Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Ovidius.

Administratie Europeana, Institutii si Politici Publice


Masterat

TEMA: Dobndirea ceteniei romne


DISCIPLINA:Cetatenia europeana si nationala

Nume si Prenume: Codreanu Andra Ioana


Master: A.E.I.P.P. , Anul II, Semestrul II

CUPRINS
I.Noiunea de cetenie
Consideraii preliminare. Definirea noiunii de cetenie ..................................................pag.3
Cetenia european............................................................................................................pag.4
II.Dobndirea ceteniei romne
1

Dobndirea ceteniei romne prin natere..............................................................pag.8

2.

Dobndirea ceteniei romne prin adopie..............................................................pag.8

3.

Dobndirea ceteniei romne prin repatriere..........................................................pag.8

4.

Dobndirea (acordarea) ceteniei romne la cerere................................................pag.9

5.

Cetenia copilului gsit pe teritoriul Romniei.....................................................pag.11

6.

Jurmntul de credin fa de Romniapag.11

CONCLUZII...................................................................................................................pag.13
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................pag.14

Dobndirea ceteniei romne


Consideraii preliminare. Definirea noiunii de cetenie
Statul, pentru a-i exercita puterea, trebuie s aib asupra cui s-i exercite puterea
astfel pentru a exista un stat este nevoie de oameni care s populeze statul respectiv,
oamenii/cetenii care s locuiasc n acel stat, i care s aib un domiciliu stabil acolo. Dar
un stat pentru a exista

mai are nevoie i de un teritoriu bine delimitat, pe care s se

stabileasc populaia, i n interiorul cruia statul s-i exercite puterea.1


Cetenii romni sunt subiecte ale raporturilor juridice ale dreptului
constituional, ca persoane fizice ce dein anumite poziii ori ranguri ntr-o instituie a statului,
pentru exercitarea drepturilor eseniale. Indivizi sunt organizai pe secii electorale, n cazul
n care au loc alegeri pentru deputai, senatori ori pentru preedinte.2
Cetenia reprezint o legtur juridic inseparabil avnd legtur cu persoana
titularului, aceast legtur ncepe de la naterea individului i ia sfrit n momentul n care
acesta moare. Cetenii n momentul n care prsesc ara pentru scurt timp, ei i menin
drepturile i ndatoririle fa de ara din care provin/ din care fac parte. Iar statul are de
asemenea drepturi i obligaii fa de cetenii si chiar dac acetia sunt plecai pe o perioad
determinat din ara respectiv.
Articolul 15 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului relev faptul c orice
individ are dreptul la o cetenie, astfel nct nimnui nu i se poate retrage dreptul la cetenia
sa iar n cazul n care individul respectiv dorete s i schimbe cetenia acesta este liber s o
fac deoarece nu poate fi constrns de nimeni i nimic.
Cetenia reprezint legtura juridic existent ntre individ i stat, individul
manifestnd fa de stat solidaritate, ataament avnd n acelai timp drepturi dar i ndatoriri,
de aici rezult c cetenia reprezint identitatea primordial a indivizilor, avnd nchegate
elemente culturale definitorii statului n cauz, i totodat indivizii prin cetenia pe care o
dein pot fi identificai ca fcnd parte dintr un anumit stat. Cetenia i are rdcinile n
cuvntul grec ,, polis care nseamn cetate stat.3
Drepturile pe care le au cetenii Uniunii Europene sunt specificate n Titlul V din
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene aprut n 2003.
Cetenia european confer/acord o nou identitate fiecrui cetean n parte, al unui
stat care face parte din Uniunea European, acordnd anumite drepturi speciale pe lng
celelalte drepturi fundamentale, eseniale ale omului, ale individului.
1

Cristian Ionescu, Drept constituional i instituii politice, Editura All Beck, Bucureti, 2004, p. 367.

Vasile Babu, Dumitru Rotaru, Drept constituional, partea I, Editura Europolis, Constana, 2007, p.34.

Cezar Brzea, Cetenia european, Editura Politea, Bucureti, 2005, p.7.

