MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERA INTERNATIONALA DIN MOLDOVA

RAPORT PRIVIND EFECTUAREA STAGIULUI DE PRACTICA

Denumirea tezei de master: Functiile biochimice ale aminoacizilor si elaborarea
unor preparate farmaceutice pe baza acestora.

Locul petrecerii stagiului practic:

S.R.L.EVESTPRIM salonul AGILITE

Str. Alba Iulia15, or. Chisinau

Coordonator al stagiului practic:

Dr.,conf.univ.
OZOL LUDMILA

Autor :masteranda anul II:

URSU MARIA

CHISINAU,2016
INTRODUCERE

In cadrul stagiului de practica efectuat in icinta salonului de frumusete: Agilite, am avut

propuse urmatoarele scopuri:
1.Sa asimilez protocolul efectuarii procedurilor cosmetologice;
2.Sa efectuez procedure cosmetologice;
3.Sa studiez ergonomia la locul de munca;
4.Sa indeplinesc lucrul conform cerintelor igienice;
5.Sa studiez si sa asimilez principalele ingrediente din produsele cosmetice;
6.Sa aprofundez si sa aplic cunostintele obtinute la facultate si sa le aplic in domeniul
profesional.
7.Sa aplic cosmetica cu continut de aminoacizi esentiali sa studiez efectul lor asupra tenului
clientelor, sa denot importanta lor si perspectiva de utilizare in continuare.

In perioada practicii efectuate la salonul Agilite,situate in sectorul buiucani, zi de zi am

practicat cosmetologia, am studiat produsele cosmetic, m-am aprofundat in studiul
cosmeticii :RENEW, producator Israel , si cosmetica JANSSEN producator Germania, am
ramas la aceste 2 ,marci profesioniste deoarece au o tangent cu tema tezei mele de master adica
aminoacizii si sunt dovedite unele dintre cele mai eficace preparate cosmetice utilizate
actualmente in cabinetele cosmetologice.
Am ramas profund entuziasmata de practica la salon, deoarece am invatat lucruri practice, am
ramas sa lucrez in acest salon in calitate de cosmetolog si in raportul de mai jos as vrea sa
impartasesc informatia si impresiile create.
Am constatat foarte des c muli dintre moldoveni nu cunosc reguli elementare de ngrijire a
tenului. Spre exemplu, demachierea se efectueaz de mai multe ori pe zi, fie cu lo iune pe baz
de lptior, fie cu loiune tonifiant, ori se spal pe fa cu ap, cu gel de baie sau spun, n loc de
gel special pentru fa. Foarte multe persoane de la noi din ar nu cunosc faptul c este
contraindicat s demachiezi ochi cu loiune pentru fa. Pielea din jurul ochilor este mai sub ire,
iar aceste loiuni o pot afecta. Este nevoie de utilizat loiuni speciale anume pentru ochi.
Corect ar fi s aplicm crema sau loiunea pentru demachierea ochilor anume n zona pleoapelor,
s masm osul, pentru c de la os, crema se extinde i mai departe. Nu trebuie de ros cu discul de

