Sunteți pe pagina 1din 4

Insuficienta cardiaca

Darac Oana Alexandra


III A AMG

Liceul Charles Laugier Craiova


Scoala Postliceala Sanitara

Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea
de sange necesara organismului. Insuficienta nu inseamna ca inima nu mai
pompeaza sange, ci ca nu mai lucreaza asa cum ar trebui.
Deoarece inima nu mai functioneaza in limite normale, organismul incearca sa-si
suplineasca functia prin:
- retinerea apei si sarii pentru a creste cantitatea de sange
- cresterea frecventei cardiace (tahicardie)
- cresterea dimensiunilor inimii.
Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest
moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in
vasele care ajung la inima, cauzand acumularea de lichid la nivelul plamanilor si
scurtarea respiratiei.

Cauze
Insuficienta cardiaca este produsa de factori sau boli care afecteaza capacitatea de
pompare a ventriculului stang (disfunctie sistolica) cum ar fi:
- boli coronariene sau infarcte miocardice (cea mai comuna cauza)
- hipertensiune arteriala slab controlata, diabet zaharat sau afectiuni tiroidiene
- cardiomiopatia, cardiomiopatia alcoolica, infectia sau inflamatia muschiului inimii
(miocarditele)
- consumul cocainei sau a altor droguri ilegale
- boli ale sacului ce inveleste inima (boli ale pericardului)
- boli congenitale de cord
- boli sau rupturi valvulare
- boli ale inimii ce determina o frecventa cardiaca prea mare, prea mica sau
neregulata (aritmii)
- varsta: odata cu inaintarea in varsta muschiul inimii devine mai rigid, impiedicand
inima sa se umple cu sange.

Simptome
Cel mai frecvent, pacientii cu IC acuza dispnee (senzatia de respiratie grea) la efort
sau in repaus cu sau fara ortopnee (dispnee in pozitia culcat care se amelioreaza
cand se ridica in picioare).
Alte simptome sunt: astenia fizica si oboseala, durerea toracica (mai ales la cei cu
cardiopatie ischemica), palpitatiile (perceperea batailor inimii), tusea (in special
noaptea sau la efort) iar in formele grave si prelungite de insuficienta cardiaca apar

scaderea in greutate, lipsa poftei de mancare, senzatie de greata (sunt cauzate de


acumularea de lichide in intestine si ficat).

Investigatii
Bolnavii cu simptome de insuficienta cardiaca vor trebui sa efectueze urmatoarele
investigatii:
- anamneza si examen clinic minutios
- investigatii de laborator
- electrocardiograma (EKG)
- radiografie toracica
- ecografia cardiaca.
Ecografia cardiaca este cel mai simplu si cel mai bun test pentru diagnosticarea
insuficientei cardiace si a tipului acesteia, sistolic sau diastolic. De asemenea, poate
determina cauza bolii si ghida tratamentul.
Dozarea peptidului natriuretic cerebral (BNP) este o investigatie noua ce poate fi
folosita in diagnosticul insuficientei cardiace. Se masoara nivelurile de peptid
natriuretic cerebral care sunt crescute, de obicei, in aceasta afectiune.

Tratament medicamentos
Are ca scop atat corectarea factorilor de risc (hipertensiune arteriala, tulburari de
ritm, hipercolesterolemie) cat si ameliorarea simptomatologiei. Presupune folosirea
mai multor clase de medicamente:
- diuretice (furosemid, hidroclorotiazida, spironolactona, eplerenona).
- beta blocante (metoprolol, carvedilol, nebivolol, bisoprolol).
- inhibitori ai enzimei de conversie (captopril, monopril, enalapril, ramipril,
perindopril, zofenopril).
- antagonisti de receptori de angiotensina (valsartan, telmisartan, candesartan,
irbesartan).
- inotrop pozitive (digoxin, dobutamina, dopamina ultimele doua in formele acute si
severe si doar in spital).
- antiaritmice (amiodarona) la pacientii cu tulburari de ritm.
- antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel): la pacientii cu boala cardiac
ischemica.
-anticoagulate (acenocumarol, warfarina) la pacientii cu fibrilatie atriala, la cei cu
trombi in ventriculul stang sau anevrisme mari de VS.

-hipolipemiante (simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina): scad nivelul


colesterolului prevenind infarctul miocardic.
-nitrati (isosorbit mononitrat, isosorbit dinitrat): utili mai ales in IC cauzata de boala
cardiaca ischemica (dilata arterele coronare).

Tratament interventional
-revascularizare interventionala (dilatarea arterelor coronare ,de cele mai multe ori cu
implantare de stent): ajuta la recuperarea muschiului cardiac la pacientii cu infarct
miocardic acut.
- resincronizarea ventriculara: se foloseste la pacientii cu bloc major de ramura
stanga care produce pierderea contractiilor sincrone ale muschiului cardiac, ducand
la scaderea FE.
- implantarea de defibrilator intracardiac (un dispozitiv care detecteaza aritmiile si
produce socuri electrice): la pacientii cu FE scazuta previne moartea subita prin
aritmii.

Tratament chirugical
-revascularizarea miocardica (prin operatie de bypass aortocoronarian): ajuta la
imbunatatirea functiei de pompa.
-anevrismectomia: presupune indepartarea zonei anevrismale (zona dilatata a inimii
in care muschiul nu mai este viabil).
-protezarea valvulara: la pacientii cu afectiuni valvulare impiedica aparitia sau
agravarea IC. Uneori se folosesc procedee de anuloplastie mitrala sau tricuspidiana
(din cauza maririi atriilor sau ventriculilor, inelul se dilata producand insuficienta
mitrala sau tricuspidiana; anuloplastia presupune micsorarea inelului si reducerea
gradului de insuficienta).
-transplantul cardiac: este o solutie rar folosita din cauza disponibilitatii scazute a
donorilor. Se face in formele grave de insuficienta cardiaca in care tratamentul
medicamentos nu mai are efect si evolutia bolii este rapida. Ca o punte catre
transplant se recurge uneori la dispozitive de asistare ventriculare(VAD) care preiau
o parte din functia de pompa a inimii.