Sunteți pe pagina 1din 12

Analiza comparativa privind statutul functionarului public in

statele Uniunii Europene


Notiunea de functie si functionar public abordari conceptuale la nivel European
Un rol deosebit de important in sfera de activitate a guvernarii , este acordat functiei
executive realizata de factorul uman din cadrul organelor si autoritatilor administratiei publice.
Personalul din administratia publica , prin intermediul caruia se pune in aplicare legea , este
constituit din personalul contractual si un corp functionaresc supus unui regim juridic de drept
public1.
Cea mai numeroasa si importanta parte a administratiei publice o reprezinta corpul
functionarilor publici , ceilalti fiind reprezentati de personalul contractual 2 , supus legii comune , ce
indeplineste functii independente de functiunea publica.In interpretarile teoretice si prin prisma
reglementarilor legale aplicabile , notiunea de personal din administratia publica , trebuie inteleasa
ca fiind reprezentata doar de categoriile enuntate mai sus , chiar daca in activitatea de administratie
publica sunt implicate si personae alese sau numite in functia de demnitate publica.
Datorita relatiei dintre politic si administratie , unele functii din administratie sunt ocupate
de persoane politice ( secretari de stat , ministri , presedintii consiliilor judetene , primari , consilieri
locali ) , in timp ce alte functii au fost depolitizate si incadrate in functia publica ( institutia
prefectului ).In acest context se remarca figura functionarului public , practicant al functiunii
executive , definit in literatura de specialitate ca fiind acea persoana titulara a functiei publice in
cadrul unui organism de administratie publica.
In tarile Uniunii Europene exista doua categorii de functii publice :
-

functionari care lucreaza la nivelul institutiilor comunitare


corpul functionarilor care lucreaza in administratia proprie a fiecarui stat

Exista o disputa la nivelul tarilor europene in ceea ce priveste reglementarea functiei publice
pe baza unui statut legal al functionarului public sau pe baza unui statut contractual.Intre acestea
1 Bercu Ana-Maria , Pregatirea Profesionala din administratia publica , Editura Universitara , Bucuresti ,
2009 , p. 79
2 Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
demnitatilor publice , a functiilor publice si in mediul de afaceri , prevenirea si sanctionarea coruptiei , titlul
III , art. 2 , alin. 2 si art. 6 , litera A

doua diferenta consta in incadrarea functionarului public in sfera institutiilor de drept public sau in
cea de drept privat , aceasta din urma aducand atingere raportului de autoritate.
Cadrul normative privind functia publica , in contextual dreptului comunitar , a fost
influentat de adoptarea de catre Comisia Europeana in anul 2000 a Cartii Albe cu privire la reforma
administrative care prevede :
-

Calitatea serviciilor oferite


Independenta functionarului
Angajarea raspunderii
Eficienta si transparenta serviciului public

In anul 2000 a fost adoptat pentru transpunerea in practica a acestor principii Codul bunei
cuviinte in administratia publica , conceput ca un instrument de lucru pentru personalul institutiilor
publice care lucreaza direct cu publicul.
Fiecare tara europeana , potrivit tratatelor de specialitate de drept comparat , prezinta o
anumita specificitate de abordare a functiei publice.Astfel , pe baza datelor referitoare la anii in care
acestea au adoptat un statut general al functiei publice s-a putut realiza o clasificare cronologica
dupa cum este evidentiat mai jos3.
-

Spania : 1852
Luxemburg : 1872
Danemarca : 1899
Italia : 1908
Republica Irlanda : 1922
Belgia : 1929
Olanda : 1929
Marea Britanie : 1931

