Rolul literaturii n perioada paoptist

Studiu de caz realizat de:

Popescu Dan- Andrei
Psrin Vlad
Iancu Horia- Ioan
Rizea Horia
Gaman Andrada

In anul 1848 s-a cantat Desteapta-te Roamane pentru prima data,

incununand astfel doritnele paoptiste de atunci. Vom vorbi despre aceasta
generatie pasoptista si vom observa care a fost rolul literaturii in educatia
de la vremea respectiva si o sa descoperim aspiratiile tinerilor care au
studiat la Paris, Berlin si la marile capitale europene , tineri care s-au
intors in cele trei principate in perioada 1840-1848 cu cunoscutele idei
iluministe de fraternitate, de egalitate si de libertate cetateneasca si cu o
aspiratia de veacuri a romanilor de a fi independenti fata de sublima
poarta si de a crea statul unitary roman, ceea ce vedem de altfel si din
continutul actelor programatice date in 1848 la iasi, bucuresti dar si in
transilvania. Vom discuta despre adevaruri istorice mai putin cunoscute,
vom analiza personalitati marcante ale epocii precum Nicolae Balcescu,
Constantin Alexandru Rosetti si altii care au participat la freamatul
primaverii popoarelor, asa cum s-a numit miscarea din statele europene,
respectiv valul revolutionat care a venit in tarile romane.

Multe zicale se potrivesc si astazi, multe idei pe care nu stim sa le

aplicam, de pilda sloganul: vreau o tara ca afara, care s-a scandat si cu
ocazia protestelor din toamna aceasta, pe langa multe alte lozici. In
perioada pasoptista s-au realizat multe dintre aceste idealuri. Desi
revolutia pasoptistilor a fost infranta, ideile revolutionarilor de la vremea
respectiva s-au realizat. Va invit sa observam care a fost contextul in care
s-au aplicat ideile lor si cum s-a ajuns la momentul revolutionar de la
1848.
Ca sa vorbim de pasoptism, trebuie sa avem in vedere contextul
istoric din care a luat nastere. Prima jumatate a secolului al XIX-lea este,
in istoria romanilor, o perioada agitata si una din cele mai bogate in

transformari. In urma tratatului de la Adrianopol din 1829, Tara

Romaneasca si Tara Moldovei au capatat autonomie administrativa si
libertatea comertului, intrand astfel in circuitul european. Cu aceasta
ocazie, inlaturarea domniilor fanariote, a domnitorilor pamanteni si
aparitia unor relatii economice inexistente pana la momentul respectiv
constituie contextul necesar modernizarii vietii sociale si politice din
principatele romane, fapt care contribuie pentru ridicarea societatii
romanesti pe o noua trapta de dezvoltare.
Oranduirea feudala si formele despotice de guvernamant sunt un
impediment in calea acestor initiative si determina, initial, nemultumirea
maselor. Revolutia lui Tudor Vladimirescu este o confirmare a fortei dar
mai ales a adevarului ca pentru problemele sociale acute exista o
alternativa mai sigura, bruta, decat aceea promovata de iluministi. Asa se
explica faptul ca la sate apar rascoale taranesti iar la orase apar tot mai
des miscari diversioniste ce se manifesta sub forma unor conspiratii. In
baza acestui context ia nastere pasoptismul ca o miscare democratica si
revolutionara care precede in tarile romane revolutia de la 1848 si
pregateste unirea principatelor.
Pasoptismul este, de fapt, un curent romantic care se intinde cu
aproximatie de la 1830 si care are ca obiective social - politice
modernizarea societatii romanesti si emanciparea nationala, asta
insemnand independenta politica, libertatea nationala si, cel mai
important, univrea celor trei provincii romanesti. Aceste obiective sunt
puse in practica de oameni de cultura si de scriitori, care se implica activ
in viata sociala si culturala si in acelasi timp alcatuiesc prima generatie a
literaturii noastre moderne. Ei sunt, conform criticului si istoricului
literar Paul Cornea: .. oamenii inceputului de drum. Ei sunt cei care
manifesta acord deplin intre a voi si a vrea, intre idealism avantat si
vizionarism profetic, calitati pentru care sunt si laudati de Mihai
Eminescu in poezia Epigonii Voi credeai n scrisul vostru,.
In perioada pasoptista se pun bazele unei adevarate renasteri
culturle: invatamantul, presa, literatura, stiintele cunosc o dezvoltare fara
precedent. Doua personalitati au avut rolul de indrumatori al fenomenului
cultural literar si au contribuit in perioade distincte la modernizarea
literaturii pasoptiste. Intr-o prima etapa, acest rol ii revine lui Ion Heliade Radulescu iar ulterior, lui Mihail Kogalniceanu, care duce o
politica literara de incurajare a debuturilor: nu e vreme de critica,
copii, e vreme de scris. Scrieti cat veti putea si cum veti putea!. Datorita
indemnurilor sale adresate tinerilor scriitori a fost posibil debutul unei
intregi generatii intre anii 1830-1840. Pot fi amintiti Vasile Carlova,
Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu. Aceasta este faza entuziasta
si naiva a romantismului romanesc, deoarece distinctia intre opera
originala si prelucrarea unei opere straine aproape ca nu se facea. De
aceea, intr-o a 2-a etapa, Mihail Kogalniceanu va impune un stil critic.
Acest fapt reprezinta momentul in care se acorda o mare importanta
cuvantului scris: presa s-a manifestat printr-o mare activitate publicistica
pe intreg teritoriul celor trei provincii romanesti, aceasta asta in ciuda
ingrijorarilor autoritatilor pe care le regasim foarte clar exprimate in
raportul guvernatorului transilvaniei, Gheorghe Bamfi: Raspundirea de
ziare in aceasta perioada este mai putin admisibila fiindca