Cetenia nseamn apartenena la o colectivitate, etnie, asta presupune ca persoanele


dintr un stat care face parte din Uniunea European s aib drepturi politice dar i ndatoriri.
Individul este cetean al statului cruia i aparine astfel nct acesta are att drepturi
n ara sa dar i ndatoriri, obligaii fa de stat specifice unui stat democratic.
Primul drept este acela de a stabili, de a face legea, prima obligaie este de a respecta
legea dar bucurndu se de libertate i de comunicarea , de relaiile pe care le stabilete cu
ceilali indivizi.
n cadrul ceteniei se regsesc trei tipuri eseniale de drepturi:
-

elementul/ componenta civil/ civil care relev drepturile care stabilesc


libertatea individual

componenta politic ceea ce nseamn posibilitatea participrii la vot a


cetenilor, dreptul de a fi ales n unitile parlamentare

elementul social care presupune dreptul cetenilor la un trai decent,


posibilitatea de a nva, de a beneficia de serviciile medicale , de a avea o
cas i un venit minim garantat egal tuturor cetenilor fr discriminare, care
s i ofere posibilitatea unei bunstri sociale.

Cetenia european are un caracter supranaional, avnd un caracter vast, complex


pentru c mbin elemente regionale, naionale i supranaionale. "Cetenia european a fost
definit prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat n 1992 la Maastricht. Incluznd
drepturi, obligaii i participarea la viaa politic, cetenia european vizeaz consolidarea,
ntrirea imaginii i a identitii Uniunii Europene i implicarea mai profund a ceteanului n
procesul de integrare european.
Este cetean al Uniunii Europene orice persoan avnd naionalitatea unuia dintre
statele membre, conform legilor n vigoare n statul respectiv. Cetenia Uniunii Europene
vine n completarea ceteniei naionale, fcnd posibil exercitarea unora dintre drepturile
ceteanului Uniunii pe teritoriul statului membru n care locuiete (i nu numai n ara din
care provine, aa cum se ntmpla nainte).
n plus, cetenia european are la baz principiile comune ale statelor membre,
incluse n Tratatul de la Amsterdam: principiul libertii, principiul democraiei, principiul
respectrii drepturilor omului i al libertilor fundamentale i principiul statului de drept, i
decurge din drepturile fundamentale ale omului i drepturile specifice acordate ceteanului
european (drepturi de liber circulaie i drepturi civice), descrise n Tratat. Tratatul de la
Amsterdam, intrat n vigoare la 1 mai 1999, ntrete protecia drepturilor fundamentale,
condamn orice form de discriminare i recunoate dreptul la informaie i protecia
consumatorilor.
4

Cetenia european coexist alturi de cea naional, pentru c cetenii statelor


membre ale Uniunii Europene beneficiaz de dubl cetenie . Cetenia european este
reglementat de dreptul Uniunii n care se afl/ exist/ i gsete originea, iar cetenia
naional este reglementat de dreptul naional. Cetenia european nu ngrdete nici un
drept naional al indivizilor, ci doar le acord acestora drepturi suplimentare, care pot fi puse
n aplicare la nivelul Uniunii Europene prin dreptul de vot, dreptul de a fi ales n Parlamentul
European, dar aceste drepturi suplimentare pot fi exercitate i n statele membre precum
exercitarea dreptului de a fi ales n alegerile municipale.
Cetenia semnific, reprezint scopurile, interesele pe care le au oamenii din statele
membre ale Uniunii Europene, lund natere din ideea de baz a formrii europene i anume
meninerea pcii n Europa, i simpatia fa de calitile comunitare, nct neamurile s
triasc dup reguli i instituii generale cu care au fost de acord.
Oamenii se pot impilca n mod direct n politica i n economia Uniunii Europene prin
acordarea unor drepturi de care acetia au parte, necontnd cetenia naional i statul din
care provine dac statul respective este membru al Uniunii Europene.
Consiliul European de la Fontainebleau a constituit, a elaboratat un plan prin care
uura libera circulaie a persoanelor, stimularea nvrii uneia sau a mai multor limbi strine,
o bun informare, existena unor simboluri, elemente comune precum un paaport comun, un
imn comun , un drapel comun.
Cetenia european dorete ntrirea imaginii i a consimilitudinii Uniunii Europene,
ct i implicarea direct a indivizilor n aciunea de integrare european.4
Art. 17 din Tratatul Uniunii Europene confer calitatea de cetean al Uniunii
Europene orcrui individ care deine naionalitatea uneia dintre statele membre din Uniunea
European.
Cetenia Uniunii Europene ntregete cetenia naional astfel nct se pot exercita
unele drepturi ale ceteniulor Uniunii Europene pe spaiul/teritoriul statului membru n care
locuiete/ triete.
Anumite componente ale ceteniei europene pot schimba echilibrul existent n
cetenia naional din cadrul disciplinei juridice interne, n cazul n care un individ al unui alt
stat membru obine drepturi care nainte erau pstrate doar pentru indivizi naionali.
Apare astfel o concuren ntre cetenii Europei, n perioada nceperii exercitrii
drepturilor, n ce privete dreptul de staionare i de vot care au legtur cu alegerile
municipale dintr un stat al Uniunii Europene.

