Sunteți pe pagina 1din 76

MINISTERUL EDUCATIEI SANATATII SI CERCETARII

SCOALA SANITARA POSTLICEALA

PROIECT DE DIPLOM
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU TROMBOFLEBITA

COORDONATOR:
PROF:

ABSOLVENT:
ASISTENT MEDICAL :

SESIUNEA AUGUST 2012

CUPRINS

Capitolul I
1.1 Motto
1.2 Motivatia lucrarii
Capitolul II
2.1 Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie ale
aparatului cardiovascular
Capitolul III
3.1 Tromboflebita
3.2 Definitie
3.3 Etiologie
3.4 Clasificare
3.5 Semne si simptome
3.6 Stabilirea diagnosticului
3.7 Tratament
3.8 Complicatii
Capitolul IV
4.1 Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu
tromboflebita
Capitolul V
5.1 Concluzii asupra lucrarii
Capitolul VI
6.1 Prezentarea cazurilor de boala
Capitolul VII
7.1 Bibliografie

Capitolul I

MOTTO:
Sanatatea nu este totul,dar totul fara sanatate este nimic
(Schopenhauer)

MOTIVATIA LUCRARII

Medicina zilelor noastrea are un character profilactic,iar de la dreptul de sanatate


s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea.
Existenta omului nu poate fi conceputa fara boli,de aceea preocuparea pentru
ingrijirea pacientului a fost si va ramane unul din telurile umanitare ale medicinii
Dintre bolile frecvent intalnite se numara si tromboflebita
Am ales ca tema Ingrijirea bolnavului cu tromboflebita,datorita faptului ca in
activitatea practica pe care am desfasurat-o in timpul stagiului clinic in cei trei ani
am acordat ingrijiri de nursing mai multor pacineti care sufereau de aceasta boala
Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiunile de nursing
din cadrul orelor la care am participat la scoala,voi incerca sa subliniez importanta
acestei boli

Capitolul II
2.1 PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima

Este un organ musculo-cavitar.Este format din doua cavitati asezatesuperior,numite


atriul drept si atriul stang,si din doua cavitati dispuseinferior,numite ventricul drept si
ventriculul stang.Prezinta trei fete numite,duparaporturile principale,sternocostala,pulmonara(in raport cu plamanul stang) sidiafragmatica.Cordul are un varf
orientat inferior si o baza orientate superior.
Are si o margine numita margine dreapta.Atriile sunt separate de ventriculi prinsantul
coronar.Ventriculul este intrerupt anterior de originea arterelor mari(trunchiul
pulmonar si artera aorta).
Ventriculii sunt separati intre ei prin santurile interventriculare anterior
siposterior.Fiecare atriu prezinta o prelungirein fund de sac
numitaurechiusa(auricul).Acesta incadreaza arterele mari de la baza
cordului,formandun ansamblu numit coronacordis.
Inima este formata din:
1. vena cava inferioara;
2. vena brahiocefalica dreapta;
3. vena brahiocefalica stanga;
4. aorta ascendenta;
5. trunchiul brahiocefalic arterial;
6. artera carotida comuna stanga;
7. artera subclavie stanga;
8. trunchiul arterei pulmonare;
9. artera pulmonara stanga;
10.urechiusa dreapta;
11.urechiusa stanga;
12.ventriculul stang;
13.ventriculul drept.

Cavitatile inimii

Atriile sunt separate intre ele prin sepptul interatrial,iar ventriculii prin
septulinterventricular.Atriile pot fi separate de ventriculi printr-un plan
transversal,numitplanul ventil al inimii.In acest plan se gasesc inelele fibroase,care
circumscriuorificiile atrio-ventriculare drept sistang si separa,de fapt,atriul de
ventricul.
Atriul drept.
In el se deschid orificiile venelor cava superioara si inferioara siorificiul sinusului
coronar.Este tapetat pe aproape jumatate din suprafata cu muschi pectinati (fascicule
de fibre musculare,dispuse ca dintii unui pieptene).Peseptul interatrial se gaseste o
depresiune numita fosa ovala.Inferior,in atriul dreptse observa orificiul atrioventricular drept marginit de valva tricuspida(formata dintrei valvule numite caspide)
Atriul stang.
In el se deschid orificiile celor patru vene pulmonare,doua drepte sidoua stangi.In
partea inferioara este orificiul atrio- ventricular stang si bicuspidsau mitral.La
interiorul ambelor cavitati atriale se vad mici orificii prin care se deschidvenele mici
ale inimii.
Ventriculul drept comunica cu atriul drept prin orificiul tricuspid.Pentru
fiecarevalvula a acestui orificiu exista in ventriculul drept cate un muschi
alungitproeminent in cavitate,numit muschi papilar.De pe varful acestor muchi se
intendpana la marginea libera a cuspidei corespunzatoare asa-numitele
corzitendinoase.Acestea nu permit valvulelor sa se rasfranga in atrii in
timpulcontractiei ventriculare.Restul peretelui ventricular este tapetat de
fasciculemusculare dispuse nesistematizat,numite trabecule.Acestea proemina fata

deperetele ventricular si au rolul de a mari suprafata de contact cu


sangele.Dinventriculul drept pleaca superior trunchiul pulmonary.El incepe la nivelul
orificiuluitrunchiului pulmonary,prevazut cu trei valvule in forma de cuib de
randunicanumite valvule semilunare.
Ventriculul stang comunica cu atriul stang prin valva mitrala.In acest
ventriculexista doi muschi papilari legati prin corzi tendinoase de
cuspidelecorespunzatoare.Si aici exista trabecule musculare dispuse dispuse in
retea.Dinpartea superioara a ventricului pleaca aorta ascendenta,care incepe la
nivelulorificiului aortic prevazut cu trei valvule.

STRUCTURA INIMII

Masa musculara cardiaca poarta numele de miocard .Acesta este acoperit laexterior de
epicard(lama viscerala a pericardului seros) si la interior,de endocard.
Endocardul este un epiteliu unistratificat,care se continua la nivelul orificiilor arteriale
si venoase cu tunica intima a vaselor care vin sau pleaca din inima.Esteasezata pe un
strat de tesut conjunctiv subendocardic care contine numeroaseterminatii nervoase.
Scheletul fibros al inimii este suportul conjunctiv fibros pe care se insera
fibrelemiocardului.Este format de partea superioara,membranoasa,a
septuluiinterventricular si de inelele fibroase,care limiteaza orificiile atrio-ventriculare
siale arterelor pulmonare si aorta.
Miocardul nu este uniform repartizat de-a lungul peretelui cardiac.Astfel,peretiiatriilor
sunt mai subtiri decat cei ai ventriculilor,iar ventriculului drept este maisubtire decat
cel stang.
Miocardul este format din tesut muscular de tip adult si din tesutul nodal (excitoconductor).
Miocardul de tip adult,care reprezinta cea mai mare parte ,are fibrele dispuse intrei
straturi si orientate longitudinal si circular.El are rol in excitarea
contractiei,iar celulele sale se numesc miocite de lucru.Tesutul nodal este format din
miocite de tip embrionar care pot genera siconduce impulsul nervos.Acest tesut
formeaza sistemul excito-conductor organizat astfel:
1.Nodulul sinoatrial Keith-Flack se gaseste in atriul drept
subepicard,langaorificiul venei cave superioare.El genereaza stimuli electrici cu
frecventa de72/min si conduce intreaga activitate cardiaca.
2. Nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara este situat la baza septului
interatrialpe partea dreapta.Intre cei trei nodului nu exista o legatura directa cu
structuraexcito-conductoare.Stimulul electric emis din nodulul sinoatrial ajunge la
nodulul atrio-ventricular dinaproape in aproape prin intermediul miocitelor de lucru.
3. Fasciculul atrio-ventricular His este singura cale de comunicare electrica
intreatrii si ventriculare.Pleaca de la nodulul atrio-ventricular si coboara pe
parteadreapta a septului interventricular.El se imparte intr-o ramura dreapta
pentruventriculul drept si o ramura stanga,care strabate septul

interventricular,ajungein ventriculul stang si se bifurca intr-o ramura anterioara si


unaposterioara,subendocardic.
4.Reteaua Purkinje este reprezentata de totalitatea terminatiilor nervoase in carese
impart ramurile fasciculul His.Fibrele acestei retele sunt in contact cu miocitelede
lucru.

VASCULARIZATIA INIMII

VASCULARIZATIA ARTERIALA

Cordul primeste sange oxigenat prin intermediul a doua artere coronare,care


pleaca din prima parte a aortei ascendente numita bulbul aortic.
Artera coronara stanga,dupa un traiect de 1 cm,se imparte in doua ramuri:
-artera interventriculara anterioara,care coboara in santul
interventricular anterior;
-artera circumflexa coronara,care merge in partea stanga a santuluicoronar.Artera
coronara dreapta,intra in partea dreapta a santului coronar.
Toate arterele se termina pe fata diafragmatica a inimii.Ultimele ramificatii alevaselor
coronare sunt de tip terminal,adica reprezinta unica sursa devascularizatie a unui
teritoriu de miocard.

Vascularizatia venoasa

Cea mai mare vena a inimii se numeste sinusul coronar si se gaseste in


parteadiafragmatica a santului coronar .Se deschide in atriul drept.Preia prin
afluentiisai 60% din sangele venos al inimii.In sinusul coronar se deschid venele:
-vena mare a inimii,care vine din santul interventricular anterior,trece prinpartea
stanga a santului coronar si se deschide in partea stanga asinusului;
-vena medie a inimii,care vine din santul interventricular posterior;
-vena mica a inimii,care vine din partea dreapta a santului coronar si sevarsa in
partea dreapta a sinusului venos.
Aproximativ 40% din sangele venos al cordului este preluat de venele anterioaresi
venele mici ale cordului.Acestea se deschid prin mici orificii in toate cavitatile inimii.

Inervatia Extrinseca A Inimii

Inervatia simpatica se face prin nervi cardiaci cervicali(superiori,mijlocii siinferiori)


care pleaca din lantul simpatic cervical .De asemenea ,se face prinnervii cardiaci
toracici care au originea in maduva toracica la T4T5 si fac sinapsain lantul simpatico
paravertebral.
Inervatia parasimpatica se face prin ramuri cardiace superioare si inferioare dinnervul
vag.
Toate aceste ramuri formeaza o retea numita plexul cardiac situate la bazainimii.Din
plex ramurile nervoase ajung la inima impreuna cu arterele coronare.Inervatia
extrinseca are rolul de a adapta functia cordului la nevoile
organismului.Astfel,simpaticul are efect cardioaccelerator,iar parasimpaticul
efectcardio-moderator.

Pericardul

Este un sac fibro-seros ,care inveleste inima.Are doua componente:

1.Pericardul fibros,asezat la exterior.Are consistenta fibroasa,este rezistent


siinextensibil.Pericardul fibros este legat de formatiunile vecine prin
ligamente:sternopericardice ,frenopericardice(care il leaga de diafragma)si
vertebro-pericardice.
2.Pericardul seros este organizat topografic in doua foite,care se continua una
cucealalta:foita viscerala (epicard) si foita parietala (care captuseste
pericardulfibros).Intre foita exista o lama fina de lichid care faciliteaza miscarile
cordului.
Cele doua foite delimiteaza cavitatea pericardului.

