GENETICA

VIRUSURILOR

1. Concepte de baza
2. Structura virusurilor
3. Reproducerea virala
4. Agenti infectiosi mai mici decat virusurile
5. Termeni cheie
6. Concluzii

Concepte de baza

Virusul este o particula infectioasa

Virusurile sunt acelulare

Aproape toate virusurile au un ciclu de

multiplicare care parcurge 5 etape
atasarea
penetrarea
replicarea
asamblarea
eliberarea

STRUCTURA VIRUSURILOR
1.

Agenti non-celulari, infectiosi

2.

Un invelis proteic inconjura un miez format din acizi nucleici

3.

Genomul: ADN sau ARN (4 pana la cateva sute de gene)

4.

Capsida si anvelopa
Capsida = invelis proteic care protejeaza genomul viral
- pot fi poliedrice sau deosebit de complexe
- sunt formate din numeroase capsomere
Anvelopa = structura de tip membranar, care acopera la unele specii,
capsida
- rol esential in infectie
- este derivata din membrana celulei gazda infectate anterior si
contine si proteine de origine virala

5.

Reproducerea are loc numai in interiorul unei celule gazda

Proprietatile Plante
ARN 2.5-28 kb
virusurilor in ARN 0.3-28 kb
ADN niciodata
ADN 3-10 kb
functie de
unele au anvelopa
cele cu anvelopa nu au si capsida
gazdele
lor
cpmplexitatea genomului - redusa
complexitate redusa a genomului
Fungi

complexitate morfologica redusa

uneori au genomul divizat

Procariote
ARN 5-8 kb
ADN 10-200 kb
unele au anvelopa
complexitate variabila
morfologie diversa
unele au genom divizat

Animale

complexitatea morfologica - redusa

multe au genomul divizat

ARN 5-30 kb
ADN: 5-350 kb
majoritatea au anvelopa
complexitate variabila
morfologie diversa
unele au genomul divizat

Eucariote inferioare
ARN 5-10 kb
ADN 180-1200 kb
anvelopa interna
complexitate variabila
morfologie diversa
nu sunt cunoscute ca avand
genom divizat

 Vertebratele pot fi infectate de o larga

gama de virusuri
Plantele sunt infectate mai ales de virusuri
ARN de dimensiuni foarte mici
Fungii sunt infectati de virusuri ARNdc
Unicelularele sunt infectate in special de
catre virusuri ADNdc de dimensiuni mari

zes of microscopic and submicroscopic biological entit

d their ability to be examined using various technolog

Flint et al., 2004

Compararea dimensiunilor unui virus, a

unei bacterii si a unei celule eucariote

ARN viral
Subunitati proteice
ale anvelopei

18-nm diametru,
250-nm lungime

Anvelopa lipidica;
proteinele virale
care proemina
prin anvelopa

80-nm diametru

ADN
invelis proteic
gat

ARN viral

placa bazala
fibrele cozii

Revers transcriptaza
Capsida proteica
100-120 nm diametru

65-nm diametru
capul, 225-nm
lungime totala

CICLUL DE MULTIPLICARE VIRALA

5 etape

Finalizat cu liza
celulei gazda

atasarea
penetrarea
replicarea
asamblarea
eliberarea

Ciclul litic

Virusuri virulente

Ciclul lizogenic
ADN-ul viral se
integreaza in
cromosomul
bacterian (devine
profag)
Virusuri temperate

Ciclurile de multiplicare virala

Ciclurile de multiplicare virala

Clase de
virusuri care
infecteaza
celulele
animale

Smallpox
varsatul de vant

Leziuni produse de Herpes simplex,

a doua zi dupa infectare

Measles- rujeola

Agenti infectiosi mai mici decat

virusurile
Prionii
proteine
Produsi modificati
ai unor gene
Maladii
Boala vaciinebune
Maladia CreutzfeldtJakob

Viroizi
Mici fragmente de ARN
Provoaca boli la plante

 Virusurile reprezinta paraziti absoluti

Virusurile sunt paraziti intracelulari
obligatorii
Virusurile infecteaza foarte specific,
doar anumite tipuri de celule (ex., HIV).
Virusurile evolueaza odata cu tipul
celular pe care il infecteaza
Unele virusuri, cum ar fi virusul gripal,
pot suferi extrem de frecvent mutatii

