inner nol _INSTALATHBibliogratic AE BIBLIOGRAFIE |. Instalafii de ventiare si climatizare 1. Bachr, HD: Thermodynami, 4, Au, Springer-Verlag 1978 Bene, Will: Liftunsaniagen fr Ineistiebauten, 2. Auf, Bern, VEB-Vrag Techn, 185, F uumaert Homer, Rooker: Handbuck der Klimatechnk, CF. Mer, Very 2000 ¢ no 4 Berliner, P Kiimatectnik, Worzburg, Vogel, Verlag, 1064, 8. Broan, H: Optimum At Duct System Design. TNO Research Insite, Dl, Clnda, 1862 F eeiteer Hi Alas fo dn Lotungs «unt Kimaingeriou. 2. BUM. Kale, Verne Meter, 1978, ST ,——r—h—rhrhrhrersrhhh—h—h 2. Cra, ati Medlescu: N: Ventures si condonatea ae, vol I, Eta Tahicd, Bucur tort 1. ann kacien,T Vennce 9 condjonarea eer wl. Eda Tete, Boe i 10. Colda, 1; Teodosiu, C.: instalatit de espréfuire $i de transport pneumatic. Indruméter de proiectare. Universitatea Tehnicd de Constructi Bucuresti, 1907, 11 Daniels, K.: Die Hochehuckktmaeniagen, Odsselder, VBL-Verlag, 1979 Je paieecu As Mucls, Hi: Schinbul decid site cust, Eure Tetic, Bucuresti, 1964, 18. Dorf, R.C.: Modern Control Systems, 1974 14. Duta, 6 Be instal do vente si climatzre, Eda Didactc s Pedagogc, Bucres 1978 15. Duta, G. ¢.a.: Instalatii de ventilare ‘1 climatizare, Indrumétor de proiectare, 2 vol, Institutul de Constructii, Bucuresti, 1984 7 burs Gr ammates Pe Asura vent naturale ca stem, Conferita @ Xia de natch ny 2, Sinaia, 1981. 1 cen Ventlarea $1 olmetzara fh zane. opcle-instiutl-ie-Conatuc-aucurees, tore 18. Eichmann, R.A. : Grundlagen der Kiimatechnik. Heidelberg, C.F. Milller-Verlag, 1998, JS: Fanger, P.O. Thermal Comfort. Koperhagen, Danish Technical Prose, Yovo Benne: G: Einfcung in le Angewandte Meicortege, Brin, Ataderne-Verag 109, 168 agin. 21: Fovee J: Robescu, D. Hicrodinamie instltilr oe vansport hcrooneonate a os depotuare a ape’ si a aerul, Editura Didactic si Pedagosica, Sucurest, 1982 22. Fodor, GF. Schidiche Dimpte, Dassldort, VI-Verlag, 1972, 23. Gillick, BY Vergieichsprozesse der Klimatechnik. ©, F. Miller-Verlag, 1998. 24. Grigul, Us Sander: Warmelotung. Springer-Vereg, 1970, Fe eee: RM Contol Systems for Heating Ventlaing and Ar Condtonng. Ei a. New Yor Edtwra Reinhold, 1976, 26, Hanel: Raumitistrémung. C.F. Moler-Verlag, 1900 27. Henne, &: Lutbefeuchtune. Karlruhe. CF. Mr-Verag, 1984 2 rane ©. $2: Hitaulic insaatior Elemente de calc aplca. Ete Tehic Bucuresti, 1985. Be etic LE: Handbook of Hytaule Restance. Moscova, G60. Ee enlea, oeo 90. thle, ©. Loftung und Luftlzung. Dasseldor, Wemer-Verag, toe OF teneses, Ci Dit, G. Patauee, ., Bancrabur, C: Scheme tehnlogice pentu auematearea instelatiter. Institut do Conetructi, Bucuret, 1978, 32. Isl, Pu, Amat, U: De andere Kimatechnk, CF. Moller-Verag, 198, 88. Junker, 8: Kimaregeling. Minchen, Oldenbourg.Verag 2. ul, tobe, 34: Kitschne, Kz Klimatechnk in der Terprodt&ton. Bet, VEB-Votag, 1078. Se ae 8 Kane: Design of Industral Ventilation Systems. New Yr ne. Press 1882. SF Linden, Usemann, KW: Brandschutz in der Gebdudetechnic Dossetdon volVerlag, 1992 87. Loower, H. 5.2: Latungstechni, Karisruho, Veg, Male, 1900 38. Maximov, G.A.: Incdizirea gi ventilarea, Partea a 2-a Ventllatie. Eoitura Tebnica, Bucuresti, FO Nee ei Pr0cese lemodinamice i sistome gaz sold 4 plea ky in ncuove tan Tehnicd, Bucuresti, 1082. Fe Merete Ss Aino, A Instat do separare a pratt cu elector. Edra Temes, Bucuresti, 1964 41, Niculescu, uta, G.; Stoenescu, P.; Colda, |. Instelatil de ventilare si climatizare. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982. ee6a BE 30 MANUALUL DE INSTALATIW INSTALATI DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE - Bazele climatice, fiziologice si procedee de tratarea aerului; - Sisteme de ventilare si climatizare pentru cladiri civile si de productie; - Atenuarea zgomotului si vibratiilor la instalatiile de ventilare si climatizare; ~ Recuperarea caldurii in sistemele de ventilare si climatizare; - Sisteme de instalatii frigorifice pentru climatizare; - Echipamente si materiale pentru instalatii de ventilare, climatizare si frig. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.Coordonator: Autori: Coordonare $i recenzie stiintifica: Coordonare editoriala: Tehnoredactare computerizata: Prof. univ. dr. Ing. Gheorghe DUTA Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DUTA 45 2 (Qt; 22 2B; 2A); 4 (4.4; 4.2; 4.9; 4.4; 4.5) 5; 6 6.4;6. Prot. univ. dr. in 3; 6 (6.4; 6. Prof. univ. dr. Ing. Pulu STOIENESCU 4 (6.6), 6 (6.2; 6.6), 9 (9.2; 9.5; 9.7; 9.8) Conf dr. ing. Dumitru ENACHE 7% 7.85 11; 14 Conf dr. ing. Mihal ZGAVAROGEA 2 (2.9); 7 (7.2; 7.3; 7.4; 7.8); 9 @.1; 9.3; 9.6) Prot. univ. ef. ing. Dragos HERA 15; 16; 17; 18 Dr. ing. Anca DUTA, 10; 19 9 (9.4; 9.4), 10; 12; 13. folanda COLDA ing, Achile PETRESCU Prof. onor. ef. ing, Liviu DUMITRESCU 6.7}; 7 (7.5; 7.7); 9 (9.2; 9.5; 9.8) Membru al Academiel Central Europene de Stintd si Arta Doétor Honoris Causa al Universita Tet Bucuresti Director General ing. Doru PETRESCU Gristina MANOIU (ristien POPESCU Constanta RASUCEANU Elena DOROFTE! Razvan ANISOIU Cecilia ONEL Sofia FLORICA MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii de ventilare si climatizare ISBN 973-85936-2-X © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 ® Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania de_ConstuctiCUPRINS 1. INSTALATI DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 1, PROBLEME GENERALE 4.1. Confinutul g!istoriculinstalatilor de ventilare gi climatizere. 7 1.2, Documentatia tehnico - economics necesard realizari oblectivelor de investi pentru instalatile - de ventilare gi climatizare . 1.3, Incacrarea proiecelor instalatilor de ventilare i climatizare In obiectvele de investi publice. . 1.4. Cerinte de caltate, " 115 Reglementari tehnice speciice pentru instalatile de ventlare 1 climatizare.. 16. Clasiicarea instalatilor de ventilare si climatizare... 417. Semne conventionale si denurnirifoloste in instalile de ventiare si climatizare. 2. BAZE CLIMATICE §1 FIZIOLOGICE 2.1 Aerul atmosteric 2.4.1. Aerul curat, uscat 2.1.2. Impuritile din aerul atmosferie 2.1.2.1 Gaze $i vapori 2.1.2.2 Prat. 2.1.2.3 Nuclee de sondesai. 2.1.2.4 Agent patogani.. 2.1.8, Poluarea sonors... 2.1.4, Electcitatea atmosterica .. 2.1.5, Radiat radioactive 2.2, Factorii meteorologici. 2 t Temperatura aerulul exterior - 2.2.2. Umicitatea aerulul exterior... 223. Radiata solara. 22.4, Densitatea si presiunea aerului extrior.. 2.25, Vantul 2.8. Echilforul fiziologic al omului in ambianta artiiciale 2.3.1. Metabolismul organismului uman... 23.2. Schimbul termic al omului cu mediul amblant.. ‘© 2.8.3, Condiii de contort termic, conditii de munca. 2.33.1 Temperatura aeruiul interior. 2.3.3.2 Temperatura medie de radiate. 2.3.8 Umiditatea aerul.. 2.3.34 Viteza de migcare a aorului interior. 2.8.3.5 lmbrdcamintea 2.3.4. Conditile locale de contort. 223. influente diverse... 2.35.1 Continutul de pra 2.3.6.2 Gaze, vaperi, mirosurl 2.3.5.3 Mirosul ca factor al confortull termic 2.3.84 Radiatia racioactiva, 235 Zgomotul 2.3.56 lluminatul., 2.6. Criteri de apreciere a contort 2.4, Paramettil climaticl de calcul 2.4.1. Perametil climatici exteriori de calcul. 2.4.1.1 Instalatil de tncdlzice centrala, 2.4.1.1.1 ~ Temperatura aerulul exterior larna, 24.1.1.2 - Viteza vantululiarna.. 2.4.1.2 Instalati de climatizare si ventlare mecanica sau natural 2.4.1.2.1 ~ Perioada caldé a anulul.. 2.4.4.2.4.1 Instalaii de climatizare 2.4.1.2.1.2 Instalatii de ventlare mecanicd sau natural. 