Sunteți pe pagina 1din 15

Boala Parkinson

Boala Parkinson
Istoric
Boala Parkinson este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, medicul greco
roman, Galen descriind 2 tipuri de tremur, respectiv al mainilor si corpului. Ca
afectiune medicala, aceasta este recunoscuta din 1817, odata cu publicarea
Eseului despre paralizia tremuratoare de Dr. James Parkinson
Definitie
Boala Parkinson este o afectiune neurologica progresiva, care se

caracterizeaza prin tremuraturi ale extremitatilor (maini, picioare, cap), rigiditate


a muschilor si bradikinezie (miscare lenta, greoaie).
Boala Parkinson devine mai frecventa odata cu
inaintarea in varsta. Asa cum au stabilit in anul 1960
savantii When Ehringer si Hornykiewic, este o
dezordine a creierului cauzata de distrugerea sau
degenerescenta neuronilor care produc dopamina
(substanta neurotransmitatoare, responsabila cu
capacitatea organismului de a-si controla miscarile),
nivelul acestora din creier scazand cu circa 20% fata de valorile normale,
principala arie afectata fiind situata profund, in substanta cerebrala, fiind numita
si substantia nigra (substanta neagra). Dopamina actioneaza ca un mesager
1 http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-geriatrie/boala-parkinson-cauze-simptomediagnostatic-tratament.htmlFig. 1
http://www.farmamed.ro/enciclopedie_medicala/afectiuni_neurologice/data_files/enciclope
die/poza_1_614.jpg

chimic care trimite semnale altor parti ale creierului, jucand un rol important in
controlul miscarilor si echilibrului.
Cauzele care duc la apariia bolii Parkinson
Factorii de mediu - Expunerea la substane chimice precum erbicidele i
pesticidele pot crete riscul de a dezvolta boala Parkinson. De asemenea, i
expunerea la disulfur de carbon, praf de mangan i monoxid de Fig.
carbon sunt
factori care pot duce la distrugerea celulelor cerebrale.

Anumite medicamente utilizarea pe o perioad ndelungat a


medicamentelor precum: haloperidol, clorpromazina sau metoclopramid, care
pot crete riscul de a dezvolta boala Parkinson.
Neuroprotectia - Celulele producatoare de dopamina sunt expuse unui
risc sporit din partea radicalilor liberi. Principala coenzima evidentiata cu un
efect antioxidant este coenzima Q 10.
Virusii - Desi dupa aparitia unor cazuri de Parkinson, urmare a
epidemiilor de encefalita, s-a acreditat ideea vinovatiei unui virus, cercetarile au
relevat improbabilitatea ca boala sa fie infectioasa.
Loviturile la cap - Vatamarile grave sau repetate la cap pot cauza boala2
Forme de Parkinson
Sindromul akinetic rigid este caracterizat prin intepenire si lipsa
mobilitatii, incluzind degenerarea corticobazala, atrofia sistemica multipla si
paralizia supranucleara progresiva.

2 Viata cu boala Parkinson , Raican Dan


3

Sindromul hiperkinetic este asociat cu mobilitate excesiva respectiv


tremurul. Degenerarea corticobazala are similitudini cu paralizia supranucleara,
avand pe langa simptomele clasice si afectarea memoriei, perceptiei vizuale,
vorbirii, comportamentului.
Dementa cu corpi Lewy simptomatic prezentand caracteristici atat
sindromului Alzaheimer cat si a bolii Parkinson. Parkinsonul indus
medicamentos se manifesta la 7 % din pacienti, aparand dupa tratamentul cu
anumite medicamente. Tremurul esential este diferit de tremurul in repaus, fiind
un tremur de actiune, el devine evident, cand partea respectiva este folosita.
Boala se manifesta progresiv.
Atrofia sistemica multipla are trei grupuri de simptome, respectiv :
- de tip Parkinson;
- cerebrale cu dificultati de coordonare, miscari, echilibru;
- dificultati de autonomie, respectiv controlul excretiei, transpiratie etc.
Parkinson post encefalitic a aparut in 1916, 1926 ca urmare a virozei
encefalitis letargica, nemaifiind semnalata actual. Paralizia progresiva
supranucleara la care apar dificultati in mobilitatea ochilor, vorbire, deglutitie,
echilibru.
Parkinsonul vascular apare ca urmare a unor atacuri mici de apoplexie
intr-o parte a creierului.
Simptomatologie
Simptomele bolii Parkinson, descrise de James Parkinson, sunt astazi
atribuite deficientei de dopamina la nivelul striatului ca urmare a pierderii de
4

