Realizat de: el. Cap.

Bologea Patrick
Clasa : a-XI-a B
Bursele de valori

1. Definire
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al
pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se ncheie
tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se
ncheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt
redirijate n procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori
apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei
rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.
Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori
functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, n cele mai multe
state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt
administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursa de valori nfiintata n Romnia n 1994 este
o institutie de drept public.
2. Obiectul bursei de valori
La bursa de valori se negociaza:
a) Valori mobiliare (titluri financiare): actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de
renta, etc.
b) Valute selective.
c) Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri financiare,
optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dobnzii, etc.
Exista burse la care obiectul principal al negocierilor l constituie actiunile. Aceste burse se mai
numesc si burse de actiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate tranzactionarea
valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse locale, necaracteristice n comertul bursier
international, altele au un obiect extins la un numar mare de valori mobiliare admise la cotare,
indiferent de tara emitenta. Acestea sunt burse caracteristice, de reputatie internationala,
detinnd un rol conducator n tranzactiile bursiere generale.
3. Conditiile esentiale pentru nfiintarea unei burse de valori

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
Pentru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei conditii:
a) existenta n zona respectiva sau n apropiere a unor societati anonime de mare anvergura;
b) difuzarea actiunilor si a obligatiunilor emise de societatile anonime respective la un numar
mare de actionari;
c) reglementarea judicioasa a activitatii tranzactionale prin norme legislative imperative cu
privire la codul de conduita, limita participarilor, modul de desfasurare a negocierilor, etc.
4. Scopul esential al bursei de valori
Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii
activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai
rentabile. Ea si ndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de vnzare si cumparare de
actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc sa devina proprietari si sa
participe nelimitat la riscuri si beneflcii cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa-si asume
riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc minimal,
iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsorndu-si riscul la maximum,
cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.
Ordinea n care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultaiti din vnzarea celor trei
feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru investitii productive,
cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de munca, plata gestiunii economice
etc. n conditiile n care activitatea economica se desfasoara normal, rezulta venituri totale care
se diminueaza cu costurile de lucru (n care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine profitul
de lucru. Distribuirea profitului de lucru se nscrie n urmatoarea ordine de prioritati:
se platesc cupoanele la obligaliuni;
din ce ramne se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;
profitul ramas se numeste net si se mparte ntre coproprietari, respectiv intre detinatorii de
actiuni.
Si repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati:
se platesc mai nti veniturile la actiunile preferentiale;
restul se mparte n doua: pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru constituirea
cotelor de rezerva n vederea noilor investitii (sau conform statutului).

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
5. Clasificarea burselor de valori
Din punct de vedere juridic se disting:
a) Bursa de valori oficiala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise la cotare.
Operatiunile se desfasoara ntr-un spatiu special amenajat conform unui regulament de
functionare. Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii continue a clientilor.
Operatiunile se desfasoara cu exclusivitate n cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal
specializat n negocierea tranzactiilor si un personal tehnic care se ocupa de pregatirea
negocierilor, evidenta contractelor si urmarirea realizarii lor. Accesul n bursa este restrictiv.
Bursa de valori oficiala poate fi:
bursa clasica
bursa moderna.
La bursele de valori clasice se formeaza un curs unic, centralizat, ntruct procesul negocierilor
este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si supravegheat, preturile fonnnduse pe baza de licitatie publica.
La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de mijloace
electronice si computere, n exclusivitate sau n combinatie cu mijloace clasice.
b) Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe aceasta piata se
negociaza valorile mobiliare nenscrise la cotarea oficiala. Este vorba de societati mici si mijlocii
care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot ndeplini conditiile severe de
admitere la piata oficiala.
Pe lnga acestea, la Bursa neoficiala mai apar:
societatile radiate de la cotatia oficiala;
societatile n dificultate, cum sunt cele n curs de dizolvare si lichidare etc.
c) Piata la ghiseu (OTC Over The Counter) este piata organizata direct ntre operatori, n afara
burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de telecomunicatii. Pe aceasta piata se pot
vinde si cumpara valori mobiliare n cantitati orict de mici si nu numai pachete de actiuni care
sa aiba la baza o unitate de masura. Preturile, desi se formeaza pe baza cursurilor cotate la Bursa
oficiala, sunt diferite, variind de la o firma la alta.
Din punct de vedere al modului de negociere se disting:

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
Piata cu amanuntul, la aceasta se ncheie tranzactii de valori mobiliare exprimate n una sau mai
multe unitati de masura, stabilite prin regulament.
Piata en-gros sau cu toptanul, obiectul l constituie marile tranzactii, negocierile de blocuri de
valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de importante stocuri de
valori mobiliare, n lipsa de cumparatori semnificativi.
Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:
Piata la disponibil (la vedere) denumita si piata spot. Este piata pe care se ncheie tranzactii cu
livrarea imediata (tehnic, n cteva zile de la ncheiere), cu reglarea imediata, dupa caz;
Piata la termen este cunoscuta si sub denumirea de piata futures. Pe aceasta piata se ncheie
contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca forma speciala a pietei la termen este
si piata cu reglementare lunara.
6. Supravegherea si controlul negocierilor la bursa de valori
Se are n vedere controlul si supravegherea pietei bursiere n scopul ocrotirii intereselor
investitorilor; se realizeaza prin impunerea de catre puterea de guvernamnt a unor norme de
informare a publicului si a unor norme care sa stea la baza activitatii profesionale a agentiilor de
brokeraj si a societatilor financiare.
Sunt de remarcat urmatoarele atributii ale controlului guvernamental:
nregistrarea agentilor bursieri si autorizarea lor;
Limitarea volumului de tranzactii pe agent si unitate de timp;
Controlul sumelor constituite n depozit;
Asigurarea concurentei loiale printr-o permanenta supraveghere;
Emiterea de autotizatii pentru dobndirea calitatii de membru al bursei sau al Casei de
compensatie.
COTAREA UNEI SOCIETATI PE ACTIUNI LA BURSA DE VALORI
ntr-o economie de piata o societate pe actiuni devine importanta numai daca actiunile si
obligatiunile ei sunt admise sa fie cotate la bursa.
Problema care se pune nu este aceea a mobilului economic care determina o societate pe actiuni
sa se introduca n bursa, ci a posibilitatii ntrunirii unor conditii impuse de legislatia nationala