9. Perioada rece a anulul 2.4.1.2.2.4 Instalatii de climatizare 2.4.1.2.2.2 Instalatii de ventilare mecanica sau natural 241.2.FEE covrins 2.4.2. Parametrl climatici de calcul al aerutu interior 8, AERUL UMED 8.1 Compoziia aerului umed... 32 Legle gazelr pertecte apicate la stud ‘erului umed 3.3 Parametrii aerulul UMED rn 3.3.1 Rela de calcul = Exemple de calcul 9.3.2. Tabele de valori. 3.3.3, 8.4, Transforméri simple ale aerului umed... 4, PROCEDEE DE TRATARE A AERULU! 4.1 Probleme generale. : 4.2, Tratarea aerului cu apa 42.4, 4.2.2. 4.23. 424, 4,3, Tratarea aerului cu abur 4.4, Tratarea aerulul cu substanje desicante.. 44.1. 4.4.2, 4.8 Sinteza posibilitajlor de tratare a aeruiul 2646, Tratarea complexd a aerului de climatizare, “46.1. 446.2. 4 &, SISTEME PENTRU CLADIRI CIVILE 5.1. Ventilare naturalé (VN). 5.1. 5. 5.2, Ventilare mecanica (VM) . Aloatuirea unel instalati de ventilare mecanicd . Regimuri de functionare 5.2.3. Sisteme de ventilare mecanica.. 6.3, Climatizarea.... 18.3.1. Probleme generale. 5.3.2. Clasificarea instalajilor de climatizare, Princi 8.2. 52. 2.4.2.1 Probleme generale 2142.2 Parametrl de calcu pent perioada caldé a anil. 2.4.2.3, Parametil de calcul pentru perioada rece @ anulul.. Diagrame psihrometrice.. Procese posible de modificare a stiri aerull a contact cu apa Umidificarea izotermic& : a Umidificarea adiabatic’. Procese polltropice.... ‘Traterea aeruul eu substante absorbante lchice. ‘Tratarea aerului cu substante adsorbante. Procese de tratare complex a aeruiul fama. 4.6.1.1, Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturatie 4.6.1.1.1 Schema de ventilare "sus-jos”, —=Exemplu'decalcu = 4.8.1.1.2. Schema de ventilare = Exemplu de calcul 46.1.2. Punctul de amestec M este situat sub curba de saturate. 4.6.1.3, Folosirea umiciticérlizotermice nan = Exemplu de calcul rn Procese de tratare complexé a aerulul vara. 4.6.2.1. Realizerea procesuiui de racire si uscare prin Puiverare de apa racit 4,6.2.1.1. Schema de ventiare “sus-jos" : : = Exemplu de calcul 4.8.2.1.2, Schema de ventlare *jos-sus 4.6.2.2. Amplasarea bateriel de rice tnaintea camersi de pulverizare 4.6.2.3, Tratarea complexd cu procese de racire si uscare in doua trepte. Ate solu. a Ventilare naturalé neorganizata Ventilare naturalé organizata 5.1.2.1 Factorl care asigurd schimioul natural de aer 5.1.2.1.1 Presiunea termic& : 5.1.2.1.2. Presiunea vantull 5.1.2.1.8. Presiunea totala; presiunea conventional 5.1.2.2 Dispozitive de ventilare naturala....n 6.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile). 5.1.2.2.2. Cosuri de ventilare. 63.2.1 Clasificarea instalatior 5.3.2.2 Princpll de functonare a instalatilor de climatizare6.33. Instalafi “*numai aer* 6.3.8.1 Instalait ,numal cu eer" cu 1 canal cu debit constant. 5.3.3.1.1 Instalait pentru 0 zona. 5.3.1.2 Instalafi pentru mai multe zone. 5.3.3.2 Instalaii “numai aer* cu debit varlabil 5.3.3.3 Instalafii “numal aor” cu 2 canele de er: 5.3.3.3.1 Probleme generale, clasticare.. . 5.3.8.3.2 Instalafl f6r8 umidificarea aerulu §.3.3.3.5 Instalali cu umicificarea aerulul. 5.3.3.3.4 Aparate de amestoc 2 5.3.3.3 Diagrame de reglare a parametriior agentiior termici la instalatile cu doua canale de aer.. 5.3.4, Instalati “aer-apa" (cu aer primar). 8.3.4.1 Schema de principlu 5.3.42 instalail “aer-apa" cu 2 conducte. 5.3.4. Instalafl .aer-ap&" cu 3 conducte. 5.8.4.4 Instalatl yaer-ap&" cu 4 conducte. 5.3.4.5 Aparate cu Inducti.. 5.3.4.6 Ventlloconvectoare 5.3.4.7 Grafice de reglare a perametilor 5.3.5. Instalati cu inedlzire terminals. 6. VENTILAREA INDUSTRIALA 6.1 Ventilarea naturalé organizati.. 6.1.1. Presiunle pe suprafejele orfciior de ventiare. = Exemple do calcul... 6.1.2. Presiune conventional = Exemple de calcul . 6.1.3, Debitul de eer al ccc. = Exemplu de calcu. 6.1.4, Dispozitive de ventilare natural 6.155. Determinarea debitulul de asx evacuat prin detiectoare gi luminatoare - Exemple de calcul : . 6.2. Instelati de ventiare local. 6.2.1. Ventiare locala prin aspirere; tipur constructive . 6.2.1.1. Dispozitive deschise. ms 62.1.1.1, Hote, 62.1.1.2. Aspiratii marginale, 6.2.1.2. Dispozitive semiinchise 6.2.1.3. Dispozitive Inchise.. 6.2.2. Ventilare locala prin refulare... 6.2.3. Instalatil de ventilare locala prin refulare si aspirare 6.2.3.1 Tipuri constructive. 62.8.2 Calcul bailor industrials cu refulare pe 0 latura si evacuare pe latura opusé 102 = Exemplu de calcul 104 6.3. Instalatt de descotar 108 6.3.1. Probleme generale. 108 6.3.2. Instalafi cu refularea aeruiul jos cau sus cu dirare spre partea inferoara a incaperi 105 6.3.3. Instalatii de descejare cu refularea aerulul in pertea inferloard si supratete de incdizire ‘n zona plafonulu... 6.3.4, Instalatl de descefare cu refuaree eeruiul la partea inferioara si superioard a incdperi 6.35. Instalati de descefare cu evacuarea aeruiui prin dispozitive de aspirate local (DAL). = Exemplu de calcul. 64, Instalalii de cespréfuire..... 6.4.1. Sistemul bifazi¢ aer-prat 64.1.1 Definitil $1 clasfcar... 6.4.1.2 Compozitia granuiometrica (distbutla) @ prafulu = Exemplu de caloul 6.4.1.3 Viteze de plutire Got de ec) = Exemplu de calcul . 64.2. Proprietitile pratulul 6.4.3. Sisteme de desprafure; tipuri constructive. 6.44. Dispozitive de captare a prafulu 6.45. Conducte: dimensionare si calculul pierderilor de sarcina.Av | Cuprins 6.4.5.1 Date pentr proiectarea sistemului de conducte. 6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina.. 6.4.8, Dispozitive si accesorii montate pe conductele de desprafuire. 6.5, Aparate si Instalaii de epurare - Probleme generale. 6.6.1, Aparate pentru epurarea aeruiul 6.5.2. Instalaji de epurare. 6.6. Instaiatit de ventilare de avari 6.6.1, Descrierea instalatiel 6.6.2. Debitul de aer pentru avarie. 6.6.3, Timpul de revenie la concentaja admisibila dupa tncetarea avaral. ~ Exemple de calcul 6.7. Transportul pneumatic... 67.1. Probleme generale. 6.7.2, Clasificarea sistemelor de transport pneumatic 7. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATIILOR DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 7.1. Ventilatoere, 7.1.1. Tipuri constructive de ventiatoar, 7.1.2, Curbe caracteristice.. 7.43, Functionerea ventilatoarelor in sero sau In paralel 7.1.4, Regiarea debituiui de aor al ventilatoarelor enn : 7.1.6. Alegerea ventilatoarelor pentru centralele de ventilare si climatizare . 7.2. Baterll de Incalzie.. 7.2.1, Bateril de Incalzire cu abur gi apa... 7.2.2. Baterll de Incdlzre cu gaze de ardere. 7.2.3. Baterli de Incalzire electice. 7.8, Batorli pentru racirea aerului 7.8.1, Schimbul de cAlduré . 7.8.2. Curbe caracteristice ale baterior de race... 7.4, Fire de pref. -7.4.1.-Probleme generale 7.4.2. Mrimi caracteristice ale fitrelor 7.433, Pierderlie de sarcind, Durata de colmatare. 7.4.4. Tipuri constructive de fltre de aer. 7.A5. Inserierea fir 210° nen 7.48. Filtre diverse, 7.5, Separatoare de prat. 7.5.1. Clasifcari si caracteristic! tehnice. 47.5.2. Alegerea separatoarelor de praf 718.3. Tipuri constructive de separatoare de praf. 7.53.1 Cicloane. - Exemple de calcul... 7.53.2 Filtre uscate 7.5.8.3 Filtre electrice... 7.5.3.4 Separatoare inertiale 7.5.3.5 Separatoare umede. 7.8. Camere de pulverizare nnrunnen 7.6.1, Probleme generale, 7.8.2. Elementele componente ale unel camere de pulverizere... 