VOLUMUL 1 DIN SERIA VAMPIRH SUDULUI “MORTI PANA LA APUS ACUM UN SERIAL ORIGINAL HBO” TRUEBLO!Pana LA INTRAREA strainului in bar, astep- tasem ani de zile aparitia unui vampir. Am sperat inci de acum doi ani s4 vind unul si in Bon Temps, cand vampiril incepusera sa-s1 pardseasca sicriele (dupa cum ironic barfeau tot oamenii). In micutul nostru ordsel triiau toate celelalte minorititi — de ce sd nu-i fi avut aproa- pe si pe vampirii recent acceptati legal? Desi -nordul rural al Louisianei nu parea si-i atragd mai deloc pe vampiri, pe de alti parte, New Orleansul era cartierul lor general. Anne Rice! avea g1 ea contributia e1 la asta. Nu era mult de mers cu masina din Bon Temps panda in New Orleans, iar toti cei care 1 Scriitoare americana de succes, autoarea serie Cronicile Vampintlor.12 Charlaine Harris intrau in bar spuneau ci nu poti s4 arunci o piatra la coltul strizii fSri si nimeresti un vanipir. Desi nu era deloc intelept s& faci un asemenea lucru. Eu ins ini asteptam propriul vampir. Se vedea ci nu ieseam des pe afara. Si nu pen- tru ci nu sunt driguta. Dimpotriva. Am douazeci si cinci de ani, par blond, ochi albastri, picioare bine ficute, sani frumosi si o talie ca trasd prm inel. Arit foarte atragdtoare in costumatila pentru chelnerite pe care Sam o alesese pentru noi in perioada calduroasd a anului: sort negru, tricou alb, ciorapi albi si pantofi Nike negri. Am totusi un neajuns. Fiindc& asa incerc eu sa vad lucrurile. Multi din clientii barului spun c% sunt real- niente nebund. In orice caz, rezultatul este cA nu reusesc aproape niciodata si-mi fac un prieten. Asadar, niicile atentii conteaza foarte mult pentru mune. Vampirul mult asteptat se asezase chiar la una din mesele mele. Mi-ana dat seania imediat ce era si chiar m-a izbit faptul ch nimeni nu s-~a Intors sa-l priveasca. Ceilalti nu l-au recunoscut! Dar eu, vizandu-i stra- lucirea usoar’ a piclii, uai-ai dat seama imediat. As fi putut dansa de bucurie si, de fapt, chiar ain ficut doi-trei pasi in apropierea tejghietei barului. Sani Merlotte, seful meu, si-a ridicat privirea de la biutura pe care o prepara si nu-a schitat un zambet. Mi-am luat inediat tava $1 carnetelul, dupa care am pornit spre masa lui. MOoRTI PANA LA APUS 13 Speram ca rujul si nu mi se fi dus s1 coada sa-mi fie in continuare stransai frumos in crestetul capului. Erami putin Incordata, dar simtean un zamibet lAuntric ce-mi ridica usor coltul buzelor. E] ins& parea macinat de ganduri $1 imi oferea astfel ocazia sa-] examinez bine, inainte si apuce si-si ridice privirea. Parea si aiba cam un metru s1 optzeci; varfurile parului brunet si des, piepta- nat Ingrijit pe spate, 11 mangaiau usor gulerul s1 151 purta perciuni lungi Intr-o frizura de moda veche. Chipul, bineinteles, ti era foarte palid; dar, in definitiv, era chiar mort, asta pentru cine crede in povestile batranilor. Teoria unanim ac- ceptata, aceea in baza cdreia a si fost sustinutd cauza lor, spune c4 cei ca el au fost infectati cu un virus care le-a indus timp de mai multe zile o stare cadaverica, provocandu-le apoi alergi la razele soarelui, argint si usturoi. Chiar dac3 amanuntele difera in functie de ziarul pe care il citesti, toate jurnalele erau pline cu articole refe- ritoare la vampiri. In orice caz, buzele fi erau foarte atragatoare, cu contururi dure, iar sprancenele negre, frumos arcuite. Nasul t1 cobora direct din bolta spran- cenelor, asemeni infatisirii unui print dintr-un inozaic bizantin. Cand isi ridici in cele din urna privirea, am observat cd ochu i erau chiar mai neeri decat parul, iar albul din jurul irisurilor arata incredibil de alb. —— Cu ce va pot servi? l-am tntrebat, fericitd peste miasura.14. Charlaine Harris Isi ridica sprancenele. — Aveti cumva sange artificial la sticla? mtreba el. —~ Nu, ini pare tare rau! Sam a facut 0 co- mandi si ar trebui si ne vind siptamana Viltoare. —— Atunci, vi rog, as dori niste vin rosu, inu zise el pe un ton calm si linipede, asemeni unul parau ce susura peste luciul pietrelor. Am izbucnit in ras. Era prea perfect. ~—Doninule, nu o bagati in seam pe Sookie, e nebuni, se auzi o voce familiar din separeul de langa perete. Toati bucuria mea se risipi subit, desi Inc ini mai simteam zambetul pe buze. Vamipirul ma tintuia cu privirea, urnuirmd cum mu se scurge toata vlaga din chip. — Vi aduc imediat vinul, i-am spus, indepar- tandu-mi cu pasi mari, fara sa privesc miutra ingamifatd a lui Mack Rattray. El si cu nevast4-sa, Denise, veneau acolo aproape in fiecare noapte. [-am poreclit Cuplul de Sobolani, fiindca si-au dat toata silinta s4-11 faci viata muzerabila, chiar din ziua in care s-au mutat in Four Track Corner, intr-o rulota inchiriat’. Nadajduiam totusi si dispara din Bon Temps la fel de rapid cum veniserd. Cand si-au facut pentru prima data aparitia in barul Merlotte’s, n-ani avut mici cea mai mica retinere in a le asculta gandurile — stiu, a fost josnic din partea mea. Dar, la fel ca toti ceilaln, MORTI PANA LA APUS 15 si eu ma plictisesc si, chiar daca tmi petrec miajo- ritatea timppului blocand gandurile care incearca si-nu patrund’ in minte, mai renunt cateodata la aceasta practicda. Asa am aflat despre famulia Rattray cateva lucruri pe care nimeni altcineva nu cred si le cunoasc&. In primiul rand, stiam cA au facut inchisoare, dar nu cunosteam $1 motivul. In al doilea rand, am citit gandurile lui Mack Rattray cu privire la sinceritatea cu care se adresa cunoscutilor. Apoi, am auzit in gindurile Denisei informatia ci abandonase un copil pe care il riscuse In urmi cu doi ani, un bebelus care nu era al lui Mack. Si, de asemenea, nici nu lasau bacsis. Sam umplu un pahar cu vin rosu si, In timp ce mi-l aseza pe tav4, privi spre masa vampirului. Cand Sam isi focalizi privirea spre mune, mi-am dat seamia imediat ca stia cA noul nostru client era un mort viu. Sam are ochii albastri ca ai lui Paul Newman, spre deosebire de cenusiul-albastrui palid al ochilor mei. Same si el blond, dar parul ii este sarmos, iar nuanta podoabei sale capilare pare mai degraba un fel de auriu-roscat aprins. Este intotdeauna usor bronzat si, chiar daca hai- tiele il fac s4 arate slab, dupa ce l-am vazut fara cAmasa, cand descirca miarfa din camion, pot spune c4 are o constitutie solidi. Lui Sam nu i~amn ascultat niciodata gandurile. Este seful meu, in definitiv. Mai demult a trebuit si renunt la cateva slujbe, deoarece aflasem despre angajatori lucruri care nu-mu faceau deloc plicere.16 Charlaine Harrts Para sa comenteze, Sami inu dadu paharul cu vin, pe care l-ami examunat atentd, pentru a {1 sigura cd e perfect curat si am pornit spre mias. vampirului. —- Vinul