preastricacioasele idei de libertate galice se raspundesc cu mare iuteala

si ar putea pricinui o adanca perturburare a linistii publice. Pe fondul
acestei cenzuri, in anul 1829, la Iasi si Bucuresti apar primele ziare
romanesti: Curierul Romanesc a aparut in Bucuresti la 8 Aprilie 1829
sub conducerea lui Ion - Heliade Radulescu, fiind sprijinit si de
comandantul Golescu al trupelor rusesti de pe teritoriul Tarii Romanesti,
trupe care obtin aprobarea aparitiei ziarului. Este prima gazeta
romaneasca cu periodiciate constanta si aparitie indelungata, gazeta
care va pune bazele presei romanesti. Cu unele intreruperi, curierul a
aparut pana la 12 dec 1859, fiind distribuit in principal prin librarul Iosif
Romanov iar din 1837 ziarul are un supliment, Curierul de ambe sexe.
Tot in 1829, Gheorghe Asachi editeaza la Iasi Albina Romaneasca cu
suplimentul literar Alauta romaneasca iar George Balitiu editeaza la
Brasov gazeta de Transilvania cu suplimentul literar Foaie pentru
minte, inima si literatura. In aceasta perioada ziarele publica mai ales
siri administrative politice din tara si in afara iar dupa aceea apar primele
articole literare, poezii si devin expresia miscarii literare din tara.

Un moment deosebit de important in dezvortarea publicisticii il

constituie aparitia la 30 Ianuarie 180 la Iasi a Daciei Literare, sub
tutela lui Mihail Kogalniceanu care avea atunci numai 23 de ani. Aceasta
revista isi propune sa se adreseze intregului neam romanesc si militeaza
ca romanii sa aiba o limba si literatura comuna. Idealul de unire al
romanilor este sugerat destul de transparent de Mihail Kogalniceanu prin
numele revistei, care exprima unitatea de neam si tara a unui teritoriu
care au fost odata un intreg, Dacia, pe care indrumatorii culturali din
ardeal si din principate incearca acum sa il compuna. In primul numar din
Dacia Literara este publicat articolul program numit introductie,
considerat primul manifest al romantismului romanesc, iar tot aici Mihail
Kogalniceanu vorbeste in termeni laudativi despre apapitia primelor
ziare, cele pe care le-am amintit periodic. Pentru ca scriitorii epocii aveau
tendinta de a reproduce si de a limita literatura straina, literatura care nu
avea nicio legatura cu specificul romanesc, Mihail Kogalniceanu militeaza