Germania pare sa aibe o adevarata traditie in reglementarea functiei publice , inca din evul
mediu , in ciuda faptului ca prima lege privind codificarea generala a normelor functiei publice s-a
adoptat in 1937 , desi a existat un Cod bavarez al functiei publice inca din 1806.Aceeasi situatie
exista si in Franta , care desi traditiile in functia publica sunt cu mult anterioare Revolutiei Franceze
din 1789 , a adoptat primul statut in 1946.
Trebuie remarcat faptul ca diferentele la nivelul tarilor europene apar si din perspectiva
aplicarii statutului.Tari precum Spania , Belgia , Franta , Portugalia , Irlanda , Olanda aplica statutul
tuturor agentilor permanenti ai administratiei publice , adica la nivel de stat , colectivitati teritoriale
si stabilimente autonome.Intr-o alta categorie intra Luxemburg si Germania , unde traditia
presupune o distinctie intre functionarii supusi unui regim de drept public unilateral si salariatii si
3 Antonie Iorgovan , Tratat de drept administrativ , Editura All Beck , Bucuresti , 2005 , p. 530

muncitorii supusi unui regim contractual.In cel de-al doilea caz se stabileste si o ierahizare a
personalului din administratia publica.
O atenta analiza asupra cadrului legislativ , care reglementeaza functia publica in unele tari
ale Uniunii Europene , arata ca acesta difera de la o tara la alta.In continuare vor fi mentionate
cateva acte normative care reglementeaza functia publica in cateva tari ale Uniunii Europene4.
-

Austria : codul serviciului public


Danemarca : Constitutia , Legea serviciului public
Finlanda : Constitutia , Statutul general al functiei publice , statutele special ale celor trei

corpuri , Codul functiei publice


Germania : Constitutia , Legea functionarilor publici
Grecia : Constitutia , Codul serviciului public
Irlanda : Legislatia secundara
Italia : Constitutia , Legea serviciului public , Legea nr.59/127 din 1997 pentru reforma

si simplificarea administratiei publice


Luxemburg : Constitutia , Codul serviciului public
Olanda : Constitutia , Legea serviciului public , regulile generale privind serviciul public
Spania : Constitutia , Codul serviciului public
Suedia : Constitutia , Actul privind angajatii din sectorul public
Marea Britanie : Legislatie secundara , Ordinul serviciului public in consiliu , Actul
referitor la serviciul public si Codul managementului functiei publice

In anumite state , divizarea in diferite categorii de personal cu statute distincte este o


caracteristica esentiala pentru organizarea serviciului public.In Germania , de exemplu , atat la nivel
guvernamental-federal , cat si la nivel local , exista trei categorii de personal , fiecare cu statut
propriu : functionarii publici profesionisti beamte , personalul contractual angestellte si
muncitori arbeiter.Functionarii publici profesionisti reprezinta o minoritate in personalul
bugetar.Un regim asemanator exista si in Austria si Luxemburg.
In Belgia exista o singura distinctie , cea intre serviciul public organizat la nivel
guvernamental si cel realizat la nivel regional sau local.
In Italia , o data cu adoptarea Decretului nr.29/1993 , a inceput un process de privatizare a
functiei publice.
In Danemarca se disting trei categorii de personal bugetar :
-

functionarii publici
angajatii in temeiul unui contract colectiv
angajatii care desfasoara activitatea potrivit unui contract individual de munca

4 Armenia Androniceanu , Academia de Studii Economice Bucuresti , Revista Administratie si


Management Public , articolul nr.2/2004

In Suedia , functionarii publici se diferentiaza in functie de nivelul la care isi desfasoara


activitatea : in administratia centrala , la nivel de district si la nivel local.In Finlanda diferentierea se
face la nivel central si local iar in Marea Britanie , serviciul public se limiteaza la personalul
ministerelor si agentiilor.
In tarile membre ale Uniunii Europene predomina sistemul carierei , potrivit caruia un
functionar public va ocupa succesiv posturi in ierarhia administrative a functiei publice , in
conditiile garantarii stabilitatii titularilor pe posturi si functii publice.
Desi au debutat in conditii specifice fiecarui stat , cu timpul , legislatia in materia functiei si
functionarului public au convers spre valori si principia comune , ceea ce au conturat incepand cu a
doua jumatate a secolului trecut ceea ce astazi numim Dreptul Functiei Publice Europene.
Conditii de acces la functia publica in statele membre ale Uniunii Europene
In statele membre ale Uniunii Europene sunt stabilite conditii de acces la functia publica si
destinate sa garanteze calificarea profesionala a viitorilor functionari publici si sa fie eliminate
arbitrariul din selectia acestora.
Conditiile de acces la functia publica se clasifica in doua categorii5:
-

conditii generale , necesare pentru ocuparea oricarei functii publice


conditii special , necesare pentru ocuparea anumitor categorii de functii publice din sfera
administratiei , justitiei , legislativului

