uea, P., Btrneea i alte texte filosofice, Ed, Viitorul Romnesc, Bucureti, 1992
35. Venera, Bucur, Adina Maciovan, Probleme ale vrstei a treia, n Neamu G., (coord.),
Tratatul de asisten social, Ed. Polirom, Iai, 2003
36. Zaharia, N., Btrneea i problemele ei, Bucureti, 1962

70