Proiectia Cordului Pe Peretele Toracic

Fata sternocostala are o zona care vine in contact direct cu peretele toracic.
Restul acestei fete vine in raport cu peretele toracic prin intermediul
recesurilor pleurale costo-mediastinale stang si drept,care o acopera partial.Proiectia
lasuprafata toracelui a conturului intregii fete sternocostale delimiteaza la
percutiacordului aria matitatii cardiace relative.In interiorul acesteia se poate delimita
ariamatitatii cardiace absolute corespunzatoare zonei de raport nemediat dintre cordsi
torace.Astfel,proiectia matitatii relative se poate obtine unind urmatoarele puncte:
dreapta sus articulatia 3 condrosternala dreapta ;dreapta jos articulatia 5condrosternala
dreapta;stanga sus spatial 2 intercostal stang la 2 cm lateral destern; stanga jos spatiul
5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (corespundelocului unde varful inimii
vine in raport cu toracele si unde se poate palpa socul apexian.
1.stern;
2 focarul aortic
3 focarul pulmonar
4 focarul tricuspid
5 focarul mitral

SISTEMUL CIRCULATOR

Acest sistem poate fi comparat cu o retea imensa de vase comunicante prin care
sangele este pus in miscare datorita fortei de pompa aspiro-respingatoare a
inimii.Aceasta retea vasculara poate fi sistematizata in doua teritorii distincte:
1 reteaua capilara pulmonara;
2 artere pulmonare;
3 vene pulmonare;
4 artera aorta;
5 vena cava inferioara;
6 vena porta;
7 artera mezenterica superioara;
8 retea capilara intestinala;
9 retea capilra periferica;
10 retea capilara hepatica;
11 vene suprahepatice.
1 Marea circulatie,in care sangele oxigenat pleca din ventriculul stang,estetransportat
prin artere la organe si tesuturi unde pierde oxigenul la nivelul reteleide
capilare.Sagele neoxigenat se intoarce prin vene la inima in atriul drept.
2 Mica circulatie, in care sangele neoxigenat pleca din ventriculul drept,ajungeprin
artelele pulmonare in plamani,se oxigeneaza la nivelul retelei de capilaresi se intoarce
prin venele pulmonare la inima in atriul stang

GENERALITATI PRIVIND STRUCTURA VASELOR

Tipurile de vase din care este format sistemul circulator sunt:


Artere,care transporta sange oxigenat (exceptie arterelele pulmonare caretransporta
sange neoxigenat).
Dupa calibrul si tesutul predominant in tunicamedie,arterele pot fi :
- artere mari(elastice);
- artere mijlocii(musculo-elastice);
- artere mici sau arteriole(musculare).
Structura arterelor:au peretele format din mai multe tunici:tunica intima
lainterior,reprezentata de un epiteliu(endoteliu);tunica medie formata din
fibremusculare si elastice in cantitati si proportii
variate;tunicaexterna(adventicea)formata din tesut conjunctiv,vasa vasorum si fibre
nervoasevegetative dispuse in retea in jurul arterei.

SISTEMUL VASCULAR AL MARII CIRCULATII

Artera aorta are originea in ventriculul stang,la nivelul orificiului aortic.Are trei
parti:aorta ascendenta,crosa aortei si aorta descendenta.Se termina in abdomen,unde
se imparte in arterele iliace comune-dreapta si stanga.
Aorta ascendenta are o prima parte dilatata numita bulbul aortic.De aici pleaca
arterele coronare.
Crosa(arcul aortei) inconjoara superior pediculul pulmonar stang.Se termina la nivelul
ligamentului arterial(acesta se formeaza prin fibrozarea canalului arterial,care leaga in
viata intrauterina artera pulmonara stanga de artera aorta).Din arcul aortic se desprind
in ordine:trumchiul brahio-cefalic(care se imparte in artera subclavie dreapta si
carotida comuna dreapta),artera carotida comuna stanga si artera subclavie stanga.
Aorta descendenta are doua mari segmente:toracic si abdominal.
Aorta toracica se termina la nivelul vertebrei T12 unde strabate diafragma,coboara
printorace,cuprinsa intre esofag(anterior) si coloana vertebrala(posterior).Are ramuri
parietale:arterele intercostale 3-11,arterele subcostale si arterele
diafragmaticesuperioare.Are si ramuri pentru viscerele
toracice:arterebronsice,esofagiene,pericardice si mediastinale.
Aorta abdominala se termina la nivelul vertebrei L5,unde se bifurca,are un
traiectretroperitonesl si este situate anterior de coloana vertebrala si la stanga venei
cave inferioare.
Ramuri :artere diafragmatice inferioare-dreapta si stanga;trunchiul elastice carese
imparte in artera gastrica stanga,artera hepatica comuna si arterasplenica;artere
suprarenale mijlocii;artere renale,artera mezentericasuperioara;artere
genitale(ovariene sau testiculare); 4 artere lombare de fiecare parte;artera mezenterica
inferioara si artera sacrala medie.
Arterele iliace comune dreapta si stanga sunt ramurile terminale ale aortei
abdominale.Se termina dupa dupa 4-5 cm,anterior de articulatii sacro-iliace.Aici se
divid in arterele iliaca interna si externa.
Artera iliaca externa strabate spre interior fosa iliaca si paraseste pelvisul,posterior de
jumatate ligamentul inghinal.De aici se continua cu artera femurala.Ramuri:artera
circumflexa iliaca profunda si artera epigastrica inferioara.
Artera iliaca interna coboara pe peretele lateral al pelvisului.Dupa 3-5 cm seimparte in
ramuri:
a)ramuri parietale:artera rusinoasa interna,artera iliolombara,artera
sacralalaterala,obturatoare,fesiera inferioara si fesiera superioara;
b)ramuri viscerale:artera ombilicala,artere vezicale,artera ductului
deferent,arteravaginala,artera uterine si artera rectala medie.

ARTERELE CAPULUI SI GATULUI

Artera carotida comuna dreapta se termina la marginea superioara a cartilajului tiroid


unde se imparte in arterele carotida externa si interna.
Artera carotida comuna impreuna cu nervul vag si vena jugulara interna formeaza
conjunctiv numita teaca carotica.
Acesta este inconjurat de o teaca de tesut conjunctiv numita teaca
carotica.Manunchiurile vasculo-nervoase se gasesc lateral de trahee si esofag.
Carotida comuna preziinta la nivelul bifurcatiei o dilatatie a peretelui numita
sinuscarotic.Acesta este o zona reflexogena importanta si este inervat de ramuri
dinlantul simpatic si din nervii IX si X.Aici exista numerosi receptori pentru
presiune(baroreceptori)care pot sesiza rapid modificarile tensiunii arteriale si pot
declansareflexe compensatorii.
Artera carotida comuna stanga difera de cea dreapta prin faptul ca are origineain
torace ,in crosa aortei.
Aorta carotida externa are originea la marginea superioara a cartilajului tiroid,intr-o
regiune topografica numita trigonul carotic.Se termina posterior de colul mandibulei
in grosimea glandei parotide,unde se imparte in artera temporala superificiala si artera
maxilara.Ramuri:artera tiroidiana
superioara,fariingianaascendenta,faciala,linguala,occipitala,auriculara
posterioara,temporala superficiala ,maxilara.
Artera carotida interna incepe in trigonul carotic si se termina in
cutiacraniana.Aceasta artera interna inta in craniu prin canalul carotic si,dupa un
scurttraiect lateral de corpul sfenoidului,se imparte in ramuri:artera
cerebralaanterioara,artera cerebrala medie,artera corotidiana,artera comunicanta
posterioara.

Arterele membrului superior

Artera subclavie dreapta are originea in trunchiul brahiocefalic.Arterea subclavie


stanga are originea in torace in crosa aortei.Ambele arteresubclavii se termina la
unghiul dintre coasta 1 si clavicula,unde se continua cuartera auxiliara.Ramuri:artera
toracica interna;artera vertebrala(aceasta arteraurca prin gaurile transversare ale
vertebrelor cervicale,intra in craniu prin gauraoccipitala,se uneste cu artera vertebrala
din partea opusa si formeaza arterabazilara);trunchiul tirocervical care are trei
ramuri(artera tiroidianainferioara,artera tranversa a gatului si artera
suprascapulara);trunchiulcostocervical care se imparte in artera cervicala profunda si
primele doua artereintercostale posterioare.
Artera axilara se termina la marginea inferioara a muschiului pectoral mare,undese
continua cu artera brahiala.Este inconjurata de fasciculele plexului brachial siare
medial vena axilara.Ramuri:artera toracica suprema,artera toraco-acromiala,artera
toracica laterala,artera subscapulara si arterele circumflexehumerale-anterioara si
posterioara.
Artera brahiala coboara pe marginea mediala a muchiului biceps brahial.Setermina
inferior de plica cotului unde se imparte in artera radiala si artera ulnara.Artera radiala
este ramura laterala a arterei brahiale.Coboara pe margineamediala a muschiului
brahio-radial.In treimea inferioara a antebratului trece prinsantul pulsului intre
tendoane muschilor brahioradial(lateral)si flexor radial alcarpului (medial).In
continuare artera ajunge pe fata posterioara amainii,perforeaza spatiul 1 interosos si
patrunde in regiunea profunda apalmei.Aici se anastomoseaza cu o ramura profunda
din artera ulnara siformeaza arcul palmar profound.
Din artera radiala se mai desprind:artera recurenta radiala,ramura
carpianapalmara,ramura carpiana dorsala,ramura superficiala palmara si artera
principalaa policelui.
Artera ulnara este ramura mediala din artera brahiala.Coboara pe marginealaterala a
muchiului flexor ulnar al capului.Trece la palma si se uneste cu ramurasuperficiala din
artera radiala pentru a forma arcul palmar superficial.Din aceastapleaca artere digitale.
Alte ramuri ale arterei ulnare sunt :artera recurenta ulnara,artera
interosoasacomuna,ramura palmara profunda si ramurile palmare carpiene dorsala
sipalmara.Ramurile carpiene din arterele radiala si ulnara se unesc si formeaza un
arc carpian ventral si unul dorsal.Din arcul carpian dorsal pleaca artere metacarpiene
dorsale.

ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR

Artera femurala se continua cu artera iliaca externa si se continua si cu


arterapoplitee.Incepe posterior din jumatatea ligamentului inghinal si se termina
lahiatul adductorului mare (un spatiu intre insertia inferioara a adductorului sifemur).
Artera poplitee se termina la arcara muchiului solear.Trece prin axul foseipoplitee in
raport cu planul osos.
Artera tibiala anterioara are o prima parte in regiune posterioara agambei.Perforeaza
apoi membrane interosoasa si ajunge in regiuneinferioara.Se termina profund de
retinaculul muschilor extensori,unde se continua u artera dorsala a piciorului.
Ramuri:artera recurenta tibiala anterioara siposterioara,artera maleolara anterolaterala
si anteromediala.
Artera dorsala a piciorului ajunge pana in spatiului 1 interosos unde se poatepalpa.De
aici se indreapta lateral formand o arcada concava posterior si seuneste cu artera
tarsiana laterala.Din arcada pleaca artere metatarsiene dorsalecare se continua cu
fiecare doua artere digitale dorsale.
Ramuri:artera tarsiana laterala si 2-3 artere tarsiene mediale.
Artera tibiala posterioara coboara in regiune posterioara a gambei si se terminain
santul retromaleolar medial ,unde se imparte in artera plantara mediala silaterala.
Ramuri:artera circumflexa a fibulei,artera peroniera,arteramaleolara,mediala si arterei
calcanee.Artera plantara mediala merge pe partea mediala a plantei terminandu-se
printr-oramura superficiala si una profunda.
Artera plantara laterala strabate planta laterala,apoi se reintoarce spre medialformand
un arc arterial plantar.Perforeaza spatiul 1 interosos si se uneste cuartera dorsala a
piciorului.Din arc pleaca artere metatarsiene plantare,care se mpart fiecare in doua
artere digitale

SISTEMUL VENOS AL MARII CIRCULATII

Acest sistem este format din vene superficiale si profounde.In marecirculatie,arterele


de calibru mare sunt insotite de o singura vena profunda,iar arterele mici si mijlocii de
doua vene profunde care au acelasi nume si traseu.
Venele marii circulatii pot fi impartite in doua categorii,dupa cum dreneazasangele in
vena cava superioara sau inferioara.

SISTEMUL VENEI CAVEI SUPERIOARE

Cava superioara se formeaza prin unirea celor doua vene brahiocefalice,dreapta


si stanga.Dupa un scurt traiect ,vena cava superioara se varsa in atriul drept.
Cele doua vene brahiocefalice se formeaza prin unirea venei jugulare interne cu vena
subclavie.
Vena subclavie continua vena axilara care aduce sange venos de la membrulsuperior.
Vena jugulara interna incepe la baza craniului la gaura jugulara.Preia sangele
neoxigenat de la sinusurile durei mater (vene intracraniene de tip special).
Vena jugulra interna participa , impreuna cu nervul vag si artera carotida comuna,la
formarea manunchiului vasculonervos al gatului care coboara lateral de trahee si
esofag.Vena jugulara externa aduna sangele venos din regiunea parotidiana.Coboara
subcutanat prin regiunea anterolaterala a gatului si se varsa in vena subclavie.

SISTEMUL VENEI CAVE INFERIOARE

Aduna sangele venos din jumatatea subdiafragmatica a corpului.Cava inferioarase


formeaza la nivelul vertebrei L5 prin unirea celor doua vene iliace comune,drepata si
stanga.Acestea se formeaza de fiecare parte prin unirea venei iliace interne cu vena
iliaca externa.
Vena iliaca externa reprezinta continuarea venei femurale si primeste sangele venos al
membrului inferior.
Vena iliaca interna se formeaza prin unirea venelor care vin de la organele pelvine .