pentru crearea unei literaturi autohtone, pentru ca spune el, traductiile

nu fac o literatura iar imitatia omoara in noi duhul national. Istoria,
frumusetile patriei, obiceiurile sunt principalele surse de inspiratie spre
care ar trebui sa se indrepte scriitorii, considera Mihail Kogalniceanu,
care spune ca istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele
noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de
pitoresti si de poetice pentru ca sa putem sa gasim si la noi sujetul de
scris, fara ca sa avem trebuinta pentru aceasta ca sa ne imprumutam de
la alte natii. Astfel se doreste crearea unei literaturi originale, nationale.
Mihail Kogalniceanu are idei luministe, ramanand celebra fraza prin care
ii indreapta pe toti romanii sa isi cunoasca originile si identitatea
spirituala prin reintoarcerea la trecutul istoric al neamului din care
provin intrebati istoria si veti stii ce suntem, de unde venim si unde
mergem. . El nu se rezuma doar la aceste indemnuri teoretice si pune la
indemana scriitorilor un important material documentar care va constitui
o importanta sursa de inspiratie si tipareste letopisetele Tarii Moldovei,
ale lui Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.
Acum, se pune intrebarea: nu a deranjat acest scris prin apelul pentru
unitate? Gazeta a fost suprimata pentru ca unul dintre obiectivele lui M K
este unificarea fortelor scriitoricesti, el oferind paginile revistei
scriitorilor din toate cele trei tari moldoveni, munteni, ardeleni,
banateni, bucovineni fiecare cu limba sa, cu chipul sau, cu ideile sale.
Mihail Kogalniceanu promite ca operele literare ce vor aparea pe paginile
respective vor fi apreciate obiectiv, fiindca spune el literatura nu are
trebuita de dezbinari, ci de unire critica noastra va fi nepartinitoare,
vom critica opera si nu persoana. Datorita ideilor pe care le promoveaza,
revista Dacia Literara este suprimata dupa numai trei numere de
domnitorul mihail sturza. In ciuda perioadei scurte de publicare, impactul
pe care l-a avut Dacia literara a fost unul deosebit in paginile revistei
au aparut scrieri valoroase, au publicat scriitori care au intrat definitiv in
patrimoniul literaturii romane. In primul numar a aparut prima nuvela
istorica din literatura noastra, Alexandru Lapusneanul de Costache
Negruzii. Alti scriitori gasesc gazduire pentru operele lor : Vasile
Alecsandri debuteaza cu nuvela romantica Buchetiera de la Florenta.
Apar poezii de Grigore Alexandrescu sau fabulele lui Alecu Donici.
Spiritul Daciei literare, este, insa, continuat de o alta revista,
Propasirea (a se dezvolta), aparuta la iasi in 184 sub Mihail
Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica si Petre Bals. Insa dupa o
activitatile de 10 luni si aparitia a 42 de numere, si revista aceasta are
aceeasi soarta ca dacia literare, fiind suspendata pe motiv de cenzura din
ordinul aceluiasi domnitor (mihail sturza). De fapt revista avusese de
luptat cu cenzura inca de la inceputurile ei. Cuvantul propasirea pe
care initiatorii l-au ales ca titlu, e considerat de cenzura prea
revolutionar. Cand le-a fost impusa schimbarea titlului, editorii au ales
sa publice in continuare revista cu spatiu alb si cu subtitlul foaie
stintifica si literara.
Dupa 1848, cateva reviste au fost infiintate cu rol de promovare a
culturii romanesti de pretutindeni de catre: Gheorghe Asachi Gazeta
de Moldavia, Mihail Kogaliceanu Steaua Dunarii, 1850 la Paris
Romania Viitoare; 1855 Iasi Romania Literara de Vasile Alecsandri.

S-a urmarit ca prin teatru si prin literatura sa se educe spiritul de

promovare a valorilor in randul tinerilor. Teatrul si literatura au
functionat ca un mijloc de educare. Au aparut scoli primare, muzicale,
dramatice, conservatoare, 1845- scoala comerciala infiintata de George
Baritiu. Cateva dintre materiile predate sunt primele abecedare, ore de
istorie si specificul scolii. Primele institutii de invatamant superior sunt
infiintate in 1860 la Iasi si in 1864 la Bucuresti.
Societatile culturale au un rol deosebit in promovarea ideilor in
randul pasoptistilor. Acestea sunt infiintate in anii 1827 de catre Dinicu
Golescu si Ion Heliade Radulescu, 1833 - Societatea Filarmonica de Ion
Campineanu si 1845 Iancu Vacarescu infiinteaza Asociatia Literara a
Romaniei, care va acoperi activitatea secreta a societatii Fratia. (nota :
Aceste societati masonice voiau sa schimbe ordinea sociala in favoarea
oamenilor si legile nu permiteau. In contextul actual, legile permit si nu
exista o schimbare dezirabila care ar putea sa fie infaptuita de o elita mai
mult decat de fiecare in parte, principiul egoist al capitalismului. Rol de a
favoriza si de a stimula dezvoltarea invatamantului superior.) Publicarea
documentelor istorice valoroase si a traducerilor din literatura universala
era o prioritate a societatilor literare. Literatura, alaturi de presa, teatru
si invatamant joaca un rol esential in procesul complex de promovare si
de dezvoltarea a spiritului romanesc. Dintre toate formele culturii,
literatura e considerata (George Baritiu) calea cea mai usoara si mai
sigura pentru renasterea natiei. Functia nu ramane numai aceea de a
raspuni cultura, de a lumina. Conceptul de literatura are rolul educatiei
morale, trezirea sentimentului national, rolul transmiterii sentimentelor
estetice.
Scriitorii pasoptisti contribuie, prin operele lor, la idealul romanilor din
toate timpurile, respectiv unirea principatelor. Ei isi pun condeiul in
serviciul idealurilor social- politice ale vremii. Dupa cum vom demnostra,
oprele scriitorilor impletesc romantismul cu clasicismul si cu iluminismul,
de unde a luat nastere si o mare varietate de opere literare oda, idila,
pastelul, meditatia, balada, elegia.
Popescu Dan- Andrei