vat, ci de aplicat loiunea cu micri uoare de masare. Acest lucru trebuie de fcut de dou ori
pe zi - dimineaa, nainte de a aplica machiajul i seara. Chiar dac nu se aplic niciun machiaj,
acest lucru trebuie fcut, pentru c pielea ochilor este cea mai fragil i trebuie ngrijit
corespunztor. Pentru tenul gras sau mixt machiajul de pe ochi se nltur cu demachiant special
conceput pentruu ochi, iar faa se spal cu gel sau spum special de fa, dar se evit zona
ochilor. Dup demachiera ochilor este suficient s-i cltim cu ap curat. n cazul tenului uscat
trebuie s optm pentru demachierea feei cu lptior, apoi loiune tonifiant.
Este important s se c demachierea feei se efectueaz de dou ori pe zi, seara cu scop de a
nltura machiajul i impuritile acumulate pe parcursul zilei, iar dimineaa - cu scopul de a
nltura resturile de crem de seara i pentru a pregti, cura a piele pentru un nou machiaj. De
asemenea, este nevoie ca toat lumea s foloseasc o crem de zi i una de noapte. Ziua optm
pentru o crem de fa cu SPF (sun protection factor) chiar i n perioada rece a anului.
SPF prentmpin arsurile solare, dar ne protejeaz i de pigmentaii nedorite i de mbtrnirea
prematur a pielii. Seara aplicm crema de noapte. Este important ca lumea s tie c o crem de
noapte se aplic cu 30-40 de minute nainte de somn. Deja produsele cosmetice trebuie fiecare s
aleag n funie de tipul tenului su - normal, uscat, gras, combinat. Dupa parerea mea la moment
cei muli tineri sufer de acnee. Problema cea mare este c, din cauza prea multor informa ii,
foarte muli tineri se autotrateaz, ceea ce i afecteaz i mai mult. La noi nu este aceast
obinuin sntoas de a apela la dermatolog n cazul unor probleme cu pielea. O alt problem
ntlnit destul de des n Moldova este dermatita seboreic, adic mtreaa, pete roii i uscate
care apar pe fa, n urechi, pe trunchi, etc. Destul de frecvent se ntlnete i micoza (ciuperc),
sub diferite forme. Mai grav este c foarte mult lume triete cu aceast problem i nu tie c,
de fapt, este o problem de sntate, dar nu o simpl reacie la un oarecare produs. De asemenea,
n ultiii ani am observat o ascensiune a bolilor de origine viral la nivelul pielii. Este vorba
despre papiloame, veruci (negii), herpes.
Cremele de fa, n primul rnd trebuie s corespund tipului de ten - normal, gras,
uscat, combinat. De asemenea, un alt aspect important este c trebuie s
corespund vrstei. Atunci cnd alegem produsele de ngrijire a pielii trebuie s fim
ateni i la coninut. Astfel, trebuie s optm pentru creme mai puin parfumate,
fr parabeni. Este foarte important s se respecte termenul de valabilitate dup
deschidere cutiei.
Pe parcursul practicii am consultat multi client care avea probleme diverse, am
intreprins solutii in rezolvarea problemei tenului si am prescris un curs de ingrijire la
domicilui bazat pe produse cosmetice mass marketing dar si naturiste preparate de
mine ex-tempori si masti pe baza naturala deja facute de cliente acasa.

ACTUALITATEA TEMEI
Deoarece domeniul frumusetii este unul solicitat din ce in ce mai mult, sunt
convinsa ca actualitatea temei este dovedita si astfel cosmetologia are loc pentru o
dezvoltare continua.In secolul XXI atit femeile cit si barbatii sunt precauti la felul
cum arata si daca unele problem estetice in trecut erau jenante si creau compluxuri
femeilor, actualmente si barbatii recurg la tratamente cosmetologice pentru a
rezolva unele probleme estetice.Este imbucurator acest fenomen deoarece o lume
cu oameni frumosi ar fi o lume cu oameni realizati in societate , ar fi o lume in care
nu ar fi discriminari si oameni rai sau complexati fizic. Am facut tangenta intre
cosmetologie si tema tezei de master Functiile biochimice ale aminoacizilor si
elaborarea unor preparate farmaceutice pe baza acestora, in continuare as vrea sa
caracterizez aminoacizii si proprietatile acestora,dar si domeniul lor de utilizare si
careva solutii cosmetologice.

AMINOACIZII
Aminoacizii sunt unitatile constituente ale proteinelor si cuprind in molecula lor doua grupari
functionale: carboxil si amino.Exista 20 de aminoacizi proteinogeni specificati prin codul
genetic, prezenti in toate organismele vii.
CLASIFICARE
Aminoacizii pot fi clasificati:

dupa natura catenei: alifatica, aromatica, heterociclica;

dupa numarul gruparilor -COOH si -NH2: monoamino-monocarboxilici,
diaminomonocarboxilici;

dupa pozitia relativa pe care o au gruparilor functionale in molecula:a, b, g-aminoacizi.

dupa prezenta in cuprinsul catenei a altor grupari functionale.