SISTEMUL VENELOR AZYGOS

Acest sistem reprezinta o cale de anastomoza venoasa intre teritoriul venei


cavesuperioare si cel al venei cave inferioare.
Vena azygos are originea in venele lombare ascendente pe partea dreapta acoloanei
vertebrale subdiafragmatic.Aceste vene aduna sangele neoxigenat dela coloana
vertebrala si peretele posterolateral al trunchiului ,deci din interiorul venei cavei
inferioare.Vena azygos strabate diafragma si urca in torace pe partea dreapta a
coloanei vertebrale.In acest traseu primeste venele intercostale posterioare,bronsice si
mediastinale.La nivelul T4 se varsa in vena cavasuperioara.
Vena hemiazygos se formeaza pe partea stanga a coloanei vertebrale,similar cu vena
azygos.Urca anterior si la stanga coloanei vertebrale pana la nivelulT8, unde se varsa
in vena azygos.p|rimeste venele intercostale posterioare stangi.
Vena hemiazygos accesorie se formeaza din unirea venelor intercostale 2-7 din partea
stanga.Se varsa in vena hemiazygos.

Sistemul venelor superficiale

Venele superficiale ale membrului superior,au origine in reteaua venoasa superficiala


din regiunea dorsala a mainii.De aici pleaca lateral vena cefalica si medial vena
basilica.Acestea urca de-a lungul membrului superior.La jumatatea bratului vena
basilica se varsa intr-o vena brahiala.Pe fata anterioara a
umarului,in santul deltopectoral,vena cefalica se varsa in vena subclavie.
Anterior de articulatia cotului,cele doua vene au raporturi cu importanta
deosebita.Astfel,in ele se varsa vena mediocefalica si vena mediobazilica,care trec
prin doua santuri de o parte si de alta a tendonului muschiului bicepsbrachial.
Aceste santuri se numesc santurile bicipitale medial si lateral.La nivelul cotului exista
un desen conturat de venele superficiale numitM-ul venos al cotului.
Venele superficiale ale membrului inferior incep la nivelul retelei venoase de pe fata
dorsala a piciorului.Din partea mediala a acestei retele pleaca cea mai mare vena
superficiala din corp,numita vena safena mare.Din partea laterala pleaca vena safena
mica.

Vena safena mare urca pe fata mediala a membrului inferior pana in


trigonulfemoral.Aici face o crosa si se varsa in vena femurala.Vena safena mica urca
pe fata posterioara a gambei pana in fosa poplitee unde se varsa in vena poplitee.

Sistemul limfatic

Sistemul limfatic este format din vase limfatice si tesut limfatic (acesta formeaza
ganglionii limfatici,dar este prezent si in structura anumitor organe,de exemplu:tub
digestive,timus,splina si amigdale.Aceste organe se numesc organelimfoide).
Sistemul circulator limfatic nu este un sistem de tip circuit asa cum este sistemul
sanguin.El incepe prin capilare limfatice la nivelul tesuturilor si se termina prin vase
de calibru mai mare,care se deschid in vena.
Capilarele limfatice formeaza o vasta retea la nivelul tesuturilor.Ele incep in deget de
manusa.Aceste capilare preiau moleculele mari din spatiul intercelular.
Din teritoriul tubului digestiv,vasele limfatice preiau si grasimile emulsionate.
Capilarele converg si dau nastere unor colecvtoare din ce in ce mai mari.Cel mai
important vas limfatic se numeste canalul toracic.El se formeaza in abdomen din
unirea a doua trunchiuri lombare cu un trunchi intestinal.La locul de unire exista o
dilatatie numita cisterna Chili.Canalul toracic urca apoi in torace anterior de coloana
vertebrala si ajunge in fosa supraclaviculara stanga unde dupa ce primeste limfa de la
membrul superior stang si jumatatea stanga acapului si gatului, se varsa in vena
subclavie stanga.
Limfa din jumatatea supradiafragmatica dreapta a trunchiului,de la membrul superior
drept si din jumatatea dreapta a capului si gatului este preluata de marea vena
limfatica,ce se varsa in vena subclavie dreapta.
Ganglionii limfatici sunt mici formatiuni corpusculare (0,5-1,5 cm
diametru)incapsulati,formati din tesutul limfoid.Se gasesc in general la radacina
membrelor ,laterocervical si de-a lungul arcadelor arteriale ale organelor interne.Pe
sectiune ganglionii prezinta o zona centrala,numita medulara,si o zona
periferica,numita corticala,unde tesutul limfatic este asezat sub forma de coliculi
limfatici.
Structural,ganglionul este format dintr-o retea de fibre reticulare in care se gasesc
limfocite in diferite stadii de evolutie.Ganglionii prezinta un hil pe unde intra in
ganglion vasele limfatice aferente si ies vasele eferente.

Fiziologia inimii

Activitatea contractila a inimii determina deplasarea sangelui prin sisteme de vase


inchise,asigurand diferentele de presiune necesare circulatiei mari ( atriulstangventricul stang-artere-capilare-vene-atriul drept) si circulatiei pulmonare( atriul dreptventricul drept-artere pulmonare-vene pulmonare-atriul stang).

Proprietatile fiziologice ale muschiului cardiac

Automatismul

Inima isi continua activitatea ritmica,daca este mentinuta in conditii fiziologice,si in


afara organismului.

Automatismul este capacitatea celulelor embrionare cardiace de a genera spontan si


ritmic impulsuri ce determina depolarizarea muschiului cardiac urmata de contractie
(sistola).
Pacemaker-ul fiziologic este nodulul sinoatrial ce descarca impulsuri cu o frecventa
de 70-80 bat/min si determina ritmul sinusal.Restul tesutului nodal reprezinta
pacemakeri latenti,intrand in actiune doar in absenta impulsurilor sinusale,dar cu o
frecventa scazuta (de sub 60 bat/min nodulul atrio-ventricular sisub 40 bat/minfasciculul His).

Excitabilitatea(Functie Batmotropa)

Excitabilitatea este propietatea muschiului cardiac in repaus de a raspunde la


ostimulare prin depolarizare(aparitia potentialului de actiune)urmatas
decontractie.Excitabilitatea muschiului cardiac se caracterizeaza prin:
-pragul excitabilitatii (miocardul raspunde prin contractie numai la stimuli cuvaloarea
prag sau mai mare);
-legeatot sau nimic( contractia este maxima la orice valoare a impulsului
pestevaloarea prag) (Bowditch,1871);
-sumarea excitatiei-o excitatie sub valoarea prag urmata la scurt timp de oexcitatie cu
aceeasi valoare produce o contractie,deoarece prima excitatie scadepragul de
excitabilitate;
-fenomenul scarii,adica raspunsul contractiei creste la impulsuri de
intensitatiiegale,daca sunt repetate la intervale scurte,datorita patrunderii in
celulamiocardica a unui exces de Ca2+;
-inexcitabilitatea periodica:in timpul contractiei miocardul este refractar la
oriceintensitate a stimulului.In perioada
refractararelativa,excitabilitateaestescazuta,contractile aparand la stimuli puternici.
Existenta perioadei refractare explica imposibilitatea tetanizarii muschiuluicardiac si
favorizeaza activitatea ritmica a inimii.
Un stimul aplicat in diastola determina o contractie prematura numitaextrasistola,ce
poate fi atriala sau ventriculara.
Potentialele de actiunece apar in fibra musculara cardiaca reprezintadepolarizarea
sarcolemei miocardiace(din negative ,interiorul celulei devinepozitiv)la stimulii
nSA,sarcolema ce este impermeabila pentruNa+ in repaus si deaproximativ 100 ori
mai permeabila pentru K+,realizand repolarizarea fibreimiocardice.
Potentialul de actiune in fibra miocardica ventriculara are urmatoarele faze:
1) faza de excitabilitate maxima;
2) faza de repolarizare;
3) perioada refractara absoluta;
4) perioada refractara relative;
5) faza de revenire a excitabilitatii.

Conductibilitatea (Functia Dromotropa)

Impulsul generat de nSA se propaga in muschiul atrial cu o viteza de 11,2mm/s,excitatia fiind captata de nAV unde se propaga cu o viteza de 0,020,1mm/s,intarziere ce asigura asincronismul atriilor si ventriculelor.In fasciculul
Hisviteza excitatiei este de aproximativ 2m/s,iar in reteaua Purkinje de 3
m/s.Inmiocard viteza este de 50cm/s.
Afectarea transmiterii impulsului prin tesutul nodal este cunoscuta sub numele
debloc,ce poate fi de diferite tipuri:I,II,III,ca si bloc de ramura sau bloc atrioventricular.

Contractilitatea ( Functia Inotropa)


Contractilitatea este propietatea muschiului de a-si scurta lungimea in
contractie.Contractilitatea se realizeaza prin 3 sisteme intracelulare:
-cuplarea excitatiei cu contractia ( reticul sarcoplasmatic si tuburile in T);
-sistemul contractile (miofilamente);
-sistemul energogen (mitochondrial).
Contractia miocardului este initiate de excitatiile autonome care
depolarizeazasarcolema printr-un influx de Na,urmat de trecerea in celula a ionilor de
Ca2+care cresc forta de contractie si care se fixeaza pe tropomina C. Contractia
consta in formarea actomiozinei in sarcomer.Forta de contractie este reglata pe cale
extrinseca prin influente vegetative nervoase si umorale ce adapteaza activitatea
inimii la necesitatile tisulare de O2 (factori inotrop p[ozitivi-catecolaminele) sip e cale
intrinseca prin gradul de umplere diastolicaventriculara,mecanism enuntat prin legea
inimii (Franck-Starling).Conform acestei legi,forta de contractie creste proportional
cu lungimea initiala a sarcomerului,fiind un mecanism de autoreglare care adapteaza
forta decontractie bataie cu bataie.Energia necesara contractiei rezulta din ATPulfurnizat din metabolismul intermediary din miocard:glucoza
(aproximativ18%),acizi grasi( 67%),aminoacizi ( 5,6%),lactate ( 16%).Sursa
principala deATP este fosforilarea oxidative mitocondriala,cuplata cu lantul

respirator .Glucoza furnizeaza energia prompta,iar acizii grasi furnizeaza cea mai
mare parte de energie.Consumul lactatului este o particularitate a miocardului,fiind
important in efortul fizic.

Ciclul Cardiac

Ciclul cardiac (revolutia cardiaca)consta din succesiunea unei contractii miocardicesistola,cu o relaxare-diastola,timpi ce se caracterizeaza si prin variatii presionale ritmice.
Succesiunea evenimentelor din inima stanga este identica aceleia din inma dreapta,diferind
valoarea presiunilor din diferitele faze ale ciclului cardiac.
Durata unui ciclu cardiac este de aproximativ 0,80s pentru o frecventa de 70
bat/min.Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala (0,10-0,15 s),cand sangele din
atriu,la o presiune de 6-8mm Hg inatriul stang si 4-6 mm Hg in atriul drept,trece in ventriculi
(capacitatea atriala stanga este de 140 ml,iar a ventricului stang de 120 ml).Urmeaza sistola
ventriculara,cu faza izovolumetrica (0,05 s),ventriculul fiind cavitate inchisa prin inchiderea
valvulelor atrioventriculare si nedeschiderea valvulelor semilunare.
Volumul ventricular nu se modifica,dar presiunea creste la 70-80mm Hg si,depasind presiunea
din aorta (120 mmHg) si trunchiul pulmonar;(25 mmHg),se deschid valvulele
semilunare si incepe ejectia sangelui( rapida=0,09-0,11s si apoi lenta=0,13s).
Evacuarea sangelui in aorta si trunchiul pulmonary:se realizeaza prinreducerea diametrelor
transversal si longitudinal ale ventriculelor,iar dupaevacuare presiune din ventriculi
scade,miocardul se relaxeaza,deci incepediastola ventriculara ( 0,53 S).Aceasta incepe cu relaxarea
izovolumetrica(0,04-0,06 s),cand ventriculii sunt din nou cavitati inchise si
presiuneaintraventriculara scade,se deschid valvulele atrioventriculare,favorizand umplerea
ventriculara(rapida=0,11 s,si lenta=0,19 s),pentru o perioada de0,42 secunde inima
este in diastola generala.
Cantitatea de sange eliminate de inima in circulatie in decurs de un minut reprezinta
debitul circulator(minut volumul),iar cantitatea de sange eliminate cu fiecare sistola este
debitul sistolic ( volum bataie).Minut-volumul si debitul sistolic variaza in diferite
circumstante fiziologice si patologice.
In conditii normale,debitul sistolic este de 50-80 ml.Minut-volumul are o valoare de
4-5l in repaus,putand ajunge la 30-40 l in efortul muscular la atleti.Pentru a propulsa
volumul sistolic sanguin in artere impotriva presiunii,inima presteaza un lucru mecanic.In
cazul ventriculului stang,la un debit sistolic de 70 ml si o presiune de 100 mm Hg,lucrul
mecanic este de aproximativ 95g/m/sistola.Lucrul mecanic al ventriculului drept este
de aproximativ 1/ 5 din cel stang.