Mihaela Vrabie, op.cit., p.47.

Mai nti o persoan trebuie s aib cetenia unui stat membru din Uniune, urmnd
apoi s dobndeasc i cetenia european care i confer drepturi suplimentare pe lng cele
naionale.5
Prin Tratatul de la Maastricht sunt prezentate, relevate cinci drepturi suplimentare
celor naionale:
- dreptul la liber circulaie, care const n dreptul indivizilor la vacane, dreptul
cetenilor de a se muta, dreptul la munc i dreptul de a nva n celelalte state ale Uniunii
Europene, ns legislaia Uniunii impune condiii pentru exercitarea acestor drepturi, pentru
un sejur care depete trei luni este necesar un certificate de sejur, intrarea pe teritoriile
celorlalte state membre ale Uniunii nu poate fi interzis, excepie, doar n cazul unor raiuni
de securitate i sntate public.
- Exercitarea dreptului de vot i posibilitatea de a candida la alegerile pentru
Parlamentul European i la alegerile locale n statul din care face parte
- Dreptul de a avea pe teritoriul unui stat ter, protecie, sprijin din partea consulatului
din partea instituiilor diplomatice ale altui stat membru dac ara din care provine invividul
nu are ambasad n statul ter cu pricina.
- Dreptul de petiie n cadrul Parlamentului European
- Dreptul de a cere ajutorul Avocatul Poporului European n cazurile de administrare
necorespunztoare din partea instituiilor comunitare.
Cetenia european confer de asemenea dreptul la bun administrare i dreptul de
acces la documentele, actele Uniunii Europene. Pot aprea neconcordane din cauza faptului
c fiecare stat membru al Uniunii are metode diferite prin care acord ori retrage
naionalitatea unui individ, unei persoane.
Astfel statele care limiteaz acordarea ceteniei , au reineri n deschiderea
frontierelor, n deschiderea posibilitilor pe piaa muncii ori n acordarea drepturilor civile i
pilitice indivizilor, persoanelor din alte state.6
Consiliul Europei a analizat reglementrile cu privire la cetenie, ajungnd la o
reglementare unitar, la realizarea unei convenii necesar cetenilor statelor membre.7
Indiferena politic i scepticismul cetenilor europeni

sunt , au devenit foarte

prezente, foarte evidente n ultima perioad lucru relevat prin absena cetenilor la alegerile
europene, cu toate c europenii au unele avantaje relevate prin regimul juridic al ceteniei ,
dar identitatea european nu este foarte nchegat astfel nct s-i motiveze.
5

Ibidem, p.48.

Ibidem, p.50.

Barbu B.Berceanu, Cetenia, monografie juridic, Editura All Beck, Bucureti, 1999, p.246.

Cetenia ar trebui s genereze, s formeze, s construiasc o societate european la


care oamenii s se identifice, dar impunerea acestui lucru de ctre instituiile europene nu are
efectul scontat, dorit.
Noiunea de cetenie are un caracter evolutiv, sensibil de a cpta noi valene prin
ratificarea Tratatelor de formare a Uniunii Europene.