7.8.3, Tipuri constructive de camere de pulverizare 7 7.6.4. Calculul termic de alegere a camerelor de pulverizare. - Exemple de calcul 7.68. Accesorile camerelor de pulverizare 7.7. Guri de aer 7.7.1. Probleme generale. 7.7.2. Tipuri constructive; Caracteristici geometrice si tehnico-functionale.. 7.8. Canale de aer. Accesori 7.8.1. Materiale folosite la realizerea canallor. 7.8.2. Elemente componente si mod de aloatuire a can 7.8.8. Accesorille canalelor de aer. 8, APARATE DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 8.1, Aparate de ventlare gi tncalzie, Aeroterme. 8.2. Generatoare de aer cald pentru locuinte, 8.3, Aparate de ventilareCuprins 8.4, Aparate Ue Ventilaré Ue evacuate. 8.5. Ventlatoare de acaperi 8.6. Ventlatoare de perete si de plafon.. 8.7. Aparate de r&cire, climatizare partiala si sfiatizare. - 87.4. Aparate de climatizare de tip dulap ; 8.7.5. Aparate de climatizare modulate. : 8.7.6. Centrale de climatizare de acoperis : 8.7.7. Aparate de climatizare pentru locuinfe. . 8.7.8. Aparate de climatizare multizonal . 8.8. Aparate pentru umidificarea aerulu. : 8.8.1. Aparate cu evaporare. 8.8.2. Aparate cu pulverizare 8.8.3, Aparate cu abur 6.9, Aparate pentru uscarea aerul 8.9.1. Aparate cu masind frigorfica. 8.9.2. Aparate cu substante adsorbante sau higroscoples 8.10. Aparate pentru reducerea mirosulu 8. CALCULUL $I DIMENSIONAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE $I CLIMATIZARE 9.1, Sarcina termiod a uni incdper 9.1.1, Sarcina termic& (de récire) de vara 9.4.4.1 Aporturi de caldurs 9.4.1.2 Degajari de caldura 9.1.2. Sarcina termica (de Tncdlzire) de larnd 9.4.2.1 Consumuri de c8ldura... 9.1.2.2 Dogafiri de caldur 9.2. Sarcina de umicitate (vapori de apa) a unel incdperi 9.2.1. Degajéri si consumuri de umicitat BA 2 9.2.1.1 Dagaléri-de-umiditate-de-ta-oement= e = Exemple de calcul 9.2.1.2 Degaliri de umiditate de la suprafete libere de apa. 9.2.4.2. Volume mari de ap = Exemple de calcul 9.2.1.2.2 Stratur subi de apa... ~ Exemple de calcul. 9.2.1.2.3 Scurgeri permanente de apa. . 9.21.24 La suprafata liberd a solutilor apoase, = Exemple de calcul 9.2.1.8 Degalri de umiditate de la suprafaja apel in ferbere. 9.2.1.4 Degalari de umicitate de la mancere.. 9.2.1.5 Degafiri de umiditate de la materiale care se usucd in inoapers. 9.2.1.6 Degajéri de umiditate de la erderea unor substante.. 9.2.1.7 Degajéri de umiditate de la calcatul rufeor.. 9.2.1.8 Alte degafiri si consumuri de umiditate. 9.2.2. Calculul sarcinii de umiditate a une ir 9.3.2. Surse si dégaiari de pra. 9.4, Debitul de aer pentru ventilarea sau! ciimatizarea incaperior 9.4.1. Retail generale de caleul.. = Exemple de calcul 9.4.2, Debitul de aer pentru incéperl cimatizat, p 9.4.2.1 Sistemul de ventilare ,sus-jos" ,sus-sus" sau ,sus-jos/sus” . - Exemple de calcul. : a 9.4.2.2 Sistemul de vantilare ,jos-sus". 9.4.2.3 Incéperi termostatate (cu acolasi punct de roud vara gi iarna) 9.4.8. Debitul de aer pentru incperi ventilate mecanic.. > Exemple de calcul. 9.4.4. Debitul de er pentru incdperi ventilate natural = Exemple de calcul 8.5. Celculul si dimensionarea gurlor de aer. = = 9.5.2 Jeturi do aer...| vi BS ~9.5.2.1 Clasificarea jeturlor 9.5.2.2 Jeturi bere evasiizoterme, relatii de calcul 9.5.2.3 Jetur libero neizoterme refulate orizontal sau obiic.. = Exemplu de calcul 9.5.2.4 Joturi neizoterme vertcale retuate in jos 915.25 Joturi imitate spatial. 9.5.3. Alegerea anemostatelor. 95.3.1 Anemostate patrate si croulare plane si spalaleliptzate.. = Exemple de calcul. 9.5.3.2 Anemostate banda tpizate 918.4, Alegerea gurilor de refulare.... = Exemplu de calcul. 9.6.6. Caloulul quilor do avacuare a aeru 915.6. Eficienta sistemelor de ventilare 96. Caloulul canalelor de aer.. : 9.6.1, Dimensionarea constru = Exemple de calcul. 9.6.2. Calculul pierderilor de sarcing, 9.6.3. Calculul récirit sau incdiziritaeruli... 9.7. Veniilarea local 9.7.1. Calculul dispozitvelor do aspirare ocala 9.7.1.1 Hote 97.1.2 Aspirati unilaterale ei blaterale pentu bai incustialo 9.7.1.3 Calculul aspiratilorinelere 8.7.2, Calculul rigetor. = Exemple de calcul 8.7.3, Alte instalatii de ventiare localé prin retlare 8. Instalatii de transport pneumatic. 9.8.1. Viteza materlalulul in conductele de transport pneumatic... 9.8.2. Concentratia amestecului in regim sila limita de infundare 9.8.3. Viteza aeruiui; pierderile de sarcind reale ale aerului.... 9.8.4. Pierderile de sarcind in conductele de transport pneumatic. 9.8.5. Viteza optima de transport pneumatic es ~ Exemple de calcul si tasarea, 410, ATENUAREA ZGOMOTELOR $! VIBRATILOR PRODUSE DE INSTALATILE DE ‘VENTILARE $1 CLIMATIZARE 10.1 Notiuni referitoare la zgomet.. 10.2. Nivelul zgomotulul tn incéper 10.4 Propagarea zgomotului 10.4. Surse de zgomot. ~ Exemplu de calcul 10.5. Atenuarea zgomotului transmis prin aor ~ Exemplu de calcul ‘ 10.8. Zgomotul indus de canalele de a . 1077, Atenusreavieatilor i 8 zgomotuhi ‘vansmis prin corpuri solide - Exemplu de calcul ' 11, RECUPERAREA CALDURI 11.1 Probleme generale. . “it. Elfolenta recuperatoarelor.. : 11.1.2. Randamentul anual de recuperare... 11.1.3, Sisteme de recuperare 11.2, Tipuri constructive de recuperatoare de caldura... 11.2.1. Recuperatoare rotative 11.2.2 Recuperatoare cu plici 11.2.3. Recuperatoare cu tuburi termics.. 11.2.4. Recuperatoare cu fluid intermeciar. 11.2.5. Pompe de cldura 11.2.6. Alte tipuri de recupertoare 12, REGLAREA AUTOMATA 12.1. Probleme generale 422! Elemente de reglare a debitelor de agent termic sau de aer 423. Reglarea Instalatilor de ventiare.. 4124, Reglarea instalatilor de climatizare partial 128, Reglarea instaltilor de climatzare.Cuprins AY 48. SOLUTII IN FUNCTIE DE DESTINATIA INGAPERILOR 13.1. Cléciri publice ¢f administrative. 18.1.1. Cli cu blrourt. 18.1.2. Hotelur 18.1.8. Magazine 18.1.4, Teatre, cinematograte.. 13.1. Amfiteatre 18.18. Piscine; bazine acoperte 48.17, Spital 18.2. Inclperi cu impurificarea pronuniaté @ eer. 18.2.1. Bucdtii. 18.2.2. Toalete., 4323. Inctperi pentru incarearea acumuiatoarelor. 18.24. Carano ns = Exemple de calcul 183. Locuinte. 18.4. Ciéch Industrile. 7 18.4.1. Depozte de fructe.... 18.4.2. Clddiri zootehnice ‘1 Probleme generale 18.4.2.2 Microclimatul tncéperior care adapostese animale, 18.4.2 Izolarea termica @ clédirlor pentru adépostirea animalelor 13.4.2.4 Degafarlle nocive ale animaleler. 13.4.2.5 Calculul debitului de aor pentru vertlare 1.4.26 Sisteme de ventiare folosite la clddirile zootehnice. 13.43. Vopsitor : 1843.1 Probleme generale 19.4.8.2 Fitrarea aerulul proaspat 18.4.3.3 Filtrarea aerului evacuat... 18.4.3.4 Regimul de presune. Sistemul de venti... ~13:4.3.5 Instalatil-de"vopste: 185. Centrale de ventilare, climatizare 1M. VERFICAREA, REGLAREA SI RECEPTIAINSTALATILOR DE VENTLARE SICLMATIZARE I 14.1. Probleme generale 142. Veriicri preiminare.. 14.3, Pornirea instalatel 14.4, Reglarea instalatel _ v 14.4.1 Reglarea camereior de amestes .. 144.2 Reglarea debitului pe canalele de aer.. 14.5. Veriicarea caracteristicilor functionale ale echipamentelor. 148, Veriicarea parametrilor micraclimatulu . 14.7. Receptia lueréritor Il INSTALATii FRIGORIFICE 15. PROCEDEE DE RACIRE PENTRU CLIMATIZARE, 46.1. Probleme generale. ns 16.2. Fluide utlizate in Instalatile frigorfce. 15.2.1. Agent! frigorifici pentru instalatii cu comprimare mecanica, 15.2.1.1 Griteril de alegere a unui agent frigorific. 1.2.1.2 Proprietaiile agentilor figorifici . 18.2.2. Agent intermediari. 18.23. Solutii pentru instalafi cu absorb. 