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
spre a putea ca actiunile si obligatiunile emise pe piata primara sa poata fi vndute si cumparate
la bursa.
A. METODE DE COTARE
Actiunile si obligatiunile emise de societatea pe actiuni (societatea de capitaluri) pot fi cotate la
bursa de valori n doua situatii distincte, carora le corespund doua metode diferite:
Cotarea actiunilor si obligatiunilor existente;
Cotarea unor noi emisiuni de actiuni si obligatiuni.
B. MOTIVARE
a) Prin Cotarea la bursa, societatea comerciala poate sa-si mareasca capitalul aditional pe
termen lung.
Orice societate care necesita o finantare pe termen lung poate sa o faca n doua moduri:
prin autofinantare (din profitul retinut);
prin finantare exterioara societatii.
Finantarea exterioara clasica poate consta n:
mprumuturi bancare;
subventii de la stat etc.
Societatea cotata la bursa beneficiaza de un circuit financiar suplimentar. Sursa potentiala de
finantare este enorma, fiind constituita din marele public investitor. Autonomia financiara a
societatii este astfel considerabil mai mare dect cea a unei ntreprinderi similare, necotate.
b) Pentru societate este mai putin oneros sa-si sporeasca potentialul financiar pe calea
valorificarii la bursa a actiunilor, dect pe calea mprumuturilor.
c) Prezenta la bursa a societatii i mbunatateste imaginea fata de creditorii potentiali.
d) Prin Cotarea la bursa creste notorietatea publica a societatii producatoare n cauza, fapt ce i
nlesneste desfacerea productiei.
e) Potentialul societatii se confrunta cu potentialul altor societati cotate la bursa, astfel nct
valoarea actiunilor este determinata de cererea si oferta pietei si nu de judecata subiectiva a

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
unor consultanti n materie. Societatea cotata la bursa si cunoaste n permanenta valoarea reala
atribuita de piata bursiera.
f) Din necesitati de lichiditate, detinatorii de actiuni sau de obligatiuni simt nevoia unei piete
organizate (bursa), unde sa le transfonne n bani lichizi.
g) Detinatorii de actiuni sau obligatiuni doresc accesul la o piala organizata unde sa le poata
comercializa cu profit sau unde sa aiba posibilitatea retragerii banilor investiti spre a-i plasa n
investitii din sectoare economice mai rentabile.
h) Prin Cotarea la bursa, schema de atragere a angajalilor societatii, cu deosebire a muncitorilor,
pentru cumpararea de actiuni si obligatiuni ale societatii n care lucreaza, devine mai atractiva,
titlurile respective sunt producatoare de venituri suplimentare iar pe de alta parte pot fi
transformate n bani lichizi, n orice moment dorit.
i) Cotarea la bursa nlesneste privatizarea societatilor de stat.
j) Prin Cotarea la bursa statul poate usor sa cumpere actiuni si sa le distribuie muncitorilor n
procesul de ocrotire si democratizare a capitalului.
Cotarea la bursa implica si o serie de dezavantaje:
a) Societatea cotata trebuie sa furnizeze publicului si specialistilor bursieri numeroase informalii
economice ,si financiare. Ea trebuie sa explice public modul n care si gestioneaza afacerile. n
multe tari, societatile cotare trebuie sa-si prevada anumite provizioane financiare suplimentare.
b) Exista riscul ca investitori nedoriti sa preia n mod treptat controlul societatii pe calea
achizitiei de actiuni emise la bursa sau societatea sa faca obiectul unor tentative ostile de
achizitie.
C. LISTAREA LA BURSA
Nu orice societate poate sa adere pentru a-i fi cotare la bursa actiunile si obligatiunile, ci numai
aceea care ntruneste anumite conditii, cerute de legislatia nationala n materie. Se impune o
listare a societatilor ce pot fi admise pentru cotare. Listarea se face pe baza unui regulament
acceptat de consiliul fiecarei burse.
n regulamentul de admitere a actiunilor si obligatiunilor la cotare sunt stipulate conditiile ce
trebuie ndeplinite de societatile solicitante spre a fi admise pentru cotare, continutul cererii
pentru listare si modalitatea de vnzare a actiunilor si obligatiunilor.
Conditiile de indeplinit

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
a) Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste Cotarea trebuie sa fie egala sau
superioara valorii impuse de lege. Se subliniaza faptul ca emisiunile ulterioare de actiuni, dintro clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.
b) Titlurile trebuie sa fie liber transferabile, adica degrevate de orice garantie reala sau poprire
legala.
c) Societatea trebuie sa fi publicat bilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii cinci ani
premergatori cererii pentru cotare.
d) Cel putin 25% din fiecare clasa de actiuni trebuie sa fie detinuta de public alcatuit din
persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii majoritari.
e) Solicitantii trebuie sa publice un document (este un document care sa demonstreze bonitatea
societatii) care sa contina informatii despre titlurile pe care le-au emis si cele pe care sunt gata sa
le emita. Acesta este folosit ca baza pentru admiterea la cotare. Se cere publicarea lui si pentru
emisiuni ulterioare, cu anumite modificari specifice, ndeplinind functia de prospect pentru
subscriptia publica.
f) De regula, actiunile dintr-o noua emisie trebuie sa se ofere de catre societatea emitenta cu
precadere actionarilor existenti, participanti la capitalul sau social, daca nu s-a hotart de
actionari ca noua emisie sa se faca n alte scopuri specifice (pentru atragerea unui numar mare
de actionari in afara celor existenti).
g) Societatea trebuie sa-si informeze actionarii n scopul ocrotirii intereselor acestora. Sunt de
remarcat:
lansarea, periodic, de anunturi publicitare;
publicarea anuala a situatiei conturilor contabile;
prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului;
ntocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul financiar si la
investitii, amplasamente, conventii ncheiate, diverse reglementari de nsemnatate majora;
prezentarea de informatii cu privire la schimbarile n structura comitetului director si n general
n structura aparatului de conducere de baza;
comunicari cu detinatorii de titluri.

