Criza economica mondiala

Criza economic mondial a nceput n luna decembrie 2007,

moment cnd pierderea ncrederii investitorilor americani n
ipotecarea securitizat a condus la o criz de lichiditi ce a
determinat o injectare substanial de capital n pieele financiare
din partea Rezervei Federale americane, a Bncii Angliei i a Bncii
Centrale Europene. Indicele TED spread (ce descrie riscul de
creditare perceput n economia general) a srit n iulie 2007, a
oscilat vreme de un an i apoi a crescut din nou n septembrie
2008, atingnd valoarea record de 4,65% n 10 octombrie 2008.
Criza s-a agravat n 2008, ntruct bursele de valori din lume s-au
prbuit sau au intrat ntr-o perioad de instabilitate acut. Un
numr mare de bnci, creditori i companii de asigurare au dat
faliment n sptmnile ce au urmat.
Prbuirea Administraiei Federale pentru Locuine (S.U.A.) este
adesea fcut responsabil pentru producerea crizei. ns
vulnerabilitatea sistemului financiar a fost provocat de contractele
i operaiile financiare complicate i supuse efectului de prghie,
politica monetar a S.U.A. stabilind un pre neglijabil pentru credit i
astfel favoriznd o cot foarte ridicat a efectului de prghie i,
conform economistului american John Bellamy Foster, o hipertrofie
a sectorului financiar.
rile afectate drastic de criz au avut creteri semnificative ale
salariului minim, impuse prin legislaie :
Administraia SUA a emis Fair Minimum Wage Act of 2007, care a
intrat n vigoare n 25 mai 2007 i a prevzut creterea salariului
minim n trei etape: - ncepnd cu 24.07.2007 la 5,85$ pe or, ncepnd cu 24.07.2008 la 6,55$ pe or, - ncepnd cu 24.07.2009
la 7,25$ pe or.
Acelai efect poate fi observat i n rile europene, cele mai
afectate ri fiind exact acelea care au avut creteri semnificative
ale salariului minim n anii premergtori crizei.
Cea mai afectat ar de criza economic din U.E. este Letonia.
Extrem de interesant este c aceast ar a avut, n anii care au
precedat criza, cea mai mare cretere a salariilor minime din

Uniunea European: 1) de la 1 ianuarie 2006 , la 128 Euro pe lun;

2) de la 1 septembrie 2006, la 170 Euro pe lun; 3) de la 1 iulie
2007, la 227 Euro pe lun

Cauze si explicatii
Majoritatea crizelor au la baza un balon speculativ pe o categorie
de active, de exemplu imobiliar sau actiuni. Uneori este vorba de o
inovatie tehnologica care duce la formarea lui, insa in 2008 a fost
vorba mai ales de inovatie financiara. De ce apar noi baloane
speculative, cand se stie ce au provocat ele in trecut? Este vorba de
fraza magica: de data asta e diferit.
Preturile activelor se umfla foarte mult datorita supraindatorarii
actorilor implicati in jocul speculativ. Este vorba de perioade in care
creditul este ieftin si facil de obtinut, asa ca se cumpara cu usurinta
activele dorite => preturile lor cresc => oamenii prind curaj si
cumpara in continuare, inclusiv active mai riscante din categoria
respectiva (de exemplu, actiuni la firme mici, nou listate, cu
profituri reduse si promisiuni mari).
La un moment dat, apare un eveniment care sparge balonul
(cum a fost falimentul Lehman Brothers in 2008), insa nu el este
adevarata cauza, ci faptul ca oferta pentru activele umflate artificial
depaseste cererea (intrucat preturile au devenit mult prea mari sau
banca centrala creste dobanzile si creditul e mai scump etc).
Preturile incep sa scada, apar apelurile de incadrare in marja pentru
cei imprumutati, ei isi vand la preturi derizorii activele ca sa depuna
garantiile cerute. In acest fel, supraindatorarea face ca prabusirea
sa fie mult mai abrupta decat in mod normal.
Nimeni nu avea interesul sa verifice calitatea creditelor acordate
si a produselor derivate care s-au creat: bancile comerciale scapau
repede de ipotecile de calitate slaba prin securitizare, toti angajatii
din sistemul bancar (normal sau paralel) erau platiti in functie de
rezultatele pe termen scurt, in consecinta isi asumau riscuri
excesive; agentiile de rating nu vroiau sa isi supere clientii, asa ca
le acordau calificative favorabile; in plus, toti stiau ca va aparea un