18.2.4. Uleluritrigorfice : 16.3. Instalairigoritice pentru climatizar. 15.3.1. Instalati bazate pe destinderea aerului comprimat 15.3.1.1 Instalatia care utlizeszA ciclul Brayton-Joule 15.3.1.2 Instalatia care utiizeaZa destinderea intr-un camp centrifuge. 16.8.2, Instalatl bazate pe vaporizarea unui lich .. . *15.3.2.1 Instalatii cu comprimare mecanica de vapor 16.3.2.1.1 Instalatil cu o treapt de comprimare... ~16.3.2.4.2 Instalatit cu comprimare multipla 1$15.3.2.2 Instalatil cu absorbtie. “15.3.2.2.1. Instalafi cu abserbje Tn solutio Br Li = apa.Cuprins \15.9.2.2.2. Instalatii cu absoxbtie in solutie ap’-amoniac 153.23 Instalatii cu eject 15,3.2.8.2. Instalaiie reald (cu circuite deschise) 16.3.3, Instalatii bazate pe efectul Peltier... 48, ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATILOR FRIGORIFICE 16.1. Compresoare. 76.1.1. Clasificarea compresoerelor 46.1.2. Compresoare volumice. 46.1.2.1 Marimi caracteristice ale compresoarelor volumice. 1.1. Caracteristici geometrice 2. Caracteristici mecanice. '2, Caracterstclfrigorifice 16.1.2.1.4. Caracteristicicalitative 16.1.2.2 Tipuri constructive de compresoare volumice. 16.1.2.2.1. Compresoare cu piston alternativ. 16.1.2.2.2. Compresoare rotatve 16.1. Compresoare centifigle(trbocompresoare) Condensatoare frigorifice.... 16.2.1. Consideratii teoretice. . 16.2.2. Condensatoare racite cu ae. 16.2.3. Condensatoare racite cu apa. 16.2.3.1 Condensatoare cu jovi coaxiale 16.2.3.2 Condensatoare multitubuiar 16.2.3.3 Condensatoare cu piéci. 16.2.4, Condensatoare racite mixt (evaporative). 6.2.4.1 Condensatoare atmosferice. 10.2.4.2 Condensatoare cu evaperae frat 16.3. Vaporizatoare. 46.3.1. Probleme generale... 16.3.2. Veporizatoare. récitoare deat. 16.3.2.1 Consideratil practice : 16.3.2.2 Decongelarea vaporizatoarelor 4832.3 Dimensionarea vaperizatoarelorracitoare de aer 483.24 Tipurl constructive de vaporizatoare pent r&cirsa aerulu 16.3.3, Vaporizatoare racitoare de lichide ... 48.3:1 Tipu constructive de veporiatoare récitcare de lchide 46.3.3.2 Dimensionarea vaporizatoarelor récitoare de lichidk 16.4% Aparaturé de regiare si comands. 16.4.1. Probleme generale. 46.4.2. Dispozitive de comanda automata. 16.4.2.1 Dispozttve de pomie s oprre automat. 46.4.2.2 Dispozttive de alimentare cu agent frigorific. 16.4.2.3 Dispozitive de alimentare cu agenti secunderi 16.4.3, Dispozitive de protectie automata. 16.5. Aparaturé auxiiar’ 16.5.1, Separatorul de viel 16.5.2. Separatorul de lichid 16.5.3. Butelia de aspiratie.. 16.5.4, Rezervorul de lichid. 46.5.5. Separatorul acumulator. 16.5.6. Butolia de racire intermediar 16.5.7. Subracitorul de lichid. 16.5.8. Dezaeratorul 16.5.9. Dezhidratorul. 165.10. Fitrul... 46.5.1. Pompa de agent frigorific, 46.5.12 Bezinul récitor. 16.5.13 Agitatorul 46.5.14 Turnul de racire. 166. Conducte, armatur, izotati 76.6.1. Conducte. 16.6.2. Armaturi. 16.6.8. tzolati frigortice‘17. SISTEME DE INSTALATII FRIGORIFICE PENTRU CLIMATIZARE 17.1. Instalati de climgtizare cu rice direct 17.1.1. Sisteme monobloc.. 17.1.4.1, Centrale de tratare a aeruli.. 17.1.1.2. Sisteme de tratare local a aorulul 17.1.2. Sisteme cu unitéti soparate (split). 17.1.2.1. Slstemul monospit. 2.2. Sistemul muitisplit de climatizare cu racire indirect... 17.2.1. Sisteme cu baterie de racire, cu apa rece... 17.2.2. Sisteme cu cameré de pulverizare a apel rec. 17.2.3. Gruputi de racire a apel.. 172, 17.2.8.1. Grupuri de récire a apei cu comprimare mecanicd. 17.2.8, Grupuri de rdcire a apel cu turbocompreser.. 17.2.3, Grupuri de racre a apei cu absorbtie... 172.84. Grupuri de race a apel cu chet. 17.3. Acumularea friguli. 17.8.1. Sistemul de stocare completa 17.32, Sistemul de stocere partial 18. MONTAREA $1 EXPLOATAREA INSTALATILOR FRIGORIFICE 118.1. Monteree Instalafilorfrigorfce. 18.1.1. Amplaserea 18.1.2. Insirucjiuni de montare.. 18.2.8, Exploaterea 18.2.4, Limitarea zgomotulul.. 418.3. Depanarea instalatillor frigerfice _li ELEMENTE PRIVIND TRANSFERUL.DE-CALDURA —. 19, TRANSFERUL DE CALDURA $1 DE MASA 18.4. Conducta termi nnn 19.2. Convectie.. : 19.2.1. Convectia liberd tn spatil nelimitate 19.2.2. Convectia liberd in spatilimitate. 19.2.8. Convectia fortat + 19.2.4, Transferul de caldurd la condensarea vaporio.. 49.2.5. Transferul de c&ldurd la ferberea lichideler. 19.2.6. Transferul de masé.. 19.3. Radiajia termica. 19.3.1. Marimi si legi fundamentals 19.3.2. Transferul de c&ldura prin radiatie inte corpurila solide. 19.3.8. Cosficientul de radiate of 18.4. Transferul global de céldur.. 19.4.1. Coeficientul global de transfer termic, k 19.4.2, Diforenta mecie logaritmica de temperature, Atrreg 19.4.8. Recalculerea parametrilor schimbatoarelor de calcurd ia ai = Exemple de calcul. 18.4.4, Straturi de aer cu grosime micd.. 19.4.5, Intensificarea schimbulul termic.. 1246. Franaes vansteri global de cal (clerea temic ~ Exemple de calcul. = parametri dec&t cel nominalI. Instalatii de ventilare si climatizare Probleme generale——mentine In_timite acceptablle.sialti.p 2 Capitolul 1; Probleme generale 4.1. Continutul si istoricul instalafillor de'ventilare ‘gi climatizare Instalasile de ventilare ¢i climetizare au rolul de @ mentine starea aerului din ‘inc&perl, respectiv temperatura, umidi- tatea, viteza si puritatea, in anumite fi mite dinainte stabilite, tn tot timpul anului, indiferent de variatia factorlor metecrologici, a degaigrilor gi a consu- murilor de caldura interioare, Limitele parametrilor microciimatului interior dopind, ta randul lor, de destinatia in- cAperilor, de natura activité destégu- rate, de procesele tehnologice. Calitatea mediulul In care camenil tsi desféscaré activitatea are 0 influent complexé asupra acestora, atat din punct de vedere igienico-saniter cat si al randamentului activitati, Calitatea medivlui se apreciaza att dupa valoa rea parametrlor principall ai confortului ct si prin intermediul alter factori se- cundari cum ar fi puritatea aerului, gra- dul de jonizare, calitatea lluminatulul, nivelul de zgomot $i altele, ‘in sezonul rece instalatile de tncdlt- re pot asigura in inc&peri mentinerea temperaturl acrului la 0 valoare data gi la unele cldiri, prin masuri suplimenta- re (In general, constructive), se pot rametri (temperatura medie de radiatie, umicitatea relativa). In cea ce priveste puritatea aerului, tn multe cazuri, aceasta este obtinuti prin ventllare natureld. Pentru alte categorii de incd- Peri, In care se produc degajéri impor- ante de caldura si umiditate, precum i alte degajéri nocive (sali cu aglo- merare def persoane, incdperi de pro- ductie, laboratoare, piscine, hale pen- tru cresterea industializat a anima- lelor si pasSrilor), calltatea aerului nu se mal poate asigura numal printr-o insta- latie de Incdizire. Pentu indepartarea cclduri si umicitati, in exces, a gaz lor, prafului, mirosuritor apare necesita- tea introducerii controlate @ unui anu- mit debit de aer care, dupa caz, tre- bule inoaizt, rAcit, uscat sau umidificat. Acest lucru poate fi realizat, dupa caz, (cu ajutorul unei instalaii de ventiare, de climatizare partiald sau de clima- tizare (totala). Natura si cantitstea no- xelor tn exces, modul lor de propaga~ re, dimensiunile si sistemul constructiv al Incdperitor, Confortuiul termic, limitele admisibile fa care trebule reduse concentralille lverselor noxe, la care se adaugé, de cele mai multe ori, cu o ponders im- portant’, considerente