neuroni din substantia nigra. Anatomopatologic se constata pierderea


neuronilor pigmentari din zona compacta a substantei negre si prezenta unor
incluziuni euzinofile, corpi levi, in restul neuronilor. Simptomele bolii apar cand
nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale.
Nu toti pacientii au aceleasi simptome, in acelasi stadiu al bolii. Boala se
manifesta foarte diferit de la un individ la altul; uneori, trec ani buni pana sa se
observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice. Simptomele devin din ce
in ce mai evidente pe masura ce boala evolueaza. Un semn precoce care poate
indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor
un tremor interior, fara vreo manifestare vizibila. Multi pacienti care sufera de
Parkinson se simt bine ani intregi pana ca simptomele sa devina suparatoare. In
faza precoce a bolii, simptomele se manifesta numai pe o jumatate a corpului,
extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate.
Printre simptomele clinice tipice ale bolii se
numara:
- tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si
fetei; aceste tremuraturi se manifesta cand membrul
afectat este in repaus, putand afecta unul sau mai
multe membre si e mai putin vizibil in timpul
somnului si al exercitiilor fizice;
- rigiditate musculara si micrografie (scrisul de
mana devine mic si inghesuit)

Fig.
2

- lentoare si dificultate in miscari numite si bradkinezie sau akinezie, pe


masura ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila;

- instabilitate posturala3;
- tulburari de echilibru si coordonare, datorate faptului ca se altereaza sau dispar
reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine
echilibrul; aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt
extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu
ajutorul carjelor sau cadrelor de sustinere.
Mai exista insa si simptome fara legatura cu miscarea:
- tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna);
- depresie datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului;
- dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati la articularea
cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii - manifestari determinate de
rigiditatea muschilor faciali ;
- disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea controlului respiratiei;
- senzatie de nod in gat si dificultati la inghitire;
- blocajul motor dificultati in initierea si executarea unor miscari simple, cum
ar fi pasirea peste prag, caz in care i se va muta cu blandete piciorul sau i se va
arata obstacolul cu o lanterna sau
un dispozitiv cu laser;
- pozitie garbovita, cu capul
aplecat si umerii cazuti. 4

Fig.
3 Fig. 2 - http://www.manes.com.ar/pfpc/parkinson3_archivos/image005.jpg
3
6

Obiective:

Mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si


psihice (asistenta profilactica si de recuperare prin antrenament fizic);

Imbunatatirea circulatiei;

Reeducarea respiratiei;

Mentinerea tonusului muscular;

Mentinerea supletei articulare;

Corectarea tulburarilor de mers.

Educarea si reeducarea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii;


corectarea si constientizarea posturii.
Tratament complex
Dei nu exist un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele
sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar i prin modificarea stilului de
via. n general, simptomele pot fi controlate cu succes dac tratamentul este
adaptat evoluiei bolii.
Tratamentul neuroprotector5 (posibil)

4 Fig. 3 - http://fizioacademy.ro/wp-content/uploads/2015/01/boala-Parkinson.jpeg
5 https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson#Tratament