imprumutator de ultima instanta ca sa repare stricaciunile (hazardul

moral).
Globalizarea a avut contributia ei la faptul ca lucrurile au mers
prea departe in SUA: exista un surplus de bani in Japonia,
Germania, China, tari emergente, insa cetatenii din aceste tari nu sau multumit doar cu titlurile de stat americane, asa ca au cumparat
si multe produse securitizate, deoarece aveau randamente mai
bune. SUA a ajuns sa duca o existenta mult peste posibilitati pentru
o perioada mult prea indelungata intrucat este o superputere (cea
mai mare). Daca ar fi o economie emergenta, investitorii s-ar fi
retras de mult.

Efectele asupra Romaniei

Impactul crizei mondiale i a celei structurale asupra economiei
Romniei este pus n eviden prin evoluia unui set de indicatori. n
ultimii patru ani, produsul intern brut din Romnia a cunoscut
evoluia prezentat n tabelul 1. Dup creterea cu 6,3% n anul
2007 i 7,3 % n anul 2008, n anul 2009 produsul intern brut real a
sczut substanial cu 7,1%. Scderea a continuat i n anul 2010 cu
1,3%. n ceea ce privete evoluia pe trimestre a produsului intern
brut din Romnia situaia este prezentat n tabelul 2. Primul
trimestru din 2009 a cunoscut o reducere cu 6,2% a PIB real fa de
trimestrul patru din 2008. n trimestrul doi i trei din 2009
reducerile PIB real au fost i mai mari (8,7%, respectiv 7,1%).
Reducerile PIB real au continuat n toate cele patru trimestredin
anul 2010.
n conformitate cu definiia tehnic dat unei recesiuni, adic o
scdere a PIB pentru dou trimestre consecutive, Romnia a intrat
n recesiune ncepnd cu trimestrul trei din 2009. Criza mondial a
afectat grav i sectorul industrial, ale crui principale ramuri sunt
sub controlul capitalului strin i a filialelor corporaiilor
transnaionale, ele fiind mai puternic expuse la pieele
internaionale.
Producia industrial a nceput s fie afectat din octombrie 2008.
Dei n perioada 1.0131.10.2008, comparativ cu perioada
corespunztoare din anul precedent, indicele produciei industriale
a crescut cu 3,9%, indicele produciei prelucrtoare era 98,7% fa

de septembrie 2008 i de 95,4% fa de octombrie 2007. n anul

2009, producia industrial reprezenta 94,5% din producia anului
2008. In luna decembrie 2009 cea mai afectat a fost industria
prelucrtoare care reprezenta doar 83,6 % din producia lunii
anterioare ( noiembrie ). Dei pe total industrie producia a crescut
n anul 2010 cu 5,5 % fa de anul 2009, n luna decembrie a anului
2010 producia extractiv reprezenta 96,5% din cea a lunii
noiembrie 2010, iar industria prelucrtoare numai 85,2 % .
Afectate de criz au fost i construciile.n luna ianuarie 2009
construciile au nregistrat o cretere cu 6,0 % fa de luna ianuarie
2008 ( INS,Buletin statistic lunar 1 / 2009 ). La finele lunii
decembrie 2010, lucrrile de construcii au nregistrat o scdere cu
1 % fa de luna decembrie 2009. Scderea este constatat pe
elemente de structur, la lucrrile de ntreinere i reparaii curente
( - 15,6 % ). Pe tipuri de construcii s-au nregistrat scderi la cldiri
rezideniale ( -18,1 % ) i la construcii inginereti ( -2,2 %). La
cldirile nerezideniale s-a nregistrat o cretere de 14,0 %