dummneavoastra, dommule, i-am spus protocolar, asezandu-i paharul pe masa, exact in fata lui. Bi ma privi din nou, iar eu n-aim scdpat ocazi: de a privi fix in ochii lui icantatori. —- Sa-l beti cu poftta, i-am. zis mandra. Momient in care Mack Rattray strigd in spa- tele meu: —- [Tei, Sookic! [a mai adu aici o halbi cu bere! Ama oftat s1 mi-ani intors si le iau de pe miasii halba goala. Denise arita foarte bine tn seara aceea, purta pantalonasi scurti s1 o bluza care-1 lasa spatele gol, tar claia de par castaniu ii era ravasita artistic. denise nu era cu adevdarat fru- mloasd, dar arata atat de lncrezatoare si epata atat de mult, incat iti trebuia ceva tuup pand sa-i descoperi adevaratul chip. Putin mai tarziu, spre stupefactia mea, am vazut ca cei doi Rattray se mutasera la masa vanipirului si discutau cu el. Nu pirea ca el si le raspunda entuziast, dar nici nu didea semine cA ar vrea sa stea singur. ~~ Ulita-te si tu! i-an zis dezgustata Arlene, colega mea de munca. Arlene este roscata $1 pistruiata, € miai mare cu vece ami decat mine sia fost cAsatorita de patru MoktTI PANA LA APUS 17 ft Are doi copu si, dim cand in cand, am liipuesia cS ma considera ca pe a trela el proge- PEA. (Jn tip mou, nu? mi-a raspuns ea dezinte- Peale, Arlene se intalneste in prezent cu Rene Lenier wl, cluar dacd eu nu vad intre ei nici o atractie, ea jaye destul de multunuta. Cred ca Rene fusese i@l de al doilea e1 sot. Ah, in plus e si vanupir, 1-am zis, simtind ci tebure si imipartasesc cuiva bucuria mea untried, Serios? Aici? Ei bine, ia te ulta, zise ea, Ababind usor $1 aratand ca-nu impartadseste Inicuria, Dar, scumpa mea, nu poate fi prea istet, acd st& cu Sobolanii la miasi. Pe de alta parte, Wid cl Denise se da serios in spectacol. Mi-ani dat seania de acest iucru doar dupa mbservatia Arlenei; commparativ cu lipsa mea de expericnta, ea este mult mai priceputa in sestvarea situatilor cu imuplicati sexuale. Vanipirul era infometat. Auzisem nial mereu nioca cd sangele sintetic descoperit de japonezi le Astrura vampirilor elementele nutritive necesare, dir acesta nu le satisficea cu adevirat foamea $1, din cand tn cand, mai apareau unele ,,incidente ncfericite’” —- un eufenusni gasit pentru casipirea de cdtre vaipiri a unei fiinte umiane. $i, 1ata, fara nicl un pic de yend, Denise Rattray 1s1 mangaia provocatoare gatul, mtorcandu-si senzuala capul intr-o parte si alta... Ce nemernicd18 Charlaine Harris Fratele meu, fason, intrand si el in bar, porni agale spre nune, pentru a ma imbratisa. Stia bine ca femeile apreciazi un barbat care este devotat fanulier sale si care, in plus, acorda atentie unei persoane handicapate — ceea ce insemma cA ini- bratisarea 11 anzplifica serios reputatia. Oricum, nici vorba si mai fi avut nevoie de alte merite in afara aceluia de a fi el insusi. Era chipes $1 amabil, dar putea fi $i malitios, Insi majoritatea femeilor pareau sa-1 treacd cu vederea acest neajuns. — Bunda, surioara. Cum se mai simte Buni? ~~ Cam la fel, dar in general e bine. Treci 1 tu sd o mail vezi. — © si trec. Cine a venit neinsotita? ——- Uita-te $1 singur. Cand Jason arunca o privire in jurul lui, in aer au fluturat brusc bratele niai multor femei si pu- paturi simibolice. — Hei, 0 vad si pe DeeAnne. E libera? — A venit cu un canuonagiu din Hammond. Tipul e la toaleta. Te-as sfatui si ai niare griji. Jason inu zambi rautacios $1 ni-am intrebat cum de nu puteau celelalte femei si vada egois- nul acelui zambet. In momentul cand Jason 1si facuse aparitia, pana s1 Arlene 1s1 aranjase grabita tricoul, desi, dupa patru miariaje, ar fi trebuit s4 stie mai bine sa-1 citeasca pe barbati. Cealalta chelnerita cu care lucrez, Dawn, is1 dichisi coa- ura si tsi Indrepta bruse spatele, pentru a-si evidentia sanil. Jason o saluta amabil cu mana, iar awn surdse batjocoritor. Intre ci nu era o relatie MorTI PANA LA APUS 19 tocmai de prietenie, dar voia totusi ca el si o renmiarce. Intrucdt sAmbati noaptea vin o multime de chenti sA petreaca in barul lui Merlotte, am fost foarte ocupata si, pentru o vreme, l-am pierdut din vedere pe vampirul meu, iar cand l-am vazut din nou, am observat ci discuta cu Denise. Mack il tintuia cu o privire atat de avidi, incat m-a Ingrijorat. M-amm apropiat de masa, fara s4-l pierd o clipa din ochi pe Mack. In cele din urm’, mi-am Lisat garda jos $1 ain ascultat atenta. Mack si Denise fusesera inchisi pentru ci go- liserd de sange niste vanapiri. Dest eram foarte tulburatd, am dus ca un robot o halba mare de bere si cateva pahare la o inasd zgomotoasd de patru persoane. Din momientul in care s-a descoperit ci sangele de vampir elinuna teniporar simiptomele bolilor si aniplificd potenta sexuala — actionand ca un stunulent conzpus din Viagra si Prednison —, au aparut pe plata neagrd o muiltime de cereri pen- tru sange de vampir, pur, nediluat. Iar acolo unde existd cerere, bineinteles, trebuie s4 existe gs. furnizori —— in cazul de fatX, cum de-abia afla- scl, acestia erau chiar nemernicu de Rattray. Nu cu mult tunp in urmda, prinseserd cativa vaimpiri si le luasera sangele, vanzand apoi fie- care fiola de sange cu pana la 200 de dolari bucata. De cel putin doi aini de zile, acesta era drogul preferat al majoritétii oamenilor. Existau20 Charlaine Harris $i Cumparatori care au Innebunit dupa ce-au baut sange de vampir, dar acest Jucru n-a afectat cu nimiuc rata vanzarilor. De obicei, un vaimpir lasat fara sange nu poate supravietui multi vreme. Infaniti secdtuitori 11 parisesc victimele si le lasi cu tarusi infipti in piept, ori sub cerul liber, asa Incat primele raze de soare si le definitiveze treaba. S-a niai auzit, dim cand In cand, de cate un vanipir care scapa $1 reusea si inverseze rolurile -— situatie in care con- trabandistii isi prinieau o rasplata bine meritata. Acum insd, vampirul meu se ridica si pleca insotit de Sobolani. Mack ini surprinse privirea si l-ana observat ardtandu-se destul de uinut de expresia chipului meu. In acel moment s-a in- tors, ridicand din umieri si ignorandu-nia la fel ca toti ceilalti. Asta m-a infuriat rau, chiar peste miasura. Ce putea sa face In timp ce ma framantan in sinea mea, ei iesisera deja pe usd. Mi-ar da oare vampirul crezare, daci as alerga dupa e1 si i-as spunc tot? Nimeni nu daidea doi bani pe vorbele mele. Sau, dacd se tntampla totusi sa fru crezuta, persoaia respectiva s-ar teme de mune si m-ar uri de moarte, pentru capacitatea de a citi eandurile ascunse in creierul oamenilor. Arlene —- convinsa fiind c4 intentiona s-o padraseasca pe ea $1 pe Copil —— ma rugase si patrund In muntea celui de-al patrulea ci barbat, cand venise Intr-o sear’ si o ia de la munck. Inst nu am cedat ruginuntii ei pentru ca nu doream sd-nu pierd MORTI PANA LA APUS | unica prietend. 