Cea mai interesanta clasificare ni se pare a fi cea bazata pe polaritatea catenei si

cuprinde patru grupe :

1.)cu radical nepolar ( hidrofob ) : glicina, alanina, valina, leucina, izoleucina,

prolina,fenilalanina, triptofanul si metionina.Toti sunt mai putin solubili in apa decat
aminoacizii polari;
2.)cu radical polar neincarcat electric (la
pH=6):serina,treonina,cisteina,tirosina asparagina,glutamina.Acesti aminoacizi sunt
mai solubili in apa decat cei nepolari, deoarece catena poate stabili legaturi de
hidrogen cu apa, datorita gruparilor -OH,-NH2 amidice si -SH pe care le contine;
3.)cu radical polar incarcat negativ (la pH=6): acidul aspartic si acidul glutamic;
4.)cu radical polar incarcat pozitiv (la pH=6): lisina,arginina,histidina.
In afara acestor 20 de aminoacizi uzuali s-au izolat un numar de aminoacizi noi
din hidrolizatul unor proteine foarte specializate, toti derivand din aminoacizii uzuali.
Astfel, 4-hidroxiprolina a fost gasita intr-o proteina fibroasa,colagen si unele
proteine vegetale; 5-hidroxilisina in colagen;desmosina si izodesmosina in elastina.
(Stucturile acestor ultimi doi aminoacizi pot fi considerate ca fiind formate din 4
molecule de lisina,cu catenele laterale unite intr-un nucleu de piridiniu
substituit.Aceasta structura permite desmosinei si izodesmosinei sa lege patru
lanturi peptidice in structuri radiare. Elastina difera de alte proteine fibroase prin
capacitatea sa de a suporta tensiuni in doua directii).In anumite proteine musculare
s-au gasit unii derivati metilati ai aminoacizii uzuali cum sunt : e-N-metillisina,e-Ntrimetillisina si metilhistidina.Recent s-a descoperit prezenta in protrombina a
acidului g-carboxiglutamic, cu importanta biologica considerabila.Se mai pot gasi si
alti aminoacizi in hidrolizatele proteice, dar numarul lor trebuie sa fie mic, tinand
seama de cunostintele genetice actuale, iar distributia lor se va limita la o proteina
data.Aminoacizii rari din proteine se disting de cei uzuali prin faptul ca nu au o
codificare prin triplet de baze (codon).In toate cazurile cunoscute ei sunt derivati ai
celor uzuali si se formeaza dupa ce acestia au fost deja inserati in lantul
polipeptidic,in procesul de biosinteza a proteinelor.
In diferite celule si tesuturi s-au pus in evidenta inca circa150 de aminoacizi
in forma libera sau combinatii,care nu se gasesc in proteine.Majoritatea dintre ei
sunt derivati ai a-aminoacizilor din proteine; unii au insa gruparea amino la
carbonul b,g sau d fata de carboxil. Importanta biochimica ca intermediari
metabolici sau precursori au urmatorii: sarcozina si betaina, proveniti prin Nmetilarea (mono si respectiv trimetilarea) glicinei;b-alanina care intra in constitutia
unor dipeptide (carnozina si anserina),a acidului pantotenic si a coenzimei A;
acidul g-aminobutiric cu rol de transmisie a influxului nervos; ornitina si citrulina

care se gasesc in special in ficat si iau parte la circuitul urogenetic, fiind

intermediari in sinteza argininei; homoserina si homocisteina,intermediari in
metabolismul unor aminoacizi; acidul D-glutamic izolat din peretele celular al
bacteriilor; D-alanina in larvele sau crisalidele anumitor insecte;D-serina din unii
viermi.O varietate mare de aminoacizi ale caror functii metabolice nu sunt definite
inca, se gasesc in ciuperci si plantele superioare; unii dintre acestia,cum sunt
canavanina,acidul djencolic si b-cianoalanina sunt toxici pentru alte vietuitoare !5!.

Aminoacizii esentiali
Cei 20 de aminoacizi naturali constituie alfabetul proteinelor.Distributia lor
calitativa si cantitativa intr-o proteina determina caracteristicile chimice,valoarea ei
nutritiva si functiile ei metabolice in organism.Dintre cei 20 de aminoacizi
uzuali,organismul uman si al vertebratelor superioare poate sintetiza un numar
limitat,restul trebuie sa fie furnizati zilnic prin hrana si se numesc aminoacizi
esentiali !9!.Cei mai multi autori, considera drept aminoacizi esentiali
urmatorii:valina,fenilalanina,metionina,lisina,triptofanul; altii, includ si
leucina,izoleucina ,treonina si histidina!1,3,5,6,7,8,9,12!.