REGLAREA ACTIVITII INIMII


Adaptarea activitatii cardiace la necesitatile de O2 ale organismului impune
mentinerea unui debit cardiac adecvat, adica o reglare permanenta a fortei
decontractie si frecventei. Aceasta reglare se realizeaza prin mecanisme
intrinseci(autoreglare) si extrinseci (neuroreflexe si umorale).R e g l a r e a
intrinseca a activitatii cardiace asigura adaptarea cordului
l a ncarcarea impusa n absenta oricaror influente nervoase si umorale din afara, in
acest mecanism intervine legea inimii (cresterea lungimii fibrelor
miocardicedetermina cresterea fortei de contractie si debitul cardiac);
frecventa(cresterea frecventei duce lacresterea forteidecontractie sitemperatura(hipotermiasipiroxin reduc
forta de contractie).Reglarea extrinseca se realizeaza prin mecanisme nervoase si
umorale.Inima este inervata de SNVsimpatic si parasimpatic care influenteaza toate
proprietatile inimii
.

Inerv atia simpatica


-se realizeaza prin cei trei nervi cardiaci - superiori,mijlociu si
inferior, originea acestor nervi fiind n neuronii preganglionari
d i n coarnele laterale ale maduvei care sunt sub influenta centrilor cardiovasculaloridin formatia reticulata bulbara si hipotalamus.Simpaticul stimuleaza
toate proprietatile inimii, deci are efecte cronotrop, dromotrop, batmotrop si
inotrop pozitive.

Inervat ia parasimpatica
-este asigurata de cei 2 nervi vagi, ale caror fibre pornesc din
nucleul dorsal al vagului din bulb si ajung la inima dupa ce s-au
unit cu fibrele simpatice alcatuind trunchiul vago-simpatic ce formeaza
plexul cardiac.
Vagul inhiba toate proprietatile cardiace, deci are actiuni crono-,
dromo-,batmo- si inotrop negative, fiind sistemul de protectie a cordului.

Excitarea prelungita a vagului provoaca oprirea inimii, nsa dupa un timp ele reapar,
fenomen cunoscut ca scaparea inimii de sub influenta vagului.Att vagul ct si
simpaticul se afla ntr-o stare de excitatie continua.

Reglarea umorala
-potenteaza si prelungeste reglarea nervoasa extrinseca prin descarcarea n circulatie a unor substante
ce actioneaza pe receptorii membranaridin cord:: - catecolaminele
(adrenalina si
noradrenalina determina efecte activatoare);
- insulina are efect inotrop pozitiv
- tiroxina si hormonii corticosuprarenalieni au efecte inotrop pozitive.

Fiziologia circulaiei n vase


Rolul inimii n circulaia sngelui este de a menine o diferen de
presiune,ntre extremitatea arterial i cea venoas a arborelui circulator, in circulaia
sistemici pulmonar.

Circulaia sngelui n artere


Sngele circul n artere sub o anumit presiune, care se transmite i
upra pereilor arteriali, determinnd tensiunea arterial.n condiii normale, TA la
adult este de 120130 mm Hg pentru presiunea sistolic i de 7080 mm Mg
pentru cea diastolic.Exist variaii fiziologice ale TA, legate de sex (la femeie, TA
sistolic este 105 110 mm Hg), vrst (la 60 ani, o TA sistolic de 160 mm Hg este
normal), poziiacorpului, intensitatea efortului fizic.
Determinarea TA se face prin metode indirecte, nesngernde, cea mai
cunoscut i folosit este metoda auscultatorie (aparatul de tensiune + stetoscop).

Circulaia sngelui n capilare


Deplasarea sngelui n capilare este determinat de diferena de presiune
ntree x t r e m i t i l e c a p i l a r u l u i ; m a i m a r e l a n i v e l u l a r t e r e l o r
i m a i m i c l a n i v e l u l venulelor.
Datorit diferenei de presiune se creaz condiiile de realizare a schimbului
des u b s t a n e , p e r e t e l e c a p i l a r s e c o m p o r t c a o m e m b r a n
p e r m e a b i l p e n t r u a p i substanele micromolccularc (ioni, elcctrolii), dar nu

i pentru proteine.Reglarea circulaiei la nivel capilar se face prin procese de


vasoconstricie ivasodilataie n funcie de:
- schimburile de substane nutritive
- meninerea homeostazici esuturilor.

Circulaia sngelui n vene


Circulaia sngelui n vene este rezultatul diferenei de presiune ntre
cele 2extremiti ale arborelui venos: capilarele venoase i locul de vrsare al
venelor marin atrii.Dei diferena de presiune din sistemul venos este
mult mai mic dect nsistemul arterial al marii circulaii, totui
circulaia sngelui este facilitat i de ali factori:
- aspiraia toracic produs de presiunea negativ intratoracic (care este
mainegativ n inspir dect n expir).- excursiile diafragmului n inspir
exercit o presiune asupra viscerelor abdominale care se transmite i venelor
- tonusul i contraciile muchilor extremitilor inferioare, fragmenteazc o l o a n a
de snge i favorizeaz ntoarcerea venoas. De asemenea i
p u l s a i i l e arterelor, pentru venele situate n imediata vecintate.
- aspiraia atrial n timpul ejeciei ventriculare, presiunea n atriu scadeceea ce
favorizeaz aspirarea sngelui venos
- fora gravitaional favorizeaz circulaia n teritoriile aflate supracardiac i
ostnjenete pe cea aliat sub acest nivel.

Reglarea circulaiei sngelui


Att presiunea arterial ct i repartiia sngelui n diferite esuturi, se
afl permanent sub aciunea factorilor nervoi i umorali, care se
modific n funcie destarea de activitate sau de repaus a organismului sau a
diferitelor esuturi.Tensiunea arterial este meninut constant prin mecanisme
depresoare sauhipotensive i presoare sau hipertensiune, care sunt stimulate pe
cale:- reflex realiznd aa numita autoreglare;- umoral, prin diverse substane
care au efect vasoconstrictor i vasodilatator

Capitolul III
TROMBOFLEBITA

DEFINITIE:
Tromboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare
intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. Deoarece principala complicatie este
embolia, face parte din boala tromboemboiica. in evolutie se deosebesc un stadiu
initial, de flebotromboza, de scurta durata (5 - 6 zile), cand cheagul adera slab la
peretele venos, dar are o neta tendinta la embolii, si o faza ulterioara, de
tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin emboligen.

ETIOLOGIE:
.
Formarea trombilor sau inflamarea venelor au la origine o multitudine de cauze. Cea
mai frecventa este inactivitatea prelungita, cum se intampla in cazul calatoriile lungi
cu masina sau avionul si in situatia afectiunilor care imobilizeaza la pat pacientul
(recuperarea postoperatorie, atacul miocardic, fracturi, paralizie provocata de un
accident vascular cerebral, etc). Printre factorii de risc se numara:

Anumite tipuri de cancer(cancerul pancreatic produce o crestere a nivelului de


procoagulanti din sange)

Sarcina si lauzia (creste tensiunea arteriala in membrele inferioare si in zona


pelviana)

Administrarea unei medicatii pe baza de hormoni sau administrarea


anticonceptionalelor (cresc nivelul substantelor coagulante din sange).

Varice (trombi se pot forma in venele superficiale dilatate, producand


tromboflebita superficiala)

Traume fizice la nivelul venelor

Infectii ale venelor

Obezitatea

Fumatul

Prezenta unor cazuri de tromboflebita la alti membrii ai familiei

Disfunctii hepatice si la nivelul splinei

Dereglari ale sistemului endocrin (suprarenale, ovare, tiroida)

CLASIFICARE
Tromboflebita care apare in mod repetat la venele normale este denumita
migratorie. Poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern.
Cind tromboflebita migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea
este denumita sindromul Trousseau.
Tromboflebita superficiala a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest

nivel. Frecvent tromboflebita apare la persoanele cu varice Chiar si o leziune minima


poate determina venele varicoase sa devina inflamate. Fata de tromboza venoasa
profunda care dezvolta rar fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o
reactie inflamatorie acuta care determina aderarea trombusului ferma la peretele venos
si intervine dizlocarii acestuia. Fata de tromboza venoasa profunda, venele
superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se contracte si sa rupa
trombusul. De aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii. Decesul
cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizeze dezvoltarea
tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra pulmonar.
Tromboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la
penis si sin, denumita boala Mondor.
Tromboflebita superficiala este o afectiune foarte intilnita si adesea ignorata, astfel ca
obtinerea de date valide care sa arate frecventa acesteia este foarte dificila.
Tromboflebita superficiala pura este usor de diagnosticat, dar diagnosticarea clinica
este corecta doar in 50% din cazuri, chiar daca pacientul prezinbta semne clasice ale
bolii.
O treime dintre pacientii dintre unitate de terapie intensiva dezvolta tromboflebita
care va progresa spre venele profunde. Aproximativ 40% dintre pacienti care sunt in
repaus la pat pentru infarct miocardic acut dezvolta flebita superficiala care
progreseaza spre tromboza de vene profunde. Incidenta tromboflebitei superficiale la
pacientii cu varice netratate a fost estimata la 20-50%, cu tromboza venoasa profunda
nediagnosticata de pina la 45%.
Recanalizarea venelor trombozate determina un canal venos fara valve, conducind la
o circulatie venoasa lenta si presiune venoasa crescuta cronica in membrele
inferioare. Presiunea venoasa crescuta determina instalarea sindromului postflebitic
cu durere cronica, edem, hiperpigmentare, ulcerare si risc crescut de
tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.
Cel mai frecvent tromboflebita superficiala se rezolva spontan. Pentru durere se
recomanda analgezice usoare precum aspirina sau alte antiinflamatorii
nesteroidiene. Daca tromboflebita este extinsa si severa se indica flebectomia
segmentelor implicate. Formele foarte severe sunt tratate prin repaus la pat,
ridicarea membrului afectat si mentinerea sa in aceasta pozitie pentru a favoriza
circulatia normala a singelui si aplicarea de comprese umede calde. Se folosesc cu
succes ciorapii elastici, sticlele cu apa calda. . Unele forme de tromboflebita se
trateaza cu succes si cu anticoagulante.
Patogenie
Desi etiologia este obscura frecvent, tromboza venoasa superficiala este cel mai
adesea asociata cu una din componentele triadei lui Virchow: lezarea intimei, care
poate rezulta din trauma, infetie sau inflamatie, staza sau modificarea
constituientilor singelui care determina alterari ale coagulabilitatii.
Statusul de hipercoagulabilitate.
Anumite stari de hipercoagulabilitate primare sau secundare pot fi descoperite la
anamneza si evaluarea diagnostica atenta a pacientului. 60-70% dintre pacienti sunt
descoperiti cu trombofilie ereditara. Starile de hipercoagulabilitate mostenite sunt

impartite de experti in 5 categorii principale: defecte cantitative sau calitative ale