51, de fapt, Arlene nu-inu ceruse direct acest lucru, intrucat ar fi trebuit astfel s3 accepte ca posed un asenienea har, ori mai bine vis, blestem. Oaimenii nu puteau aduiite una ca asta si, 1 schinib, se multumeau si creadi ci sunt nebund. Ceea ce, uneori, chiar eram! Asa ca, ai ezitat, confuza, speriata $i infuriata, dar nu-ain dat totusi seama ca trebuia neaparat si actionez. [mpulsul mi-l daduse chiar Mack, a (Arul privire im transiisese cA nu insemn nici cat negru sub unghie pentru el. An) pormit indataé spre bar, unde Jason isi didea striduinta si o inipresioneze pe DeeAnne. In pofida opel generale, fata nu se ardta prea scnsibilizata. De cealalté parte a mesei, camiona- giul din Hanimond i arunca priviri fioroase. — Jason, 1-all 21s precipitata, moment in care s~a intors $1 u-a aruncat o privire aspra. Spune-mi, te rog, mai ai lantul ala in spatele camionetei? —~ Nu plec niciodata de acasa fara el, raspunse cl molcom, incercand si-mi descifreze pe chip schinele unor eventuale probleme. De ce, ai de wand si te bati cu cineva, Sookie? Obisnuita si zanrbesc niai mereu, nu mi-a fost greu sai-1 surad larg. —— Sper sa n-ajungeni acolo, i-am rispuns voloasa. — la zl, ai cunva nevoie de o mand de ajutor? In definitiv, era fratele meu. —— Nu, mersi, 1-ana zis, Incercand si par convingatoare, dupa care ai ajuns din cativa pasi22? Charlaine Harris in dreptul Arlenei. Sti, azi trebue si plec un pic mai devreme. Nu am prea multe mese, ce Zici, poti si ma inlocutesti tu? Nu ma gandisem cdi t1 voi cere vreodata Arlenei un astfel de favor, desi eu 11 tinuserm locul de multe or. Dar s-a oferit imediat si ma ajute. — In regula, i-am raspuns. Dac4 pot, ma in- torc repede. [ar dac& tmi cureti sectorul, pronut ci iti fac curdtenie in rulota, Arlene consimti agitandu-si coama roscata. Pentru a-l instiinta $1 pe Sam, 1-am ardtat spre usa angajatilor, apoi spre mune $1 1-am_ schitat deplasarea prin miuscarea a doua degete. Sam mi aproba din cap, dar fara si arate deloc bucuros. | Am iesit pe usa din spate, incercand sa nu fac prea mult zgomot pe prundis. Parcarea pentru angajati se afla in spatele barului, unde se ajunge printr-o usi ce duce prin magazia localului. Erau acolo masinile Arlenei, a lui Dawn, a bucatarulul sia mea. In dreapta mea, spre rasirit, se afla ca- niuioneta lui Sam, in fata rulotei sale. Am iesit din parcarea acoperita cu pletris, destinata exclusiv angajatilor, $1 ni-am indreptat spre bitumul ce acoperea spatiul mult mai mare al parcariu rezervate clientilor, situatd spre vest, in stanga barului. Localul Merlotte’s era tmprejmuit de padure, 1ar marginile parcadru erau in cea miai mare parte pline cu prundis. Sam lununase locul foarte bine si stralucirea suprarealista a felinarelor tnalte facea ca totul sa arate destul de straniu. MonkTI PANA LA APUS 23 Imiediat ce-ani zadrit smmasina Sobolanilor, un bolid sport rosu, usor lovit, am stiut cX nu s-au indepartat prea mult. | Am reusit In cele din urmi si gasesc si caniio- Incta lui Jason. Era complet neagra, iar pe aripi avea douad fasii unduitoare, roz-albastre. Stiam bine cat ii place si iasd in evidenti. M-am suit tn spate $1 am cotrobait dupa lantul gros si greu pe care il avea intotdeauna la indemani, in caz de forta naajora. L-ami strans si am coborat cu el lipit de corp, ca nu cumiva sd zorniie. Am stat o clipa $1 m-am gandit: singurul loc ai retras unde Sobolanii I-ar fi putut duce pe vanupir era la capatul parcarii, acolo unde coroa- nele copacilor ajungeau pani la capotele autove- hiculelor. Asa ci m-ani furisat in acea directie, cAutand si ma nusc rapid, fart si fac zgomot. Din cand in cand, m4 opream si ascultam atenta. In scurt tuup, ani reusit si aud un geaniat si zzomotul infundat al cdtorva voci. M-am strecurat printre masini $1 i-ani zarit exact in locul unde mi $1 asteptam. si fie. Vanipirul era la pamant, intins pe spate, avand chipul contorsionat in agonie, iar incheieturile mainilor si gleznele iniobilizate de un lant argintiu. Pe sol, in apropierea picioarelor Denisei, se aflau doud nuci fiole pline cu sange si, in tunp ce-i urmiaream, femeia fixi in capatul acului un nou recipient gol. Garoul de deasupra cotulul strangea necrutator bratul victimei. Stateau cu spatele la mime si vanapirul ined nu mud vazuse. Am desfacut usor lantul, asa incat si24 Charlaine Harris fie liber aproximativ un metru, dar inc’ nu ni hotarasem pe cine si atac primul. Amdndoi erau scunzZI $1 nemernici. Mi-am, amintit in acel moment de privirea dispretuitoare pe care mi-o aruncase Mack si de faptul ci nu mii-a lasat niciodati bacsis. El avea si fie primul. | Nu mai participasem niciodati la o incdierare si, Intr-un fel, asteptasem fSri Indoiali o astfel de situatie. M-ami repezit din spatele unei camionete si l-am lovit invartind lantul. Zalele i s-au lipit de spate, fortandu-l pe Mack si tngenuncheze ali- turl de victima sa. Urland, se ridick imediat in picioare $i 11 arunca o scurt4 privire Denisei, care tocmal se pregdtea s4 sigileze al treilea recipient cu sange. Mack isi cobort braful pana tn dreptul ghetei si scoase un obiect luneguiet, lucitor. Am mghitit In sec — avea In mani un cutit. — Oh, vai mie, i-am zis ranjind. — ‘Tarfa nebuna! strigd el, arktdudu-se gata si-si foloseasca cutitul. Atenta sd-mi pastrez luciditatea, am avut o stratulgerare clard a ceea ce inten tona si-iit fack Mack. Asta m_-a scos din minti $i amy pornit hov- rata s4~-l ranesc cat putea de tare. Asteptandu-se probabil la nuscarea mea, tn tunp ce invartean lantul, s-a repezit direct spre mine. Tatenga lui cra sd-nu taie bratul, dar ratt lovitura, wir lancul, din recul, 1 se inffsura tin jurul eAtulun dinay ascment MOR TI PANA LA APUS 25 inibraitisirii unei iubite. Strigitul de victorie 1 se transform tnt--o bolboroseala incocrenta. Scapa cutitul si isi infipse degctele in verigile lantului. Pierzandu-si risuflarea, cizu in genunchi pe cal- darAniul grunjos si se stridui si-mi smulga lantul din mana. | Ei bine, in acel moment am scdpat din maini lantul lui Jason. M-am n&pustit insd imiediat asupra cutitului, ridicandu-l ca si cum as fi stiut foarte bine si-l folosesc. Denise sarise $1 €a spre cutit, arditand exact ca o vrajitoare in lunnina $1 umtbrele felinarelor. RAmase incremenita cand observa c4 am pus mana pe cutitul lui Mack si incepu si blesteme, si injure si s4 rosteasca tot felul de cuvinte ingro- zitoare. — Hai, cari-te chiar tn clipa asta, 1-am. 1s, dupa ce i-am ingiduit si-si mai descarce sufletul. Dusminia Denisei era atat de