ecenomice, au | condus la utilizarea in practic8 @ Une! game meri gi variate de instalatii de ventilare si climatizare. Th cazul unor incdperi industriale In limitele_parametrilor | ‘care au loc, preponderent, degafiri de ldurd gi umicitate (vapori de apa), este suficient peniru indepartarea aces- tora sa se realizeze o ventilare naturalé corganizaté prin practicareaunor Geschideri, de o anumit dimensiune, amplasate la partie inferioarA gi super card ale peretilor exterior. In cazul in- Ccéperiior aglomerate ins’, datorité de- | galérilor importante de céldura si umi- Gitate precum si a valorior sticte fa care trebuie mentinutl parametrii con- {ortului termie, sunt necesare Incdizirea si umidificarea aerului iama, réctea $1 Uuscarea aeruiui vara, procese ce pot fi realizate numai cu o instalatie de clima- tizare. Unele procese tehnologice (dn | industria textilé, hartiel, tutunului, opticd, prelucréri mecanice de precile, laboratoare metrologice etc.) impun ccerinfe si mai stricte in cazul unuia seu | mal multor parametri de confert termic, ‘coea ce influenteaza nu numai compl xitatea instalajiei de cimatzare ci insusi sistemul constructiv al incéperilor sau chiar al constructie! in ansamblu. Aparitia primelor instalatil de venti- lare a fost concitionata de realizarea tunor progrese in alte disciptine, Oda- 8 cu inchegarea igienel ca disciplin’ sunt facute cunoscute rezultatele cercetariior legate de schimbul de |.zer.al Inc&periior, de conjinutul de u- 'micitate gi gaze nocive, precum si de Puritatea aerulul, Progresele realizate in domeniut electrotehnici! ofera pos!- bilitatea folosirii motoarelor electrice Pentru actionarea ventilatoarelor si, deci, posibiitatea ventilarii incapertlor foarte mari. In preajma anulul 1890 ‘se introduce umidificarea aeru- {ui prin intercalarea unor tvi cu apa tarziu se introduce umidificarea adia- batica realizatd prin pulverizarea find @ apel in curentul de aor. Sfargitul se- | cotului a! Xix-lea poate fi considerat pentru climatizare ca inceput al aces- ‘ela. Dezvoltarea cea mal mare a ventilérii gi climatizérii are loc dupa primul r&zbot mondial cand se reali- zeaz instalatii de climatizare in sco- uri de confort (teatre, opere, cine- matografe, s&li de concerte etc) si tehnologice (fabrici de hartie, de tu- tun, textile, Industria alimentara etc.) Aparitia masinilor ftigorifice (cu amo- | nae, cu bioxid de carbon) folosite la racirea si uscarea aerulul ofer’ o in- dependent’ si mai mare instalafilor | de climatizare. Dup& 1930 apar apa | ratele de fereastra, agregatele locale | amplasate direct in Incaperea deser vita tn sistem monobloc sau spilt | Apar, de asemenea, masinile frigori fice functionand cu medi nevatéma- toare (freoni)facilitind folosirea bate- | rilor de racire fara agent intermediar (ulterior ineaizitA cu abut). Ceva mai | I Instalafii de ventilare si climatizare (bateri! cu racire direct’). Dupa cel de-al doilea rizbol mondial, climati- zarea cunoaste o etapa importanta fn dezvoltarea sa. in afara perfectionérii aparatelor si schemelor de ventilare si climatizare clasice, apar noi tipuri cum ar f: instalatile de inalté presiu- ne, instalatile de climatizare cu dous canale de aer (de introducere), insta- latile .aer-apa" (cu aer primar) folo- sind aparate cu inductie (climacon- vectoare) sau ventiloconvectoare. Se iversific& concomitent natura obiec- tivelor ce trebule ventilate sau clima- tizate. Criza energetic& a anllor '60 is) pune amprenta si asupra instalatilor | de ventilare, conducénd la recupera- rea, din ce in ce mai mult, a caidurii din’ aerul de ventilare. Simultan cu aceasta diversificare s-a dezvoltat gi perfectionat aparatura de reglare, co mand si control a instalatilor de cli- matizare, in special. Tehnica analo- gicd si digitala patrunde masiv tn anil 80 si in domeniul climatizari La orice sistem de ventilare (sau cll- ‘matizare) este necesar £8 se introduc In inckpert aer tratat (aer refulat, aer introdus) care s& preia noxele in exces (caldurd, umicitate, gaze, vapori, praf) 51 S8 le elimine odata cu acesta (aer aspirat, aer absorbit) din incéperi, du- PA care totul sé fie.indepértat In exte:__ rior (aer evacuat). Instalatile de venti- lare 1 climatizare pot fi diferentiate dupa’ modul de vehiculare a aerull, ‘dupa extensia spafiului supus venti- Jari, dupa diferenta de presiune dintre ‘ncdperea ventilatd si Inckperile adia~ cente, dupa gradul de complexitate al ‘ratérit_aerului th functie de cerintele tehnologice sau de confort sau dup’ alte crite 1.2, Documentafia tehnjco- ‘ecopomica necesara __ realizaril objectivelor de investifii pentru instalafii de ventilare si climatizare Etapele de elaborare a prolectelor pentru o investitie sunt reglementate prin Ordinul — comun nr, Y74S/69/N/1966 al Ministerulul Finan~ telor si al Ministerului Lucrarllor Publ | ce si AmenajériiTeritoriulul care stipu- Jeez continutul cadru al documentati- llor de lictatie, al ofertelor gi al con- tractelor pentru executia investtilor. Realizarea unor investiti, din punct de vedere al proiectaril, este posibl ac sunt parcurse urmatoarele etape (respensabil pentru acestea find in- | vestitoru): ~ Studiul de prefezabittate; + Studiul de fezabiitate; = Proiectul tehnic (PT) + caletul de ‘sarcini1 Instalatii de ventilare si climatizare = Dooumentatia cu detall de execu- | tHe (ODE). Documentatile aminite se thtoo- ‘esc pe baza unei teme de proiecta- re, Intocmitéi de beneficiar sau de o unitate de proectare/eonsulting “de specialtate, Pentru instalajile de ven- tiare gi climatizare tema de proiectare trebuie s& contind urmatoerele. date: localitatea unde este amplesat obiect- vul ce se prolecteaz’, orientarea clacl- ri, sursele de céicurd gi rig, nurnarul de ocupanti al feoarel tncdpert, sursele de degari de céldurd interioare (com- puters, iluminat interior, fax-ur, copia- toare, motoare,tigidere etc), fell ac- tivitai (munc& de birou, munca usoara asezat sau In picioare, muncé fizicd medie/grea), oradul de izolare termica a clécitt (peret, terest, plafoane, acoperigur, pardosell etc), tipul con: structieVolédiii (nalts, foarte tnels, biindat®, deschisd, tnchis& etc}, risoul de incendiu (mare, mediu, mic), eate- goria de pericol de incendiu (A, B, C, D, 8), gradul de rezistoné la foc, con ditjite de lucru (temperatur, umictati relative - vara si iarna), spatile preva ute sau disponibile pentru amplasa- rea echipamentelor de ventiare si cli- matizare. Odata cu tema de proectare vor fi puse la cispozitia proiectantull _—planurile si sectiunile de arhitecturé alo elidiivcldcirto. 13 Studiul de prefezabilitate Se intocmeste de citre investitor seu de odtre © persoand pridicd de ‘specialtate gi reprezints dooumentatia prin care ge funcamenteaz oportuni- tatea si nécesitatea investitiel. Stuciul ccontine datele generale (denumire obi- ectiv, amplasament, investitor, elabo- rator’ studiu prefezabiltate), evaluérile (evaluarea totalé estimati a investitei, @ studiulul de fezablltate, a prolectelor PT, DDE, cheltuleli pentru organiza- rea licitatiet si pentru obtinerea avize- lon), datele tehnice ale investitiel (date supra terenului, a zonel de amplasa- ‘ment, caracteristicile principale ale sis- ‘temeior de ventiare gi climatizare gi a echipamentelor folosite) gi finantarea Investitel (surse propri, crecite banca- re, de la buget etc.) plan general si plan de amplasament. 