factorilor de inhibare a coagularii, cresterea nivelului sau functiei factorilor
coagularii, hiperhomocisteinemia, defecte ale sistemului fibrinolitic si alterarea
functiei plachetare. Majoritatea acestor boli mostenite prezinta modificari genetice
care sunt utilizate in diagnosticare. Deficitul de proteina C singur prezinta peste 160
de mutatii asociate cu afectiuni cu hipercoagulabilitate.
Rezistenta la proteina activata C este cel mai frecvent factor de risc asociat cu
tromboza venoasa profunda. Majoritatea cazurilor sunt datorate unei mutatii
punctiforme in gena factorului V Leiden care previne secundar clivarea factorului V
activat de catre proteina C reactiva si promoveaza dezvoltarea de trombusi.
Deficite de factori de anticoagulare mostenite.
Desi se crede ca lezarea endoteliului este necesara pentru aparitia trombozei
simptomatice, tromboza venoasa poate fi asociata si cu deficitul a unul sau mai multi
factori anticoagulanti. Prevalenta cea mai crescuta se regaseste pentru deficitul de
factor antitrombinic III, de proteina C si S. Defectele sistemului fibrinolitic, in
special a plasminogenului apare la peste 10% din populatia sanatoasa. Cind acesta
este unul singur riscul de tromboza este mic.
Anticorpii antifosfolipidici sunt o cauza pentru tromboza venoasa si cea arteriala,
precum si pentru avortul spontan recurent. Se pot prezenta ca o afectiune trombofilica
primara sau pot fi asociati secundar unei afectiuni autoimune. Anticoagulantii
lupuslike sunt prezenti in 16-33% dintre pacientii cu lupus eritematos, ca si la multi
pacienti cu afectiuni autoimune. Tromboza poate apare la 30-50% dintre acesti
pacienti.
Consumul de contraceptive orale si terapia cu suplimente estrogenice.
Mecanismul bolii tromboembolice la femeile care consuma contraceptive orale este
multifactorial. Ambii estrogenul si progesteronul sunt implicati in promovarea
trombozei, chiar si la terapii cu doze mici. Studii arata ca riscul creste predominant in
perioada de consum si in prima sapatamina dupa intrerupere.
O alternativa terapeutica care trebuie luata in vedere la femeile la care suplimentele de
estrogen nu pot fi stopate este 17-beta-estradiolul transdermic. Eliberarea directa a
estradiolului in circulatia periferica elimina primul efect la pasajul hepatic. Aceasta
metoda creste estrogenul hepatic cu minimalizarea secundara a alterarii proteinelor
coagulante.
Consumul de tamoxifen.
Rare si inca neintelese sunt efectele adverse ale tamoxifenului: tromboflebita si
tromboza venoasa profunda. Aceste complicatii apar la 1% dintre pacienti.
Sarcina.
In timpul sarcinii apare o crestere a majoritatii factorilor procoagulanti si scaderea
activitatii fibrinolitice. Nivelul de fibrinogen plasmatic creste gradat dupa luna a treia
de sarcina. In a doua jumatate a sarcinii cresc nivelele de factor VII, VIII, IX si X.
Scaderea activitatii fibrinolitice se datoreaza scaderii nivelului de plasminogen
activator circulant. In plus se evidentiaza si o reducere cu 60% a nivelului de proteina
S in perioada de sarcina si post-partum. Aceasta se intoarce la normal abia dupa 12

saptamini dupa delivrenta. Aceste modificari sunt necesare pentru a preveni


hemoragia in timpul separarii placentare.
Doua treimi dintre pacientele care dezvolta tromboza venoasa profunda prezinta si
vene varicoase. Datorita efectelor adverse asupra fatului, scleroterapia trebuie evitata
pina coagulopatia revine la normal.
Tromboza venoasa asociata cu calatoriile.
Relatia dintre calatoriile aeriene si tromboza venoasa a fost descoperita prima data in
1954. Embolismul pulmonar a fost confirmat la aviatorii din timpul Razboiului al IIlea mondial. Factorii hipercoagulabilitatii au fost descoperiti la 72% dintre pacienti.
Cel mai intilnit a fost rezistenta la proteina C.
Neoplasmele si starile de boala.
Hipercoagulabilitatea apare in asociere cu anumite neoplasme, exemplul clasic fiind
sindromul Trousseau. Patologia acestei asocieri este putin inteleasa. Sunt implicati
factori precum proteinaza cisteinei, molecule circulante de mucina si hipoxemia
tumorala. Pacientii bolnavi prezinta un risc de 10% de a dezvolta tromboza venoasa
profunda. Interventiile chirurgicale, trauma si imobilizarea spitaliceasca sunt
toate implicate..

SEMNE SI SIMPTOME

Pacientii cu tromboflebita superficiala prezinta o instalare gradata a sensibilitatii


localizate, urmata de aparitia unei zone de eritem pe traseul unei vene superficiale.
Examenul fizic.
Inspectia. Tumefierea poate fi secundara obstructiei venoase sau prin refluxul venos
profund sau superficial, sau poate fi cauzata de o alta afectiune cum ar fi insuficienta
hepatica, renala, decompensarea cardiaca, infectia, trauma. ;Limfedemul poate fi
primar sau secundar hiperproductiei de limfa prin hipertensiunea venoasa.
Venele care sunt in distensie in mod normal sunt cele ale labei piciorului, gleznei si
ocazional in fosa poplitee, dar nu si in restul membrului. Venele normale sunt albastre.
Piele inchisa la culoare, decolorata sau cu ulcere care nu se vindeca sunt semne
tipice ale stazei venoase cronice, vizibile mai ales pe laba piciorului fata anterioara si
fata mediala a gleznei. Mai pot fi observate varicozitati cronice si teleangiectazii.
Obstructia acuta a venelor profunde poate sa determine aparitia de vase noi, mici sau
mari, care au devenit dilatate pentru a se transforma intrun by-pass.

Palparea unei zone dureroase sau sensibile poate evidentia o vena dura,
trombozata, ingrosata. Palparea permite diferentierea varicelor de instalarea recenta
a varicelor cronice. Varicele noi se gasesc la suprafata tegumentului, dar cele cronice
erodeaza canale in suprafata musculara sau osoasa, formind buzunare adinci in
muschii gambei si nodozitati palpabile in osul tibiei anterioare.
Daca pacientul este pus sa stea in picioare o perioada, palparea evidentiaza alte vene
superficiale care nu au putut fi vazute. Marea vena safena devine palpabila la
majoritatea pacientilor dupa citeva minute in pozitie ortostatica.
Percutia. Testul Perthes este o manevra clasica utila pentru a testa daca segmentele
venoase sunt interconectate. In timp ce pacientul este in ortostatism, un segment
venos este clipat la un anumit nivel in timp ce se palpeaza pulsul venos in alta locatie.
Propagarea pulsului sugereaza ca vena este conectata la cele doua localizari.
Testul Trendelenburg este o manevra de examinare fizica clasica care ajuta la
diferentierea rrfluxul venos superficial de incompetenta venoasa profunda. Piciorul
este ridicat pina cind toate venele superficiale colapseaza, iar punctul suspectat de
reflux din sistemul venos profund este ocluzat manual sau printrun elastic. Apoi
pacientul este rugat sa stea in ortostatism, iar varicozitatea distala este observata
pentru reumplere. Daca aceasta ramine goala, calea de reflux a fost ocluzata.
Umplerea rapida dupa compresia trunchiului venos proximal sugereaza reflux prin
sistemul vfenos profund sau insuficienta valvulara a venelor perforante.
Tromboflebita migratorie sau sindromul Trousseau.
Este caracterizata de tromboza repetata dezvoltata in venele superficiale ale
membrului inferior. Este frecventa in asociere cu carcinomul pancreatic, dar si cu
neoplasmele altor organe interne.
Tromboflebita venelor superficiale ale sinului-boala Mondor.
Tromboflebita este localizata in zona anterolaterala a portiunii superioare a sinului sau
in regiunea care se intinde de la zona inferioara a sinului pina la pliul submamar pina
la marginea costala si epigastru. Caracteristic se descopera un cordon dur, sesnsibil
la intinderea bratului. Cauza este necunoscuta, dar se indica un control pentru
neoplasm. Mai poate apare dupa consum de anticonceptionale, chirurgia sinului si
deficitul de proteina C.
Trombozarea hemoroidala.
Este un alt exemplu de tromboza superficiala venoasa. Evacuarea trombusului este
dureroasa dar eficienta. Compresele cu sulfat de Mg pot ameliora tumefierea si
durerea.
Tromboflebita septica.
Este rezultatul unei infectii prin canulare pentru a administra venos fluide sau
medicamente. Tromboflebita supurativa este severa, chiar letala. Este o complicatie a
cateterizarii venoase si terapiei si este caracterizata de formare de puroi in vena. Este
asociata frecvent cu septicemia. Organismele implicate in infectie
sunt:Staphylococcus aureus, Pseudomonas, Klebsiella, Peptostreptococcus,
Bacteroides fragilis si mai recent fungii.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI

Studii de laborator:
-timpul de protrombina si tromboplastina activata partial nu sunt utile deoarece sunt
normale
-lipsa leucocitozei scade sansele unui proces infectios cauzator
-D-dimerul este un produs de degradare a fibrinei; acesta este masurat prin aglutinare
latex sau ELISA cu rezultate pozitive la peste 500 ng/mL
-alte teste evalueaza deficitele de proteina C, S, antitrombina III
-nivelul de Ac antifosfolipidici, nivelul homocisteinei
-anticoagulantii lupici, rezistenta la proteina C activata
-factorul V Leiden.
Studii imagistice.
Echografia duplex este testul initial pentru pacientii cu flebita. Un rezultat negatv nu
garanteaza un prognostic favorabil. Nu este 100% sensibil pentru tromboza venoasa
profunda care insoteste frecvent trombiflebita superficiala.
Venografia ar trebui evitata datorita complicatiilor asociate administrarii contrsatului
intravenos, care poate conduce la flebita. Daca sunt necesare evaluari ale fluxului
sanguin iliac sau pelvic se prefera venografia cu computer tomograf.
Venografia cu rezonanta magnetica este un test noninvaziv care prezinta o
sensibilitate si specificitate mai mari fata de echografie in detectarea tromboflebitei
venoase.
Teste fiziologice ale functiei venoase sunt utilizate pentru cuantificarea functiei
sistemului venos superficial si profund. Criteriul standard este monitorizarea presiunii
venoase. Aceasta este masurata prin plasarea unui cateter intro vena dorsala a
piciorului sau a gambei si inregistrarea presiunii venoase in timp ce pacientul
efectueaza anumite manevre.

Testele noninvazive cele mai utilizate sunt pletismografia de impedanta,


fotopletismografia si pneumopletismografia.
In fiecare tip de test sunt inregistrate modificarile presiunii venoase in timp ce
pacientul merge sau urca pe o scara si efectueaza dorsiflexii ale gleznei. Intrun picior
normal fiecare ciclu de pompaj scade presiunea pe masura ce singele este pompat in
sus si in jos. Sase cicluri sunt suficiente pentru a atinge reducerea maxima a presiunii.
Presiunea creste normal din nou lent pe masura ce piciorul este reumplut, atingind un
maxim in 3-5 minute.
Parametrii fiziologici masurati sunt fluxul sanguin venos maxim de iesire, fractia de
expulzie a pompei musculare gambiere si timpul de reumplere venoasa.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:celulita, venele varicoase,
vasculita, tromboza venoasa profunda, neurita, limfangita, chistul Baker, insuficienta
venoasa cronica, hematomul, lipodermatoscleroza, limfedemul, sindromul postflebitic
Prognostic
Prognosticul este in general bun dar procesul patologic va mai persista 3-4 saptamini.
Daca apare in asociere cu varicele riscul de recurenta este mare daca venele nu sunt
excizate. Rar conduce la embolism pulmonar, doar daca procesul nu se extinde la
venele profunde, cind acesta este inevitabil.

TRATAMENT

Tratamentul trombozei depinde de localizare, etiologie, extindere si simptome.


Pentru tromboflebita superficiala, usoara, localizata care apare pe vene varicoase,
tratamentul include anlgezice usoare, cum ar fi aspirina si ciorapi elastici. Pacientii
sunt incurajati sa continuie activitatile zilnice. Daca varicozitatile extinse sunt
prezente sau simptomele persista, flebectomia segmentului implicat poate fi indicata.
Tromboflebita severa, indicata de gradul de durere si roseata si extindere, trebuie
tratata prin repaus la pat cu ridicarea piciorului si aplicarea de comprese masive,
umede si calde. Ciorapii elastici sunt indicati cin pacientul devine mobilizabil.
Pacientii cu tromboza venei safene lungi sau scurte necesita anticoagulante sau
ligaturarea venei.
Daca tromboflebita este asociata cu canularea venoasa sau cateterizarea,
dispozitivul trebuie inlaturat imediat si efectuata o cultura bacteriana. Daca pacientul
este septic sunt necesare antibiotice. Daca se suspecteaza tromboflebita supurativa
este indicata excizia completa imediata a segmentului implicat.
Daca se suspecteaza progresia spre tromboza venoasa profunda se indica terapia
anticoagulanta.