Terapiile neuroprotectoare sunt cele care ncetinesc pierderea neuronilor


dopaminergici. n prezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector
demonstrat pentru boala Parkinson.
Selegilina este medicamentul considerat drept un posibil agent neuroprotector,
dei efectele sale benefice nu au fost n ntregime demonstrate. Selegilina poate
fi prescris nc de la debutul bolii. Ea diminueaz degradarea dopaminei
naturale i a dopaminei formate cu ajutorul levodopei. n plus, se pare ca
selegilina mpiedic formarea de radicali liberi i de toxine, protejnd astfel
celulele sntoase.
Tratamentul medicamentos
Momentul adecvat pentru initierea medicatiei depinde de mai multi factori
(varsta, stilul de viata, gravitatea simptomelor etc.) Medicamentele prescrise au
rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evolutia sa. La pacientii
sanatosi, exista un echilibru intre nivelul de dopamina si cel de acetilcolina. In
boala Parkinson, acetilcolinadevine relativ mai activa, ca urmare a deficitului de
dopamina. Nu exista niciun tratament care sa opreasca distrugerea celulelor
nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni. Medicamentele prescrise au rolul
de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evolutia sa.

Tratamentul chirurgical
Pentru pacienii ce se gsesc ntr-un stadiu avansat al bolii, n care
simptomele nu mai rspund la medicaia obinuit, se poate recurge la o

intervenie chirurgical, n funcie de starea general a persoanei i de calitatea


vieii

Kinetoterapia si Ortofonia
Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important si consta in exercitii
fizice zilnice si gimnastica, reeducare functionala, refacerea echilibrului postural
etc. Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburari de vorbire), datorate unei
articulatii dificile.
Mijloace si tehnici folosite:
-exercitii de incalzire;
-exercitii de mobilitate si de coordonare;
-exercitii de echilibru;
-exercitii pentru mobilitatea gleznei;
-exercitii de mimica;
-posturari;
-exercitii cu obiecte;
-gimnastica respiratorie;
-plimbari pe iarba, pe pietris si nisip, pentru a stimula reactiile de echilibru.
-elemente din terapia ocupationala,
-terapia de grup;

-elemente din sport fara cartacter competitiv;


-hidrokinetoterapia.
Program de recuperare6:
a. Exercitii de incalzire:
Aceste exercitii permit pacientului perceperea propriului organism, pana
cand va fi in gradul de a face anumite miscari:
-anteversia si retroversia bazinului (mers inainte si inapoi),
-miscari de eliberare a umerilor, soldurilor, etc.
1. Decubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu inspir-expir;
2. Decubit dorsal, cu genunchii flectati si palmele asezate una pe torace, iar
cealalta pe abdomen : inspiratie cu ridicarea abdomenului ; expiratie cu
retractarea lui;
3. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare flectate la 180, se fac
inclinari laterale ale genunchilor, cu ratarea capului in directia opusa inclinarii.
Se repeta de 10/20 ori.

6 Tudor Sbenghe Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala,


Bucuresti, 1987 Fig. 4 http://www.goodshepherdrehab.org/sites/goodshepherdrehab.org/files/styles/250w/public/
PT%20resized_0.jpg?itok=iAJUwv_Y

10

4. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele


superioare pe langa corp, se ridica bazinul si se
duce calcaiul pe genunchiul opus ( expir). Se
revine in pozitia initiala cu inspir.
5. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor,
se fac extensii (inspir) si flexii ale membrelor
Fig.
4

superioare(expir);
6. in sezand, cu bastonul la nivelul umerilor, se
face extensia (inspir) membrelor superioare,

flexia lor la nivelul omoplatilor (expir), din nou extensie (inspir) si flexie pana la
nivelul coapselor.
7. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac abductii si adductii ale
membrelor superioare si rotatii ale capului pe directia de miscare. Se repeta de
10/20 ori fiecare miscare.7
8. in ortostatism, cu membrele superioare abduse, se flecteaza genunchiul drept
si se atinge cu mana stanga, se revine la pozitia initiala si se repeta cu celelalte
membre;
b. Exercitii pentru mobilitate si coordonare
Se folosesc exercitii de mobilizare globala, asociate cu miscari alternative si
ritmice, pentru a stimula coordonare a pacientului. Se incepe cu exercitii simple,
crescandu-se gradual dificultatea .