In dreptul comparat , mai exista o distinctie dintre conditii obiective fata de cele
subiective.Astfel , cele dintai sunt acele a caror natura nu trebuie lasata la libera apreciere a
autoritatilor insarcinate sa verifice daca viitorul functionar public le indeplineste , ele fiind stabilite
prin lege.Conditiile subiective sunt stabilite de autoritatile competente in functie de natura functiilor
ce urmeaza a fi indeplinite si de calitatile particulare ale fiecarui candidat.Sunt avute in vedere
moralitatea , integritatea si loialitatea functionarului public6.
In ceea ce priveste conditia de loialitate , Germania este una dintre statele care promoveaza
regula conform careia functionarul public trebuie , ca prin inregul sau comportament sa adere la
ordinea fundamentala liberala si democratica si sa se angajeze pentru conservarea ei .Loialitatea este
5 Dana Apostol-Tofan , Institutii administrative europene , Editura C.H. Beck , Bucuresti , 2007 , p. 173
6 Bercu Ana-Maria , Pregatirea Profesionala din administratia publica , Editura Universitara , Bucuresti ,
2009 , p. 111

una din valorile esentiale care definesc activitatea unui functionar public , alaturi de
profesionalism , constiinciozitate , corectitudine si abtinere de la faptele care ar putea prejudicia
serviciul public.
O alta conditie promovata de constitutia Germaniei este o conditie generala de aptitudine :
toti germanii au egalitate de acces la functia publica in functie de aptitudini , de capacitate si de
calificarile lor profesionale.
O conditie ceruta de mai toate statele membre ale Uniunii Europene este moralitatea.In
Belgia se vorbeste de o buna moralitate sau conduita ireprosabila , in Danemarca de o buna
reputatie , iar in Grecia despre o moralitate convenabila .De la aceasta regula sunt si exceptii .Italia
de exemplu , a eliminat prin lege buna conduita ca si conditie de ocupare a unei functii publice ,
administratia neputand investiga conduita candidatilor si nici nu poate sa impuna aestora o buna
conduita civila , morala sau de deontologie profesionala.
In tara noastra , conditia moralitatii functionarului public este conditie de baza in vederea
ocuparii unei functii publice.
Aptitudinile intelectuale reprezinta o conditie la fel de importanta pentru ocuparea unei
functii publice , cerute sub titulatura de conditie de studiu.In Franta , forma superioara de pregatire
pentru ocuparea unei functii publice se poate realiza in cadul Scolii Nationale de Administratie si
Institutul Politehnic pentru functiile tehnice din administratie.
O conditie care vizeaza aplicabilitatea principiului nondiscriminarii este si cea a
sexului.Functiile publice pot fi ocupate de orice persoana indiferent de rasa , nationalitate , sex ,
limba , religie , origine etnica , apartenenta politica , avere sau origine sociala .In tara noastra ,
aceasta conditie se deduce din textul Constitutiei care face trimitere la egalitate in fata legii7.
In Franta pana in 1946 nici un text nu consacra expres accesul femeilor la functia
publica.Statutul din 1946 prevede pentru prima data accesul egal la o functie publica a barbatului si
femeii.Germania a fost deschizatoare de drumuri , prin adoptarea in 1919 a Constitutiei de la
Weimer.Printre primele functii la care aveau acces femeile erau cele de jurist , indeosebi posturi
superioare.Legea fundamentala din 1949 a instituit principiul pozitiv al egalitatii femeii si
barbatului.
Sub aspectul modalitatilor de selectie si recrutare , toate statele stabilesc criterii in baza
carora sa se poate delimita candidatii.In Danemarca si Olanda publicarea posturilor vacante este o

7 Constitutia Romaniei , Art. 4 , alin. 2

conditie obligatorie.In Olanda recrutarea are la baza principiul nondiscriminarii cu doua


particularitati:
-

obligatia de a recruta 2% persoane cu dizabilitati


obligatia de a alege o femeie atunci cand trebuie alesi doi candidati de sex opus.