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
Fiecare solicitant pentru cotarea la bursa trebuie sa numeasca un membru al bursei ca garant al
cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de departamentul pentru cotatii
al bursei.
2. Continutul cererii pentru listare n cazul unei noi emisiuni de titluri fnanciare
persoanele participante:
emitentul;
persoanele responsabile pentru publicarea prospectului de emisie;
auditorii si consultantii;
titlurile noi pentru care se cere cotarea;
infotmatii generale despre emitent si capitalul sau; activitatile emitentului;
infotmatii financiare privind emitentul; managementul societatii solicitante;
dezvoltarea recenta a societatii si perspectiva dezvoltarii;
informatii aditionale privind instrumentele de datorii ale societatii, precum:
obligatiuni de stat,
titluri de renta,
bonuri sau obligatiuni de tezaur, etc.
Organele guvernamentale de supraveghere si control urmaresc sa nu fie lansate simultan mai
multe emisiuni mari spre a nu tulbura piata cu supraoferte si sa nu fie prea multe emisiuni
neconsumate.
3. Modalitatea de vnzare a titlurilor n cazul unei noi emisii ale carei titluri urmeaza sa fie
prezentate pentru cotare oficiala
Oferta publica se face n scopul maririi bazei de proprietate si crearii pietei, pe baza de prospect
de emisie. Prospectul se publica n doua ziare de importanta nationala, o data cu cererea de
cotare. Prima oferta publica de actiuni ale unei firme se mai numeste si oferta publica initiala.
Emisia se face printr-o societate financiara intennediara (sponsor), de regula o banca de
investitii. Banca, n scopul exercitarii functiei de emisie n conditii optime:
se familiarizeaza cu operatiunile societatii emitente;

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
sfatuieste societatea emitenta ce metode optime de emisie sa fie aplicate;
coordoneaza activitatea consilierilor societatii implicati n realizarea emisiei;
sfatuieste asupra momentului si pretului emisiei, cu ajutorul brokerilor de care dispune;
organizeaza si administreaza desfasurarea operatiunilor.
Se disting:
a) Oferta de vnzare. Banca de investitii subscrie ntreaga emisie nainte de a fi oferita
publicului, la un pret fix. Exceptie facand cazul cnd vnzarea se face prin licitatie (pentru
obligatiuni). Emitentul este asigurat ca va primi suma subscrisa, indiferent daca emisia va atrage
suficiente cereri sau nu. Banca va fi remunerata pe baza unui comision sau, ca alternativa, pe
baza diferentei dintre pretul ncasat de la public si cel platit emitentului. De regula, banca
plateste complet titlurile subscrise la pretul fixat, asumndu-si riscul neplasarii totale. n caz ca
este retribuita pe baza de comision, nu-si mai asuma dect partial acest risc. De regula, i se
acorda publicului un ragaz de 5 zile de la publicarea subscriptiei n vederea examinarii si
lansarii cereri. Dupa lichidarea subscriptiei se publica un anunt privind modul de alocare a
actiunilor. n cazul n care cererile depasesc baza de alocare, se satisfac cu prioritate cererile mici
si numai partial cererile mari sau unele cereri mari chiar se anuleaza. Se are n vedere realizarea
unui numar ct mai mare de actionari, contribuindu-se astfel la largirea pietei bursiere. Sunt si
situatii, cnd piata este suficient de dezvoltata, n care se aplica strategia satisfacerii cu
precadere a cererilor mari, urmarindu-se reducerea cheltuielilor de emisie si a cheltuielilor de
plata a dividendelor, dar aceasta numai n limitele legislatiei nationale n vigoare.
b) Oferta de vnzare prin licitatie. Ca la orice licitatie, se urmareste obtinerea pretului maxim
pentru emitent, stabilindu-se un pret minim de pornire a licitatiei. n final se aloca titlurile la un
pret unic de exercitare, eliminndu-se cererile care prin preturile oferite se situeaza sub nivelul
pretului de exercitare. Procedura de determinare a pretului de exercitare ca si procedura de
alocare a actiunilor trebuie sa fie agreata de departamentul bursei specializat n formarea si
coordonarea cotatiilor. Se va avea n vedere nfaptuirea unei emisii ct mai largi, respectiv
alocarea actiunilor la un numar ct mai mare de actionari, cu scopul de creare a unei piete
bursiere active. Prin subscrierea unei emisii de actiuni, casa emitenta (banca de investitii)
accepta sa preia orice actiuni care nu au fost subscrise de public. Partea nesubscrisa de public
este oferita de banca de investitii spre subscriere unor institutii, de regula unor
clienti traditionali.Banca de investitii ramne principalul si ultimul responsabil al subscrierii
insuficiente. Daca un subsubscriitor nu plateste, riscul incumba banca de investitii. In cazul unei
subscrierii insuficiente, banca de investitii abordeaza subgarantii sai, care de regula sunt diverse