1.2.2, Studiul de fezabilitate Se elaboreaza de cate contractantul Care a castigat licitatia si cuprinde ca- Facteristicie principale si indieatorii tehnico-economicl ai investitel.. In Continutul cadru sunt cuprinse: datele Generale (cele cuprinse in studul de Prefezabilitate ia care se adauga obiectivulul), datele tehnice ale investitei (cele cuprinse fn studiul de Prefezabiltate, detalieri ale solufilor ‘ehnice, echipamentele principale s! in- stalafile de ventilare si climatizare), datele privind forta de munca necesa- 1B investitel, devizul general al investi- tie, finantarea investitel, principal dicatori_tehnico-economic! (valoarea totala, esalonarea Tn timp, durata de realizare etc), avize gi acorduri (certificate de urbanism, de protectia mediului, avizul ordonatorulul de ore- dit, avizul de combustibi), planul de amplasament, planul general si planu- rile de arhitectura, 1.2.3, Protectul tehnic (PT) sicaietul de sarcini Reprezints documentatia necesard la cererea autorizatiel de constructie si la licitatia pentru executia lucrérii, Pe baza acestula se contracteaz’ lucrarea si se execut DDE-ul. PT se realizeaz’ pe baza studiuiui de fezabiltate apro- bat si are urmatorul continut: descrie- rea general a lucraril (amplasament, lima, memoriu tehnic de specialtate, ‘solufi tehnice, program de executie lucrirllor, organizare de santier), me- ‘moriul tehnic de calcul cu explicitarea Cconfinutului tuerért (comandarbenefici frului/proiectantului general, tema de-| proiectare/faza anterioaré aprobata, | sursele de energie-caldura, frig, soluti- lie si sistemele de ventilere si climati- zare, emplaserea echipamentelor, Prizelor de aer, a gurilor de evacuare a erului vciat in exterior, specificatile tehnice (echipamentele principale, gr- le, atenuatoare de zgomot eto), grafi- cul general de reaiizare a. Investiel, Piesele desenate (planuri de dlstribu- fis, sectiuni, scheme functionale, sche- male aparatelor de climatzre ete), ca- fetul de sarcini 1.2.4, Detallle de executie (DDE) Au la baz PT si reprezint docu- mentatia care sti la baza executéril obiectivului proiectat. Trebuie © cu- prinda toate elementele de detallu ne- ccesare executantulul pentru a putea pune in operé obiectivul contractat. Piesele desenate sunt alcdtuite din planurile de amplasament ale centrale- | lor de ventilare, de climatizare, ale ventilatoarelor, al gurlor de aer de in- troducere si evacuare. Planurile (cote: te) vor fi insotite si de sectiunile prin Cipale prin clidire si prin centralele de | ventilare si climatizare precum si de detalii ale nodurilor importante la ssc&rile 1:20; 1:10; 1:5, Vor fi prezenta- te traseele refelelor de canale de eer, Gescrierea functionala si tehnologicd a | cu cote fata de elementele de con- Capitolut 1: Probleme generale Ei structii (i plan si sectiune). Se vor de- talla prizele de aer gi guile de evacu- are a aerulul viciat in exterior. Se vor atasa Instructiuni de montare si punere {in functiune a grupurilor (de introduce- re, de evacuare) de ventilare si clima- tizare, instructiuni de exploatare gi do- ‘cumentatia economica. 1.24 Instructiuni de montare i punere in funcfiune Se tntocmesc fa faza DDE si au un ccaracter preliminar. Dup& punerea in functiune a instalatilor instructiunile se revad si se completeaz. Acestea con- fin: conditile de _montare a echipa- mentelor (ventilatoare, grupuri modula- te de ventilare/climatizare, ventilatoare de acoperis in interior/in’aer liber, 2 clapetelor anti-foc/anti-tum); condifile de montare a retelelor de canale de. aer, a gurilor de aef, a prizelor de aer, ‘a gurilor de evacuare a aerulul viciat exterior, a clapetelor de reglare a de- bitelor ‘de aer, a..atenuatoarelor de zgomot pasive/active; conditile de montare a echipamentelor tehnologice . (hote, nige, bai industriale, perdele de aer, dugurl de aer, Separatoare de praf etc}; descrierea sistemelor de ventila- lor tehrologice industrale ‘pe care le Geservesc instalatile,de ventilare; refe- rir la personalul (necesar la beneficiar) pentru urmérirea montéril gi puneri.in functiune a instalatilor (urmand..ca acesta s& devind personal de exploa- tare gi Intretinere}; testele 1 proceduri- le do verificare a echipementelor, apa- ratelor si instalatilor (pentru receptia la. ftnizor! si pentru receptia lucrarllor de proiectare si caistului de sarcini, c&rtile tehnice ale utilajelor si altor gcte normative n_vigoare; instructiuni de protectie a muncii pentru. personalul | de speciatitate care participa la lucré- | lle de verticare, probe, receptie si pu- rere fn functiune. 1.2.6. Instructiuni de exploatare si intrefinere Se claboreazdi in mod detaliat in functie de mérimea, numérul si com- Plexitatea instalatilor, pentru diferite tipuri de instalatil (instalatii de climati- zare, instalatii de ventilare mecanica, instalatii de evacuare mecanic’ etc} sau pentru ansamblul instalailor. Instructiunile trebuie s& conting: re- ‘comancéri privind numarul si califica- rea personalului de exploatare sl Intre- tinere; programul de instruire a perso- nalului de exploatare gi intretinere; pe- rioadele de verificare a echipamentulul de ventilare si climatizare; recomandri refclmatizare tehnolosicd, a proceso. | montaj) “conform” documentatie! de ;Capitolul 1: Probleme generale pentru dotarea personalului de exploa- taro si intrefinere, a atelierelor de repa- rail gl verificéri cu mijioace individuale $1 colective pentru protectia muncii si paza contra incendillor: 1.3. incadrarea proiectelor instalatillor de ventilare si climatizare in obiectivele de investifii publice 4.3.1. Autorizatia de construire instalaio de ventlare 31 climetizare repreanta ura. din speciale care (Sep prolactl gonerl al oblectivu (co umeazd af realzal, Proiectu see fl ecester Install itu de Cth: este necoser la obtnerea au- ‘suai ao construe 91.8 corticatu 1 doluroorsin Toate acestea cad, de wate sarcina prolectantal gene rer Acosta vobule #8 obi: | = Autorizatia de construire - act eli- erat de pinéria muieplll, oresuul au comonel pent realzares oblect ul prolectat nc etneatut de urbanism care poate moro una din formelat PUG (perl UMoanetis general), PUZ (lanl urbe | ‘fate zona) sau PUD (planul ubaristic do detty - Fepulementu local do urbarism, 1.3.2, Avize si acorduri Realizarea obiectivelor de investi este conditignata de obtinerea unor | avize si acorduri cum ar fi I = Certificatul de urbanism care cu- | prinde elemente privind regimut juridic, Sconomic si tehnic al terenuiui gl con- structilor si este emis de primérii sau prefecturi = Acordul de mediu, eliberat do Agentia pentru protectia meciului pe bbaza unui studiu de impact; | ~ Avize si acorduri pentru racorderea | la retelele de alimentare cu apa, cu | energie electric’, cu gaz, cu energie termic&, de telecomunicatii etc. elibera- te, dupa caz, de regile sau agentii eco- rnomici care asiguré utlitatile amintite: ~ Avizul Inspectoratulul General al Corpului Pompieriior Militari privind tn cacrarea in legislatia sigurantel la foo 2 obiectivelor prolectate; | = Avizul Inspectoratului de Protectie | civil. 1.4. Cerinte de calitate Conform Legit nr. 10/1995. privind calitatea in constructi, proiectarea si fexecutarea instalatilor de ventilare si ‘imatizare se fac astfel Incat acestea ‘8 realizeze, pe intreaga duraté de uti- lizare, urmatoarele cerinfe. de calitate: A. rezistenta si stabilitate; B - sigurantl in exploatare; C - siguranta le foc; D - iglena, s&ndtatea oamerilor, refacerea si protectia mediului, E feolarea termicd, hidrofuga si economic de energie; F - protectie impotriva zgomatulul. Proiectele de instalatil de Vertilare si climatizare se verifc’, pentru toate cerinfele si pentru toate Categorile de construct, de verificator! atestafi de MLPTL pentru specialitatea Instalailtermice - 17. 