Selectia va fi precedata de o preselectie pe baza de dosar.Recrutarea se face doar pe baza


descrierii functiei , cu precizarea conditiilor de pregatire , experienta si conditii de personalitate a
canditatilor.Interviurile , referintele si informatiile sunt deseori completate de teste psihologice.
In Marea Britanie , accesul la functia publica se face pe baza sustinerii unui concurs , care
nu pune accentul pe memorie , ci presupune parcurgerea a trei etape:
-

teste de calificare
lucrari in vederea admiterii
trecerea unei probe de interviu de 35 minute in fata unui juriu
Statutul Functionarului Public in Marea Britanie

In Marea Britanie , sistemul administrativ are o configuratie specifica.Functia publica ( civil


service ) este compusa din trei grupuri8 :
-

grupul administratorilor generali ( elita functionarilor )


grupul claselor de specialitate ( medici , oameni de stiinta , juristi )
ansamblu de clase departamentale de specialitate ( inspectori financiari )

Sistemul functiei publice se bazeaza pe o combinatie intre un sistem de cariera si un sistem


de posturi.Gradele postului si al pesoanei coincid , persoana primeste gradul postului pe care-l
ocupa atunci cand il exercita pe o perioada de timp determinata , in asa fel incat cresterea gradului
nu se poate produce prin simplul fapt de a avea vechime in in functia publica , indiferent de postul
ocupat .
Functia Publica Directiva , asa numitul Senior Civil Service , reuneste functionari plasati pe
anumite grade , cuprinse intre 1 si 5 si se caracterizeaza prin mobilitatea membrilor intre diferite
ministere si posibilitatea de a flexibiliza atat angajarile cat si stabilirea individuala a salariilor.
Ascensiunea in cariera administrativa se realizeaza , printr-un proces selectiv in care intervin
mai multe elemente in functie de niveluri :
-

pentru gradele inferioare gradului 3 , promovarea se realizeaza in cadrul ministerului


sau al agentiei

8 Salvador Parrado Diez , Sisteme administrative comparate , Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza ,
Iasi , 2006 , p. 196

pentru gradele 1 si 2 , decizia finala este adoptata impreuna cu secretarul office-ului si


Primul Ministru

Structura functionarilor publici nu este dedusa din cea a serviciilor pe care trebuie sa le
asigure , ea este consecinta principiilor care au fost adoptate in materie de recrutare si de organizare.
Se merge pe ideea ca oamenii care trebuie sa indeplineasca anumite sarcini si se urmareste
formarea unor functionari competenti , nu numai la momentul recrutarii lor , ci si oameni cu
pregatire polivalenta , apti de a-si asuma sarcini de aceiasi natura in servicii diferite.Organizarea
serviciilor civile britanice apare ca o imbinare intre ordine , competenta si libertate.
Cu un secol in urma , functia publica britanica era foarte slab dezvoltata , printre acestia
putand fi numiti colectorii de impozite si vamesii.In aceeasi situatie erau si serviciile locale.In 1832
erau 21.000 de functionari de stat , dupa un an depasind un milion.Cel mai mare numar de functii se
gasesc in finante , posta , ministere economice si seviciul civil al apararii.De asemenea serviciile
locale iau amploare.In timp ce in celelalte tari europene , precum Franta , unele sarcini cad in seama
statului , in Marea Britanie au cazut pe umerii colectivitatilor locale.Personalul administratiei locale
este foarte numeros9.
Functionarii publici britanici , in sens larg , se divid in functionari permanenti si
nepermanenti.Acestia sunt temporari sau auxiliari.La acestia se adauga functionarii cu caracter
industrial , care nu sunt cuprinsi , in serviciul civil propriu-zis.Functionarii veritabili-permanenti
sunt cei care se bucura de un serviciu permanent in politie , in judiciar , platiti din fonduri publice ,
care lucreaza tot timpul , numiti direct de coroana.
Functionarii britanici nu au decat un statut regulamentar.Textele legale care sa-i priveasca
sunt foarte putine , existand cateva aspecte speciale , fiind aplicabile anumitor categorii de
functionari , judecatorii , care traditional nu fac parte din seviciul civil.
In anii 80 , in Marea Britanie erau aproximativ 600.000 de functionari civil , din care
100.000 erau clasificati ca personal industrial , cu alte cuvinte , acestia lucrau intr-un mod sau altul ,
in institutii industriale ale statului , iar restul era format din personal non-industrial , prestand o
gama larga de servicii clericale , administrative si tehnice in toata tara.
Ministerele cu cel mai mare numar de functionari civil erau ministerul apararii ,
departamentele sanatatii si securitatii sociale , cel al venitului intern , cel al muncii si serviciul
inchisorilor , care au impreuna 300.000 de astfel de functionari.
9 Alexandru Ioan , Tratat de administratie publica , Editura Universul Juridic ,
Bucuresti , 2008 , p. 487