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
banci comerciale. Acestea trebuie sa se hotarasca n cteva ceasuri daca accepta cotele ce le-au
fost alocate din actiunile ramase nedistribuite si vor accepta cotele respective, cnd sponsorul
are pe piata o buna reputatie si daca pretul este rezonabil.
c) Oferta pentru subscriere. Procedura.
Se ofera titlurile catre public de catre societatea emitenta, direct sau prin intermediul unei
banci de investitii sau o alta autoritate emitenta. Riscul subscrierii este al societatii emitente,
daca banca implicata actioneaza numai ca agent, pe baza de comision.
n cazul emisiei de obligatiuni (mai rar pentru actiuni) se poate face lansarea subscriptiei pe
baza de licitatie.
Ca raspuns la cererea subscriitorului, emitentul i da o scrisoare de acceptare plus un cec
pentru diferenta nealocata, n cazul n care subscrierea s-a facut pe baza concomitenta de
varsaminte. Scrisoarea de acceptare se refera la oferta pentru vnzare. n cazul ofertei pentru
subscriere, scrisoarea de acceptare este o scrisoare de alocare. Solicitantii care nu au primit dect
titlurile alocate returneaza cecurile si li se restituie, din varsamintele efectuate, sumele
corespunzatoare. Daca primesc toate titlurile solicitate, restituie emitentului cecurile pentru
diferentele nealocate initial. Se retine ideea ca beneficiarii de scrisori de alocare, potrivit unor
legislatii au posibilitatea:
sa renunte la alocare;
sa vnda alocarea altor persoane, total sau partial, ndeplinind o procedura specifica:
completarea unor formulare de renuntare si respectiv de nregistrare pentru noi beneficiari.
Unii investitori cumpara actiunile spre a le revinde imediat ce sunt admise pentru a fi negociate
la bursa si nu ca investitori pe termen lung. Speculatorii solicita asemenea actiuni daca sunt
convinsi ca le pot revinde la preturi superioare celor de emisie. De fapt, de multe ori, emitentul
stabileste un pret de emisie cu un discont fata de pretul asteptat de piata tocmai pentrn
facilitarea cumpararii emisiei. Acest pret se stabileste pe baza evaluarii de piata a unor investitii
comparabile.
n general exista doua motive pentru aplicarea discontului:
Un volum mare de titluri nu se poate vinde tara a stimula subscriitorii potentiali.
Pretul se fixeaza cu cteva zile nainte de termenul-limita pentru subscriere, ca atare, subcriitorii
trebuie sa se decida ntr-un termen relativ scurt.

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
D. METODE SPECIALE DE OBTINERE A COTARII LA BURSA
Orice emisie de actiuni sau obligatiuni ce urmeaza sa fie cotate la bursa trebuie sa obtina n
prealabil aprobarea departamentului pentru cotatii al bursei la care urmeaza sa se faca
nscrierea pentru cotare.
Exista doua metode speciale de aprobare a cotarii la bursa, avantajul acestor metode consta n
costurile reduse, deoarece cheltuielile pentru subscriere nu mai apar.
a) Marketingul selectiv
Firma emitenta, singura sau in asociere cu o banca de investitii, organizeaza plasarea titlurilor la
preturi fixe convenabile clientilor sai tipic, investitori institutionali.
Conditii pentru aprobarea cotarii actiunilor:
Departamentul pentru cotatii al bursei nu-si da aprobarea dect pentru actiuni emise n
cadrul unei sume prestabilite. Acest prag este valabil numai pentru actiunile care nu sunt deja
cotate la bursa.
Daca volumul actiunilor emise depaseste un anumit prag, cel putin 25% din restul emisiei
trebuie sa fie oferite marelui public sau sa fie distribuite de o alta finna, independenta de prima.
Prospectul trebuie publicat numai ntr-un singur ziar de mare tiraj.
n mod traditional, prin aceasta metoda se emit obligatiunile comune.
b) Recomandarea
Titlurile pot fi recomandate la cotare de un membru al bursei si sunt distribuite la un mare
numar de cumparatori, ntruct piata acestor titluri este sigura, n momentul n care vor fi
cotate.
Este metoda cea mai simpla dar nu duce la obtinerea de capital nou.
Regulamentul n materie mentioneaza trei cazuri tipice de cotare la bursa pe baza metodei
recomandarii:
Titlurile sunt deja cotate la o alta bursa.
Titlurile sunt detinute de un mare numar de persoane, ndeplinind una din conditiile de baza
cerute de departamentul pentru cotatii al bursei. Deci, au un mare grad de vandabilitate.

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
Cnd se fornneaza o societate holding si titlurile sale sunt emise pentru substituirea titlurilor
cotate ale societatilor reunite n holding.
E. PIATA DE TITLURI NEOFICIALA (USM UNLISTED SECURITIES MARKET)
Cerintele de intrare n aceasta piata sunt mai putin stringente. Se cere numai un mic anunt, ntrun ziar de notorietate, n care sa se indice de unde poate fi procurat prospectul societatii
emitente, pretul de emisie, natura titlurilor si alte cteva lucruri filndamentale impuse de
specificul fiecarei emisii.
ntrarea n aceasta piata se caracterizeaza prin:
Proprietarii pot sa-si retina majoritatea actiunilor;
0 societate poate intra n USM cu numai 3 ani de experienta;
Costurile de intrare n USM sunt foarte scazute (nu se cheltuie pentru reclama).
Sunt trei metode principale de intrare n USM:
a) Recomandarea. Se utilizeaza cnd societatea are deja peste 10% din actiuni n minile
publicului si nu are nevoie de capital aditional.
b) Marketingul selectiv. Se utilizeaza cnd valoarea actiunilor detinute de public reprezinta sub
10% din valoarea capitalului. Se impune publicarea unui prospect. Se pot introduce pe piata
neoficiala att actiuni noi ct si din cele existente. n cazul unei emisii noi pentru piata
neoficiala, sponsorul, de regula un membru al bursei de valori, cumpara actiunile si apoi le
ofera clienrilor sai la un pret putin mai mare. Prin legislatiile nationale se limiteaza valoarea
actiunilor care pot fi plasate de sponsor. Aceasta metoda genereaza costuri mai mari dect
prima, din cauza contabilitatii aditionale si taxelor legale.
c) Oferta pentru vnzare. Se adopta cnd valoarea actiunilor de plasat depaseste limita stipulata
de lege n cazul metodei selective. Publicul poate solicita actiuni, completnd un fonnular atasat
prospectului. Este metoda cea mai scumpa de intrare n USM. Cheltuielile, de regula, ajung la
1,5% din valoarea actiunilor. Se publica un prospect ntr-un ziar national. Directorii societatii
care intra n USM sunt obligati sa semneze un angajament ca ii vor informa la timp, corect si
complet pe actionari.
F. PIATA A TREIA
Este o varianta a pietei neoficiale, pentru societatile care nu ndeplinesc conditiile de intrare n
USM. Societatea, printr-o cerere simpla, poate sa intre n aceasta piata, n masura n care gaseste