imtensa, incat, daca s-ar fi naaterializat, nu-ar fi putut strapunge craniul. A incercat s4 ia si fiolele cu sange, dar i-aim suierat printre dinti si nu care cumiva sa se atingd de ele. In schimtb, l-a ajutat pe Mack sa se ridice. Mack, continuand si tind strans lantul, scotea aceleasi sunete bolborosite si gatuite, dar Denise reusi s4-l ajute sd se tarascd pana la miasina, unde tl tupinse brutal pe scaunul din dreapta soferului si, scotand nervoasd din buzunar cateva chei, se posta numaidecat tn fata volanului. De indata ce am auzit pornind motorul, mi-am dat seama ca Sobolani aveau de-acum o noua26 Charlaine Harris arma. Miscandu-nii asa cum nu am ficut-o nici- odata in viata mea, am alergat panicati pani la capdataiul vanipirului: ~~ Impmge-te cu picioarele! i-am_ strigat, dupa care l-am prins de subrate si l-am tarat in spate cu toata forta, nioment in care a priceput ce 1-alll cerut $1 si-a incordat picioarele, tmpin- gandu-le puternic tn pamAant. Cand iiasina rosie se nipusti vuind spre noi, depasisem doar cu putin liziera copacilor. Denise ne rata cu aproape o juniatate de metru si se vazu unediat nevoitad si tragi brusc de volan, pentru a evita coliziunea cu un brad —- moment in care am auzit zgoniotul puternic al motorului pier- zandu-se Incet in depiartare. — Oh, a fost cat pe ce, i-am zis risufland usuratid $1 Ingenunchind aldturi de vampir, intrucat sunteanl C4 mii se inmoaie picioarele. Incercand sa-nii revin, ama continuat s4 respir din greu aproxiniativ un minut. Vampirul se nusca putin, lar eu nu-am indreptat privirea citre el. Spre groaza mea, am vazut in acel moment firisoare de fum ridicandu-se din locul unde argintul ii atingea incheieturile. — Vai, sarmanul de tine, i-am zis, repro- sandu-mi i sinea mea ci nu m-am gandit si-i dau mai repede o mana de ajutor. | Continuand si-nii trag din greu risuflarea, am iceput imediat si-i dezleg legiturile subtiri de argint, suvite ce pareau sa faci parte dintr-un lant foarte lung. MORTI PANA LA APUS 27 -— Bietul de tine, am soptit din nou, fara si-ni dau seama decat mult mai tarziu cat de nepotri- vite Tui erau cuvintele. Fiind destul de indenianatic3, ani reusit sd-1 eliberez incheieturile destul de repede si, ince- pand si m4 intreb cum de-au reusit Sobolanii si-l aseze intr-o aseienea pozitie, ml-ani surprins rosind imediat ce imu-ani imaginat cum s-au intamplat lucrurile. In timp ce-1 dezlegam lintisorul de argint infisurat in jurul picioarelor, vampirul si stranse bratele la piept. Gleznele nu patisera nimuc, pen- tru cd atacatorii nu se imai obosiserad si-1 ridice blugii $i si-1 aseze lantul de argint direct pe piele. — Imi pare riu ci nu am ajuns mai repede, i-am zis scuzandu-nid. Hai ca-ti revu imediat, nu-i asa? Vrei sa te jas singur? — Nu. RAspunsul lui mi-a bucurat, pana cand adauga: —~- S-ar putea intoarce dup4 mine si iIncé nu sunt tn stare sa lupt. Vocea fi era tulburata, dar nu as f1 putut spune cu siguranta ca-l auzisem rasufland din greu. Am facut o fata acra si, in rdstinmypul in care {cerca si-$i revind, miu-am luat cateva misuri de precautie. Mai intai, m-ani intors cu spatele la el ca sd-1 acord cateva momiente de singuratate, pentru ca stiu bine cat de neplacut este si te priveascd cineva atunci cand esti ranit 51 cazut la pamant. Apoi, m-am asezat pe vine $1 am ince- put si supraveghez parcarea. Ani vazut cateva25 Charlaine Harris masini care au plecat si altele care au venit, dar nick una nu s-a apropiat de marginea paduru unde statean, noi. Simtind miscarea aerului ip jurul meu, mi-am dat numaidecdt seamia cx vanipirul se ridicase. | Nu mi-a vorbit imediat. Mi-ani intors capul spre stanga si l-am privit. Ajunsese mai aproape de mune decat credeam. Ochii sii mari sl neeri mia priveau fix. Caninii se retrasesera, fapt care Ind dezaniigi putin. — Multumesc, imi zise el protocolar. Asadar, nu parea deloc intrigat de faptul cd fusese salvat de 0 femeie. Tipic birbitesc. Din moment ce se dovedise atat de nerecu- nhoscator, m-ana gandit s4 fiu si eu la fel de necu- vincioasa si, deschizandu-mi mintea complet, . am Incercat sa-i ascult gandurile. Si... n-am auzit -muunic. — Oh, i-am zis, surprinsi de propria-ni emotie din glas si firi si-mi mai dau bine seanja ce spun. Dar nu reusesc sd aud nimic. ~— Multumesc! repeta vampirul, nuscandu-si buzele intr-un mod exagerat. —~ Nu, nu... te aud cand vorbesti, dar... >1, coplesita de emotil, ani ficut un lucru pe care In mod nornaal nu las face niciodata, intrucat era un gest indraznet, intim, si care dezviluia faptul ca nu sunt in toate nuntile. M-am fntors cu totul spre el, 1i-am pus palmele pe obrajii albi ca varul si l-am. privit profund. Mi-am concentrat toati ener- gia. Nimic. Era ca si cum as fi ascultat zzomotul de Mo RTI PANA LA APUS 29 (undal al unui aparat de radio, cand Incerci sa cauti ull post pe care nu il poti receptiona. Auzeani tacerea spatiulut. Ochii 11 deveneau din ce In ce mai mari $1 mai neerl, desi statea absolut nemscat. — Ah, scuzi-mi te rog, i-am zis stanjenita. Mi-~ain retras unediat mainile $1 nu-ami reluat supravegherea parcdru, dupd care am inceput si trancinesc despre Mack si Denise, gandindu-ma fara incetare cat de minunat ar fi s4 am un prieten pe care si nu-l pot auzi decat in clipele cand doreste si niu se adreseze cu voce tare. Cat de fermecatoare era tacerea lui. | —- Si m-am gandit cd ar fi bine sa vad ce voiau de.la tine, am concluzionat, firi si am nici cea mai vaga idee la ce ficeam referire. — Aji iesit sa ma salvezi. Ai fost foarte curajoasd, zise el pe un ton atat de seduci&tor incat, daci l-ar fi auzit, DeeAnne s-ar fi muiat toat4 In clorapii ei ros din nailon. — Ei, gata, termina, i~am zis tafnoasd, reve- nind brusc cu picioarele pe pamiant. Se araté uinut pentru o secunda, dar in clipa urniitoare chipul nm reveni la albul imaculat de dinainte. — Nu-ti este team sd stai singura in preajma unui vampir infometat? intreba el, lisand s4 se Intrevada siretenia s1 pericolul din spatele cu- vilitelor, — Deloc.30 Charlaine Harris ~~ Consideri ca esti in siguranti pentru ci mi-ai salvat si cd, dup’ toti acesti ani, ar trebui s% mani- festa o farama& de afectiune fati de oameni? Vampitil se tntorc adeseori inipotriva acelora care le acorda increderea lor. Stii foarte bine cx nu respectdim aceleasi valori ca $i voi. —— Sunt multi oameni care se intorc impo- triva acelora care cred in ei, am subliniat realisty. Nu sunt chiar atat de proasti pe cat crezi, am continuat. | S1 1-am aratat bratele si gatul pe care, in tunpul in care el isi revenea, mi le infXsurasem strans cu lantul Sobolanilor. El se cutremura’ vizibil. — Dar ai 0 artera suculenta si