 Replicarea la virusurile animale

- Intregul virus penetreaza in celula, prin
endocitoza
- Odata aflat inauntru, virusul se elibereaza
de anvelopa si capsida
- Genomul viral, ADN sau ARN este acum
liber
- Incepe biosinteza
- Se asambleaza noi particule virale, care
vor fi eliberate din celula, achizitionand cu
aceasta ocazie si anvelopa

 Retrovirusurile sunt virusuri animale

ARN, care au in ciclul lor de
multiplicare un stadiu ADN
Poseda o enzima numita
reverstranscriptaza, care poate
sintetiza catene de ADN,
complementare ARN-ului viral (ADNc)
Ulterior replicarii, ADNc poate fi
integrat in genomul gazdei, permitand
mai departe replicarea virala

Termeni cheie
Provirus
Capsida
Retrovirus
Anvelopa virala
Revers-transcriptaza
Bacteriofag (fag)
Viroid
Ciclu litic
Prion
Virus virulent
Ciclu lizogen
Virus temperat
Profag
HIV (human immunodeficiency virus)
AIDS (acquired immunodificiency
syndrome)

CONCLUZII

1. Virusurile sunt paraziti intracelulari obligatorii,

care necesita pentru replicare, echipamentul
de biosinteza al celulei gazda pe care o
infecteaza
2. Bacteriofagii sunt virusuri care infecteaza
bacteriile
3. La sfarsitul unui ciclu litic de replicare, celula
gazda este lizata, eliberand o noua
descendenta virala

4. Unii fagi pot suferi ciclu lizogenic, in timpul caruia

ADN-ul lor este integrat in genomul gazdei, unde
poate fi replicat timp de multe generatii celulare.
Cand apar conditii adecvate, acest ADN se
dezinsera din genomul gazdei si incepe ciclul litic
5. Majoritatea virusurilor ARN sau ADN care
infecteaza celulele animale, provoaca maladii
6. Revers-transcriptaza este o enzima care
utilizeaza matrite ARN pentru sinteza de catene
ADN.

VIRUSURILE
ARN

VIRUSURILE ARN
Replicarea are loc pe
seama formarii initial a
unei structuri
intermediare, dublucatenare forma
replicativa
Enzima cheie este o ARN
polimeraza ARN
dependenta, de origine
virala, dar sunt necesari si
factori de transcriptie pe
care ii pune la dispozitie
gazda

Virusurile ARNmc cu catena

pozitiva
Este initiata translatia,
cu producerea unei
replicaze virale
Ulterior sunt
sintetizate noi catene
pozitive ce vor fi
utilizate ca genomuri
virale, dar si catene
negative care vor fi
folosite ca ARNm,
pentru translatia unor
proteine de capsida

Virusurile ARNmc cu catena

negativa
Virionul contine enzime cheie pentru
transcriptia genomului viral
Se sintetizeaza atat ARNm viral, cat si
antigenomuri (catene pozitive,
complementare catenei genomice, negative)
Diferentierea se face prin atasarea unei metilguanidine la capatul 5 al ARNm

Catenele pozitive sunt folosite ca matrite

pentru sinteza genomurilor negative

Virusurile ARNdc

Decapsidarea activeaza
enzime care vor produce
ARNm prin transcriptia
genomului viral
Sunt sintetizate catene
pozitive, care vor fi preimpachetate
Ulterior sunt sintetizate
si catenele negative
ARNdc viral nu este
lasat liber in citoplasma,
pentru a nu fi distrus de
ARN-azele celulare

Retrovirusurile virusuri ARNdc, cu

secvente terminale repetitive
Reverstranscriptaza necesita
un primer pentru debutul
biosintezei
Executa sinteza la capatul 5,
apoi se muta la capatul 3 al
catenei
Repeta procesul de mai multe
ori
Ca rezultat, se obtin mai multe
molecula ARNdc, cu LTR-uri la
capete (Long Terminal
Repeats) , acestea fiind
necesare pentru integrare in
genomul gazdei
Contin promotori si regiuni
reglatoare, precum si
situsuri de poliadenilare

Transcriptia are loc dupa integrare

Este folosita ARN
polimeraza gazdei
Poate necesita
factori de
transcriptie
apartinand gazdei
Sunt aplicate
strategii de
splicing
Se sintetizeaza
poliproteine