Dobndirea ceteniei romne


1.

Dobndirea ceteniei romne prin natere


7

Facand aplicatia principiului ius sanguinius, legea cetateniei romane stabileste ca este
cetatean roman copilul care se naste din parinti cetateni romani. De asemenea, este cetatean
roman copilul nascut dintr-un parinte cetatean roman si un parinte strain sau fara cetatenie. In
toate aceste cazuri, teritoriul pe care s-a nascut sau unde domiciliaza unul sau ambii parinti,
nu influenteaza, in nici un fel, cetatenia copilului.Cetatenia romana nu poate fi retrasa celui
ce a dobandito prin nastere.8

2.

Dobndirea ceteniei romne prin adopie


Un alt mod de dobandire a cetateniei romane este adoptia. Asa cum stabileste legea,

cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie, prin adoptie,
daca adoptatorii sunt cetateni romani sau, atunci cand adoptia se face de o singura persoana,
daca aceasta este cetatean roman, iar in toate cazurile, cel adoptat nu a implinit 18 ani. In
cazul in care dintre cei doi adoptatori, numai unul este cetatean roman, cetatenia va fi
hotarata, de comun acord, de catre ei, iar in caz de dezacord va decide instanta de judecata in
functie de interesul adoptatului.
Solutia Legii cetateniei romane s-a impus datorita faptului ca adoptia facandu-se
intotdeauna numai in interesul adoptatului, urmareste integrarea deplina a acestuia in noua sa
familie. Desigur, si copilul strain adoptat de cetateni romani trebuie sa se integreze in noua sa
familie. In cazul in care el nu ar dobandi si cetatenia romana o data cu adoptia, intotdeauna ar
trai cu sentimentul ca este inca tratat ca un strain, ceea ce i-ar crea unele complexe de
inferioritate sau de instabilitate in noua sa familie. Desigur, copilului care a implinit varsta de
14 ani i se cere consimmntul.9

3.

Dobndirea ceteniei romne prin repatriere


Un alt mod de dobandire a cetateniei romane, prevazut de lege in varianta sa initiala,

dar care a disparut in urma modificarii din 1999 (Legea nr. 192/1999 pentru modificarea si
completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial
nr.611/14.12.1999) este repatrierea10. Desi aceasta modalitate nu mai este enumerata la art. 4
al legii, o regasim la art.10, unde se face vorbire despre ea ca despre o varianta a dobandirii
cetateniei la cerere, ce beneficiaza de unele reguli proprii (art.16 si 36 din legea republicata).

Constituia Romniei articolul 5


Muraru Ioan, Tanasescu Elena Simina, Drept constitutional si institutii politice, Volumul I / Editia a XI-a,
Ed. All Beck, Bucuresti, 2003
10
Decret-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetatenilor romani si a fostilor cetateni romani, Monitorul Oficial nr.
9 din 31 decembrie 1989 art. 8
9

Regimul sau juridic a ramas insa neschimbat de aceasta modificare a textelor legale.
Astfel, persoana care a pierdut cetatenia romana o redobandeste ca efect al repatrierii.
Includerea in lege a acestui mod de dobandire a cetateniei romane a raspuns necesitatii de a
se da o reglementare corespunzatoare situatiilor in care persoanele care au fost cetateni
romani au pierdut cetatenia romana ca urmare a stabilirii lor in strainatate, dar doresc sa se
reintegreze in societatea romaneasca. In cazul repatrierii este vorba de persoane care sunt
legate de poporul roman si care, din diferite motive, au intrerupt pentru anumite perioade de
timp contactul lor cu societatea romaneasca. Asa se explica de ce legea considera repatrierea
ca un mod de dobandire a cetateniei romane.
Plecand de la principiul ca dobandirea cetateniei romane de catre unul din soti nu are
nici o consecinta asupra cetateniei celuilalt sot, se stabileste ca sotul cetatean strain poate cere
dobandirea cetateniei romane in conditiile legii.
Cat priveste copilul minor al repatriatului, legea prevede ca parintii hotarasc pentru
copiii lor minori cu privire la cetatenie si ca minorul care a implinit varsta de 14 ani trebuie
sa-si exprime separat consimtamantul. Daca parintii nu cad de acord, va decide tribunalul de
la domiciliul minorului, tinand cont de interesele acestuia.
n ce priveste procedura, cererile de dobandire a cetateniei pe calea repatrierii se
depun la Ministerul Justitiei, iar aprobarea lor revine Guvernului, la propunerea ministrului
justitiei.