Terapia medicala.
Heparina cu grutate moleculara mica este tratamentul de optat pentru tromboflebita
superficiala. Aceasta are proprietati antiinflamatorii alaturi de cele anticoagulante.
Dozele mari sunt mai eficiente decit cele profilactice.
Aspirina sau alte antiinflamatorii nesteroidiene ajuta la ameliorarea durerii si
inflamatiei. Salicilatii, indometacinul si ibuprofenul au fost raportate ca fiind
eficiente. Salicilatii, ibuprofenul si dipiridamolul au fost utilizate ca agenti
antitrombotici.
Pentru tromboza venelor membrului superior se foloseste cu succes gelul Essaven.
Terapia chirurgicala.
Interventiile chirurgicale pot fi eficiente in prevenirea complicatiilor.
Punctia-incizie venoasa.
Un segment dureros venos care contine un coagulum palpabil intravascular poate fi
tratat prin incizie-punctie cu evacuarea cheagului. Aceasta procedura determina
ameliorarea rapida a inflamatiei si durerii. Poate fi necesara anestezia locala. Punctia
si evacuarea este mai putin eficienta la o saptamina de la instalarea sinptomelor,
deoarece peretele venos este gros iar trombusul aderent.
Terapia locala fibrinolitica transcateter.
Poate opri progresia bolii si este terapia principala cind flebita safenei mari se apropie
de jonctiunea safeno-femurala. Procedeul mai este indicat si atunci cind trombusul
progreseaza in ciuda terapiei anticoagulante, cind un trombus mare ameninta sa
embolizeze sau cind un embol este observat linga inima dreapta.
Agentii fibrinolitici cuprind: reteplaza, alteplaza, urokinaza, streptokinaza.
Terapia profilactica.
Ciorapii elastici de compresie.
Reprezinta o terapie aditionala eficienta care ajuta la cresterea presiunii venoase.
Compresia reduce volumul capacitiv venos cu 70% si creste velocitatea singelui de 5
ori. S-a demonstrat faptul ca creste si activitatea fibrinolitica regionala.
Sunt recomandati in sarcina deoarece previn tromboza venoasa profunda, dezvoltarea
venelor varicoase si incidenta flebitei superficiale in aceasta perioada.
Profilaxia cuprinde urmatoarele actiuni:
-daca pacientul este obez este indicata scaderea in greutate
-in timpul repausului la pat este eficienta mentinerea picioarelor pe un cadrul elevat
-evitarea perioadelor de imobilizare prelungita
-evitarea dozelor inalte de estrogeni
-pacientii care au suferit o inteventie chirurgicala sunt instructati sa se mobilizeze de
citeva ori pe zi
-in perioada dureroasa sunt indicate compresele locale, umede, calde
-evitarea fumatului.

COMPLICATII

Complicaiile tromboflebitei sunt:


- tromboflebita migratoare sau recidivant
- - tromboflebita varicoas
- - tromboflebita cu spasm arterial (flebita albastr, nsoit de gangren).
--obturarea venelor musculare, numit tromboflebit profund, reprezint un
risc major ntruct trombii se pot desprinde de peretele venos i pot provoca
embolia pulmonar, infarctul miocardic sau atacul cerebral vascular.

CAPITOLUL IV

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA


BOLNAVULUI CU TROMBOFLEBITA
\

Procesul de ngrijire reprezint un set de aciuni prin care se


ndeplinesc ngrijiri de nursing de care pacientul are nevoie.
Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic
coordonate avnd ca scop obinerea unei stri mai bune a pacientului. Acesta permite
acordarea de ngrijiri individualizate adaptate fiecrui pacient.
Aceste etape sunt:
1. Culegerea de date
2. Analiza i sinteza datelor
3. Planificarea ngrijirilor
4. Implementarea ngrijirilor
5. Evaluare
1. Culegerea de date este etapa iniial a procesului de ngrijire, aceasta
reunete toate informaiile necesare ngrijirii unui pacient. Se ncepe de la internarea
bolnavului i reprezint primul contact cu bolnavul care este foarte important pentru
obinerea acceptului colaborrii acestuia.
Asistentul medical prin comportamentul su trebuie s-i creeze bolnavului imaginea
unei persoane competente i s contribuie la ngrijirea sa.
2. Analiza i sinteza datelor presupune:examinarea datelor, clasificarea datelor
n independente i dependente, identificarea resurselor pacientului, stabilirea
problemelor de ngrijire i a prioritilor i stabilirea cauzelor sau a surselor de
dificultate.
Asistentul medical trebuie s cunoasc exact cauza problemei ca prin aciunile
proprii s acioneze asupra acestei cauze.
3. Planificare ngrijirilor se face prin stabilirea unui plan de aciune a etapelor,
mijloacelor ce se impun n ngrijire, adic organizarea ngrijirilor conform unei
strategii bine definite innd cont n mod deosebit de ngrijirile i tratamentele
prescrise de medic.

4. Implementarea sau aplicarea ngrijirilor constituie momentul realizrii


interveniilor. Scopul este aducerea pacientului ntr-o stare optim de independen, de
satisfacerea nevoilor.
5. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical n funcie de
rezultatele obinute. Se face evaluarea dup o anumit perioad; n general un obiectiv
indic n ce ritm trebuie fcut evaluarea.
Scopul mobilizrii este micarea pacientului pentru a prevenii complicaiile ce
pot aprea din cauza imobilizrii i pentru rectigarea independenei.
Obiectivele urmrite:
normalizarea tonusului muscular
meninerea mobilitii articulare
asigurarea strii de bine i independena pacientului
stimularea metabolismului
favorizarea eliminrii de urin i fecale (pacientul poate s urineze i s-i
evacueze scaunul mai bine n afara patului dect n prezena altora sau n
poziia culcat pe bazinet)
stimularea circulaiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor,
pneumoniilor,escarelor,contracturilor.
Mobilizarea face parte din terapia prescris de medic, n funcie de afeciune sau
starea pacientului, mobilizarea se face progresiv crescnd treptat gama de
micri.
Prognostic
Prognosticul este in general bun dar procesul patologic va mai persista 3-4 saptamini.
Daca apare in asociere cu varicele riscul de recurenta este mare daca venele nu sunt
excizate. Rar conduce la embolism pulmonar, doar daca procesul nu se extinde la
venele profunde, cind acesta este inevitabil.

CAPITOLUL V

CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Tromboflebita este o boala grava.


Diagnosticata precoce, cu indicatie de tratament si tehnica chirurgicala corecta
(extirparea sistemului venos superficial modificat patologic) cu tratament adjuvant
(scleroterapie), indepartarea factorilor favorizanti (ortostatismul prelungit, contentie
elastica), dispensarizare corecta, boala varicoasa nu recidiveaza.

CAPITOLUL VI
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

CAZUL NUMARUL 1

I.

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

NUME: Vladimir
PRENUME: Alexandra
Varsta: 60 ani
Nationalitate: romana
Data internarii: 5.05.2012
Motivul internarii:
durere in timpul mersului
cianoza discreta a membrului inferior stang
tahicardie
Situatia familiala: casatorita, doi copii
Domiciliul: Moldova Noua

Religia: ortodoxa
ANTECEDENTE PERSONALE

FIZIOLOGICE:
-menarha-la 13 ani;
-menopauza la 54 ani;
-sarcini:2 nasteri
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume
DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

Date antropometrice
Greutate:80 KG
Grup sanguine:A II
Rh:+
LIMITE SENZORIALE

Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate
Somn: linistit

Mobilitate: diminuata
Alimentatie:in surplus
Deprinderi daunatoare:
nu fumeaza
nu consuma alcool sau droguri
nu consuma cafea sau ceai tare in cantitati mari

Diagnostic:Tromboflebita superficiala

II. Prezentarea situatiei bolnavului.


Culegerea de date urmarind cele 14 nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
lipsesc secretiile nazale
bolnava nu tuseste, nu are dureri toracice si nu prezinta dispnee.
Tahicardie
Tegumente cianotice
2. Nevoia de a bea si a manca.
limba de culoare roz, fara ulceratii sau portiuni necrotizate,
hemoragii
alimentatie inadecvata prin surplus
3.

Nevoia de a elimina.
scaune cu frecventa si aspect normal.
loje renale nedureroase
tranzit normal

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.


dificultate de a merge
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
pacienta adoarme cu usurinta
are un somn calm, fara cosmaruri

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.


pacienta se imbraca adecvat cerintelor si circumstantelor
se imbraca singura, nu are nevoie de ajutor.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
pacienta este afebrila

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si


mucoasele.
eritem
mucoasa bucala este integra, fose nazale libere.
pacienta isi efectueaza toaleta singura.
9. Nevoia de a evita pericolele.
pacienta este o persoana prudenta, stie pe cat posibil sa evite
pericolele
10.Nevoia de a comunica
pacienta are o fire comunicativa
poarta discutii cu colegele de salon
vorbeste deschis despre boala sa.
11.Nevoia de a practica religia.
pacienta este de religie ortodoxa .
merge de cate ori poate la biserica.
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii.
pacienta se simte indeplinita atat din punct de vedere profesional,
cat si familial.
13.Nevoia de a se recrea.
pacienta prefera sa se relaxeze citind romane de actiune.
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

pacienta este interesata sa afle cat mai multe despre boala sa, de
aceea pune multe intrebari

In urma culegerii datelor, am stabilit urmatoarele nevoi


perturbate:

1.Nevoia de a avea o buna circulatie


2.Nevoia de a manca si a bea
3.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
4.Nevoia de a fi curat ,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele

Nevoia
fundamentala

Problema de
ingrijire

Sursa de
dificultate

Obiectivele
bolnavului

Interventiile
Interventiile
asistentei
asistentei
medicale cu rol medicale cu
delegat
rol autonom.

Evaluare

1.Nevoia de a
avea o buna
circulatie

tegumente
modificate

Alterarea
peretilor
venosi.

Pacienta sa
prezinte
circulatie
adecvata

5.05.2012-educ pacienta -obiectiv


administrarea pentru
atins.
tratamentului asigurarea
prescris de
conditiilor
medic Heparina igienice din
60 mg/4 h
incapere
6.05.2012
-sa-si mentina
observarea,
tegumentele
aprecierea si curate,integre
notarea in foaia -sa aiba o
de observatie a alimentatie
valorilor
echilibrata
respiratiei,
,fara exces de
pulsului si
grasimi,de
tensiunii
clorura de
arteriale.
sodiu
7.05.2012-sa evite

Algocalmin3
compr/24h
8.05.2012
T,A=120/60m
mHG

2.Nevoia de a alimentatie
Obisnuinte
bea si a manca. indecvata prin alimentare
surplus.
deficitare

3.Nevoia de a se dificultate de Starea de


misca si a avea deplasare
boala.
o buna postura

tutunul,consu
mul exagerat
de alcool
-sa evite
sedentarismul
-sa poarte
imbracaminte
lejera,care san
u stanjeneasca
circulatia

8.05.2012
-fac bilantul -obiectiv
recoltarea
alimentelor
in curs de
probelor pentru ingerate si
evaluare.
analizele de
eliminate.
Pacienta sa
laborator.
-explorez
consume o
T.A=120/70m gusturile si
cantitate de
mHg
obiceiurile
alimente in
alimentare ale
concordanta
pacientei.
cu nevoile
-ii explic
sale
bolnavei
energetice
importanta
regimului
alimentar in
boala sa.
Pacienta sa se 7.05.2012
-stabilesc
-obiectiv
poata deplasa administrarea impreuna cu partial
cu usurinta
tratamentului pacienta
atins.
prescris de
nevoile de
medic.
exercitiu fizic
Fenilbutazona( -planific un
3 COMPR/ZI) program de
9.05.2012
exercitii
Trombostop 4 moderate
compr./24 h
,adaptat
-masurarea
capacitatii
pulsului si a
fizice ale
tensiunii
pacientei
arteriale.
-invat pacienta
sa foloseasca
tehnici de
destindere si
relaxare
-educ pacienta
sa evite
tabagismul,me
sele
copioase,surpl

usul de
greutate

4.Nevoia de a fi Alterarea
Circulatie
curat,ingrijit,de integritatii
inadecvata
a proteja
tegumentelor
tegumentele si
mucoasele
Pacienta sa
prezinte
tegumente
pigmentate
normal

6.05.2012-iau masuri de -obiectiv


administrarea prevenire a
partial
tratamentului infectiilor
atins.
prescris de
nosocomiale
medic.-constientizez
Lasonil/unguen pacienta in
8.05.2012
legatura cu
Heparina-60 importanta
mg /4 h
mentinerii
curate a
tegumentelor,p
entru
prevenirea
imbolnavirilor
-

-Masurarea tensiunii arteriale-120/60 mmHg


-Masurarea pulsului -85b/min
-Masurarea respiratiei 17r/min
-Masurarea temperaturii corporale-37 gradeC
-Masurarea diurezei-1250 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h

-Am educat pacienta pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere


-Sa aiba o alimentatie echilibrata ,fara exces de grasime,de clorura de
sodiu
-Sa evite sedentarismul
-Aerisesc incaperea