4.5. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile je ventilare si climatizare Proiectarea, executarea, montarea si exploatarea instalatilor de ventiare si Climatizere se realizeaza in confermita- te cu regiementarle tehnice specifice, ccuprinse in: i * Normative de proiectare, exeoutare | si exploatere a instalatilor = Standarde nationale (SR), europe- ne (EN) sau internationale (ISé ~ Ghiduri, requlamente, instructiunk; = Acte legislative (legi, decrete, hotéréri sl ordonante guvernamentele). Dintre acestea vom prezenta numa ‘© Normativ privind proiecterea si executarea instalatilor de ventilare si climatizare,|.5-98; * Legea’ 10/1995 privind calitatea in consiructi; + Normativ de siguranté la foc @ constructilor, 118-99: “= STAS 6648/1, 2 - Instalatii de ven- tilare gi climatizare. Caloulul aporturilor de calduré din exterior - Prescripti jundamentale; Parametriiclimatict exterior ‘+ STAS 9660 - Instalatii de ventlare si clmatizere. Canale de aer. Forme $i ‘dimensiuni; ‘+ SR 11573 - Instalatil de ventilar \Ventilarea naturala organizat a cla Filo industriale. Prescriptil de calcul; ‘* STAS 4369 - Instalatii de incalzre, ventilare si coneitionare a aerulu. Ter- minologie; ‘© SR ISO 7730 - Ambiente termice moderate, Determinarea indicllor PMV $i PPD ¢i speciicarea conditilor de contort termic. 1.8. Clasificarea instalatillor de ventilare i climatizare © Ciasificarea dupa modul de vehiculare a aerului de ventilare: + Ventiarea naturalé poate fi neorga- nizaté sau organizatd. La vontierea raturala schimul de aer al unel ince peri este urmarea actiunil combinate @ 1. Instalatii d i climatizare ‘celor dol factori natural (pres tui si diferenta de presiune provocaté de greutitle specifice ale aeruiul interi- or gi exterior, ca urmare a temperaturi- lor inegale ale acestora). Cand patrun- derea aerulul curat are loc prin nestan- ‘eitaile constructi (usi, ferestre) vent Tarea naturalé so numeste neorganizata. aca in tnefpere sunt practicate des- cchideri speciale cu dimensiuni determi- pate, amplesate la anumite ‘inalimi, care pot fi inchise si deschise, dup necesitat, atunc! se realizeazé 0 venti- lare naturaléi organizati. ‘. Ventilarea-mecanic& poate fi simplg (introducere sau evacuare) Sau combinaté (cu. Incalzire/técire-uscare/ umidificere). ‘ih cazul ventilirii mecanice vehicula- rea aeruiul s@ face cu ajutorul unui sau @ coud ventilatoare (unul de intro- Gucere gi altul pentru evacuare). in ‘general, prin vehicularea mecanic& a tnui debit de aer se urméreste men- finerea unei temperaturi aproximativ ‘oonstante, in perioada de lard, si fix mitarea cresteril temperaturi interioare peste o anumité valoare, tn perioada de vara. Aceasta presupune intercala- fea, in circuitul aerulul, a unui ventilator 's18 unel bateri de incélzire (intotdeau- 8. itor de Incdizre se ‘monteaza un fifru de praf) Sunt si alte cazuri de ventilare combinata la care, {n circuitul aerului, se introduc alte a- parate cu alutorul c&rora se pot obtine alte procese simple, ca de ex. récire si uscere sau umidificare. = Climatizarea poate fl penty confort sau fn scopuri tehnologice. In locul ‘ermenulul de climatizare se foloseste, adesea, si denumirea de ,conditionare ‘2 aeruiti. Climatizarea se deosebeste de ventiarea mecanica prin aceea c4 aorului de ventilare i se regleazd simu tan cel putin dol parameti astiel c&, dup dorintd, s2 poate realiza incalai- rea, rAcirea, uscarea sau umidificerea ‘aerului dintz-o Tnc&pere. Dupé criterle care stabilese valoa- rea si limitele de variatie a parametrior aerului interior aceste instalati pot fi destinate confortului persoanelor seu lunor scopurl tehnologice. Dificultat) ‘mari pun Instalatile de climatizare teh- nologice, deoarece valorile parametrilor aeruiui interior, prestabilite ca optime pentru procesul tehnologic, trebuie, tn celasi timp, s& constituie limite 2c ‘ceptabile din punct de vedere al con- Gitilor de muncd (pentru a nu crea senzatii neplicute camenilor antrenati in procesul de munca respectiv). = Ventilarea mixté se poate realiza fie prin introducere naturalé si evacuare ‘mecanic&, fie prin introducere mecani- cd si evacuare naturalé. Ventlarea mix 4, sub cele dou’ forme, apare fie ca 0 _I. Instalatii de ventilare si climati izare Capitolul 1: Probleme generale B postitate de exploatere a instalailor Se ventlare into anumité perioadé a ‘null (de obicei vara), fle chiar ca so- | [ue de prolectare. Avantajul el const, | tn special, In economicitatea exploeté- | ri, dar si 2 investi © Clasificarea dupa extinderea | zonel ventilate: | ‘+ Ventilarea general sau de schimb ‘general este caracteristic& incéperir | ‘social-culturale sau @ color industrials Tabotul ‘Inedperilor (Dupa DIN 1 ‘814 degalari importante de nocivitat Ea presupune, in general, o amplasare Uniform repartizaté a gurilor de introdu- core si de evacuare. * Vontilarea local apare ca necesaré ‘cand exist& surse concentrate de noc ‘viii sau cand acestea sunt dispuse in anumite zone ale Incaperior. In aceste ccazuri ventilarea de schimb general nu mai este eficace, aparand necesitatea ‘captarii nocivittilor chiar la locul und fle se produc. In aceasta categorie In~ 128 carcasele, nigele, hotele si aspirati- jasificarea si desomnarea Instalafillor pentru ventilarea 1946 - Partea |- 10.88) Procese termo- cinarmice de tratere Instat pentru ventilarea Tnoperilor Fard funciie de ventiiare AP sau AM a aerului Ca functie de ventiiare Nomi) Tip Tnstalatil tehnice Tnstalatil de ventilare procese de ventilare do recirculare, AR Niciunul Instalatii de ventiare de | Instalatii de ventilare de evacuare, AE recirculare, AR Unt [7 instalati de ventiare, | _Instalatii de ventilare de R AP sau AM recirculare, AR uM us. Bow PIR Tnatalatl de clima- Tratalafi de climatizare uM tizare partial, parjialé de recirculare, AR hus AP sau AM RUM RUS _ UM,US. - aca Ter) RUM Testalafi de clima- instalali de cimatizare RUS ‘izare partial, partial de recirculare, AR R.UMUS | AP sau AM LUM,US Para | R,UM,US | Instalafi do climatizare, | Instalatif de climatizare de recirculare, AR cs Fi insiplaft de rack er proaspat; AM, ‘TEHNICA VENTRAL er amestecat. | le aterale. In unele cazui, ventarea de ‘chim general ar putea fi ineficace si Gin cavza refulri, De exemplu, pentu focurle de mune din apropierea unor suprafete incinse, oricat s-ar mérl do- biul de eer nu pot fi asigurate condi | pentru mentinerea constant a bilajulul {ermic al omulul (din cauza canttati mari de edldur& primi prin racatio de fa eceste suprafete). In aceasté situa- tie, pentru a ajuta organismul s& elimi- | ne surplusul de caldurd, se poate inter- veri prin crearea local’ a unor jeturi de | er pontu flecare munciter in parte, | denumite dusuri de aer. De asemenea, pent a Impiedica patrunderea aeruvi | fece. in Incaper, la deschideraa ffecventd a uslor spre exterior, se fo- | losese, cu dostl succes, perdeele do |, St omic per 2 im pledica rSspandlrea noxelor in toatl in- ‘aperea, In special, tn cazul unor dega- fir toxice, se poats actiona eficace ~ rin folostea simuitand a unui sistem Ge relulare, in general, de tip perdea | Ge aer sia unui sistom de aspiare pent fecare utiaj in parte (de exer Blu cabine de vopsire;;uscare, electro- liza etc.) nee + Ventlarea combinatd’se realizeaz’ prin ventiare generala gi locald. Ex {enta unui sistem de ventlere local. nu” _ exclude. prezenta uni instalafii de Yentiare de. schimb general, céreia 1 Tevine rolul de a diua scaparile de no- Civil la valor sub lintel admisibile sf Gea asigura acrul' de compensate. Ventiarea generalé are drept” scop schimbarea aerulu tn fntreaga incdpers, supusdventiarl, spre _deosebire de = | VVENTILAREA INCAPERILOR = inal apes “jevertia Vera natalé Irate penve verre ncperior laren ! 