Rolul ndrumtorilor culturali. Ion HeliadeRdulescu i Mihail Koglniceanu

Rolul de ndrumtor cultural i literar pe care l-a avut Ion
Heliade-Rdulescu, n Muntenia i Mihail Koglniceanu, n
Moldova, a avut o importan major n modernizarea
literaturii noastre n perioada paoptist .

n domeniul prozei , ii scriu acum operele fundamentale autori

precum:Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo,
Nicolae Blcescu, Alexandru Odobescu.

Unii scriitori , n spiritual impus de revista Dacia Literar , vor

cultiva filonul istoric:
- Mihail Koglniceanu public , n 1849, un prim capitol de
roman, Tainele inimii
- Ion Ghica, abordnd stilul scrisorilor, pline de informaii
despre personajele i epoca respectiv, scrie Scrisori ctre
Vasile Alecsandri(1844)
- Nicolae Blcescu (1819-1852) scrie Romnii supt MihaiVoievod-Viteazul, descrierea religios nspimntat a unei
Romnii de o mreie slbatic (G.Clinescu); evocnd numai
cteva pagini din sfnta carte a istoriei noastre, dedicate
lui Mihai Viteazul, care cuprind ns anii cei mai avui n fapte
vitejeti, n exemple minunate de jertfire ctre patrie. N.
Blcescu reconstituie nu numai istoria marelui voievod, ci, de
cate ori are prilejul, descrie cu deosebit sim artistic i locurile
n care se desfoar evenimentele, cu alte cuvinte mai tot
pmntul romnesc; e o carte despre trecut, scris ns pentru
marile idealuri ale prezentului i ale viitorului; marele
revoluionar paoptist dorete s insufle contemporanilor si
nu numai dorinta de libertate i de unitate naional, ci i
sentimente profunde de preuire a frumuseilor i bogiilor
ntregului pmnt romnesc, chiar dac unele din inuturile lui
se aflau nc sub stpnire strin.
- Alecu Russo compune Cntarea Romniei i culege n
1846 , balada Mioria, pe care i-o trimite spre publicare lui
Vasile Alecsandri
- Dimitrie Bolintineanu scrie Legende istorice, foarte
cunoscute find Muma lui tefan cel Mare, Mircea cel Mare
i solii, Daniil Sihastrul, Codrul Cosminului, n care cultiv

imaginea eroului romantic, desprins din cadrele istoriei

nationale.
- Costache Negruzzi scrie prima nuvel romantic de inspiraie
istoric din literatura romn: Alexandru Lapuneanu n care
prezint destinul unui domnitor infernal ca Richard al III-lea

Alii vor merge pe linia memorialisticii, a faptului trit:

C.Negruzzi: Negru pe alb, ori pe cea a nsemnrilor de
cltorie precum V.Alecsandri n O plimbare la muni
Cltorie n Africa sau G. Alexandrescu n Memorial de
cltorie .Exist ns i o alt zon a prozei, critic, ironic,
acid,plin de luciditate , ntlnit la V. Alecsandri.Acesta
surpinde multe dintre deficienele unei societi n plin
transformare n Balta Alb, Borsec, dar mai ales n Istoria
unui galbn, gen de proz n care situaiile i personajele , la
limita caricaturii strnesc rsul.

Nuvela istoric este specia literar fundamental care se

impune in perioada paotist avnd ca i caracteristici
eseniale:
- insistena asupra stratului epic;
- diminuarea subiectivitii specifice povestirii;
- fapte,ntmplri credibile, verosimile;
- intrig puternic;
- conflict susinut;
- discurs narativ dens, concentrate;
- focaliyarea asupra unui personaj principal;
- compoyiie riguroasa, coerent dar concis ;
- art narativ expresiv, sugestiv;

Scriitorii care au cultivat nuvela istoric:

-C. Negruzzi: Alexandru Lpuneanul, Sobieskii i romnii;
-Gh. Asachi: Ruxandra doamn, Svidrighel, Drago, Bogdan
Voievod,
Petru Rare, Valea Alb
-M. Koglniceanu: Trii zile din istoria Moldaviei
-D. Bolintineanu: Un tiran pe tronul Moldovei, tefan cel Tnr
Vod
-Al. Odobescu: Mihnea Vod cel Ru, Doamna Chiajna
Costache Negruzzi are meritul de a fi creatorul primei nuvele
romantice de inspiraie istoric Alexandru Lpuneanu care
apare n revista Dacia Literar, n anul 1840, fiind o ilustrare
a direciilor tematice deschise de Intruducia lui M.
Koglniceanu pentru nnoirea literaturii.
Prin Alexandru Lpuneanul, C. Negruzzi trece de la
concepia idealizatoare a trecutului, specific lirismului
paoptist, la viziunea lucid asupra istoriei (perspectiv
ntlnit i n cazul lui V. Hugo sau Pukin).