Serviciul civil a atins o cifra maxima , aproape un milion , in 1960 , iar de atunci numarul
functionarilor a scazut in mod constant.Din 1979 a existat o reducere planificata a acestora ,
ajungandu-se in 1988 la o cifra de 590.000.
Serviciul civil este divizat in clase , care se regasesc aproape la toate departamentele
ministeriale.Initial , erau patru clase , acum sunt sase , din care primele trei sunt mai
importante.Acestea sunt dupa cum urmeaza:
-

Clasa administrativa sau prima divizie


Clasa executiva sau a doua divizie
Clasa clericala
Clasa a patra
Serviciul civil
Serviciul civil stiintific

Functionarii civil , sunt denumiti in mod oficial , functionarii Coroanei , altii decat aceia
care lucreaza in birourile politice si juridice , care sunt angajati in capacitati civile si ale caror
renumeratii sunt platite in intregime si direct din fondurile votate de Parlament.
In 1855 a fost infiintata Comisia Serviciului Civil , ce avea rol de a superviza recrutarea pe
baza de merit si care in decursul anilor s-a extins , devenind Serviciul Civil Britanic , cunoscut si
chiar invidiat in lumea intreaga.Tezaurul ( ministerul trezoreriei ) , avand calitatea de controlor al
avutiei nationale , domina acest serviciu , precum si clasele principale din interiorul sau.Acesta se
bucura de o inalta reputatie , dar mai exista si alte servicii publice nationale care isi justifica cererea
de a fi mai bune decat acesta.
Caracteristic pentru functionarii britanici este ca justitia nu intervine intre puterea publica si
agentii sai , existand numai recurs gratios si ierarhic.Comunicarea intre clase este destul de
restransa.Fiecare clasa este impartita la randul ei in grade.
Avansarea are loc pe baza vechimii si alegerii de catre o comisie , care isi are sediul in
fiecare minister.Demiterea este posibila in orice moment si impotriva ei nu exista decat recurs
gratios si ierahic , insa este extrem de rara si are loc de obicei cand se dizolva postul.
Limita de varsta este de 60 ani , dar , la cererea functionarilor si cu incuviintarea institutiei
se poate continua activitatea pana la 65 ani.
Functionarii englezi nu trebuie sa se amestece in viata politica.
Statutul functionarului public in Austria
Austria este o republica federala parlamentara formata din 9 landuri.Fiecare land are
Constitutie , Parlament si Guvern propriu.Landurile au autonomie regionala , financiara si de

decizie.Fiecare guvern are un rol dublu , detine puterea executiva locala si actioneaza in numele
statutului in executarea politicii federale.
Este o tara situata in Europa Centrala , fiind una dintre cele mai bogate tari din lume , cu un
standard de trai foarte dezvoltat , in 2008 fiind clasata pe locul 14 in lume pentru indicele
dezvoltarii umane.
In Austria administratia publica este responsabilitatea guvernului federal , celor 9 provincii
si 2358 de municipalitati.Cancelaria Federala coordoneaza problemele legate de personalul federal ,
in special de cel al serviciului general administrativ.Numarul angajatilor din sectorul public din
Austria este redat dupa cum urmeaza :
-