Ziua 2(6.05.2012)
-Masurarea tensiunii arteriale-130/70 mmHg
-Masurarea pulsului 85b/minut
-Masurarea respiratiei 18r/min
-Masurarea diurezei 1300 ml/24h
-Masurarea temperaturii corporale 36,8gradeC
-Scaun normal
-I-am prelevat probe pentru analize de laborator
Rezultatele examinarii de laborator:
1. Analiza general a sngelui:
Parametrul
Hemoglobina
Eritrocite
Indice cromatic
Leucocite
Neutrofile nesegmentate
Neutrofile segmentate

Norma (SI)
130-160 g/l
4,0 - 5,0 *10**12 /l
0,85-1,05
4,0 - 9,0 *10**9 /l
1-6%
47-72%

6.05.2012
154
5,31
0,87
5,0
6
63

Eosinofile
Limfocite
Monocite
VSH
Hematocritul

0,5-5%
19-37%
3-11%
2-10 mm/h
0,40-0,48

1
26
4
18

2. Analiza general a urinei:


Norme SI
Cantitatea
Culoarea
Densitatea
Transparena
Reactia
Proteine
Glucoza
Celule epiteliale
plate
renale
Leucocite
Eritrocite

Culoarea paiului
1015-1030
Transparent
Acida
0
0-0,002 /00
0
0-3 / camp
nu se depisteaza
0-3 /camp
0-2 /camp

6.05.2012
200 ml
Culoarea paiului
1020
transparent
acida
0
0
1-2/ camp

0
0-1

4. Analiza biochimic a sngelui:

Norma (SI)

6.05.2012

Proteina generale
64 83 g/l
Bilirubina totala

10,8
8,5-20,5 mcmol/l

Bilirubina
conjugata
Bilirubina libera
AlAT
AsAT
Triglicereide
sangvine

2,52
0,1-0,68 mmol/l/h
0,1-0,45 mmol/l/h

7,56
0,23
0,20
1,6 mmol/l

-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul


acetuia:

*Lasonil unguent-aplicari locale


*Heparina-60mg/4h
-Am educat pacienta sa evite sedentarismul
-Sa poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia

Ziua 3(7.05 2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-130/60 mmHg


-Masurarea pulsului -90b/min
-Masurarea respiratiei 18r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,6 gradeC
-Masurarea diurezei-1350 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Algocalmin -3 comprimate/24 h
*Fenilbutazona 3 comprimate/24h

Ziua 4 (8.05.2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-120/60 mmHg


-Masurarea pulsului -85b/min
-Masurarea respiratiei 17r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,6 gradeC
-Masurarea diurezei-1250 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
-Fac bilantul alimentelor ingerate si eliminate
-Explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei
-Iau masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale
-Invat pacienta sa foloseasca tehnici de relaxare si destindere
Ziua 5(9.05.2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-120/60 mmHg


-Masurarea pulsului -85b/min
-Masurarea respiratiei 17r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,9 gradeC
-Masurarea diurezei-1350 ml/24h

-Scaun aspect normal


-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Trombostop 4 compr/24h
- Constientizez pacienta in legatura cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor,pentru prevenirea imbolnavirilor
-Ii explic bolnavei importanta regimului alimentar in boala sa.

Epicriza si recomandari:

La internare bolnava cantarea 80 Kg,se externeaza cu greutatea de 75 Kg


Prezinta o stare de ameliorare a durerii in timpul deplasarii,iar cianoza
membrului inferior stang este diminuata
Continua tratamentul prescris de medic si revine la control in 7 zile

Cazul numarul 2

NUME: Tudose
PRENUME: Maria
Varsta: 55ani

Nationalitate: romana
Data internarii: 5.05.2012

Motivul internarii:
durere in timpul mersului
cianoza membrului inferior stang
tahicardie
febra 38 grade C
Situatia familiala:vaduva,1 copil
Domiciliul: Moldova Noua
Religia: ortodoxa

ANTECEDENTE PERSONALE

FIZIOLOGICE:
-menarha-la 15 ani;
-menopauza la 52 ani;
-sarcini:1 nastere
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume
DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

Date antropometrice
Greutate:
55 KG

Grup sanguine:A II
Rh:+
LIMITE SENZORIALE

Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate
Somn: perturbat
Mobilitate: diminuata
Alimentatie:normala
Deprinderi daunatoare:
nu fumeaza
nu consuma alcool sau droguri
nu consuma cafea sau ceai tare in cantitati mari

Diagnostic:Tromboflebita profunda
II. Prezentarea situatiei bolnavului.
Culegerea de date urmarind cele 14 nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
lipsesc secretiile nazale
bolnava nu tuseste, nu are dureri toracice si nu prezinta dispnee.
Tahicardie
Tegumente cianotice
2. Nevoia de a bea si a manca.
limba de culoare roz, fara ulceratii sau portiuni necrotizate,

hemoragii
alimentatie adecvata
3.

Nevoia de a elimina.
scaune cu frecventa si aspect normal.
loje renale nedureroase
tranzit normal

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.


dificultate de a merge
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
incapacitate de a se odihni
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
pacienta se imbraca adecvat cerintelor si circumstantelor
se imbraca singura, nu are nevoie de ajutor.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
pacienta este febrila

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si


mucoasele.
mucoasa bucala este integra, fose nazale libere.
pacienta isi efectueaza toaleta singura.
9. Nevoia de a evita pericolele.
pacienta este o persoana prudenta, stie pe cat posibil sa evite
pericolele
10.Nevoia de a comunica
pacienta are o fire comunicativa
poarta discutii cu colegele de salon
vorbeste deschis despre boala sa.
11.Nevoia de a practica religia.
pacienta este de religie ortodoxa .

merge de cate ori poate la biserica.


12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii.
pacienta se simte indeplinita atat din punct de vedere profesional,
cat si familial.
13.Nevoia de a se recrea.
pacienta prefera sa se relaxeze citind romane de actiune.
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

pacienta este interesata sa afle cat mai multe despre boala sa, de
aceea pune multe intrebari

In urma culegerii datelor, am stabilit urmatoarele nevoi


perturbate:

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie


2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
3.Nevoia de a dormi si a se odihni
4.Nevoia de a mentine temperatura in limite normale

Nevoia
fundamentala

Problema de
ingrijire

Sursa de
dificultate

Obiectivele
bolnavului

Interventiile Interventiile
asistentei
asistentei
medicale cu rol medicale cu
delegat
rol autonom.

Evaluare

1.Nevoia de a tegumente
respira si a avea modificate
o buna circulatie

Alterarea
peretilor
venosi.

2.Nevoia de a se dificultate de Starea de


misca si a avea deplasare
boala.
o buna postura

5.05.2012-educ pacienta
administrarea pentru
tratamentului asigurarea
prescris de
conditiilor
medic(Clopami igienice din
ne/3cpr/zi)
incapere
6.05.2012
-sa-si mentina
observarea,
tegumentele
aprecierea si curate,integre
Pacienta sa notarea in foaia -sa aiba o
prezinte o
de observatie a alimentatie
circulatie
valorilor
echilibrata
adecvata
respiratiei,
,fara exces de
pulsului si
grasimi,de
tensiunii
clorura de
arteriale.
sodiu
7.05.2012-sa evite
T,A=140/60m tutunul,consu
mHG
mul exagerat
de alcool
-sa evite
sedentarismul
-sa poarte
imbracaminte
lejera,care san
u stanjeneasca
circulatia
Pacienta sa se 8.05.2012
-stabilesc
poata deplasa administrarea impreuna cu
cu usurinta
tratamentului pacienta
prescris de
nevoile de
medic.
exercitiu fizic
Fenilbutazona( -planific un
2 compr/24 h) program de
9.05.2012
exercitii
Trombostop 4 moderate
compr./24 h. ,adaptat
-masurarea
capacitatii
pulsului si a
fizice ale
tensiunii
pacientei
arteriale
-invat pacienta
T.A=120/70m sa foloseasca
mHg
tehnici de
destindere si
relaxare
-educ pacienta
sa evite
tabagismul,me
sele
copioase,surpl

-obiectiv
atins.

-obiectiv
in curs de
evaluare.

usul de
greutate

3.Nevoia de a
dormi si a se
odihni

insomnie

4.Nevoia de a hipertermie
mentine
temperatura
corpului in
limite normale

Spitalizarea

Starea de
boala

5.05.2012
-administarea
tratamentuluii
prescris de
medic
Aminofenazon
a-2 compr/24h
Lasonil
unguent
6.05.2012
Heparina
60mg/4h
7.05.2012
Vitamina K

-mentin
-obiectiv
conditiile
partial
necesare
atins.
somnului,respe
ctand dorintele
si deprinderile
pacientei
-observ daca
perioadele de
relaxare,de
odihna sunt in
raport cu
necesitatile
organismului
si munca
Pacienta sa se
depusa
odihneasca
-ii explic
necesitatea
mentinerii unei
vieti
ordonate,cu un
program
stabilit
-o invat tehnici
de relaxare si
modalitati care
sa-I favorizeze
somnul prin
discutii,demon
starii,material
documentar
Pacienta sa 6.05.2012-aerisesc
-obiectiv
prezinte o
administrarea incaperea
partial
temperatura in tratamentului -asigur
atins.
limite
prescris de
imbracaminte
normale
medic.lejera
Lasonil/unguen -incalzesc
7.05.2012
pacienta in caz
Heparina-60 de frisoane
mg /6 h
-administrez
8.05.2012
medicatia

Algocalmin 3 prescrisa de
compr/24h
medic
-mentin igiena
tegumentelor
-calculez
bilantul
ingesta-excreta
pe 24 ore
-schimb de
lenjeria de pat
si de corp

Ziua 1(5.05.2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-120/60 mmHg


-Masurarea pulsului -85b/min
-Masurarea respiratiei 17r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,9 gradeC
-Masurarea diurezei-1350 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Clopamine 3 cpr/24h
*Aminofenazona 2 cpr/24h
*Lasonil unguent
-I-am prelevat probe pentru analizele de laborator
Parametrul
Hemoglobina

Norma (SI)
130-160 g/l

5.05.2012
154

Eritrocite
Indice cromatic
Leucocite
Neutrofile nesegmentate
Neutrofile segmentate
Eosinofile
Limfocite
Monocite
VSH
Hematocritul

4,0 - 5,0 *10**12 /l


0,85-1,05
4,0 - 9,0 *10**9 /l
1-6%
47-72%
0,5-5%
19-37%
3-11%
2-10 mm/h
0,40-0,48

5,31
0,87
5,0
6
63
1
26
4
10

2. Analiza general a urinei:


Norme SI
Cantitatea
Culoarea
Densitatea
Transparena
Reactia
Proteine
Glucoza
Celule epiteliale
plate
renale
Leucocite
Eritrocite

Culoarea paiului
1015-1030
Transparent
Acida
0
0-0,002 /00
0
0-3 / camp
nu se depisteaza
0-3 /camp
0-2 /camp

5.05.2012
200 ml
Culoarea paiului
1020
transparent
acida
0
0
1-2/ camp

0
0-1

4. Analiza biochimic a sngelui:

Norma (SI)

5.05.2012

Proteina generale
64 83 g/l
Bilirubina totala

10,8
8,5-20,5 mcmol/l

Bilirubina
conjugata
Bilirubina libera
AlAT
AsAT
Triglicereide
sangvine

2,52
0,1-0,68 mmol/l/h
0,1-0,45 mmol/l/h

7,56
0,23
0,20
1,6 mmol/l

-Observ daca perioadele de relaxare,de odihna sunt in raport cu


necesitatile organismului si munca depusa
-Ii explic necesitatea mentinerii unei vieti ordonate,cu un program stabilit
-o invat tehnici de relaxare si modalitati care sa-I favorizeze somnul prin
discutii,demonstarii,material documentar

Ziua 2(6.05.2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-120/60 mmHg


-Masurarea pulsului -90b/min
-Masurarea respiratiei 18r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,8 gradeC
-Masurarea diurezei-1250 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Lasonil unguent
--Am educat pacienta sa evite sedentarismul
-Sa poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia
-Ii explic necesitatea mentinerii unei vieti ordonate,cu un program stabilit
-Constientizez pacienta in legatura cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor,pentru prevenirea imbolnavirilor

Ziua 3(7.05.2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-140/60 mmHg


-Masurarea pulsului -85b/min
-Masurarea respiratiei 18r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,7 gradeC
-Masurarea diurezei-1300 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Lasonil unguent
*Vitamina K
-Aerisesc incaperea