in pantec, spuse dupa ce~si mai reveni, pe un ton la fel de viclean ca un sarpe pornit la vanitoare. ~~ Nu vorbi urat, i-ami zis. Nu am de gind si ascult asa ceva. Ne-ai privit inci o dati tn ticere. Mi-era teama ci nu-l voi mai vedea niciodati. In defini- tiv, primia lui vizit’ in barul lui Merlotte nu decursese deloc tmbucuritor. Asa ci am incercat sa retin toate detalule posibile, in ideea ci voi pastra anuntirea acestei intalniri s1 o voi retrii multa vreme de acum inainte. Era ceva rarisini, oO adevarata comoarai. Doream si-i ating din nou piclea, fiindca deja uitasem cum o sinatisem. [nsi un astfel de gest ar fi depasit granita bunelor ianiere $i ar fi putut si-i reaprind’ dorinta de a continua cu aiurelile sale seducitoare. MOoRTI PANA LA APUS 34 ~— Vre1 si be1 din sangele pe care mi l-au luat? intreba el pe neasteptate. Ar putea fi un inod prin care si-nii arat recunostinta, adiuga el aratand spre fiolele inchise ermetic si insirate pe caldaram. Se spune ca acest sange iti poate wubundtati sindtatea si viata sexual. —— Sunt sandtoasa tun, 1-am raspuns sincera, $1 WU ain oO viata sexuald. Asa cd poti sa faci ce vrei cu ele. — Le-ai putea vinde, sugera el, desi simtisem ca astepta sa vada ce reactie as avea la o astfel de propunere. — Nu m4 ating eu de asa ceva, i-am raspuns yiemita. — Esti diferita, zise el. Ce esti tu, de fapt? Dupa felul in care mi privea, pirea si incerce sd atle raspunsul analizand mental un sir lung de variante. Spre bucuria mea, nu puteam auzi nici miacar una dintre ele. — Ei bine, numele meu este Sookie Stackhouse si sunt chelnerita. Tu ai cumva un nume? l-am intrebat, gandindu-ima c4 as putea fi mai putin AOTESIVA, | Bill, mi-a rdspuns el. Inainte 3 apuc s4ma controlez, realmente am cazut in fund de ras. — Vampirul Bill! am exclamat printre su- shiturt. Ma asteptaim la ceva de genul Antoine, orl Basil, ori Langford! Nicidecum Bill! Nu inai raseseni de mult vreme cu atata pofti. — Tn cazul asta, pe curand, Bill. Acum tre- buie s4 m4 intore la munci,4? Charlaine Harris Aniumtindu-imi de barul lui Merlotte, any sim- tit imediat cui imi ingheata rasul pe buze. Mi-am sprijinit mana de umarul lui Bill si ani dat s4 m3 ridic. Era atat de solid incat am ajuns aproape instantaneu in picioare, reusind si m4 echilibrez de-abia dupa ce m-ani tmnpleticit cativa pasi. Mi-ami privit sosetele, si mid asigur cdi aveau mansetele egaie si apoi nli-ani examinat uni- forma din cap $1 pand-n picioare, pentru a fi. sigura ca nu culva se rupsese in timpul inc4- ierarii cu Sobolanu. Stiind c& mi asezasem pe caldaram, miu-ani scuturat fundul pantalonasilor de praf si l-ain salutat cu mana pe Bul, pornind apol s4 traversez parcarea. Fusese o seari deosebita, una la care aveani pentru ce si reflectez. Cand m-am gandit la acest lucru, m-am sitit aproape la fel de voioasa ca si zalbetul pe care l-am arborat. Insi Jason avea sa fie foarte supdrat din pricina lantului. In seara aceea, dupa munca, mi-am dus de la bar direct acasa, pand unde aveam de condus doar vreo sase kilometri s1 jundtate. Cand am revenit in bar, Jason plecase — la fel si DeeAnne —, ceea ce reprezenta inca un lucru bun. Am trecut in revista eveninientele serii in drum spre casa bunicu, acolo unde loculam si eu. Locuinta noastra se aftli chiar tnainte de cinutirul Tall Pines, unde se poate ajunge pe o sosea comunala Ingusta, cu doua benzi. Casa a fost ridicati de Mor TI PANA LA APUS 33 stra—stra-strabunicul mieu, care, din cate se pare, a tinut foarte mult la ideea de intimitate, pentru ci, la noi, nu poti ajunge decat cotind de pe sosea pe o stradut& laterala ce trece printr-o pa- durice, la capatul careia nimeresti exact in poiana unde este casa noastri. Nu reprezinta nicidecuim un edificiu istoric, mai ales cd majoritatea incadperilor si depen- dintelor vechi au fost daramiate si inlocuite de-a lungul anilor, iar resedinta are electricitate, canalizare, izolare termiica si toate celelalte utili- titi moderne. Ins& acoperisul este destul de sub- tire, iar in zilele Insorite de vard poti vedea prin el razele orbitoare ale soarelui. Cand am fost nevoite sd-l inlocuim, ani intentionat sa-l schimb cu tigle din argila, dar bunica nici n-a vrut sa auda. Desi eu eran cea care plitea toati lucrarea, era In definitiv casa ei; asa cd ai optat tot pentru tabla galvanizata. Ami locuit In aceasta casi inca de la varsta de sapte ami, dar am vizitat-o adeseori inainte $i pot spune ca mu-a placut din primul moment in care ain vazut-o. Era ins{ un c4min imibatranit de vreme s1 mult prea mare pentru nine si bunica. Fatada casei era acoperitd de o veranda inchisi si vopsita toata in alb — asta pentru ci Buni era hotarata si nu-si trideze nici o clip4 firea conser- vatoare. Ani trecut prin camera de zi, impanzita cu mobil deteriorata de tinnp, dar aranjat% in asa fel incat si ne ofere confort, si am continuat si34 Charlaine Harris mere pe hol, pana tm dreptul primului dornutor pe stanga, cel mai mare dintre toate. Adele Hale Stackhouse, bunica mea, sedea tn capul oaselor in patul ei, malt, sprijinindu-si uleril uscdtivi pe un nulion de perne. Desi era oO noapte calduroasa de primaivara, prefera si stea imbricata intr-o cdmasi de bumibac cu nianeci lungi, iar lamypa de la capataiul patului era aprins3. In poala tinea o carte. — Bun, 1-ai spus. — Buna, scumpa mea. Bunica este foarte nuca de inaltime si foarte batranad, dar are un par deosebit de bogat si atat de alb incdt bate uneori foarte vag in verde. In tinipul zilei si-l poarta radsucit intr-un coc la ceafa, iar noaptea si-l tine ori desficut, ori tm- pletit. Am aruncat o scurta privire copertil. — Jarasi citesti Danielle Steele? — Si sti ci fermeia asta chiar stie s% scrie. Bunicit mele 1 plicea cel miai miult si citeasch povestirile Danielle Steele, si-si urnidreasci tele- novelele — pe care le numea ,,istorisiri de viati”’ — $i s4 participe la tntalnirile organizate de nenu- mdratele cluburi din care facuse parte toata viata ei. Preferatele e1 Insa ranianeau Descendentii Mortilor Gloriosi $1 Asociatia de gradinarit Bon Temnips. —- Ce crezi ca s-a intamyplat in seara asta? am mitrebat-o. —~ Ce anume? Te-a imvitat un baiat sa iesi cu el? — Nu, 1-am raspuns, straduindu-imia s4-1 pas~ trez totusi zanibetul. A venit un vampir in bar. Morti PANA LA APUS 35 li vazusem caninu scanteind itn lumiumnile parcarii, in timp ce il secdtuiau Sobolaniu, dar nu avea Nicl un rost s4-1 explic toate astea bunicu. — Da, normal, numiai c4 erau retrasi. ~~ Un vampir, la noi, in Bon Temps, zise Buni, mandra nevoie mare. $i, la zi-1mi, a nluscat pe cineva in bar? —— Ah, nu, Buni! A preferat si stea la masa s1 si