Nivelul federal : 133.000


La nivelul provinciilor federale , inclusiv Viena : 141.000
Municipalitatile : 74.000

In ceea ce priveste statutul juridic al functionarilor publici , trebuie facuta o distinctie intre
functionari publici care sunt numiti pe viata si personalul contractual , aceste notiuni fiind
reglementate de Codul functionarilor publici ( Service Code for Civil Servants ) care a fost adoptat
in 1979.
Ca urmare a structurii pe nivele a autoritatilor de stat , functionarii publici sunt impartiti in
federali , provinciali si personalul administratiei locale.Functionarii publici federali , de cariera ,
sunt angajati pe baza unui act suveran , act cunoscut sub numele de numire si de regula este o
numire pe viata.
Legea federala prevede doua tipuri de angajati publici :
-

Functionari publici , titular pe baza de drept public-sistem reglementat prin legea

functionarilor publici ( Beamten-Dienstrechtsgesetz 1979 )


Agenti contractual , angajati pe baza dreptului civil a sistemului reglementat de agentii
contractuali ( Vertragsbedienstetengesetz 1948 )

Asa cum este precizat mai sus , in acest stat exista doua tipuri de functionari publici , cei din
administratia federala , asa numitii functionari federali de cariera si angajatii publici pe baza de
contract.Functionarii publici de cariera se bucura de o serie de privilegii in ceea ce priveste
inamovibilitatea , avansarea in functie si nivelul pensiei la iesirea din activitate.
Peste tot in Austria , exista de asemenea o retea de 99 de districte administrative , care nu
sunt autoritati independente teritoriale , ci sunt mai degraba integrate in administratia federala ca si
autoritati rationale.Ca atare Austria , se poate spune ca are o structura cu patru niveluri
administrative : Guvernul Federal , Statele Federale , Raioane si Municipii.

Angajatii din sectorul public trebuie sa serveasca interesul public , fara partinire si
respectand legile Republicii Austria.Ei trebuie sa raspunda la toate solicitarile din partea
cetatenilor , cu exceptia cazurilor in care solicitarile fac referire la divulgarea secretului
profesional.Angajatii din sectorul public trebuie sa se supuna si sa respecte ordinile date de
superiorul ierarhic.In cazul in care considera ca un ordin dat este ilegal , acesta trebuie sa informeze
supraveghetorul lor cu privire la aceasta in scris.Salariile functionarilor publici sunt reevaluate
annual pe baza inflatiei , cresterii economice si nivelul salariilor din sectorul privat.Egalitatea de
sanse este de asemenea garantata.
Nu exista nici o legislatie specifica privind dreptul la greva.Greva nu este reglementata in
mod explicit , dar este considerata a fi parte a dreptului garantat constitutional de asociere si de
intrunire.
Modalitatea de recrutare este stabilita la nivelul fiecarui minister.Recrutarea initiala este
bazata pe sustinerea unui concurs urmat de un interviu.
Recrutarea este adesea urmata de formarea la Academia Federala de Administratie
finalizandu-se prin sustinerea unui examen.Pentru aderarea la o functie publica austriaca trebuie
indeplinite anumite conditii care fac referire la varsta , la cele lingvistice si la aptitudini.
In 1994 , statutul functionarilor publici si al angajatilor contractuali de achizitii publice a
fost adaptat pentru a indeplini cerintele comunitare referitoare la libera circulatie a lucratorilor.
Pentru a fi recrutati in vederea indeplinirii serviciului federal , candidatii trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte generale :
-

competenta personala si profesionala


cetatenie austriaca sau cetatenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene , in

functie de post sau cauza


persoana in cauza trebuie sa aiba varsta cuprinsa intre 18 si 40 de ani , la inceperea
serviciului in administratia federala

