Sunteți pe pagina 1din 6

Macroeconomie ( Curs 5)

20.03.2012

Finantarea, creditul si bancile


I. Conceptul si formele finantarii
La scara economiei nationale finantarea se realizeaza in principal prin deplasarea
resurselor intre diferite segmente ale economiei, precum si prin operatiuni financiare,
care exprima variatia activelor agentilor economici in bani si creante. La nivelul
intreprinderilor sursele de finantare se pot grupa astfel :

a- finantarea interna sau autofinantare realizata in principal din amortizare si


profitul repartizat in acest scop

b- emisiunea de titluri de valoare, respectiv actiuni si obligatiuni puse in vanzare pe


piata financiara

c- creditele bancare
Gospodariile populatiei, respectiv menajele, isi pot mari activele reale, precum si
activele financiare, in principal pe baza economiilor din venituri si intr-o anumita masura
pe baza creditelor contractate.
In principiu exista 2 modalitati de finantare a investitiilor agentilor economici :
1-

finantarea nemonetara - are ca baza resursele preexistente (economiile


agentilor economici), realizate in perioadele precedente din veniturile
obtinute

2-

monetara - corespunde creatiei de noi resurse monetare prin


mecanismul specific activitatii bancare

Bancile intervin in ambele modalitati de finantare pe de o parte prin activitatea lor


de intermediere intre cei ce dispun de lichiditati, si cei ce au nevoie de acestea (atragerea
de depozite si acordarea de credite ), iar pe de alta parte, prin creatia monetara cu ajutorul

conturilor bancare. Finantarea asigurata prin piata de capital corespunde mecanismului


denumit finantare directa, deoarece agentii economici achizitioneaza direct instrumente
de trezorerie si valori mobiliare pe perioade scurte, medii si lungi.
Finantarea prin intermediere bancara se numeste metoda de finantare indirecta,
legatura dintre oferta si cerea de resuurse financiare fiind realizata prin constituirea de
depozite bancare si acordarea de credite de catre banncile comerciale.
II. Continutul, functiile si formele creditului
Creditul reprezinta o categorie imoprtanta a relatiilor economice de piata. In
esenta, specificul acestei relatii rezulta din functia banilor ca mijloc de plata si se
concretizeaza in separarea in timp a actului de transmitere a unei valori si a celui de
transferare echivalentului.
Doua categorii principale de operatiuni economice dau nastere acestor relatii :

1- vanzarea de marfuri sau prestarea de servicii, a caror plata urmeaza sa se


efectueze la o data ulterioara denumita scadenta.

2- Acordarea de imprumuturi in bani unor persoane fizice sau juridice pe o


perioada determinata.
Creditul se distinge ca relatie economica prin mai multe trasaturi :
aceatsa relatie aduce in prim plan doi actori : creditorul cel care da cu
imprumut sau transfera o anumita marfa si debitorul, care primeste imprumutul
respectiv
rambursabilitatea creditului la o data reciproc acceptata, data se num scadenta
creditul este purtator de dobanda, dobanda concretizata in suma de bani, platita de
debitori pt creditul primit
creditul are o garantie reala (materiala) sau garantie personala in situatia in care
este suficient angajamentul personal al debitorului

Exista mai multe criterii de clasificare a creditului :


din punct de vedere al formei in care se acorda si al subiectilor relatiei de

credit, exista :
o credit comercial acordat intre industriasi si comercianti prin vanzarea
marfurilor in schimbul unor instrumente de credit ( denumite si efecte de
comert ), sub forma de cambii, care se pot prezenta sub forma de trate si
bilete la ordin
o creditul bancar - reprezenatat prin imprumutul acordat de catre banci
intreprinderilor publice, private, persoanelor etc

din punct de vedere al relatiilor pe care le implica se distinge :


o credit privat , creditul de care beneficiaza persoanele sau intreprinderile
particulare

o creditul public , acorat statului si institutiilor de drept public.


din punct de vedere al termenului pe care se acorda :
o credit pe termen scurt, de regula scadenta estea pana la un an
o creditul pe termen mediu pana la 5 ani scadenta
o creditul pe termen lung pe perioade mai mari de 5 ani
din punct de vedere al destinatiei finale:
o credit de productie - se acorda si este utilizat pt largirea si modernizarea
productie

o creditul de consum in situatia achizitionarii unor bunuri de consum de


folosinta indelungata de catre populatie
Exista :