Nomenclatura:
In general, pentru aminoacizi se folosesc denumiri uzuale precum si prescurtarile
acestora,acceptate de IUPAC, care nu dau nici o indicatie asupra structurii.In paralel se folosesc
si denumirile stiintifice care respecta logica secventiala: acid, pozitia gruparii -NH2,prefixul
amino urmat de numele acidului carboxilic.
Metode de preparare

Importanta deosebita a aminoacizilor atat pentru cercetarile biochimice, nutritionale si

microbiologice, cat si pentru utilizarea lor in preparate farmaceutice, alimente si furaje a
determinat elaborarea unei multitudini de metode de preparare in laborator si in industrie.Astfel,
aminoacizii pot fi obtinuti prin izolarea lor din hidrolizatele acide,bazice sau enzimatice ale
proteinelor, prin sinteze chimice si prin biosinteza.
I.Izolarea din hidrolizatele proteice
Izolarea aminoacizilor se poate realiza folosind adsorbtia pe carbune activ, pamanturi adsorbante,
schimbatori de ioni, cromatografie de repartitie, electroforeza,coprecipitare cu reactivi

specifici.In timpul hidrolizei acide, triptofanul este degradat aproape complet; el se separa din
hidrolizatele alcaline.Serina si treonina sunt si ele distruse partial in conditiile hidrolizei acide.De
asemenea, in timpul hidrolizei acide si alcaline, aminoacizii se racemizeaza partial.Prin hidroliza
enzimatica se obtin aminoacizi optic activi, cu configuratiaL.Izolarea din hidrolizatele proteice
serveste la prepararea industriala a multor aminoacizi, cum sunt:acidul
glutamic,lisina,cisteina,arginina,triptofanul,tirosina.
II.Sinteze chimice de aminoacizi
1.Aminarea acizilor a-halogenati
Prin tratarea unui acid a-clorurat sau a-bromurat cu amoniac sau hexametilentetramina se obtine
aminoacidul corespunzator:
R-CH-COOH + 2NH3
X

R-CH-COOH + NH4X
NH2

Metoda se aplica la toti a-bromacizii accesibili prin bromurarea acizilor, folosind metoda HellVolhard-Zelinski.Se utilizeaza un exces mare de amoniac, pentru evitarea formarii de amine
secundare si tertiare.Cu HMTA se formeaza un aduct care se descompune prin incalzire cu HCl,
dand aminoacidul cu randament mare.
2. Aminarea reductiva
Prin reducerea catalitica (cu Pd si H 2) a unui a-cetoacid in prezenta amoniacului se obtine
aminoacidul corespunzator:
R-C-COOH
O

-H2o

NH

+NH3

R-C-COOH
NH2

+H2

R-CH-COOH

Aminoacizii
Sunt compusi organici ce intra in compozitia proteinelor. Aminoacizii folositi in cosmetica
sunt obtinuti prin hidroliza anumitor proteine.
Cisteina, triptofanul, valina si metionina sunt frecvent folosite la prepararea produselor
cosmetice.
Cisteina intra in compozitia parului, se foloseste in lotiunile aplicate in regiunea paroasaa
capului.
Metionina furnizeaza sulful necesar pielii: in procesul de cheratinizare.
Cremele cu aminoacizi sunt indicate tenurilor atone, aplicate pentru revitalizarea tesuturilor,
pentru restabilirea mantalei acide.
Alaturi de aminoacizi in componenta cremelor mai sunt prezente si alti compusi biologic active:
Vitaminele
Denumite si catalizatori biochimici, sunt substante organice necesare pentru desfasurarea
proceselor vitale ale organismului. Acesta nu le poate sintetiza singur.Sunt introduse in organism
prin alimentatie, iar la nivelul pielii prin produse cosmetice.
Lipsa vitaminelor in organism (carenta) produce tulburari importante.
Vitaminele se impart in liposolubile (A, D, E, F) si hidrosolubile (B, O, PP).
In tratamentele cosmetice se folosesc in special cele liposolubile, care strabat mai usor barierele
pielii.
Vitamana A intervine in procesul de regenerare celulara si a parului. Cremele ce contin aceasta
vitamana dau un aspect neted, catifelat pielii.
Vitamana E (frecventa in uleiul de germeni de porumb) activeaza circulatia sanguina, formarea
celulelor; are o actiune fotoprotectoare.
Vitamana F este considerata ca un biocatalizator al metabolismului substantelor grase. Prin
folosirea ei se combate fenomenul de cadere a parului, formarea matretii, uscarea si ridarea
pielii.
Vitamana D se gaseste in galbenus, drojdie. Combate formarea matretii, congestionarea pielii si

amelioreaza starea de seboree.