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
o firma sponsor, membra a bursei de valori. Sponsorul va stabili ndeplinirea de catre societatea
solicitanta a conditiilor impuse de bursa:
prezentarea modului de functionare n trecut;
natura afacerilor practicate;
structura comitetului de directori;
elementele esentiale ale statutului;
prezentarea bilantului si contului de profit si pierdere, subliniindu-se activitatea comerciala
reala, cu venituri importante.
Prin exceptie, se admit de unele legislatii si societati fara activitate n trecut, dar care pot dovedi
ca obiectul lor de activitate va fi productiv n scurt timp. Nu se impune de bursa un procentaj
minim de actiuni care sa fie detinute de public, dar firma sponsor va trebui sa dovedeasca ca va
fi un numar suficient de actiuni detinute de public spre a se crea o piata secundara cu o
lichiditate corespunzatoare. O societate care intra pe piata a treia trebuie sa-si ia un angajament
fata de firma sponsor privind notificarea informatiilor.
G. PIATA LA GHISEU (OTC OVER THE COUNTER)
Costurile de intrare n OTC sunt similare costurilor de intrare n piata a III-a. Sponsorul poate
impune respectarea anumitor reguli cum ar fi nedezvaluirea unor informatii, investitorii nu sunt
ocrotiti de regulamentul bursei.
H. EMISIUNEA DE ACTIUNI PENTRU ACTIONARII EXISTENTI
Se poate efectua prin doua metode:
1. Metoda Scrip (pe baza de lista). n mod automat toti actionarii beneficiaza gratuit de noile
actiuni emise, proportional cu valoarea actiunilor pe care le detin (lucru stabilit n statutul
societatii). Acoperirea emisiei se face din fondurile de rezerva ale societatii, care se transforma n
actiuni, majornd capitalul social fara a se majora averea patrimoniala, adica activul ramne
neschimbat. Necesitatea majorarii capitalului social pe aceasta cale este motivata astfel:
Pentru ca o actiune sa nu dobndeasca o valoare prea mare, n cazul n care s-ar face restituirea
ei si suplimentarea valorii nominale din fondurile de rezerva, se prefera sporirea numarului
actiunilor.

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
Alocarea de noi actiuni catre actionarii existenti din fondurile de rezerva se face cnd societatea
functioneaza bine si apare necesitatea rasplatirii actionarilor existenti, care prin actiunile
investite au contribuit la sporirea beneficiului societatii.
Prin cresterea numarului de actiuni, potential se largeste piata bursiera.
Prin capitalizarea fondurilor de rezerva (n limitele legale) creste numarul de actiuni, deci,
sporeste oferta si scade valoarea de piata a actiunilor, facndu-le mai usor comercializabile.
Pentru stimuiarea cumpararii lor, bursa va informa despre previziunea dividendelor n crestere.
n scopul cresterii numarului de actiuni fara afectarea fondurilor de rezerva, emisia se poate
nfaptui si pe calea divizarii stocului de actiuni. Adica, actiunile existente se anuleaza si se
nlocuiesc cu un numar sporit de actiuni cu valoare nominala mai mica, situatie n care valoarea
capitalului social ramne neschimbata.
2. Emisia pe baza de drepturi statutare. Prin statut se prevede dreptul de preemptiune al
actionarilor existenti pentru cumpararea de actiuni dintr-o noua emisie. Noua emisie este
motivata de necesitatea sporirii capitalului de investit ntr-un proiect nou sau pentru plata unor
mprumuturi pe termen scurt. Pentru atragerea cumparatorilor din rndul acjionarilor existenti
emisia se va face cu un discont de 15-20% fata de valoarea de piata din momentul n care se
anunta emisia. Metoda este folosita de societatile cotate la bursa care doresc sa-si mareasca
capitalul social. Sunt de subliniat doua idei relativ la realizarea de asemenea emisii:
n statutul societatii sa fie stipulat dreptul de preemptiune al actionarilor la cumpararea de
actiuni din noile emisii;
pentru a obtine cotarea la bursa, societatea sa se angajeze ca va face astfel de emisii.
Procedural, comitetul de direclie trimite o circulara catre toti actionarii societatii prin care le
anunta noua emisie, cu motivarea necesara si procedura de urmat. De regula, emisia este
subscrisa de o banca de investitii sau de o alta autoritate financiara de notorietate. Exista
argumente contra subscrierii pe calea sus mentionata, precum:
daca valoarea de piata este mult mai mare dect valoarea pentru noile actiuni, devine inutila
subscrierea prin intermediar, deoarece actiunile se pot vinde usor;
toti actionarii existenti pot beneficia de un discont substantial, iar cei neinteresati n subscriere
pot sa-si vnda drepturile pe piata.
Exista si argumente pro intermediar:

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B
un pret foarte scazut poate sugera unor investitori potentiali, mai putin versati, o lipsa de
ncredere n bunul mers al societatii.
De regula, pretul actiunilor se poate modifica n urma anuntarii unei emisii noi. Desi la prima
vedere se poate concluziona ca societatea nu-si poate asigura finantarea din profitul capitalului
existent, n fond se poate argumenta cu angajarea acesteia pentru nfaptuirea de proiecte noi de
investitii. Anuntul pentru o noua emisie este nsotit de informatii documentare asupra scopului
emisiei si asupra perspectivei dividendelor.
La primirea scrisorilor provizorii de alocate, actionarul are patru posibilitati:
Exercitarea drepturilor prin retrimiterea scrisorii de alocate primite, mpreuna cu suma necesara
cumpararii actiunilor alocate, nainte de ultima zi de acceptare si plata. Societatea emitenta
confirma primirea platii si i trimite certificatul de actiuni cumparat.
Actionarul avizat semneaza un formular de renuntare la alocarea de noi actiuni si vinde noile
actiuni alocate si neplatite. si transfera astfel dreptul de a cumpara pe calea nmnarii tertului
interesat a scrisorii provizorii de alocate.
si exercita numai partial dreptul de cumparare si vinde partea pentru care nu este interesat,
ndeplinind formalitatile cuvenite.
Lasa sa expire valabilitatea dreptului de a cumpara. n fapt, el adopta o asemenea pozitie cnd
pretul actiunii existente la bursa scade sub pretul de subscriere la data limita de acceptare si
plata. Uneori, societatea i vinde drepturile pe piata si i mnneaza profitul net, alternativa care
nsa trebuie stipulata n statut si n prospectul de emisie.
I. PRELUARI DE SOCIETATI
Daca o societate achizitioneaza majoritatea actiunilor cu drept de vot ale altei societati, ultima,
n fapt, a fost preluata de prima. Preluarea poate fi efectuata:
prin plata de bani gheata;
prin substituirea actiunilor unei societati ctf ac~iunile altei societati rezultate dintr-o noul
emisie;
prin aplicarea ambelor metode, combinat sau ca alternativa.