Toate posturile vacante din administratia federala trebuie sa fie anuntate.Cu toate ca se
considera a fi o regula generala , anuntarea posturilor vacante , aceasta cerinta poate fi inaplicabila ,
in unele cazuri.
Departamentul de recrutare verifica daca solicitantul indeplineste toate cerintele prevazute la
locul de munca , iar candidatii care indeplinesc aceste cerinte trebuie sa se supuna procedurii de
recrutare care pot consta in :
-

teste de aptitudini , pentru posturile standard ( candidatii care ating cel mai inalt punctaj
fiind cei recrutati )

interviul ca procedeu de recrutare pentru posturile speciale ( procedura se aplica pentru

toti candidatii care aplica pentru posturile care necista un grad special de profesionalism)
procedura sumara ( in cazul in care numarul candidatilor depaseste numarul posturilor
vacante , departamentul ar putea decide ocuparea postului vacant pentru o perioada

determinata de 6 luni fara sustinerea probelor de aptitudini )


pentru ocuparea unor posturi care prevad un nivel mai scazut de competenta si sarcini
mai simple , nu se mai sustin teste de aptitudini , candidatii fiind recrutati in
conformitate cu normele legale , fiind evaluati in primele trei luni de angajare

Selectia functionarilor publici se realizeaza pe baza a doua criterii de calitate :


-

asigurarea unei recrutari obiective si nepartinitoare a personalului


asigurarea unui proces de selectie de inalta calitate

In Austria , carierele lungi si de-a lungul vietii in serviciul public sunt in continuare foarte
frecvente.Un aspect interesant este acela ca in cadrul serviciului public , exista o cerinta expresa de
a promova carierele femeilor , iar experientele internationale sunt foarte apreciate mai ales in cazul
in care se urmareste dezvoltarea unei cariere in institutii europene.
Dezvoltarea personalului si modernizarea acestuia , din cadrul sectorului public , are la baza
urmatoarele obiective :
-

cresterea nivelului de calificare a tuturor angajatilor


sprijinirea conducerii si motivarea personalului
sprijinirea dezvoltarii personalitatii
promovarea sanatatii si bunastarii la locul de munca

Pentru a se pune in practica aceste obiective , au fost adaugate si aplicate diferita


masuri.Aceste masuri constau in imbunatatirea si extinderea educatiei si formarii continue.
In Austria , dezvoltarea carierei are la baza principiul vechimii in munca , ceea ce presupune
o promovare sau avansare automata dupa o anumita perioada de timp petrecuta in serviciul public.O
cariera in functia publica in Austria poate fi extrem de tentanta , oferind celor care opteaza pentru o
slujba in sectorul de stat un sistem de renumerare si de avansare foarte atractiv.
Functionarii publici au detinut o pozitie importanta in societatea austriaca inca de la
formarea seriviciului public in secolul al optsprezecelea.Serviciul de stat este foarte bine
reglementat iar functionarii publici , sub juramant , promit sa de-a ascultare superiorilor si isi iau
angajamentul de a pastra secret chestiunile oficiale.
Statutul Functionariului Public in Italia

Functia publica italiana se confrunta cu doua probleme fundamentale , pe de o parte este


vorba despre imaginea negativa pe care o proiecteaza populatiei prin ineficienta sa si tendinta spre
familiarism , iar pe de alta parte este lipsa unei comunicari intre elita politica si cea functionariala ,
impiedicand articularea unei clase conducatoare omogene , cu capacitatea de a da coeziune unui
sistem administrativ slab si fragmentat.
Organizarea administrativa italiana are un caracter multi-organizatoric , in sensul ca nu
exprima o structura unitara si se bazeaza pe o varietate de modele de organizare.
Principalele componente ale administratiei la nivel national sunt10 :
-

presedintele consiliului de minstrii


ministere
agentii ( decret legislativ 300/99 )
autoritati independente

10 Division for Public Administration and Development Management , Republic of Italy , Country Profile ,
2006 , p. 11 , http://unpan1.un.org accesat la data 20 mai 2016