bea un pahar cu vin rosu. Eh, de fapt, l-a comandat, insd n-a baut. Cred totusi ca 1s1 dorea sd stea 1 Compania cuiva. — Ma intreb unde locuieste. — N-a avut amabilitatea s4-mi spuna. — Da, zise Bum, reflectand pentru o clipa. Nici nu ma asteptain si o faca. Ti-a plicut de el? Fi, asta chiar era o intrebare dificila, asa ci am chibzuit o clipa. — Nu cred. Este Insi un tip interesant, i-ami raspuns precauta. —— Mi-ar face placere sa-l tntalnesc $1 eu. N-am fost deloc surprinsa de remarca bunicit, funded, la fel ca $i mie, stiam bine cat de mult ti placeau lucrurile inedite. Oricum, nu facea parte din tagnia acelor reactionari care considerau ca vaipirilor le-ar fi mai bine in afara societati. ——- Acuin, as vrea si dorm. N-ama stins lumina pentru ca te-aini asteptat sa vil. M-am aplecat spre ea, ami sarutat-o $1 i-am spus noapte buna.36 Charlaine Harris lesind din dormiitor, i-am lisat usa tntredes- chisd si am auzit-o stingand lumina. Tina, pisicuta mea, iesi din ascunzitoarea unde dornuse pana atunci $i incepu si se frece de picioarele. mele. Am ridicat-o in brate si am alintat-o putin, dupa care i-ani dat drumul afari $l ll-am privit ceasul. Se facuse aproape ora douad noaptea si patul ma chema imbietor. Dornutorul meu era de cealalta parte a holu- lui, vizavi de camera bunicti. Cand ain folosit prima data aceast§ camera, dup& ce parintii mei au murnit, Buni mi-a adus mobila din vechiul meu dormitor, asa incat si m4 sint ca acasi, unde aveam acelasi pat de o persoand, masuta de toa- leta din lemmn vopsit in aib si un nic duldpior pentru haine. Ai aprins lumina, an) ichis usa camerei $i an inceput si ma dezbrac. Aveani cel putin cinci perechi de pantaloni negri scurti si multe, foarte multe tricourl albe, pentru cd acestea se mur- daresc cel nai usor — ca si nu mai anuntesc cite Bereclu de ciorapi stranseseni in dulapior. Asa ci nu eral nevoita sa spal toata ziua. Ma siniteam moult prea obosit’ si fac dus. M-am sp&lat pe dinti, mi-ami demiachiat, mu-am aplicat o crema hidra- tata $i apoi mu-ani dezlegat cordeluta care-ni tinea parul strans. Purtand tricoul meu preferat cu Mickey Mouse, care ui ajungea aproape pani la ge- nunchi, mi-am urcat in pat, m-an intors pe o Mort PANA LA APUS 3/ parte, asa cum fac intotdeauna, $i am savurat ticerea camerei. La orele foarte tarzu din noapte, gindurile oaienilor intri in repaus, oscilatiile lliceteazA $1 nu mai sunt nevoiti sa le ecranez intruziunile. Invaluiti ta profunzimea linistii, n-am mai ficut altceva decdt si m3 gandesc la ochii negri ai vainpirului, dupa care m-am cufun- dat in somnul profund al epuizirii fizice. A doua zi, pe la ora pranzului, ma relaxam in curtea din fati intr-un sezlong din alumuniu $i mii parleam la soare. Imbricasem compleul meu preferat, fara bretele, bucuroasd cAi-nu venea mult mai lejer decat vara trecuta. Deodata, pe drum, ani auzit motorul unui velucul si cannoneta neagra a lui Jason, cu em- blemele ci roz-albistrii, opri la mai putin de un mietru de picioarele miele. Jason sari din miasinad — sai fi ultat oare sa auutesc de rotile mari ale camionetei? —— s1 porn mifuriat spre nuine. Purta haimele sale obis- nuite de munca, cimasi si pantaloni kaki, iar de centurd avea agitat un cutit in teacd, asemeni majoritai druniarilor rurali. Dup& felul in care mergea se vedea clar ca era foarte suparat. Mi-ai pus repede o pereche de ochelari negri. — De ce nu nu-ai zis ca 1-ai batut aseara pe Sobolani? intreba el prabusindu-se in scaunul de alunniniu de langd sezlongul meu. Unde-i Buni? continua el dupa o scurta pauza. — Intiide rufe, i-am. Zis.38 Charlaine Harrts Buni folosea in zilele fnnorate uscitorul, dar cel mai mult ii plicea si intind% hainele direct la soare $i, desigur, franghia de rufe se afla in curtea din spate, acolo unde si trebuie si fie spalate rufele miurdare. | — 91 pregateste pentru pranz fripturi la gritar, cartofi copti si fasole verde pe care a pus-o anul trecut, i-ain addugat imediat, stiind bine ci aceasta informatie i-ar putea distrage putin atentia si spe- rand totodatd ca Buni si ramand in spatele casei, fiindca nu doream si auda aceasti conversatie. Asa ca vorbeste si tu mai incet, i-am sugerat. _ — Rene Lenier de-abia mi astepta azi-dinii- neata sa ajung la lucru, ca sd-mii spunk tot ce aflase. Seara trecut3, asteptand la rulota Sobola- nilor sA cumpere niste iarba, a vazut-o pe Denise conducand de parca ar fi vrut si spulbere tot ce-i lesea in cale. Rene mai-a zis cA era cat pe ce si dea si peste el; era infuriat% riu de tot. In fine, Rene s1 Denise |-au dus pe Mack in rulota, dup’ care s-au vazut nevoiti sd-l transporte de urgenti la spitalul din Monroe, ma informa Jason privin- du-ma acuzator. — Si nu ti-a spus Rene ci Mack a incercat si a atace cu cutitul? am intrebat, hotirand cx atacul e cea mai bund cale de a rezolva aceste neintelegeri, desi stiam1 cd supirarea lui Jason se datora in mare parte faptului ci auzise de la altcineva despre acest incident. — Nu stiu daca Denise i-a mentionat acest lucru, dar Rene nu imi-a zis niniic, ini raspunse Mor TI PANA LA APUS 39 Jason incet, chipul siu dragut tnegrindu-se de suparare. Z1cl cé te-a atacat cu cutitul? ~— ‘Trebuta sa 14 apar, 1-ami zis, ca $1 cum asta ar f1 fost realitatea. $1, 1n plus, ti-a luat lantul. Totul era adevarat, doar ca putin rastalniacit. — Venisem si-) spun, dar pand cand am ajuns din nou in bar, tu plecasesi cu DeeAnne 31, du moment ce nu patiseni nimic, nu mai avea rost s4 te caut, pentru ca stiam cad ai fi plecat umediat dupa Mack dac& ti-as f1 pomenit de cutit, ain adiugat cu diplomatie, sttind ci nu greseam deloc, de vrenie ce lui Jason 1 plac bataile. — Si ce naibii chutai tu afari? intreba el, dar tai lanistit, sein cd acceptase situatia de fapt. — Stiai ca, in atara de faptul cd vand droguri, Sobolanii sunt $1 vanitori de vanipiri? De aceasta data chiar il surprinsesem. — Vorbesti serios? — Ei bine, unul din clientii de aseard era valupir 1 ticdlosil au incercat s4-1 ia sangele in parcarea de la Merlotte’s! Nu putean i si permit una ca asta. —— A venit un vampir aici, in Bon Temps? —— Da. Chiar daca pe vampiri nu-1 vrea ni- neni ca prieteni, nu poti si le permiuti unor gunoaie cum sunt Sobolani s4-1 secatuiasca de sange. Nu e acelasi lucru ca si cum ai fura benziuii din rezervoarele masinilor. L-ar fi lisat negresit sf mioara mn padure. Sobolaniu nu-nu dezvaluisera itentile lor, dar banuiam ca acesta le era scopul. Chiar de I-ar40 Charlaine Harris fi pus la adipost de lunumna soarelui si ar fi reusit totusi sd supravietuiascd, unui vampir golit de sange ii trebuie cel putin douazeci de ani pana sd-s1 revind la normal — 