Tema nuvelei este dat de evocarea unei domnii zbuciumate

din medievalitatea romneasc-ntoarcerea lui Al. Lpuneanu
pentru a doua sa domnie, ntre anii 1564-1569. Sursele de
inspiraie sunt cronica lui Grigore Ureche, Letopiseul rii
Moldovei, dar i Letopiseul lui Miron Costin, de unde
autorul preia scenele de rzvrtire ale maselor populare n
vremea lui Alexandru-Ilia Vod .

Trsturi definitorii
tablouri romantice macabre ;
personaje romantice n antitez (Lpuneanul - Ruxanda);

 culoarea local a unei epoci sngeroase;

stil sobru, concis, clar;
elementele romantice se mpletesc cu cele realiste (lupta
pentru putere) i clasice (arta compoziional, stil concis :
ofer imaginea exemplar a scriitorului paoptist, la care
mijloacele de expresie urmeaz linia rafinat a gandirii,
oscilnd ntre notaia realist obiectiv i intervenia subiectiv,
plin de verv (Istoria literaturii romne).

Viziunea realist asupra trecutului istoric, relieful caracterelor,

construcia epico-dramatic fac din Alexandru Lpuneanu o
nuvel memorabila a literaturii romne, care ar fi devenit o
scriere celebr ca i Hamlet, dac literatura romn ar fi
avut n ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate
nchipui o mai perfect sintez de gesturi patetice adnci,
cuvinte memorabile de observaie psihologic acut, de
atitudini romantice i intuiie realist. (G.Calinescu)
Horia Rizea

Romantismul paoptist
Romantismul este un curent literar aprut n a doua jumtate a secolului
al XVIII-lea, o reacie la imobilismul i schematismul clasicist,
presupunnd o eliberare a minii de nchisoarea vieii, ce cuprinde
destul de repede Europa. n literatura romn se pot identifica trei etape
ale romantismului:

Preromantismul;
Paoptismul ( Ion Heliade Rdulescu, Vasile Alecsandri, Grigore
Alexandrescu);
Postpaoptismul ( G. Cobuc, Al. Macedonski, Octavian Goga);

Trsturile romantismului:

Introducerea unor noi categorii estetice: sublimul, grotescul,

fantasticul, macabrul,feericul precum si a unor specii literare
inedite precum drama romantica, meditaia, poemulfilozofic i
nuvelaistoric.

Cultiv sensibilitatea, imaginaia i fantezia creatoare, minimaliznd

raiunea i luciditatea.
Promoveaz inspiraia din tradiie, folclor i din trecutul istoric.
Evadarea din realitate se face prin vis sau somn (mitul oniric), ntrun cadru natural nocturn.
Contemplarea naturii se concretizeaz prin descrierea peisajelor
sau a momentelor anotimpurilor n pasteluri i prin reflecii asupra
gravelor probleme ale universului n meditaii.
Acord o importan deosebit sentimentelor omeneti, cu
predilecie iubirii, tririle interioare intense fiind armonizate cu
peisajul naturii ocrotitoare sau participative.
Construirea eroilor excepionali, care acioneaz n mprejurri
ieite din comun, precum i portretizarea omului de geniu i condiia
nefericit a acestuia n lume; personajele romantice nu sunt
dominate de raiune, ci de imaginaie i de sentimente.
Preocuparea pentru definirea timpului i a spaiului nemrginite, ca
proiecie subiectiv a spiritului uman, concepie preluat de la
filozofii idealiti.
Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza, ocup
locul principal att n structura poeziei, ct i n construirea
personajelor, situaiilor, ideilor exprimate.
Ironia romantic dobndete, adesea, accente satirice sau
pamfletare, fiind un mijloc artistic folosit att in specia literara cu
nume sugestiv, satira, ct i n poeme filosofice.
Prioritatea absolut in locul rigorii raionale a clasicismului
Asumarea poziiei demiurgice (demonice) fa de universul creat.
Preferina pentru tehnici bazate pe armonia contrariilor care s
pun n eviden antonimiile specifice unei existene contradictorii.
Lrgirea viziunii estetice prin inovaie la nivelul speciilor literare al
tematici, motivelor si limbajelor artistice.