7
11

- Exercitii de mers pe loc (evidentiindu-se astfel,


alternanta intre maini si picioare).
- Exercitii de coordonare cu mingea8. La aceste
exercitii, mingea este folosita pentru a marca etapele
de corectare a posturii, succesiunea fiind urmatoarea:
- decubit ventral,
-pe genunchi,
Fig.
5

-cavaler-servant,
-ortostatism.

9. Decubit dorsal, flexia genunchilor la piept, ajutandu-ne cu membrele


superioare.
10. Decubit dorsal, cu genunchii flectati, se face abductia genunchilor, cu fetele
plantare alipite.
11. Mers pe loc cu coordonarea miscarilor picior-brat;
12. Mers, cu un obiect in mana, mutarea obictului dintr-o mana intr-alta in ritmul
pasilor.
c. Exercitii de echilibru
Reactii de echilibru sunt constant solicitate, atat in situatii statice, cat si
dinamice.
Echilibrul este consolidat, atat prin mijloace specifice, de stimuli (exercitii de
8 Tudor Sbenghe Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1987;Fig. 5 - http://www.helenhayeshospital.org/wpcontent/uploads/2013/11/Parkinsons-8048.png

12

mobilizare a capului si trunchi produc modificarea centrului de gravitatie), cat si


cu ajutorul altor factori, cum ar fi:
- coordonarea;
- mobilitatea articulara;
- rapiditatea si precizia (exercitii cu mingea);
- orientarea in spatiu intr-o activitate dinamica (mersul printre obstacole);
Exercitii de echilibru se fac in ordinea dificultatii, astfel:
13.

mersul cu un picior inaintea celuilalt;

14.

mersul lateral;

15.

mersul lateral cu pas incrucisat;

16.

mersul peste obstacole.

d. Exercitii pentru mobilitatea gleznei


Greutatea corporala este transmisa la nivelul picioarelor, prin intermediul
gleznei. Pentru ca, greutatea corporala sa fie distribuita echilibrat, gleznele
trebuie sa fie mobile pentru a se adapta in mod eficient.
Exercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar ceea ce le face
eficiente sunt modalitatile de executie: lent si ritmat.
Primele exercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii articulare; urmatoarele,
la relaxarea musculaturii plantare si stimularea la maxim, a capacitatii
proprioceptive a piciorului atat in statica cat si in dinamica.
17. in sezand cu genunchii si piciorele unite, se ridica varfurile piciorelor, se
coboara talpa pe sol, se ridica calcaiele si se revine pe sol. Se continua pana la
deschizatura maxima a membrelo inferioare, revenindu-se apoi in pozitia initiala.
13

e. Exercitii de mimica.
Aceste exercitii au o importanta majora pentru viata relationala a
pacientului. Se vor exersa toti muschii faciali astfel: exercitii de ridicarea fruntii,
strangerea ochilor, aratarea dintilor, strambarea nasului, zambete, umflarea
obrajilor alternative, deplasarea gurii la dreapta si la stanga.9

Fig.
6

9 Fig. 6 http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/721/27227/4465419/1/shutterstoc
k-mimica.jpg?width=290
14

Bibliografie:
1. Viata cu boala Parkinson , Raican Dan
2. http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-geriatrie/boala-parkinson-cauzesimptome-diagnostatic-tratament.html
3. http://www.romedic.ro/parkinson
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson#Tratament
5. Tudor Sbenghe Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1987;
6. Dr. Ion Stroescu Recuperarea functionala in practica reumatologica, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1979;
7. Dr. Antoaneta Cretu Afectiuni reumatice care beneficiaza de kinetoterapie, Ed.
Romfel, 1996

15