4.

Dobndirea (acordarea) ceteniei romne la cerere


Acest mod de dobandire a cetateniei priveste pe cetatenii straini sau persoanele fara

cetateniei care isi manifesta dorinta de a se inregra in societatea romaneeasca. Fata de situatia
ca prin aceasta procedura se urmareste integrarea in societatea romaneasca a unor cetateni
straini sau a unor persoane fara cetatenie, legea reglementeaza pe larg conditiile pe care
trebuie sa le indepineasca cei ce solicita cetatenia romana, procedura de urmat, organul
competent a adoptat cererea, precum si natura actului prin care se acorda cetatenia romana.
Astfel, persoana care solicita acordarea cetateniei romane trebuia sa indeplineasaca
urmatoarele conditii:
a)

S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei ori, desi nu sa nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii, continuu si
statornic pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau de cel putin 5 ani
in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman. Aceste
termene pot fi reduse, daca solicitantul este o personalitate recunoscuta pe
plan international. Trebuie observat aici faptul ca legea distinge intre
9

persoanele care s-au nascut pe teritoriul Romaniei si toate celelalte. In


primul caz, legea nu mai pune conditia de a fi domiciliat un anumit timp pe
teritoriul Romaniei, ci numai de a domicilia la momentul solicitarii,
considerandu-se ca legaturile acestei persoane cu societatea romaneasca
sunt mult mai stranse decat in situatia unei persoane nascute in strainatate;
b)

Dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudini loiale fata de statul


roman; declara ca nu intrevede sau sprijina si nici in trecut nu a intreprins
sau sprijinit actiuni impotriva ordinii de drept ori a sigurantei nationale;

c)

A implinit varsta de 18 ani;

d)

Are asigurate mijloacele legale pentru o existenta decenta, in conditiile


stabilite de legislatia privind regimul strainilor;

e)

Este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost comdamnat in tara sau in


strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;

f)

Cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie


romaneasca in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;

g)

Cunoaste prevederile Constitutiei si imnul national11.

Legea cetateniei romane (art.8 si art.10) reglementeaza doua situatii in cazul acordarii
cetateniei la cerere. Astfel, se poate acorda cetatenia romana persoanei care a avut aceasta
cetatenie si care cere redobandirea ei, cu pastrarea ctateniei straine si a domiciliului in
strainatate sau cu stabilirea domiciliului in tara. Prin ultimele reglementari s-au impus unele
restrangeri la libera circulatie pentru cei care obtin cetatenia romana cu stabilirea domiciliului
in Romania. In al doilea rand, se reglementeaza acordarea cetateniei romane persoanei care nu
a avut niciodata aceasta cetatenie, dar o cere.
Existenta celor doua categorii de persoane care cer (redobandirea si dobandirea)
cetatenia romana, nu ramane fara efecte juridice cat priveste conditiile ce trebuiesc
indeplinite. Astfel, poate dobandi cetatenia romana continuand sa domicilieze in strainatate
numai persoana care a mai avut aceasta cetatenie, dar a pierdut-o intr-un mod sau altul. De
asemenea, aceasta persoana depune juramantul de credinta in fata sefului misiunii diplomatice
sau consulare a Romaniei din tara in care domiciliaza. In situatia persoanelor care cer
acordarea cetateniei romane si nu au mai avut aceasta calitate, legea impune domicilierea in
tara si obligatia depunerii juramantului in tara. Data la care se dobandeste cetatenia romana si
se produc toate efectele sale juridice este cea la care s-a depus juramantul de credinta.