Fitohormonii
Sunt folositi la prepararea unor substante cosmetice (fitocosmeticele). Ele exercita asupra pielii o
actiune eudermica, accelereaza diviziunea celulara, imbunatatesc circulatia sanguina, stimuleaza
elasticitatea si tonusul muscular.

Oligoelementele
In cantitati mici, au rol de catalizatori ai proceselor metabolice si de transportori de energie. Intra
in compozitia unor enzime. In cosmetica se aplica indirect prin folosirea unor extracte de
tesuturi, laptisor de matca.
Pot fi metale (Fe, Mg, Zn, Cu, Ni) sau nemetale (I, F, Br).
Extractele placentare
Folosirea lor a fost propusa de profesorul sovietic Filatov.
Se prepara sub forma de solutii apoase, alcoolice sau uleioase, conditionate in fiole inchise. Pot
fi incorporate in creme, emulsii, care permit patrunderea lor prin stratul Cornos al epidermului
pana la nivelul stratului germinativ.
Extractul de placenta se poate obtine si prin liofilizare (uscarea in vid inaintat si racire). Pentru
folosire este dizolvat in apa.
Contine : hormoni, enzime, vitamine.
Algele marine
Din unele alge verzi sau brune se prepara extracte alginate. Acestea contin importante cantitati de
vitamine A, C, glucide, substante, albuminoide, iod, fier, ealciu. Se folosesc incorporate in
creme, masti cosmetice si lotiuni, da tenurile fanate, atone, deshidratate. Au efect emolient,
rehidratant si nutritiv.
Extractele de tesut conjunctiv
Se folosesc incorporate in creme. Mentin integritatea si tineretea tesutului conjunctiv.
Uleiurile animale

Sunt usor asimilate de piele. Se incorporeaza in creme sau emulsii. Previn uscarea pielii si
imbatranirea ei.
Uleiurile vegetale
Se incorporeaza in creme, emulsii, uleiuri de par. In cosmetica se folosesc: uleiul de avogadro,
migdale dulci, masline, germeni de porumb.
Prin continutul bogat in vitamine, acizii grasi esentiali au o mare valoare, stimuland procesele
biologice de la nivelul pielii.
Polenul
Are un continut ridicat de vitamine si aminoacizi. Este folosit incorporat in creme, masti.
Namolurile
Datorita continutului in peloizi, se produce la nivelul pielii o crestere a activitatii enzimatice, o
imbogatire a tesuturilor in substante nutritive, o intensificare a schimburilor metabolice ale
proceselor imunologice.
Produsele cosmetice cu Pelobiol, prin actiunea lor biostimulatoare, imbunatatesc starea de
elasticitate a pielii, echilibreaza secretia seboreica, stimuleaza tonusul muscular.
Apa de mare
Datorita continutului ridicat in saruri minerale se foloseste incorporata in produsele cosmetice
necesare pentru mentinerea proceselor vitale, pentru reglarea presiunii osmotice si a schimburilor
intercelulare. Este folosita si in tratamentul barbiei duble.
Acestea si alti excipinti fac din produsele cosmetic un adevarat elixir de
infrumusetare, la indemina cosmetologului, insa nici un cosmetic nu este sufficient
fara a implica cunostinte in domeniu si abilitati ale unui cosmetology profesionist.
De aceea mereu ingrijirea de acasa este insotita de vizite regulate la cabinetul de
cosmetologie.

PREZENTAREA SALONULUI DE COSMETIC

In continuare, in acest capitol vom prezenta unitatile de competente pentru meseria de
cosmetician.Salonul de cosmetica trebuie sa fie mereu n centrul atentiei.Un salon de nfrumusetare trebuie
sa ndeplineasca noile cerinte conform normelor europene.Igiena este una din conditiile esentiale pentru realizarea
si desfasurarea activitatiilor legate decosmetica. Salonul de cosmetica trebuie sa fie mpartit n doua ncaperi,
fiecare ncapere cu destinatia sa.- Salonul (sala ) de asteptare;- salonul de cosmetica.Salonul de asteptare trebuie sa