0 informatie pe care o auzisem intr-una din emisiunile prezentate de Oprah —~ si asta nuimai daca se inegrijeste de el alt vaipir. ~— lar vampirul Asta era in bar cat am fost si eu acolo? intreba Jason uimit. , _— thi. Era tipul cu piarul brunet, care stitea la masa cu Sobolanii. | Jason zanibi la auzul epitetului pe care il folo- sean la adresa faimiliei Rattray, insi nu dorea si treacd cu vederea evenimentul de seara trecuti. —~ 51 de unde stiai tu ci era vampir? intreb4 el, dar imediat ce mi-a privit mi-ainm dat seama ca si-ar fi dorit mai degraba si-si muste limba. -— Aim stiut si gata, i-am r’spuns pe un ton indiferent. ~— Bine, zise el. Dupa cateva clipe continu’ ganditor: — In Homulka n-a venit nici un valpir. Jason, ganditor, tsi inclin& capul pe spate, asa incat s3-] prind’ soarele uniforni. In acel moment ain inteles ci depasisem etapa divergentelor. —~ Asa e, l-am aprobat. Homiulka era cel mai nesuferit oras pentru cei din Bon Temps. Eram rivali in fotbal, baschet si ani avut conftlicte istorice de generatii intregi. —— $1 nici in Roedale, zise Bun din spatele nostru, facandu-ne pe amandoi si tresiriny. MOoRTI PANA LA APUS 44 [~ain lasat lui Jason initiativa, pentru ca, de fiecare data cand o vedea, sdrea in intampinarea ei $1 0 imbratisa. — Buni, ai si pentru mine suficienté mancare In cuptor? — Pentru tine si pentru incd doi ca tine, fi raspunse bunica zanibindu-1. Desi se facea ci nu-i vede defectele — ca de altfel nici pe ale mele —, il iubea la fel de mult. — Am primut un telefon de la Everlee Mason, continua ea, $1 mi-a zis cdi te-ai inhditat seara trecut’ cu DeeAnne. — Ei, ca sd vezi, nu poti sa faci nimic in orasul Asta fara sa afle toti, 11 rdspunse Jason, dar fara sa fie cu adevarat suparat. — Din cate am auzit, fata aia, DeeAnne, a fost deja insarcinat4, il avertizi Buni, in timp ce ne indreptaim cu totil spre casa. Asa cd, ai grijd ca nu cumiva sa-ti facd si tle vreun plod, pentru ca vel ajunge si platesti toata viata. Desi, dupa cum vad, s-ar parea cd numai asa vol ajunge si am $1 eu stranepott! Buni asezase deja bucatele pe nasa, 1ar dupa ce Jason si-a pus palaria in cuier, ne-ami asezat pe scaune $i am rostit impreund rugaciunea de multunure. Apoi, Jason si Buni au inceput sa discute (nunundu-si barta ,,tmipartasirea ultinire- lor noutati’”’) despre oaiienu din ordselul si dis- trictul nostru. Fratele meu avea o slujba la stat s1 supraveghea echipele de constructor de druniuri. Jason nu facea decat sa se plimbe toata ziua intr-o4? Charlaine Harris canuoneti, asteptand sa-1 treacd orele de munca, dupa care 3s1 continua plimbarile nocturne in propria lui camioneti. Fostul siu coleg de liceu, Rene, era acum unul din muncitoru pe care Jason li avea in supraveghere. Amandoi umbiau mai mereu cu Hoyt Fortenberry. — Sookie, am schimbat boilerul acasi, mii se adres4 el brusc. | | Jason locuieste In casa parintilor nostri, i aceeasi locuinta unde am copilarit pana in ziua in care ne-au murit pirintii, ale ciror vieti au fost curmate de-o vuturd fulgeratoare. Dupa acea intamiplare ne-ai mutat amandoi la bunica, dar imediat ce Jason si-a terminat cei doi ani de colegiu si a Inceput s4 munceasca, s-a reintors in vechiul nostru donnuciliu — care in acte tmi apartine pe jumiitate. | —~- Vrei si contribui si eu? l-am intrebat. — Nu, m-am descurcat. Castigani amandoi binisor, dar beneficien: si de alte venituri, datoriti unui fond constituit imediat ce-a aparut o sondi petrolier’ pe pro- prietatea pirintilor. Petrolul s-a ternumat in doar cativa am, dar, intre timp, parintii miei si Buni avuseserd grid sd investeascd banii in ceva pro- fitabil. Acest capital ne-a scutit de-o multime de batai de cap, fundca nu stiu cum ar fi reusit Buni sa ne creasca daca iu ar fi fost ace1 bani. Bum era hotarata s4 mu vand& nici niicar o bucitici de paniant — desi nu are alt venit in afara banilor de la asigurarile sociale, acesta find unul din motivele Mok ‘TI PANA LA APUS 43 pentru care nu-nu tau un apartament. Daca lo- cumn impreund si cumpar de mancare, pentru ea este perfect In reguii; comparativ cu alternativa tn care i-as lisa bani si apoi as pleca la nume acasi — ceea ce ar echivala cu un act de caritate, lucru pe care oricui nu |-ar suporta. — Sice anumie ai cumparat? J-ani intrebat, ca sa lu para cA nu ma intereseaza. De-abia astepta si-i spuna; Jason este un ini- patinut al aparatelor electrocasnice $i dorea sa-ni descrie in cele mai mici detalii peregrindrile sale prin magazine, in cdutarea unui nou boiler. M-am straduit sd-l ascult cu toat4 atentia de care eram capabila. Apoi, deodata, si-a Intrerupt sirul naratiunii. — Sook, iti mai aduci aminte de Maudette Pickens? -—— Da, 1-a1i rdspuns surprinsa. Am fost colege de clasi. — Seara trecuta a fost omoraté In aparta- mentul et. Buni si cu mune am ramas mute de uiiure. — Cand? intreba Buni, uluiti ci nu auzise deja aceasta stire. —~ A fost gdsiti azi-dinineaté in dormitorul ei. Cand a vazut cdi n-a venit de teri la munci, seful ei a sunat-o acasi si, vizand ci nu-i ris- punde nimneni, s-a dus la ea, l-a luat pe aduainis- trator $i 1-au descuiat apartamentul. Stu ca locuia ltr-un apartanient vizavi de cel in care sta DecAnne?:44 Charlaine Hayris In Bon Temps avem un singur complex de apartaimente, constituit din tre1 clidiri cu doua etaje, in forma de U — asa ci stiam bine despre ce-nu vorbea. — A fost omorata chiar in locuinta e1? am intrebat, simtind ci nu se face rau. Mi-aim amuntit-o foarte bine pe Maudette: o fata cu umieri musculosi s1 fund patrat, falci pu- ternice si par frumos negru. Maudette era obis- nuita sa trudeasca din greu, n-a fost ambitioasa $1 n-a stralucit niciodata ca inteligenta. Imi amin- tisem ca lucra la Grabbit Kwik, o micad benzi- narie $1 magazin de produse generale. ——])a, cred ci a lucrat acolo mai bine de un an, imu confirma Jason. — Cum s-a ttamplat una ca asta? tntreba Buni, miyindu-si ochi si arborand acea mina de ,Zi-mi-odata-miai-repede”’, prin care oaienui de bine cer si li se spuna vestile proaste. =] s-au gasit citeva miuscituri de vampir... 