5.
11

Cetenia copilului gsit pe teritoriul Romniei

LEGEA nr.21 din 1 martie 1991 ceteniei romne art. 9

10

O situatie ca poate fi intalnita in practica si care si-a gasit o reglementare


corespunzatoare in lege, este cea a copilului gasit pe teritoriul Romaniei. Cum este si firesc,
copilul gasit pe teritoriul tarii noastre si ai carui parinti sunt necunoscuti trebuie sa i se
stabileasca o anumita stare civila, sa i se dea un nume si un prenume, trebuie sa i se
stabileasca si apartenenta sa la un stat sau altul, caci cetatenia ii da posibilitatea sa se bucure
de deplinatatea drepturilor si obligatiilor.
Potrivit legii romane, copilul gasit pe teritoriul roman este cetatean roman daca nici
unul din parinti nu este cunoscut. Aceasta solutie se intemeiaza tot pe principiul ius
sanguinius, in baza unei prezumtii legale relative in conformitate cu care cel putin unul din
parinti a fost cetatean roman. In cazul in care filiatia copilului gasit pe teritoriul Romaniei a
fost stabilita inainte ca acesta sa implineasca varsta de 18 ani, fata de ambii parinti, iar acestia
sunt de cetatenie straina el pierde cetatenia romana. Acest lucru se intampla si in cazul in care
filiatia copilului gasit a fost stabilita numai fata de un parinte cetatean strain, iar celalalt
parinte a ramas necunoscut.

6.

Jurmntul de credin fa de Romnia


Din examinarea legii cetatniei romane se observa ca doua sunt situatiile in care

solicitantul cetateniei romane trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de Romania,


anume in cazul dobandirii cetateniei romane la cerere si, respectiv, prin repatriere. Prin,
continutul sau, juramantul de credinta este o afirmare solemna a dorintei persoanei respective
de a fi devotata patriei si poporului roman, de a apara drepturile si interesele nationale, de a
respecta constitutia si legile.
Din punct de vedere procedural, juramantul de credinta trebuie depus in termen de 6
luni de la data comunicarii hotararii prin care s-a acordat cetatenia romana. Juramantul se
depune in fata ministrului justitiei sau a secretarului de stat delegat anume in acest scop. Dupa
depunerea juramantului, ministrul justitiei, ori dupa caz, seful misiunii diplomatice sau
consulare, va elibera persoanei careia i s-a acordat cetatenia certificatul constatator.
Juramantul de credinta are ca efect juridic facptul ca cetatenia romana se dobandeste pe data
depunerii sale. El este deci o faza obligatorie in procedura dupa care cetatenia romana se
dobandeste la cerere sau prin repatriere, faza cu care de altfel aceasta procedura se incheie.
Nedepunerea juramantului de credinta in termenul prevazut din vina persoanei careia i s-a
acordat cetatenia romana conduce la incetarea efectelor horararii Guvernului de acordare a
cetateniei fata de persoana in cauza.

11

CONCLUZII
n zilele noastre Constituiile i legile utilizeaz termenul de cetenie pentru a face
cunoscut faptul c un om, o persoan aparine, face parte dintr-un stat, cetenia fiind relevat
prin termenul de naionalitate.