GENERALITATI
Febrele hemoragice
Definitie: sindrom sistemic deosebit de sever
Afectarea sistemului vascular
Alterarea capacitatii de autoreglare a organismului
Hemoragii generalizate

Patru familii de virusuri implicate

Arenavirusuri (virusul Junin)

Bunyavirusuri (virusul Nario)
Flavivirusuri (ex. Febra galben)
Filovirusuri (Marburg si Ebola)

Clasificarea cf. CDC: agent BSL-4 (Biosafety Level 4) rata

de mortalitate foarte ridicata, transmisibil, absena unui
vaccin sau a unei terapii eficiente

 Virusuri ARN cu anvelopa lipidica

Sunt raspandite in anumite arii geografice,
unde traiesc si speciile gazda
Oamenii nu reprezinta rezervorul natural
pentru nici unul dintre aceste virusuri

FILOVIRUSURILE

Filovirusuri
Virusul Marburg
Provoaca febra hemoragica africana, numita si boala
maimutelor verzi sau febra Marburg
Prima epidemie Marburg Germania, 1967
Personalul de laborator s-a infectat de la maimute
Epidemie simultana in Hamburg, Germania si Belgrad,
Iugoslavia (Serbia)
32 cazuri umane
31 infectie primara si 1 caz de transmitere secundara
23% mortalitate

 Virusul Ebola
Este numele unui rau din
Republica Congo (fost Zair)
Prima epidemie Zair 1967
318 cazuri umane
88% mortalitate
Boala s-a raspandit foarte repede la personalul din spital

Boala este fatala la om i la maimute

subtipuri de virus, in functie de lungimea virionului (~80
nm diametru)
Ebola-Zair (990-1086 nm lungime), Ebola-Sudan (974-1063
nm lungime), Ebola-Coasta de Fildes, Ebola-Reston (10261083 nm lungime)

EPIDEMII
Marburg
Epidemii europene
1967
Hamburg si Marburg, Germania si Belgrad, Iugoslavia

Epidemii africane
1975
Johannesburg, Africa de Sud
3 decese

1980
Vestul Kenyei
2 decese

1987
1 deces Kenya

1999-2000
Durba, Republica Congo
Lucratori la o exploatare de aur

 Ebola (tipurile sunt denumite dupa locatie)

This diagram was adapted from a WHO publication accompanied by

the following note (edited): Phylogenic tree showing the
evolutionary relationship of Ebola viruses (courtesy of A.
Sanchez, Centers for Disease Control and Prevention [CDC];
derived from Georges-Courbet MC, Sanchez A, Lu CY, et al.
Isolation and phylogenetic characterization of Ebola viruses
causing different outbreaks in Gabon. Emerg Infect Dis
1997;3:59-62).

Anul

Ebola subtip

Tara

Numrul de
cazuri
umane

Mortalitate

Condiii

1976

Ebola-Zaire

Zaire [Democratic
Republic of
the Congo]

318

88%

Occurred in
Yambuku and
surrounding
area. Disease
was spread
by close
personal
contact and
by use of
contaminated
needles and
syringes in
hospitals/clini
cs. This
outbreak was
the first
recognition of
the disease.

1976

Ebola-Sudan

Sudan

284

53%

Occurred in
Nzara, Maridi
and the
surrounding
area. Disease
was spread
mainly
through close
personal
contact
within
hospitals.
Many medical
care
personnel
were
infected.

1979

Ebola-Sudan

Sudan

34

65%

Occurred in Nzara.
Recurrent outbreak
at the same site as
the 1976 Sudan
epidemic.

1989

Ebola-Reston

USA

0%

Ebola-Reston virus
was introduced into
quarantine facilities
in Virginia, Texas,
and Pennsylvania by
monkeys imported
from the Philippines.
Four humans
developed antibodies
to Ebola-Reston virus
but did not become
ill.

1990

Ebola-Reston

USA

0%

Ebola-Reston virus
was introduced once
again into quarantine
facilities in Virginia,
and Texas by
monkeys imported
from the Philippines.
Four humans
developed antibodies
but did not get sick.