2 hes Fig. 1.2.1. Clasificarea instalatfilor dupa DIN 1946 - Partea |. =_ Ly —— Toro as erie recitiare LJ Pegeee ins instal de, = J Trash Sree aa cwsestee __i climatizare robleme generale 1 Instalatii de ventilare EEE cepitoiut ‘Tabelul 1.3.2. Semne conventionale pentru instalatile de ventilare sau climatizare a KC SH eb eb canal cu gurk ™ gus | spaatceamee: | apuatceanenes a do araaies de aspratie ce efuire do Soprare | Guvolum constant “eu volum variab “Guvolum varebi “| compurarea compercerea pete rest ile EF EHHYE 44+ E E | - + parle opuse | capeth — ctoaid agar deuce, | _reputor devon Shoat canoe | hein Sar | rope pcg sa] cantar pee 1 — 4 LK a & 14 radial axial atenuator ventlloconveector cu ventiloconvector fara | regulator pentru sisteme - ene, ratird ger ivr | Yotigearecta ck | Sei Peat BN lator ro rors ia Seoncuct] fesimace Saou, | “cuenerge audit reuratch 1 : oy] S / i WS. 4 | riop8 sefabur| seeps aa camer de apectee | camer de aanbuje ie baterie de racire baterie de incalzire cu 3 iegiri cu 2 legit pentru aerosoli seni Saas ea dll SE 44 + sia pat sie ox bard fina dear separ nterizator SS Be rou doo 2 Eri 4k |_| et 4 < camerh de uriccare| camer de uniicare | carer de ideas vs do expanine isin puversare | prnpuverzare/slcurare | prn'plctrre (ou orp pore es meat do umphats 1 BET! ob | NL recuperation recuperator | incdtzitor/récitor Incalzitor/racitor ZN de caldera cu plc! | go Chicas votaty poniturecuperarea | peniurecupsrerea | bateria da incre serast ear SOARES | ome eeas | SRS ante | ° ) ; | cazan de neice | cazan do odie maging tigroa | asin tigoriles comerese aes ea ae ci compene Cabesole | deb mésureres_mésurarea regulator | dispozitiv de actionare Servomotor tun de racire yresiunii temperaturil de ex. Pl neumatice electric ‘cu ventilator P 7 Lod erintvera de ex. pt clapetdL Instalafii de ventilare si climatizare ventilerea local, 12 cere evaouarea ‘erulul (sau introducerea) se referd la fanumite puncte din Inc&pere unde este Coneentraté producerea _nocivititilor. Pentru a nu se rspandi in intregul spa- iu, nociitafle sunt evacuate chiar la focul de degaare prin absorb locale. © Clesificarea dupa diferenta de presiine dintre interlorul s! exteriorul Inodperil ventilate: + Ventilarea echilibrata, sistem la care debitele de aer de introducere si de evacuare sunt egale. "= Ventilarea In suprapresiune, sister Ja care debitul de aer introdus este mal mare decat cel evacuat pe cale meca~ fica astiel c& in Interior apare 0 supra- presiune, debitul in exces evacuandu- se pe cele-naturala. ‘= Ventlare In subpresiune, sister la care debitul de aer introdus este mal mie decat cel evacuat. Important este {nea de urméit ce degajéri sunt in in~ caperile aléturate, pentru @ nu conta mina o Incdpere ventilata in subpresiu fhe sau ce degaliri nocive sunt Int-o fnodpere ventiat’ in suprapresiune pentru a nu contamina incaperile adia~ conte acestela, spre care se va sourge zerul in exces. Stépanirea regimului de presiuni este, din acest punct de vede- re, foarte importants. a ciécirle cu_mal_multe tnoaperi ventilate se recomanda ca, pe ansam- blu, suma debltalor de aer evacuate S& fio egal cu a celor introduse pentru a {mpiadica subrécirea anumitor incaperi. ¢ Ciasificarea dupa alte criter: cari. In Germania, de exemplu, se fol ‘seste denumirea de ,Tehnica vent | Ti, ca denumire atotcuprinzatoere, in | Tn unelo Hiri se practicd alts casif- tcluzand si climatizarea (fig. 1.2.1). Instalatile pentru ventilarea incépert- lor au sarcina de a elimina: ‘+ noxele care Impurifcd eerul (subs- tante toxice gi otrivitoare, mirosur); ® clldura sensiollé (sarcina de in- calzke, sarcina de r&cire); + clldura latent (sarcina termica | latentd la uscare, umicificare) Clasificarea s2 face, pe de 0 parte, dupa felul ventiéril, respectiv, functiu- hile venti (cw/iéré aer exterice) si, pe de alté parte, dup& numérul proceselor termodinamice de tratare a orulul Capitolul robleme generale gal (be incdzire, Re-racire, US - uscere, UM - umiaificare. Climatizarea parfialA - aerul trata este supus la trel procese termodinami- ce (iF, US) Climatizare - aerul tratat este supus la patru procese tormodinamice (1, R, Us, UM; Detalerea instalailor pentru ventia- rea incéperilor, cu luarea in considerare ‘Ga proceselor termodinamice de tratare 2 eerull este arataté in tabelul 1.2.1 4.7. Semne conyentionale "si denumiri folosite in instalatile de ventilare i climatizare Pentru civerselo pért ale instalafitor, se folosesc semnela conventionale in- Gate in tabelul 1.3.2. (up DIN 1946 = Partea 1) Pentu marcarea pé planuri a tubu~ laturi do. ventlare, corespunzator di- verselor funcfiuni, 8° folosesc culorilo din tabolul 1.3.1. enum folosite: "Al aor refulat (ntéodus) in tncpe- rea/ incdperlo desenitéce instaati ‘AA - ger asprat din Incaperea/inc&- peril deservite; "AE ~ aer aspirat din incdpere/incaper| Jabolul 4.3.1, Culori folosite in instalatille de ventilare gi climatizare ‘Tipul aerulul T_Simbol Culoare ‘Aer refulat, in functie de watare | Al, PAI rosu, ofan] ‘Aar exteriof (proaspat) ‘AP, PAP verde: ‘Aer aspirat si evacuet ‘AB, AE, BAA ‘bleu, aibasty ‘Aer racirculat AR violet, ‘Aer amestecat (aM, rosu, oan] incaper AE BR, AM el AP ~ au somniicaia dela tab. 4.2.1; Al ~ aerrefulat,introdus in "aA - aer aspirat; PAl - aer pretratat, refulat, introdus in incdpere; PAP - aer exteriot proaspat pretratat; RAA - aer aspiat din incBpere, relatat. Sliminat (evacuat) Wr atmosterds ‘AR = aer reciroulat, 0 parte sau tot aerul aspiret, AA, dirat spre 2 fi cin now ‘vatat gi reintrodus tn neapere/inceipert; "AM ~ aer amestecat provenit din a- mestecul aerulul. exterior (proaspat), ‘AP, sia unel part din aerul aspirat, AA; "AP’- aer proaspat preluat din atmos- {era prin intermediul unel prize de aeri "AEP ~ ger epurat, aer evacuat din tn- cépere/incdperi, supus unui proces de Separare gi rotinere a celor mai multe’ hoxe, inainte de a fi evacuat in fatmosfera in scopul reducerii poluerti Notatiile P gi R plasate Inainte de ‘simbolurile mentionate au semnificatia: P - aer prevratat; R - aer retratat erminologia celor mai_ importante elomente ele _unel instalatii de clima- ‘izare este aratata in figura 1.3.1 Fig. 1.9.1. Elementele principale ale unetinstalafi de elimatizare: 1+ recuperator de caldur: 2 - camera de amestec; 9 - fitru de praf; 4 = batera de pretncalzre, § - batorie de récico; 6 - umiificator; 7 ~ baterle de reincalze: 8 ventlator de invoducere; &- atenuator de zgomot, pe introducere: 10 idem, pe evacuare: 11 ~ ventlator de evacuate; 12 ~ pri Ge aet proaspat; 19 - gus Se evacuare'a aerului vicat n atmosfer; 14 - gura de introducere; 15 - gura de faspirare: CO = cenirala de cimatizare; IC - tncdpere climatizat&; A ~ aspirare; evacuare; M - amesteo; R = Fecircuare,