ISTORIC BURSA DE VALORI BUCUREsTI

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B

Pe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au

functionat dupa modelul burselor occidentale, istoria Romniei consemneaza, in anul
1881, aparitia primei burse de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii
asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa
model francez, aceasta lege reglementeaza nfiintarea, prin decret regal, a burselor de
valori si marfuri.
Deschiderea bursei din Bucuresti, ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la
1 decembrie 1882, in cladirea Camerei de Comert din Str. Doamnei, in Monitorul Oficial
al Romaniei din decembrie 1882 fiind publicate cotatiile bursiere ale primelor companii
romnesti tranzactionate. Evolutia cadrului normativ in domeniul pietei de capital a fost
marcata
de
urmatoarele
etape:
- anul 1904 - o noua lege a bursei n care operatiunile bursiere sunt mai clar definite si,
ca o consecinta imediata, publicul larg este tot mai convins de eficienta plasamentelor n
titluri
de
valoare;
- anul 1929 aduce legea asupra bursei, cunoscuta ca "Legea Madgearu", care a
reprezentat unificarea legislativa a regimului burselor din Romania si, totodata, o
abordare
moderna
a
actului
legislativ.
Dupa ncheierea crizei economice 1929 - 1933, odata cu refacerea economica,
"Bursa de efecte, actiuni si schimb n Bucuresti", cunoaste si ea un curs ascendent, anul
1939 reprezentnd apogeul perioadei interbelice. De mentionat ca, la momentul anului
1939, se tranzactionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului si al
asigurarilor.
Sfrsitul celui de-al II-lea razboi mondial, cu ntreaga turnura politica pentru Romnia,
a nsemnat si sfrsitul pietei de capital si al bursei de valori. Lovitura de gratie pentru
acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul nationalizarii economiei
din 1948, care a facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele
specifice: actiunile, obligatiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu
echivalent
n
lei
aur).
Revolutia din 1989, care a nsemnat o cotitura importanta n istoria Romniei,
accentuata de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii pietei de
capital si a institutiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de Valori Bucuresti.
Un grup de specialisti din diferite sectoare economice au avut sansa, uneori unica ntr-o
viata de om, de a reconstrui aceasta piata, care si regaseste nceputul n anul 1992.
Procesul de reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, ncepand cu cel legislativ au fost necesari doi ani pana la adoptarea Legii 5 /1994 privind valorile mobiliare si
bursele de valori - si continund cu cel de educare a publicului larg. Acest proces
continua si astazi toti cei implicati nvata zilnic, ceea ce la Bursa de Valori reprezinta o
institutie esentiala a economiei de piata, iar prezenta ei n peisajul economic confera un

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B

element suplimentar de coerenta traiectoriei pe care s-a nscris economia romaneasca

dupa anii '90.
3.BURSA DE VALORI BUCUREsTI(intre1995 si2006)
.
1995
Data de 1 aprilie 1995, cnd Bursa de Valori Bucuresti se renfiinta in baza unei
decizii a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ca institutie de interes public cu
personalitate juridica ce isi desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii, va ramne
ca un moment de referinta pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania, marcnd
debutul formarii pietei bursiere si, totodata, concretizarea eforturilor depuse pentru
crearea uneia dintre cele mai importante institutii ale pietei de capital.
Inaugurarea oficiala s-a desfasurat la data de 23 iunie 1995. Arhitectura noii piete
bursiere avea la baza un sistem electronic modern, care acoperea functiile de
tranzactionare, compensare- decontare si registru si care era sustinut de un ansamblu
coerent
de
regulamente
si
proceduri.
Prima sedinta de tranzactionare a avut loc n data de 20 noiembrie 1995.
1996
Cel de-al doilea an al Bursei de Valori Bucuresti a constituit, de fapt, primul an real
de activitate. Interesul societatilor de valori mobiliare s-a mentinut insa pe un trend
crescator, nregistrndu-se o dublare a numarului membrilor .Asociatiei Bursei (62
membri); fenomenul a fost favorizat de finalizarea procesului de privatizare n masa a
societatilor comerciale si a oportunitatilor oferite de acesta. Ca efect imediat, numarul
sedintelor de tranzactionare s-a marit la doua sedinte pe saptamana.
Anul 1996 a fost primul an n care Bursa si-a ncercat n primul rand mecanismele
de functionare: acestea si-au demonstrat viabilitatea. Insa mediul economic ostil a
limitat nsa performantele financiare ale Bursei.
1997
Bursa de Valori Bucuresti a cunoscut un salt semnificativ n dezvoltarea ei. 1997
fiind
un
an
al
performantei
pietei
de
capital.
Acest an a fost marcat de lansarea n septembrie a primului indice, BET, care a
functionat ca un veritabil "barometru" al activitatii pe piata bursiera. BET a aparut ca