1992

Ebola-Reston

Italy

0%

Ebola-Reston virus
was introduced into
quarantine facilities
in Sienna by
monkeys imported
from the same export
facility in the
Philippines that was
involved in the
episodes in the

1994

Ebola-Zaire

Gabon

49

59%

Occurred in
Mkouka and
other gold-mining
camps deep in the
rain forest.
Initially thought to
be yellow fever;
identified as Ebola
hemorrhagic fever
in 1995.

1994

Ebola-Ivory Coast

Ivory Coast

0%

Scientist became
ill after
conducting an
autopsy on a wild
chimpanzee in the
Tai Forest. The
patient was
treated in
Switzerland.

1995

Ebola-Zaire

Democratic
Republic of
the Congo
(formerly Zaire)

315

81%

Occurred in
Kikwit and
surrounding area.
Traced to index
case-patient who
worked in forest
adjoining the city.
Epidemic spread
through families
and hospitals.

1996

Ebola-Zaire

Gabon

31

68%

Occurred in
Mayibout area. A
chimpanzee found
dead in the forest
was eaten by
people hunting for
food. Nineteen
people who were

1996

Ebola-Zaire

Gabon

60

75%

Occurred in
Boou area with
transport of
patients to
Libreville. Index
case-patient was
a hunter who
lived in a forest
camp. Disease
was spread by
close contact
with infected
persons. A dead
chimpanzee
found in the
forest at the
time was
determined to
be infected.

1996

Ebola-Zaire

South Africa

50%

A medical
professional
traveled from
Gabon to
Johannesburg,
South Africa,
after having
treated Ebola
virus-infected
patients and
thus having
been exposed to
the virus. He
was
hospitalized,
and a nurse who
took care of him
became infected
and died.

1996

Ebola-Reston

Philippines

0%

Ebola-Reston
virus was
identified in a
monkey export
facility in the
Philippines. No
human
infections were
identified.

20002001

EbolaSudan

Uganda

425

53%

Occurred in
Gulu, Masindi,
and Mbarara
districts of
Uganda. The
three most
important risks
associated with
Ebola virus
infection were
attending
funerals of
Ebola
hemorrhagic
fever casepatients, having
contact with
case-patients in
one's family, and
providing
medical care to
Ebola casepatients without
using adequate
personal
protective
measures.

20012002

Ebola-Zaire

Gabon and The

Republic of the

122

79%

Outbreak
occurred over

TRANSMITERE
Virusul Ebola
Nu este cunoscuta starea de purtator (specia
rezervor necunoscuta)
Specialistii o considera de origine animala
Exista si teorii privind provenienta vegetala
Transmiterea inter-uman se face prin contact cu
fluidele contaminate.

Ebola-Reston
A aparut n USA (Reston, Virginia)
La maimutele verzi africane folosite ca animale de laborator
Patru cercettori s-au dovedit a avea anticorpi

Pare sa se fi transmis pe cale aeriana

Virusul Marburg
Transmiterea de la animalul gazd este neelucidata
De la om la om probabil prin schimb de fluide corporale

SPECIA REZERVOR
Necunoscuta
Poate fi:
O specie foarte rara
O specie care obinuit nu intr n contact cu gazda
clinica
Dac are loc contactul, virusul nu se transmite cu
usurinta

Ipoteze
liliecii
plantele

DATE GENERALE DESPRE

FILOVIRUSURI
Replicarea:
Incomplet elucidat. Virionii sunt eliberati
treptat printr-un proces de extruzie

Structura:
Pleiomorfica: filamente lungi, uneori ramificate,
cu forma cifrei 6, a literei U sau circulare
Fiecare virion contine o molecula de ARN
monocatenara, negativa

INCUBATIE SI PERIOADA PN
LA DECES

Ebola: 2 21 zile
Marburg: 3 9 zile
Decesul se produce in general dupa 7 16 zile
In cazul imbolnavirii cu Ebola moartea survine
de regula la dou zile dupa aparitia
simptomelor

MORFOLOGIE SI
STRUCTURA

Virioni filamentosi
Variabilitate foarte mare a lungimii
Marburg - 860 nm
Ebola - 1200 nm

Diametru uniform de 80 nm

Compusi din:
Nucleocapsida
Matrix
Anvelopa cu spiculi glicoproteici cu lungimea
maxima de 10 nm