Literatura paoptist se dezvolta sub semnul romantismului european i

parcurge un drum sinuos. .Aceste etape sunt evideniate i de ctre
Dumitru Micu : cea de pana la apariia Daciei literare, o etap mai puin
individualizat naional i, cea de a doua, n care reflectarea specificului
autohton devine orientare programatic. Dup literatura anilor 18251830, care abund n traduceri i adaptri dup autori strini, n special
francezi, este de remarcat concordanta dintre manifestul romantismului
francez ( prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, n 1827) i
articolul-program Introducie, publicat de Koglniceanu n 1840.
Momentul paoptist propriu-zis, aduce o poezie liric, militant, patriotic
i vizionar, de evocare istoric, cu rdcini adnci n bogatul filon
folcloric, aa cum apare la scriitori ca Blcescu, Bolintineanu,

Alexandrescu, Russo, Koglniceanu, Alecsandri sau la ardeleanul Andrei

Mureanu. Principalele caracteristici ale romantismului romnesc
paoptist rmn patriotismul i lupta pentru realizarea idealului naional,
o contiin militar ceteneasc, o inimoas druire i slujire a
poporului.Scriitorii romni ai epocii asimileaz rapid manifestul
romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu particularitile
curentului naional-popular din revista Dacia literar.Tema literaturii de
la 1848 cuprinde, n variate ipostaze, istoria ( trecutul glorios, ruinele,
mormintele), folclorul, descrierile de natur..Prin urmare, speciile i
temele literare se diversific: sunt abordate momente din istoria
poporului romn, n "Romnii supt Mihai-Voievod Viteazul", de Nicolae
Blcescu; sunt satirizate aspecte din viaa social, in "Fiziologia
provinialului", de Costache Negruzzi; proza devine liric, prin "Cntarea
Romniei", de Alecu Russo; apar romane cu teme romantice: "Tainele
inimii", de Mihail Koglniceanu, "Manoil" si "Elena", de Dimitrie
Bolintineanu; "Cltorie n Africa", de Vasile Alecsandri, este un "sistem
narativ pe principiul Decameronului", dup cum l caracterizeaz
George Clinescu, iar "Romnii supt Mihai-Voievod Viteazul" este, n
aprecierea aceluiai critic literar, "descrierea religios nspimntat a
unei Romnii de o mreie slbatic". Potrivit lui Paul Cornea, "Alexandru
Lpuneanul", de Costache Negruzzi, prezint "destinul unui domnitor
infernal ca Richard al III-lea".
M. Koglniceanu indic asupra celor trei surse de inspiraie: istoria
patriei, natura i pitorescul obiceiurilor populare, care de cele mai multe
ori se intersecteaz, se ntreptrund, n aceast epoc. M. Koglniceanu
public, pentru prima dat, cronicile moldoveneti, iar N. Blcescu pe
cele munteneti, precum i nenumrate studii despre trecutul istoric al
romnilor. Astfel i istoria, alturi de folclor, capt o puternica conotaie
artistic anume in creaia scriitorilor generaiei de la 1848.
Artele i literatura [], spune M. Koglniceanu n Prefaa la Letopiseele
rii Moldovei, n-au speran de via dect acolo unde ele ii trag
originea din nsi tulpina popoarelor. Altminterea, ele nu sunt dect nite
plante exotice pe care cel dinti vnt le nghea i le usuc1 . Tulpina
popoarelor o constituie tocmai acele obiceiuri, dansuri, cntece,
suvenire strmoeti istorice i folclorice. De aici, statutul privilegiat pe
care-l cunoate tradiia n literatura vremii, conceptul de specific naional,
att de frecvent in epoc, bazndu-se anume pe tradiie: cea popular i
cea istoric.
Psrin Vlad

Grigore Alexandrescu
n anul 1810, dup unii, 1812 sau 1814 dup alii, se nate la Trgoviste,
n mahalaua Lemnului.
1