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B

urmare a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performantelor activitatii

pietei bursiere.
1998
O ierarhizare a elementelor de noutate implementate n cursul anului 1998 nu este usor
de facut, nsa se poate afirma ca posibilitatea prestarii de servicii de custodie pe piata
bursiera
si
are
locul
de
frunte
ntre
acestea.
Luna aprilie a anului 1998 marcheaza lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele
BET-C care urmareste evolutia pretului tuturor valorilor mobiliare nscrise la cota BVB si
care alaturi de indicele BET contureaza o imagine completa asupra evolutiei de
ansamblu a pietei.
1999
Implementarea noului sistem de tranzactionare al Bursei, HORIZON, este
momentul
crucial
al
anului
1999.
Cooperarea Bursei de Valori Bucuresti cu alte organisme similare capata noi valente
prin incheierea acordurilor de cooperare cu Athens Stock Exchange, Tokyo Stock
Exchange si London Stock Exchange, acestea deschiznd noi posibilitati de natura sa
asigure incadrarea pietei romnesti in tendintele de globalizare si cooperare regionala
care
se
manifesta
pe
plan
international.
De asemenea, Bursa a fost participant activ la Proiectul de Cooperare Regionala din
Zona Sud-Est Europeana-SECI si a devenit membru al Asociatiei Depozitarelor si
Caselor de Compensare din Centrul si Estul Europei (EECSDA), afirmarea institutiei
cunoscnd un trend ascendent.
2000
Politica Bursei privind selectia calitativa a emitentilor ale caror actiuni sunt
nscrise la Cota Bursei s-a accentuat n cursul anului 2000. Bursa si-a concentrat atentia
asupra cresterii standardelor ce trebuiau ndeplinite de catre emitentii de valori
mobiliare
pentru
admiterea
si
mentinerea la
Cota
Bursei.
Pentru a se asigura diseminarea informatiilor despre piata bursiera s-a proiectat si
realizat cadrul general pentru punerea n functiune a unei platforme care sa asigure
Bursei posibilitatea publicarii informatiilor specifice n pagina proprie de Internet.
La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori Bucuresti lanseaza primul indice sectorial,
BET-FI. Acesta reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii
tranzactionate n cadrul Bursei.

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B

2001
A fost constituita "Categoria Plus" a Bursei si a fost elaborat un Cod de
Conducere si Administrare al societatilor comerciale nscrise la Cota Bursei. Acest cod
ofera premise consolidate pentru tratamentul egal si echitabil al actionarilor, prevede un
cadru riguros pentru asigurarea respectarii si protejarii drepturilor actionarilor
minoritari, detaliaza continutul drepturilor actionarilor si cresterea responsabilitatii
administratorilor
fata
de
actionari.
Totodata, anul 2001 a nsemnat listarea actiunilor a doua mari societati: Banca
Romna pentru Dezvoltare - Group Societe Generale (BRD) si Societatea Nationala a
Petrolului Petrom (SNP), ceea ce a dus la cresteri spectaculoase ale capitalizarii si
volumului
tranzactiilor la
Bursa.
Anul 2001 a nsemnat si punerea n functiune a unui nou sistem de tranzactionare
destinat n acest moment tranzactionarii instrumentelor financiare cu venit fix, respectiv
obligatiunile
municipale.
Capitalizarea bursiera a depasit pragul de un miliard de dolari, reprezentnd 3,34% din
PIB-ul anului 2001, iar indicii bursieri au urmat tendinta generala de crestere, indicele
BET apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului.
2002
Considerata una din cele mai prolifice perioade din istoria sa, in 2002 toti cei trei
indici calculati de Bursa de Valori Bucuresti au atins niveluri maxime istorice, rata
anuala
de
crestere
a
acestora
fiind
spectaculoasa.
Anul 2002 a evidentiat faptul ca piata de capital din Romnia devine un subiect de
interes major nu numai pentru investitorii sau analistii financiari, ci si pentru publicul
larg, mass-media acordnd spatii din ce in ce mai importante comentariilor privind
evolutiile nregistrate pe piata bursiera. n aceasta tendinta se remarca articolul dedicat
pietei de capital romnesti, "Rising star defies global gravity", aparut in numarul din 9
ianuarie 2002 al publicatiei "Financial Times", n care BVB este prezentata ca piata
bursiera care a nregistrat in anul 2002 cea mai mare crestere dintre primele 57 de burse
de
valori
din
lume.
n octombrie s-a semnat la Bucuresti Acordul de Cooperare dintre BVB si Borsa
Italiana, iar in luna noiembrie Adunarea Generala a Federatiei Europene a Burselor de
Valori a hotarat sa acorde BVB statutul de membru corespondent al acestei prestigioase
asociatii. Tot n luna noiembrie , BVB a sarbatorit 120 de ani de la nfiintarea bursei de
valori n Romnia.
2003

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B

Mutarea ntr-un nou sediu a adus mai multa vizibilitate institutiei bursiere.
Deschiderea oficiala a primei sedinte de tranzactionare n acest sediu a fost realizata de
catre Primul Ministru al Romniei, eveniment ce a avut un impact important in massmedia romaneasca si a oferit, prin aceasta, mai multa credibilitate pietei de capital.
n acelasi timp, sistemul de tranzactionare dezvoltat de specialistii Bursei de Valori
Bucuresti "in-house", a fost utilizat n acest an la tranzactionarea obligatiunilor, existand
obiectivul
de
a
fi
implementat
complet
n
Bursa.
Tot n acest an, Bursa de Valori Bucuresti a devenit membru cu drepturi depline al
Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) si a facut pasii necesari pentru
mentinerea statutului de membru corespondent la Federatia Europeana a Burselor de
Valori (FESE) si la Federatia Internationala a Burselor de Valori (WFE). Pe linia
colaborarii internationale cu institutii similare, n luna decembrie, Bursa de Valori
Bucuresti a semnat cu Centrul din Salonik al Bursei de Valori din Atena un acord de
cooperare pentru crearea la
Bursa de Valori Bucuresti a unui segment de piata
"new market", destinat emitentilor-companii nou infiintate dar cu potential de crestere,
proiect ce se va desfasura n cursul anului 2004. Bursa de Valori Bucuresti a elaborat, in
cursul anului 2003, un plan de fuziune cu Bursa Electronica Rasdaq care avea ca scop
consolidarea si dinamizarea pietei de capital romnesti, n perspectiva aderarii tarii
noastre la Uniunea Europeana.
2004
Capitalizarea totala a Bursei de Valori Bucuresti s-a apropiat la sfarsitul acestui
an de pragul de 12 miliarde de dolari si reprezenta peste 17% din PIB, diminuandu-se
astfel decalajul fata de pietele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale si de Est.
Anul 2004 a demonstrat ca finantarea prin utilizarea mecanismelor pietei de capital
incepe sa devina si n Romnia o alternativa reala la finantarea prin credit bancar sau
prin
reinvestirea
profitului.
Daca la nceput doar un numar redus de societati si-au valorificat avantajul de a fi
listate la Cota Bursei si au derulat operatiuni de majorare a capitalului social conform
planificarilor, n acest an, tot mai multe companii au ales sa-si finanteze proiectele de
dezvoltare
prin
noi
emisiuni
de
valori
mobiliare.
De asemenea, modificarile care au avut loc n acest an pe piata primara a
emisiunilor de obligatiuni, unde au aparut ctiva emitenti importanti din randul
bancilor comerciale, si serii de emisiuni cu valori de ordinul zecilor de milioane de
dolari evidentiaza, o data in plus, conditiile optime pentru ca anii urmatori sa aduca
mai multe companii pe piata de capital din Romania si, implicit la Cota Bursei de Valori
Bucuresti.