12

Prima apariie a termenului de cetenie n Romnia a aprut n codul civil din


1865, pn atunci nu a existat calitatea de cetean. n acea perioad legiuitorul acorda
cetenia romn locuitorilor rii. Obinerea ceteniei se fcea dup principiul ius sanguinis.
Se putea obine cetenia prin natere, prin cstorie, naturalizare, repatriere, femeia care s-a
cstorit cu un strin i pierdea cetenia dar dac rmnea vduv i-o putea rectiga.
Codul civil romn realizeaz o anumit organizare a populaiei rii, el introduce
termenul de cetenie astfel fiind nlocuit termenul de supuenie, face diferena, indirect, ntre
drepturile civile i cele politice, relevnd astfel un moment foarte important n procesul de
reglementare a relaiilor sociale din acest domeniu. Unele principii aprute la 1865
guverneaz i astzi reglementarea ceteniei, iar interpretarea unora este identic i astzi.
Astfel, norma potrivit creia copiii gsii pe teritoriul Romniei fr a se cunoate identitatea
prinilor lor sunt considerai ceteni romni este are aceeai semnificaie i astzi ca i n
1865, legiuitorul de atunci instituind prezumia potrivit creia cel puin unul din prini este
cetean romn.
Fiecare stat stabilete, prin legea naional, condiiile de acordare a ceteniei. Efectele
ceteniei fa de alte state ale comunitii internaionale pot fi limitate de normele dreptului
internaional. Dac alte state, subiecte de drept internaional, nu pot contesta unui alt subiect
de drept internaional dreptul de a stabili legi i reguli proprii privind cetenia, ele nu sunt
ns obligate de a recunoate i accepta consecinele unor asemenea reguli. Prin urmare nu se
contest competena normativ a unui stat n materie de cetenie dar pot fi respinse efectele
exercitrii acesteia, n cazul n care nu sunt luate n calcul principii generale sau norme de
drept internaional.
Pentru a fi valabil acordarea ceteniei presupune s fie licit din punct de vedere al
dreptului internaional, ceea ce nseamn s nu fie acordat pe baza unor criterii
discriminatorii (rasiale, religioase sau politice), de asemenea trebuie s aib n vedere legtura
individului cu statul , dar trebuie s aib la baz principiile i normele dreptului internaional.
Dac aceste lucruri nu sunt respectate de stat celelalte state pot , au posibilitatea s nu
recunoasc cetenia n cauz.
Strinii sunt indivizi care se afl pe teritoriul unui stat dar dein cetenia altui stat,
astfel nct ei sunt ncadrai ca fiind apatrizi, refugiai. Statul stabilete prin lege condiiile de
intrare, de edere al strinilor pe teritoriul su, respectnd drepturile strinilor. Statul este
obligat s-i primeasc pe strini pe teritoriul su, statul are dreptul s expulzeze un strin pe
baza faptelor deosebit de grave svrite de acesta.

13

BIBLIOGRAFIE
1. Anghel,I.M., Ratificarea Conveniei Europene asupra ceteniei prin legea nr.
396/2002 i consecinele acesteia n legtura cu legea nr. 21/1991 a ceteniei
romne, articol publicat in Revista Dreptul nr. 12/2002

14

2. Babu, Vasile, Rotaru, Dumitru, Drept constituional, partea I, Editura Europolis,


Constana, 2007
3. Brzea, Cezar, Cetenia european, Bucureti, Editura Politeia - SNSPA, 2005.
4. Deleanu, Ion, Drept constituional i instituii politice, Tratat, vol.2, Bucureti, Editura
Nova, 1996.
5. Dobre, Ana Maria, Coman, Ramona (coord.),Romnia i integrarea european, Iai,
Editura Institutul European, 2005.
6. Dodescu, Anca (coord.), Cum se nva cetenia activ n Romnia?, Oradea, Editura
Universitii Oradea, 2004.
7. Scuna, Stelian, Drept internaional public, Bucureti, Editura All Beck, 2002
8. Tnsescu, Elena, Muraru, Ion, Drept constituional i instituii politice, ediia a XI
a, volumul I, Bucureti, Editura All Beck, 2004.
9. Constituia Romniei, revizuit prin Legea 429/2003 , publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.
10. Convenia european asupra ceteniei, adoptat la Strasbourg la 6 noiembrie 1997.
11. Convenia privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954.
12. Convenia privind reducerea cazurilor de apatridie din 4 decembrie 1961.
13. Legea nr. 396 din 14 iunie 2002, privind ratificarea Conveniei europene asupra
ceteniei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 490 din 9 iulie
2002.
14. Legea nr. 21/1991, privind cetenia romn, publicat in M. Of. nr. 44/6 martie 1991,
republicat n M. Of. nr. 98/6 martie 2000, cu modificrile i completrile ulterioare.
15. Tratatul asupra Uniunii Europene, Maastricht, la 7.02.1992
16. Tratatul de la Lisabona

15