Primele lui poezii, ce apar n 1832 sunt simple reflexe ale maetrilor si: Heliade din
literatura romn, Lamartine i Florian din literatura francez din care a i tradus.
Colecia de poezii ce public n 1838 prin ajutorul lui Zaharia Carcalechi cuprinde
poezii de amor: (Eliza, Ateptare, Petera); poezii religioase i umanitare
(Cinele soldatului, Rugciune), fabule (Lebda i puii corbului, Boul i vielul,
oarecele i pisica) i epistola ctre Vcrescu. Originalitatea lui nu e deplin nici
acum, cci gsim c izvoarele inspiraiei sale sunt Boileau, Delavigne, Lamartine, dar el
nu mai este un imitator, ci ncepe a-i arta personalitatea n poeziile sale. Un
eveniment important se ntmpl n viaa sa, anume cltoria pe care o face cu I.Ghica
pe la mnstirile de peste Olt n 1842; astfel, ntr-o ediie din 1847, el public poeziile
inspirate din acest cltorie: Umbra lui Mircea, Rsritul lunii la Tismana .a.
Ediia din 1842 cuprinde i cteva din cele mai reuite poezii, ca Satira Duhului meu ,
fabule n care ntrebuineaz versul liber; aici se tiprete i Anul 1840, care este
considerat una din cele mai de frunte poezii ale literaturii noastre.
Unanim apreciat drept cel mai mare fabulist romn din secolul al XIX-lea, Grigore
Alexandrescu a avut cteva modele ilustre din literatura universal, inspirndu-se
ndeosebi din fabulele lui La Fontaine, ns nu le-a pastiat, prelund doar motivul
iniial, adaptndu-l realitilor autohtone, cu mijloace pe deplin originale, extrgnd
semnificaii moralizatoare care se raportau att la defectele contemporanilor si, ct i
la ale speciei umane, n general. Compoziia lui e reuit n cele mai multe i destul de
clar, versificaia ns nu este perfecionat.

Iancu Horia- Ioan

Nicolae Blcescu
(n. 29 iun1819 - d. 29 nov1852)

A fost un istoric, scriitor i revoluionar romn. Nscut n Bucureti, ntr-o familie de

mici boieri, era fiului pitarului Barbu sin Petre i al"serdresei" Zinca PetreascaBlcescu.
Studiaz la Colegiul Sfntul Sava, ncepnd cu 1832, fiind pasionat de istorie, avndu-l
coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, ntre alii, pe Ion Heliade Rdulescu. Cltorete
prin toate teritoriile locuite de romni: ara Romneasc, Moldova, Transilvania,
Bucovina, precum i prin Frana i Italia i studiaz istoria, fiind editor, alturi de
August Treboniu Laurian, la o revist istoric numit Magazin istoric pentru Dacia, care
a aprut ncepnd cu 1844.

n Frana se va implica n revoluia din februarie 1848, dar inspirat de aceast revoluie
se ntoarce la Bucuretipentru a participa la revoluia din 11 iunie, fiind timp de dou
zile ministru de externe i secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de
revoluionari. Va fi de partea liberalilor, dorind mproprietrirea ranilor i vot
universal. Ca istoric, marea sa oper a fost "Romnii supt Mihai-Voievod Viteazul", pe
care a scris-o n exil, ncepnd cu 1849, rmas manuscris i publicat de Alexandru
Odobescu. Se exileaz la Paris, unde ncearc s coaguleze forele revoluionare
europene aflate n exil, pentru ntemeierea unei confederaii europene. Cu un paaport
eliberat la Paris, la 27 septembrie1850, "au nom de Sa Majest l'Empreur des
Ottomans", n primvara lui 1852, pleac la Constantinopol, de aici, la Galai i
ncearc s ptrund n ara Romneasc, ns autoritile nu-i permit, dei era
bolnav i voia s o vad pe mama sa, care era n vrst i bolnav. Medicii i sftuiesc
s se stabileasc n Italia, unde clima e mult mai blnd. Trece prin Malta, Napoli i se
stabilete la Palermo, n Sicilia, la hotelul "Alla Trinacria". Moare la Palermo de
tuberculoz la vrsta de 33 de ani. n anul 1977, Cantemir Ricuia a fcut parte dintr-o
delegaie romn plecat la Palermo pentru a descoperi locul n care se spunea c ar fi
inmormntat Blcescu. Totul pornise de la mrturia unui marinar, care credea c
trupul romnului mort n exil se afla n galeria de mumii a clugrilor capuccini.
Ricuia a analizat 2.000 de schelete, dar nici unul nu se potrivea trsturilor lui
Nicolae Blcescu. ntr-un final, au aflat c romnul fusese nmormntat ntr-un osuar
de onoare al capuccinilor, loc sigilat n urma unei epidemii de holer. Trupul lui Nicolae
Blcescu nu a mai fost scos la lumin.

Iancu Horia- Ioan

Vasile Alecsandri
(n. 21 iulie 1821, Moldova d. 22 august 1890)
A fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat,
membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i
al literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i
apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX-lea.