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B

2005
In acest an a fost consemnata o premiera pentru piata de capital din Romania:
tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti a drepturilor de preferinta.
La Bursa de Valori Bucuresti, nceputul anului 2005 a marcat si extinderea
platformei electronice ARENA pentru operatiunile realizate cu actiuni. Sistemul
ARENA a fost dezvoltat "in-house" de catre specialistii Bursei si a fost utilizat pna n
prezent doar pentru realizarea negocierii tranzactiilor cu instrumente financiare cu
venit fix. Noua platforma asigura suportul tehnic pentru derularea tuturor operatiunilor
legate de negocierea si finalizarea unei tranzactii bursiere: tranzactionare, compensaredecontare
si
nregistrare.
Anul 2005 a reprezentat o noua recunoastere internationala a Bursei de Valori Bucuresti
prin lansarea n comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit n conformitate
cu
principiile
Familiei
de
Indici
pentru
Europa
Centrala
(CECE).
Tot n acest an, cu ocazia seminarului organizat de Bursa de Valori Bucuresti,
Federatia Euro-Asiatica a Burselor de Valori (FEAS), USAID si Centrul International
pentru Antrepriza privata (CIPE) privind "Guvernanta Corporativa si aplicarea
principiilor ei in cadrul societatilor cotate la Bursa", Stere Farmache, Directorul General
al Bursei, a lansat oficial Institutul de Guvernanta Corporativa al Bursei, care si
propune sa fie o scoala pentru managerii companiilor romanesti. Prin IGC se deruleaza
programe de pregatire legate de piata de capital, proiecte, seminarii si conferinte
destinate ridicarii nivelului de cunoastere al participantilor la piata de capital si cresterii
standardelor profesionale ale managerilor companiilor.
2006
Prima parte a anului 2006 a adus modificari de natura legislativa: autorizarea
BVB ca operator de piata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
(CNVM). Emiterea autorizarii CNVM fusese precedata cu doar cteva luni nainte de
finalizarea procesului de fuziune dintre BVB si BER, prin care au fost create premisele
restructurarii institutionale a cadrului de functionare a pietei bursiere din Romnia.
Modificarile aduse cadrului institutional si reglementarilor BVB si-au propus sa
creasca ncrederea investitorilor si companiilor emitente n mecanismele pietei de
capital, sa asigure o colaborare mai eficienta ntre toate institutiile care au
responsabilitati n derularea operatiunilor pe piata bursiera, dar si sa contribuie la
armonizarea mecanismelor si normelor adoptate de catre BVB cu cele ale principalelor
burse europene. Toate aceste demersuri au avut fara ndoiala importanta lor n cadrul
procesului de evaluare a BVB pe care Federatia Europeana a Burselor de Valori a

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B

realizat-o n acest an si care a avut drept rezultat admiterea Bursei de Valori Bucuresti ca
membru cu drepturi depline al Federation of European Securities Exchanges.
Decizia de admitere a BVB n cadrul acestei importante organizatii europene reprezinta
o recunoastere a progreselor nregistrate n ultimii ani de piata de capital din Romnia
si vine sa se alature perceptiilor pozitive ale investitorilor si emitentilor asupra pietei
bursiere, care au facut ca si n anul 2006 sa continue tendinta ascendenta a principalilor
indicatori ai pietei reglementate administrata de catre BVB.
Indicatori bursieri in 2006:
Capitalizarea totala a pietei reglementate a urcat n anul 2006 cu aproape 40%;
Valoarea medie zilnica a tranzactiilor pe piata reglementata a depasit n 2006 pragul de
10 milioane euro;
Pe fondul unei volatilitati ridicate, indicii BVB si-au continuat si n anul 2006
tendinta ascendenta;
Obligatiunile emise de Banca Mondiala au dublat dimensiunea pietei
instrumentelor financiare cu venit fix;
Listarea Transelectrica: IPO de succes al unei companii de stat.
BVB a continuat dezvoltarea relatiilor de cooperare cu bursele din regiune:
A semnat n martie 2006 acordul de cooperare cu Wiener Borse (WBAG) pentru
dezvoltarea politicii de indici bursieri si a licentelor pe indicii bursieri;
n toamna aceluiasi an, pe 30 noiembrie 2006, BVB a incheiat cu WBAG un acord
de cooperare privind diseminarea comuna a datelor BVB.
n noiembrie 2006, BVB a semnat memorandumul de cooperare cu Bursa de
Valori din Chisinau.
Misiune
Misiunea bursei este de a asigura si a promova o piata eficienta, cu reguli corecte,
atractiva si compatibila cu standardele europene, care sa devina un factor de influenaa a
tendintelor economice si institutionale si sa se constituie ntr-un mediu de dezvoltare si

Realizat de: el. Cap. Bologea Patrick

Clasa : a-XI-a B

initiativa antreprenoriala prin oferirea de servicii, mecanisme si norme pentru

mobilizarea, atragerea si alocarea eficienta a resurselor financiare, n conditii de
transparenta si siguranta.
Rol
Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru
tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor
mobiliare prin concentrarea n piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a
contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerereoferta si de a disemina aceste preturi catre public.