-Asigur imbracaminte lejera

Ziua 4(8.05.2012)
-Masurarea tensiunii arteriale-120/60 mmHg
-Masurarea pulsului -83b/min
-Masurarea respiratiei 17r/min

-Masurarea temperaturii corporale-38 gradeC


-Masurarea diurezei-1300 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Fenilbutazona 2 comprimate/24h
*Algocalmin 3 comprimate 24/h
-Explorez preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise
-Constientizez pacienta asupra importantei regimului alimentar in boala
sa
-Fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate
-Invat pacienta sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare

Ziua 5(9.05.2012)
-Masurarea tensiunii arteriale-120/70 mmHg
-Masurarea pulsului -85b/min
-Masurarea respiratiei 18r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,7 gradeC
-Masurarea diurezei-1350 ml/24h
-Scaun aspect normal

-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul


acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Trombostop 4 comprimate/24h
-Am educat pacienta pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere
-Sa aiba o alimentatie echilibrata ,fara exces de grasime,de clorura de
sodiu
-Sa evite sedentarismul

Epicriza si recomandari:

Pacienta a fost internata cu febra (38 grade C),prezneta durere in timpul


mersului,cianoza membrului inferior stang,tahicardie si stare anxioasa
Pe parcursul internarii I s-au facut investigatii confirmandu-se
diagnosticul de Tromboflebita profunda
I s-au administrat vasodilatatoare,antiinflamatoare,anticoagulante si
tratament cu preparate eumarinice
Strea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la
tratamentul administrat
Este externata in stare ameliorate urmand tratament ambulatoriu

Cazul numarul 3

NUME: Petrescu
PRENUME: Cristina
Varsta: 63 ani
Nationalitate: romana
Data internarii: 5.05.2012
Motivul internarii:
durere in timpul mersului
cianoza membrelor inferioare
Situatia familiala: casatorita

Domiciliul: Moldova Noua


Religia: ortodoxa
ANTECEDENTE PERSONALE

FIZIOLOGICE:
-menarha-la 14 ani;
-menopauza la 52 ani;
-sarcini:1 nastere
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume
DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

Date antropometrice
Greutate:
55 KG
Grup sanguine:A II
Rh:+
LIMITE SENZORIALE

Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate

Somn: perturbat
Mobilitate: diminuata
Alimentatie:normala
Deprinderi daunatoare:
nu fumeaza
nu consuma alcool sau droguri
nu consuma cafea sau ceai tare in cantitati mari

Diagnostic:Tromboflebita superficiala

II. Prezentarea situatiei bolnavului.


Culegerea de date urmarind cele 14 nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
lipsesc secretiile nazale
bolnava nu tuseste, nu are dureri toracice si nu prezinta dispnee.
Tegumente cianotice
2. Nevoia de a bea si a manca.
limba de culoare roz, fara ulceratii sau portiuni necrotizate,
hemoragii
alimentatie adecvata
3.

Nevoia de a elimina.
scaune cu frecventa si aspect normal.
loje renale nedureroase
tranzit normal

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.


dificultate de a merge
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
pacienta adoarme cu usurinta
are un somn linistit
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
pacienta se imbraca adecvat cerintelor si circumstantelor
se imbraca singura, nu are nevoie de ajutor.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
pacienta este afebrila

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si


mucoasele.
eritem
mucoasa bucala este integra, fose nazale libere.
pacienta isi efectueaza toaleta singura.
9. Nevoia de a evita pericolele.
pacienta este o persoana prudenta, stie pe cat posibil sa evite
pericolele
10.Nevoia de a comunica
pacienta are o fire comunicativa
poarta discutii cu colegele de salon
vorbeste deschis despre boala sa.
11.Nevoia de a practica religia.
pacienta este de religie ortodoxa .
merge de cate ori poate la biserica.
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii.
pacienta se simte indeplinita atat din punct de vedere profesional,
cat si familial.
13.Nevoia de a se recrea.
pacienta prefera sa se relaxeze citind romane de actiune.

14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

pacienta este interesata sa afle cat mai multe despre boala sa, de
aceea pune multe intrebari

Nevoia
fundamentala

Problema de
ingrijire

1.Nevoia de a tegumente
respira si a avea modificate
o buna circulatie

Sursa de
dificultate

Obiectivele
bolnavului

Alterarea
peretilor
venosi.

Pacienta sa
prezinte
circulatie
adecvata

Interventiile Interventiile
asistentei
asistentei
medicale cu rol medicale cu
delegat
rol autonom.

Evaluare

5.05.2012-educ pacienta -obiectiv


administrarea pentru
atins.
tratamentului asigurarea
prescris de
conditiilor
medic
igienice din
Heparina 60 incapere
mg/4 h
-sa-si mentina
6.05.2012
tegumentele
observarea,
curate,integre
aprecierea si -sa aiba o
notarea in foaia alimentatie
de observatie a echilibrata
valorilor
,fara exces de
respiratiei,
grasimi,de
pulsului si
clorura de
tensiunii
sodiu
arteriale.
-sa evite
7.05.2012tutunul,consu
Algocalmin 3 mul exagerat
compr/24h
de alcool
Lasonil
-sa evite
unguent
sedentarismul
8.05.2012
-sa poarte
T,A=120/60m imbracaminte
mHG
lejera,care san
u stanjeneasca
circulatia

dificultate de Starea de
2.Nevoia de a se deplasare
boala.
misca si a avea
o buna postura

7.05.2012
administrarea
tratamentului
prescris de
medic.
Fenilbutazona(
3 COMPR/ZI)
9.05.2012
Trombostop 4
compr./24 h
-masurarea
Pacienta sa se pulsului si a
poata deplasa tensiunii
cu usurinta
arteriale.

. -stabilesc
-obiectiv
impreuna cu in curs de
pacienta
evaluare.
nevoile de
exercitiu fizic
-planific un
program de
exercitii
moderate
,adaptat
capacitatii
fizice ale
pacientei
-invat pacienta
sa foloseasca
tehnici de
destindere si
relaxare
-educ pacienta
sa evite
tabagismul,me
sele
copioase,surpl
usul de
greutate
3.Nevoia de a fi Alterarea
Circulatie
6.05.2012-iau masuri de -obiectiv
curat,ingrijit,de integritatii
inadecvata
administrarea prevenire a
partial
a proteja
tegumentelor
tratamentului infectiilor
atins.
tegumentele si
prescris de
nosocomiale
mucoasele
medic.-constientizez
Pacienta sa
Lasonil/unguen pacienta in
prezinte
8.05.2012
legatura cu
tegumente
Heparina-60 importanta
pigmentate
mg /4 h
mentinerii
normal
Lasonil
curate a
unguent
tegumentelor,p
entru
prevenirea
imbolnavirilor
4.Nevoia de a Comunicare Spitalizarea Pacienta sa 7.05.2012
-explorez
-obiectiv
comunica
ineficace la
comunice cu Adminidtrarea impreuna cu partial
nivel afectiv
alte persoane tratamentului pacienta,mijloa atins.
in mod
prescris de
cele sale de
eficace
medic
comunicare
Heparina 60 -sa aiba o
mg./4 h
atitudine de
receptivitate si
de incredere in
alte persoane
-sa mentina

legaturi cu
persoanele
apropiate

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut

Mod de recoltare

Rezultate

Valori normale

VSH

0,4 ml citrat de Na
3,8%,se aspira sange
pana la 2 ml.

VSH=4/12mm

VSH=1-10mm/h

Inteparea pulpei
degetului.Se recolteaza 2
ml sange pe cristale de
EDTA.

L=10000mmc

L=4200-8000

Hgb=13%

Hgb=14-16g%

Trombocite

T=21500

T=150-400000mmc

Hematocrit

Htc=42%

Htc=40-45%

Leucocite
Hemoglobina

7-15mm/h

Fibrinogen

0,5 ml citrat de Na3,8%


si 4,5 ml sange

F=180mg%

F=200-400mg%

Glicemie

2 ml sange pe florura de
Na 4 mg

G=90mg%

G=80-120mg%

Uree

5-10 ml sange,punctie
venoasa

U=30 mg%

U=20-40mg%

Creatinina

C=1,4mg%

C=0,6-1,2mg%

Acid uric

A.U=1-2mg%

A.U=2-6mg%
180-280mg%

Colesterol

5-10 ml sange,punctie
venoasa

260mg

Examen sumar de urina

Recipiente sterile,din
jetul mijlociu.

Normal

Enzime

5-10 ml,punctie venoasa

TGO=15U/L

TGO=2-20U/L

TGP=13,5U/L

TGP=2-16U/L

Ziua 1(5.05.2012)
-Masurarea tensiunii arteriale-120/70 mmHg
-Masurarea pulsului -85b/min
-Masurarea respiratiei 18r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,7 gradeC
-Masurarea diurezei-1350 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
-Educ pacienta pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere
-Sa-si mentina tegumentele curate,integre
-Sa aiba o alimentatie echilibrata ,fara exces de grasimi,de clorura de
sodiu
-Educ pacienta sa evite tabagismul,mesele copioase,surplusul de greutate

Ziua 2(6.05.2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-130/70 mmHg


-Masurarea pulsului -83b/min
-Masurarea respiratiei 17r/min

-Masurarea temperaturii corporale-36,9 gradeC


-Masurarea diurezei-1250 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Lasonil unguent
-Iau masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale
-Constientizez pacienta in legatura cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor,pentru prevenirea imbolnavirilor

Ziua 3(7.05.2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-120/60 mmHg


-Masurarea pulsului -82b/min
-Masurarea respiratiei 17r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,9 gradeC
-Masurarea diurezei-1300 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Lasonil unguent

*Algocalmin 3 compr/24h
*Fenilbutazona3 comprimate/24 h
-Explorez impreuna cu pacienta,mijloacele sale de comunicare

Ziua 4(8.05.2012)
-Masurarea tensiunii arteriale-120/60 mmHg
-Masurarea pulsului -85b/min
-Masurarea respiratiei 18r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,7 gradeC
-Masurarea diurezei-1450 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Lasonil unguent
-supraveghez in permanenta pacienta
-incurajez bolnava sa-si exprime sentimentele si nevoile
-iau masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale
Ziua 5(9.05.2012)

-Masurarea tensiunii arteriale-130/60 mmHg

-Masurarea pulsului -82b/min


-Masurarea respiratiei 18r/min
-Masurarea temperaturii corporale-36,5 gradeC
-Masurarea diurezei-1350 ml/24h
-Scaun aspect normal
-I-am administrat tratamentul prescris de medic si am urmarit efectul
acestuia:
*Heparina 60mg/4h
*Lasonil unguent
Trombostop 4 compr./24 h
-Invat pacienta sa aiba o alimentatie bogata in fructe ,zarzavaturi
-Aplic tehnici de favorizare a circulatiei
-Informez pacienta supra stadiului bolii sale ,asupra gradului de effort pe
care poate sa-l depuna ,asupra importantei continuarii tratamentului
medicamentos

Epicriza si recomandari:

Pacienta in varsta de 55 de ani s-a internat in data de 5.05.2012 acuzand


durere in timpul mersului si cianoza membrelor inferioare.
Pacienta se externeaza in data de 9.05.2012 in stare ameliorata,in toata
aceasta perioada pacienta a respectat regimul alimentar si medicamentos
prescris de medic.
Asistenta si medicul instruiesc pacienta asupra modului de viata la
externare:
-Sa evite pe ct posibil stresul, efortul
-Sa evite oboseala, starile conflictuale
-Sa respecte regimul alimentar
-Sa continue tratamentul la domiciliu
-Sa efectueze control medical lunar

CAPITOLUL V
BIBLIOGRAFIE

1. Medicina interna pentru cadre medii.


Dr.Corneliu Borundel
Ed.Medicala, 2000
2.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentele
medicale.
As. Lucretia Titirca
Ed. Viata Medicala Romaneasca, 2008
3.Tehnica ingrijirii bolnavului.
C. Mozes
Ed. Medicala, 2003

4.Ghid de Nursing.
As. Lucretia Titirca
Ed. Viata Medicala Romaneasca, 2006
5. Tehnici de Evaluare.
As. Lucretia Titirca
Ed. Viata Medicala Romaneasca, 2006
6. Anatomia si Fiziologia Omului.
Dr. Roxana Maria Albu
Ed. Corint, 1996
7.Urgente medico-chirurgicale
As.Lucretia Titirca
Ed.Medicala,2002

S-ar putea să vă placă și