GENOMUL

Nesegmentat, ARNmc (-)

19 kb
7 gene
Suprapuneri de gene
1 n genomul Marburg VP30 peste VP24
2 n genomul Ebola - VP35 peste VP40 si GP
peste VP30

 Genele pentru glicoproteinele de anvelopa

Marburg - gena GP codifica o proteina
(1 orf)
Ebola- gena GP codifica doi produsi
(2 orf-uri)
Ebola - 8 tipuri de ARNm (7 proteine
structurale si 1 nestructurala)
Marburg 7 tipuri de ARNm (7 proteine
structurale)

PATRUNDEREA VIRUSULUI SI
REPLICAREA VIRALA
Spiculii din anvelopa virala sunt recunoscuti si se leaga
la nivelul unor receptori de suprafata apartinand
celulelor gazda
Virusul patrunde prin endocitoza
Are loc eliberarea nucleocapsidei in citoplasma
Incepe transcriptia
ARN-ul viral ARNm poliadenilat, monocistronic
Incepe translatia si producerea de proteine virale, initial
nucleoproteine
Extruzia noilor particule virale
Celula gazd este distrusa: vacuolizare, distrugerea
mitocondriilor si a altor organite

MOLECULE CARE MEDIAZ

PATRUNDEREA VIRUSURILOR
Marburg
Receptor asialoglicoproteic
- exclusiv la nivelul hepatocitelor
- recunoaste glicoproteine cu reziduuri de galactoza
Ebola
Integrinele
- receptori de suprafata transmembranari Nglicozilati

PATOGENEZA IN INFECTIA
EBOLA
1. Inhibarea activitatii neutrofilelor
2. Regiuni specifice din glicoproteine induc efecte
citotoxice specifice in celulele endoteliale
- eliberarea rapida de agenti vasoactivi din
celulele infectate
- pierderea formei celulei (devin sferice) i
desprinderea din matrixul extracelular
- permeabilitatea membranar creste foarte
mult

 Distrugerea sistemului imunitar

1. Infecteaza fagocitele mononucleare si sistemul

reticular fibroblastic (asociat ganglionilor limfatici)

- limfocitele T nu mai pot fi activate
- distrugerea productiei de citokine
- apoptoza generalizata a leucocitelor
- limfopenie (reducerea numarului de limfocite) si
distrugerea severa a tesutului limfoid
2. Macrofagele si monocitele circulante transmit virusul
si la alte tesuturi

POSIBILITATI DE SUPRAVIETUIRE
IN INFECTIA EBOLA
1996 doua epidemii majore in Gabon, in
care au existat si supravieuitori
Compararea raspunsurilor imunitare:
supravietuitorii
- raspuns IgG la proteinele de anvelopa
- activarea limfocitelor T citotoxice

decedati
- raspuns IgG negativ
- nivele aproape nedetectabile de IgM

PATOLOGIA VIRUSURILOR EBOLA SI

MARBURG
STADIUL TIMPURIU:
Leziuni initiale la nivelul ficatului, splinei si
rinichilor
Necroza hepatica, a tesutului limfatic si a splinei
Raspuns inflamator foarte slab
Particulele virale invadeaza fagocitele

STADIUL TARDIV:
Splina si ficatul se maresc datorita excesului de
sange
Hemoragii la nivelul tractului gastrointestinal,
pleurei, pericardului si spatiului peritoneal, precum si
in rinichi, cu depunerea de fibrina
Modificarea parametrilor de coagulare
Leucopenie profunda

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
EBOLA
Febra foarte mare
Eruptii
maculopapulare
Prurit
Sangerare

MARBURG
Mialgie
Bradicardie
Descuamare
Pierderea apetitului

ALTE CRITERII DE DIAGNOSTIC

Studiul procesului de coagulare

Studii serologice
Leucopenie
Trombocitopenie (numar scazut de
plachete sanguine)
Scaderea nivelului electrolitilor
Neutrofilie

TESTE DE DIAGNOSTIC PENTRU

EBOLA

ELISA (Enzyme-Linked Immunosorbent

Assay)
Test de fluorescenta indirecta a
anticorpilor (Indirect fluorescent
antibody test IFAT)
Analiza Western blot
Test de radioimununoprecipitare
Biopsie de piele

ELISA

Antigene purificate si inactivate de filovirus sunt

ligate la o placa test ELISA
Daca pacientul are filovirus, serul va contine
anticorpi care se vor cupla la antigenele din placa.
Testul este specific pentru IgM sau IgG.