Creditul intern in cazul in care ambii subiecti debitorul si


creditorul sunt din aceeasi tara

creditul international - pe piata externa , caz in care debitorii si


creditorii provin din tari diferite. Creditele internationale pot fi:

bilaterale denumite si credite swap

multilaterale acordate de catre fondul monetar international


sau alte organisme, numite si credite stand-by
Principalale functii ale creditelor:
creditul mijloceste procesul de mobilizare a resurselor banesti temporar
disponibile
creditul favorizeaza desfacerea marfurilor pe o scara mai larga
creditul influenteaza cresterea consumului prin cumpararea pe credit si vanzarea
in rate a anumitor categorii de bunuri
procesul de reglare a circulatiei monetare prin punerea in circulatie a titlurilor de
credit precum si prin operatiuni de credit care se substituie monedei.
De mentionat totodata ca abuzul de credit poate prezenta si dezavantaje importante,
putand sa determine pierderi pt institutiile de credit, falimente ale intreprinderilor
insolvabile sau sa genereze infulente negative asupra conjuncturii economice.

III. Bancile si sistemul bancar


Banca reprezinta o entitate care joaca rolul de intermediar financiar, avand
totodata functiii importante in finantarea activitatii economice prin creatie monetara si
acordare de credite. In procesul dezvoltarii istorice s-au constitutit mai multe tipuri
de banci :

bancile de emisiune

bancile de depozit (depuneri)

banicele de afaceri

bancile specializate

banci ipotecare

Actualmente se disting 2 mari categorii de banci, repsectiv :


o bancile cetrale
o bancile comerciale

Banca Centrala a unei tari este investita cu functii de emisiune a monedei nationale
si de supraveghere a a ctivitatii bancare, cu consecinte directe asupra volumului si
costului creditului la nivel national. Atributia principala a bancii centrale este aceea de a
asigura stabilitatea monetara si financiara. Banca de emisiune (centrala) este considerata
banca bacncilor si evident, creditor de ultima instanta. Cea mai veche banca centrala este
Banca Angliei. In SUA, rolul de Banca Centrala revine sistemului federal de rezerve
(FED), care reprezinta un sistem de banci centrale.
Bancile Comerciale pot fi si ele de diferite tipuri :
banci de clearing
banci de investitii
banci de scont
Bancile Comerciale, denumite si banci de depozit realizezea in principal 2 tipuri de
operatiuni :
o pasive care constau in primirea de depozite banca da o dobanda
persoanelor
o active acordarea de credite, persoanele platesc dobanda bancii
In ceea ce priveste sistemul bancar exista pe de o parte bancile cu caracter national si
pe de alta parte bancile internationale cum sunt : BIRD ( Banca Intrenationala pt
Reconstructie si Dezvoltare ), Banca Reglementelor Intrenationale ( BRI ) , BERD
(Banca Europeana pt Reconstructie si Dezvoltare).
Sistemul bacar din Romania este organizat pe 2 niveluri :
1-

BNR cu functii de institut unic de emisiune , de asemenea exercita functia


de reglementare in domeniul monetar si al creditului si functia de
supraveghere a tuturor societatilor bancare.

2-

lea nivel il reprezinta bancile constituite ca societati comerciale banci


comerciale sau de depozit, a caror activitate are ca obiect principal
atragerea de fonduri temporar disponibile, de asemenea acordarea de
credite, precum si efectuarea unor operatii cu specific bancar. In ceea ce
priveste banca nationala, BNR-ul indeplineste si rolul de a mentine si de
administra rezervele internationale ale Romaniei. In categoria acestora
intra:

aurul, detinut in tezaur in tara sau depozitat in strainatate


activele externe sub forma de bancnote, monede sau disponibil in
conturi la banci sau la alte institutii financiare in strainatate, exprimate in
acele monede si detinute in tarile stabilite de BNR.
alte active de rezerva recunoscute pe plan international, precum si
detinerile de drepturi speciale de tragere.
Cambiile, cecurile, biletele la ordin, obligatiunile si alte valori
mobiliare emise sau garantate de persoane juridice nerezidente.
Bonurile de tezaur , alte titluri de stat emise sau garantate de guverne
straine sau de institutii financiare interguvernamentale.
BNR este condusa de un Consiliu de Administratie. Conducerea executiva este
exercitata de guvernator si viceguvernatori, in conditiile stabilite prin regulamentul
intern.