Inceputuri:

A studiat n casa printeasc cu clugrul maramureean Gherman Vida i la pensionul

francez al lui Cunim, apoi, ntre 1834 i 1839, la Paris, unde se consacr mai ales

literaturii, dup cteva ncercri nereuite n domeniul medicinei, n cel juridic i cel
ingineresc. Dup napoierea n Moldova, particip la toate iniiativele tovarilor si de
generaie: director al Teatrului din Iai mpreun cu C. Negruzzi i M. Koglniceanu. A
luat parte la micarea revoluionar de la 1848 din Moldova, redactnd unul din
documentele ei programatice i a petrecut un an de exil n Frana. napoiat n ar, ia
parte la luptele pentru Unirea Principatelor Moldova i Muntenia, se numar printre
devotaii lui Al. I. Cuza i e trimis de acesta n Frana, Italia i Anglia, pentru a
determina marile puteri s recunoasc faptul dublei sale alegeri.

Viata:

Deputat i ministru n mai multe rnduri, e ministru al Romniei la Paris ntre 1885 i
1890. Ca scriitor, a debutat n 1840, cu nuvela Bucheti, publicat n "Dacia literar", i
cu pieseta "Farmazonul din Hrlu". Dup cteva ncercri n limba francez, ca poet
de limba romn apare pentru prima dat n 1843 n Calendar pentru poporul
romnesc. Alecsandri e un scriitor angajat, inspirat de marile probleme ale epocii i, n
acelai timp, un artist subtil, observnd lumea nconjurtoare fr scepticism, dar i
far exagerate iluzii, tinznd n domeniul expresiei spre o senin clasicitate. Pastelurile,
o parte din legende i proza memorialistic au rezistat cu succes trecerii timpului.

Prin traducerile n limbile francez, german, englez ale poeziilor populare sau ale
unora din poeziile originale, Alecsandri se numar i printre primii notri scriitori
moderni a cror oper a devenit accesibil strintii.

n 1882 este ales preedinte al seciei de literatur a Academiei. Cltorete n Frana

pentru a primi premiul oferit de felibrii; este srbtorit la Montpellier. l viziteaz pe
ambasadorul Romniei la Londra, prietenul su Ion Ghica. Pleac la Paris n 1885, ca
ministru al Romniei n Frana. n 1889, primete vizita poeilor francezi Sully
Prudhomme i Leconte de Lisle.

Vasile Alecsandri s-a stins din via la 22 august 1890, dup o lung suferin, fiind
nmormntat cu toate onorurile la conacul su de la Mirceti.

Activitate culturala:

A fost unul dintre fruntaii micrii revoluionare din Moldova, redactnd mpreun cu
Koglniceanu i C. Negri Dorinele partidei naionale din Moldova, principalul manifest
al revoluionarilor moldoveni.

n 1854 - Apare sub conducerea sa Romnia literar, revist la care au colaborat

moldovenii C. Negruzzi, M. Koglniceanu, Al. Russo, dar i muntenii Gr. Alexandrescu,
D. Bolintineanu, Al. Odobescu.

n 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis
n Frana, Anglia i Piemont pentru a pleda n scopul recunoaterii Unirii.

I se acorda Premiul Academiei pentru Literatur n 1881.

Junimea:

n 1863 ia natere la Iai societatea Junimea, al crui membru onorific a fost pn la

sfritul vieii. n anul 1867 este ales membru al Societii literare romne, devenit
Academia Romn.

Rizea Horia- Cristian

Presa
Presa cunoate o puternic dezvoltare, astfel au aprut numeroase
publicaii n toate regiunile rii, ns apariia la Iai pe 30 ianuarie 1840
a revistei Dacia literar sub conducerea lui Mihail Koglniceanu este
cea mai important. Aceasta este prima revist literar n jurul creia s-a
manifestat un curent literar-naional prin care s-au afirmat primii scriitori
moderni. Simbolic prin titlul ei, Dacia literar, prelund ideologia
revoluiei de la 1848, d expresie idealului unitii naionale prin cultur
i istorie.

Andrada Gaman
Alecu Russo vede evolutia limbii si a literaturii romne cu o cumpanita
gndire, tinnd seama de traditie: Daca este ca neamul romn sa aiba si
el o limba si o literatura, spiritul public va parasi caile pedantilor si se va
ndrepta la izvorul adevarat: la traditiile si la obiceiurile pamntului, unde
sunt ascunse nca si formele si stilul; si de as fi poet, as culege mitologia
romna, care-i frumoasa ca si cea latina si greaca; de as fi istoric, as
strabate prin toate bordeiele sa descopar o amintire sau o rugina de
arma; de as fi gramatic, as calatori pe toate malurile romnesti si as
culege limba.
Psrin Vlad

Proiect editat de

Popescu Dan- Andrei