Se introduce o Ig anti-umana cuplata cu o enzima, care

se cupleaza la IgM sau IgG
Enzima degradeaza substratul si schimbarea culorii
indica un test pozitiv

TRANSMITEREA
Contact direct cu sangele, secretiile, sperma unei
persoane infectate
Transmiterea prin sperma continua circa 80 zile
dupa revenirea clinica
Manipularea persoanelor sau maimutelor bolnave
sau decedate
Personalul medical este frecvent infectat
Neonatal
Picaturi de saliva sau aerosoli responsabile de
raspandire in cazul formei Reston

TERAPIA CURENTA
Terapie de suport a functiilor vitale
Transfuzii
Ribavirin (analog nucleosidic sintetic), eficient in
tratarea febrei Lassa si a unor infectii cu
Arenavirusuri, nu este deloc eficienta in infectia
Ebola

PROFILAXIA
Studiile au aratat ca:
Imunoglobulinele hiperactive protejeaza babuinii
infectati experimental daca sunt administrate in
acelasi timp cu virusul, dar tratamentul este inutil
daca se intarzie trei zile de la infectare.
Tratamentul este util in cazul infectiilor
accidentale.

SARCINA IN INFECTIA CU
FILOVIRUSURI
Maladia se manifesta mai grav la gravide, cu
complicatii serioase de natura hemoragica si
neurologica
Mortalitatea este de 95.5% la gravide versus
77% la persoanele neinsarcinate infectate
Avortul spontan este frecvent
Toti copii nascuti sunt infectati si nu
supravietuiesc

POTENTIALE VACCINURI
Compania biotehnologica olandeza Crucell, in
colaborare cu US National Institute of Allergy
and Infectious Diseases (NIAID) lucreaza la
producerea primului vaccin anti-Ebola
Noul vaccin utilizeaza ADN care codifica pentru trei
glicoproteine si o nucleoproteina a virusului Ebola
(Nature 408, 605; 2000). Este primul vaccin care a
indus imunitate pentru Ebola la maimute

S-a descoperit o conexiune intre virusurile HIV

si Ebola: ambele virusuri se raspandesc similar
in organismul uman (Aids Alert - 01-Feb-2002)

IN STUDIU
Gasirea gazdei purtatoare
Necesitatea de a cunoaste mai mult
despre transmisie
De la animal la om
Din hrana

Problema aerosolizarii
Daca este posibil sa se transmita prin aerosoli

UTILIZAREA FILOVIRUSURILOR
CA ARME BIOLOGICE
Ebola in particular
Rata mortalitatii foarte mare
Ingoranta in randurile marelui public
Lipsa de pregatire in domeniu a personalului
medical

EBOLAPOX

Producerea unei cantitati de virus variolic

responsabil de varianta cea mai severa a bolii
varsatul negru (blackpox)
In varsatul negru nu apar papule pe piele, in
schimb
pielea
devine
neagra
datorita
hemoragiilor
Apar hemoragii interne grave
Virusul variolic este extrem de contagios
Producerea in vitro a unui virus hibrid

PREVENIREA EPIDEMIILOR

Spitalizarea si izolarea
pacientilor
Instituirea carantinei
Utilizarea echipamentului de
protectie
Dezinfectarea chimica si termica
a aparaturii si instrumentarului
Incinerarea materialelor folosite

 Contactul direct cu sangele si secretiile

corpului unui bolnav este complet interzis
Transmiterea prin aer este rara dar nu
imposibila, motiv pentru care nu se exclud
incintele cu presiune negativa si filtre
respiratorii HEPA (high efficiency particulate
absorbing )
Protocoale de laborator BSL 4

 Rezervorul este necunoscut deci atentie la

potentialele gazde
Trebuie clarificat rolul proteinelor virale
Este necesar un vaccin multivalent (exista 4
tipuri cunoscute de Ebola)
Infrastructura medicala trebuie adusa la un
nivel performant, in special in Africa
Supravegherea continua pentru a bloca
extinderea unei eventuale epidemii