fie amenajat n asa fel nct clientele (clientii) care doresc sa se nfrumuseteze sa se simta bine astfel nct asteptarea
sa devina placuta, dar n acelasi timp si utila. Dotat cu televizor, reviste, masute, fotolii sau scaune confortabile,
salonul de asteptare trebuie sa fie amenajat cu mult gust, zugravit n culorii reci sau calde si ct mai primitor
pentrudoamnele sau domnii care doresc sa-si schimbe aspectul facial, ct si cel corporal.Tratamentul cosmetical
trebuie sa se efectueze ntr-un cadru intim potrivit si ntr-o atmosfera bogata n oxigen, acest gaz
fiind necesar relaxarii, deoarece el asigura o buna respiratie,intervenind n metabolismul acidului lactic,
mbunatatind actiunea musculara si cerebrala ndepartnd oboseala. Tratamentul facial aplicat unei persoane
nervoase sa pe o fata obosita,ncordata, crispata, nu va da rezulatatul dorit, iar pentru a produce acea stare de
relaxare este nevoie de un cadru adecvat n desfasurarea n conditii placute al acestuia.Cabinetul cosmetical de
lucru propriu trebuie sa fie foarte curat, cu luminozitate foarte buna, bine aerisit, amenajat cu mult gust, sa
aiba o chiuveta (nelipsita), gresie, faianta, zugravit ntr-oculoare calda, iar intimitatea sa fie factorul
esential. Ca factor secundar de relaxare, muzica ambientala, mirosurile placute vor putea crea aceea stare de
purificare interna menita sa destinda crisparea si ncordarea de pe chipul clientei.Pentru desfasurarea operatiunilor
de tratament cosmetical, masaj corparal si epilat, cabinetul de cosmetica trebuie sa fie dotat cu aparatura si mobilier
special. De jur-mprejur doua dulapuri suspendate, trei comode, un dulap soldat, o masuta cu rotile mai nalta si
doua taburete; acesta ar putea fi mobilierul din dotare care ajuta la aranjarea si depozitarea
produselor cosmeticale,accesoriilor pentru cosmetica precum si produselor de unica folosinta (halate, bonete,
papuci,cearceafuri, dischete, pansamente, bureti, betisoare, stripsuri, prosoape, masca faciala, manusi). n cazul
produselor cosmeticale care necesita anumite temperaturi de pastrare, precum si pentrulegumele, fructele etc.
folosite n realizarea mastilor, este necesar un frigider care sa realizeze temperaturile optime de depozitare. Doua
paturi cu destinatii speciale unul mai nalt pentru epilatsi altul mai putin nalt pentru tratament. Paturile
vor fi asezate n colturi diferite, nconjurate de aparatura necesara fiecarei operatiuni n parte. Aparatele electrice
folosite n tratamentul cosmetical pot fi clasificate n doua grupe, n functie de cum actioneaza asupra pielii:aparatele pasive : vapoforul, vapozonul, sebaspir, lampa cu UV, vibraforul;
-aparate active: electrodermul, galvanodermul, ionidermul.

Bibliografie
1.RETETE TIBETANE- AUTOR PAUL CIORANICA p.14-15, p.116-119,IASI
2.TERAPIA DE INFRUMUSETARE IULIANA PISTOL ,BUCURESTI, p.134-135
3.RETETE DE INFRUMUSETARE-DMITRII ROGOV, MOSCOVA, p.245-246, p114-116
5.BIOCHIMIE-SERGIU MALCOCI, BUCURESTI, p.233-235.
6. Internet:
unica.md; forumkrasoti.info; beautyproof.md

CARACTERISTICA
Masterandei anului II, A Universitatii Libere Internationale din Moldova, specialiatea Tehnologia
industriala a medicamentului
In perioada noiembrie 2015-ianuarie 2016 ,10 saptamini, 300 ore , Ursu Maria a desfasurat practica de master la
S.R. L. EVESTPRIM, salonul Agilite, str. Alba Iulia 15 or. Chisinau, si a dat dovada de cunostinte de
cunostinte profunde in domeniul cosmetologiei , descurcindu-se foarte bine in prestarea serviciilor cosmetologice
si consultarea clientilor. Analizind sursele de aprovizionare , recentionarea si pastrarea produselor cosmetic.
Este o persoana responsabila, amabila, descurcareata, amabila si politicoasa.
A dat dovada de cunostinte deosebite in domeniul dat, respectind programul stagiului de practica ce a fost
stabilit si regulile interne ale salonului.
Areciez cunostintele masterandei , si affirm ca pe viitor va devein un specialis bun,reusond sa
faca fata tuturor cerintelor inaintate unui cosmetolog-tehnolog bun!

Diroctor general al salonului Agilite

Bucur Ala