444, pe interiorul coapselor, i1-a raspuns fratele meu privind tn farfurie. Dar nu a murit din cauza acestora. A fost strangulata. DeeAnne mi-a zis ca Maudette, tn tunpul e1 liber, obisnuia si mearga in barul vampirilor din Shreveport, asa ca este posibil sa fi capatat de acolo miuscaturile. Foarte probabil s4 nu fi fost vanipirul lui Sookie. —~ Era si Maudette una din cocotele colto- silor? am intrebat tugretosatd, mmaginandu-niu-o pe inceata si Indesata Maudette invesmantata Mort PANA LA APUS AS intr-una din rochiile negre exotice pe care obis- nuiau si le etaleze cele de teapa ei. — La ce te referi? intreb’ Buni, care se pare cA pierduse emisiunea Sally-Jessy In ziua cand a explodat in mass-imedia acest fenomen. — — La birbatii si femeile care cauta compania vam~pirilor si cArora le place sa se lase muscati — altfel spus, admiuratorii vampirilor. Ins3, majori- tatea nu rezista prea multa vreme, pentru cd vor sj fie muscati din ce in ce mai mult si, mai de- vreme sau mai tarziu, se aleg cu o muscatura care le este In final fatala. — Dar Maudette n-a murit de la o musca- turi, zise Buni, dorind si se asigure ca intelesese bine. — Da, a fost sugrumata, i raspunse Jason, termunandu-si pranzul, ~— Tu nu bagi mereu benzina de la Grabbit? l-an intrebat. — Ba da, la fel ca multi alti. — Si n-ai umblat cateodata si cu Maudette? m-a completat Bun. —— Ei bine, este un fel de-a spune, ne-a raspuns precaut Jason. Indiciul siu putea insenina c4 se strecura s1 in asternuturile lui Maudette, atunci cand nu gasea alti fata disponibila. —~ Sper ca seriful si nu doreascd s4 discute cu tine, zise Buni, clitinand din cap, ca si cum ar fi vrut si-1 arate ci negatia din afinmatie era ial mult decat probabila.AG Charlaine Harris — Cui adica? se inrosise Jason, devenind brusc defensiv. — De cate ori te-ai dus acolo si bagi beuzini, te~al Intretinut mai mult ca sigur cu Maudette in Magazin; apoi, ai umiblat ,,cateodat%” si cu ea, jar acuin sfarseste moarta intr-un apartament de care iu eral in nici un caz str3in, i-am rezumat cu. Nu insemna niare lucru, dar era totusi ceva, mai ales cd, in Bon Temps, sunt atat de putine olucideri muisterioase, tiacat eranr convins’ cx anchetatori vor rascoli $i pietrele in cerceti- rile lor. —— Dar nu sunt singurul care alimenteazi de acolo. O miultime de tipi sunt clientii acelei benzinarii si toti o cunose pe Maudette. —— Posibil, dar in ce sens? fntrebi fark ocolisurt Buni. Fata nu era o prostituati, nu? Asa cd trebuie sa fi discutat cu cineva despre biietii cu care se intalnea. — Ij plicea sd se distreze si si se simi bine, dar nicidecumi nu era prostituat3, ti lua Jason apararea, ceea ce era un lucru bun, avind in vedere caracterul siu egoist — reactie care imi schimiba putin in bine parerea pe care o aveain despre fratele meu. ~— Cred ca, uneori, se simtea can singur’, addiuga el. Jason ne privi pe amandoud si observa ci ne-a surprins si induiosat, deopotrivi. Ei bine, dacd tot veni vorba de prostituate, zise cl grabit, atunci aflati ci in Monroe este una Mor yt PANA LA APUS 4’] specializata In vampiri. Tipa, ca nu cumyva si-i vind chentului cime stie ce idei, are intotdeauna in preajid un barbat inarmat cu o tepusi si consuild periodic sange artificial, asa Incat si se mentinad mmereu in form. Reusise in mod cert si schinbe subiectul, asa ca eu $1 Buni an incercat s4-1 punem o intrebare la linuita decentei. ~~ Ma intreb oare ce tarif are? am indriznit eu, lar cand Jason ne-a spus suma pe care o auzise, Nl sa tdiat anlandurora risuflarea. Dupa ce-am scapat de subiectul mortii lui Maudette, masa de pranz a continuat ca de obicei, Jason privindu-si ceasul si exclamand grabit ca trebuie neapdrat si plece, exact cand venuse tunpul sa spalain vasele. Insi, dupa cum aveam s& aflu putin mai tarziu, In tot acest rastimp, Buni se gandise numiai la vaipirul meu. Cand a intrat in cameri la mine, tocnial nid pregateam si nia schimb, s& plec la munca. — Cat ce batran crezi ca este vampirul pe care l-al cunoscut? -—— Buni, n-am nici cea mai vag’ idee, i-am raspuns, dandu-nii atent cu rimel si tinandu-mi ochii larg deschisi, incercdnd si stau_ perfect feiaiscata, asa Incat sd nu dau pe aldturi, motiv pentru care glasul inu suna foarte ciudat — ca si cum as fi dat o prob’ pentru un rol tntr-un film de groazi. — Si, ce crezi? Isi aluinteste de rizboi?48 Charlaine Harris Nu aveam de ce sX 0 intreb care rizboi. In definitiv, Buni era un membru de vazi al Des- cendentilor Mortilor Gloriosi. — Posibil, 1-ani zis, Intorcandu-nii capul cad intr-o parte, cand intr-alta, pentru a fi siguré c4-111 fardasein obrajii asa cum trebuie. —- Crezi c4 ar putea veni sA discute cu noi? Ani putea sa aranjini o intalnire speciala. — Doar pe timpul nopti, 1-ani reanintit. — Ah, bineinteles, se mtelege de la sine. Descendentu se intalneau de obicei la pranz, la biblioteca, unde isi aducea fiecare manecare la pachet. Am reflectat putin la aceasta propunere $1 mu-ai dat seama ca ar fi urat din partea mea sd-1 sugerez vanipirului si vorbeasca menaibrilor clubului, doar pentru ca |-ami salvat din ghearele Sobolanilor. M-aim gandit insi cd s-ar putea oferi singur, daca i-as face o usoara aluzie. Nu-ni era deloc pe plac acest lucru, dar il faceani nuniai pentru Bun. —— Bine, o s4-] intreb cu prima ocazie cand i] vad, i-ainl promis. — Ar putea vorbi doar cu nune $1 eu 1-as inregistra anintirile pe caseta, sugera Bum, mo- ment In care am simtit-o parca vibrand la even- tualitatea unei asemenca intalniri. La plus, ar fi foarte interesant pentru ceilalti nemaibri a1 clubu- lui, adiuga ea pioasi. Mi-ain tnaibusit winpulsul de a izbucni in ras. Mort PANA LA APUS A -— In regula, o si-1 spun st o s& te tin la curent. Cand am iesit, Buni incepuse deja si-si evalueze un eventual succes. Nu mui-l unaginasem pe Rene Lenier du- candu-se la Sam si povestindu-i incidentul din parcarea barulu1, dar se pare ci Rene fusese la fe de harnic ca o furnicuté Cand am ajuns |: nwuncad In dupd-aniuaza aceea, ma-am gandit ci atiuosfera Incadrcaté din bar se datora mortii lui Maudette — dar se pare ci 4 inselasemnn. lmediat ce~a intrat in bar, Sam aproape ci i-a tarat in magazie. Era infuriat riu de tot sg Ni-a facut cu ou $i cu otet. Salli nu se supdarase niciodat4 pe mine. Acum, inustrarile lui aproape cd mi adusesera in pragu plansului. — far dacai-ti mai trece vreodat& prin mainte idcea cd un client nu este in sigurantd, vii mia ita si-nli spui mie si voi avea eu griji si rezoly (reburile, nu tu, imi repeta el pentru a sasea oari, omlent in care mi-am dat seama ci Sani is Neuse de fapt griji pentru mune. Prinseseni aceasta frantura cu putin inainte sA-11 strunesc fermi impulsul de a-l ,,asculta” pe sim —~ finndca stiam bine ci descoperitea g4n- durilor sefului poate conduce la dezastru. Ideea cra cd nu mia gandisem nici o clipa si- cer lur Sam ajutorul, $i nici altcuiva. -— lar dac& a1 inpresia cad este cineva atacat in Parcarea noastra, sui unediat la politie, uu ies50 Charlaine Harris afard $1 nu cauti sA rezolvi treburile de una sin- eurd, continua Sam, iritat la culme. Tenul situ deschis, ttotdeauna bronzat, era acui mai rosu ca niciodata, iar parul auriu sar- mos ardta de parca nu l|-ar fi prepténat vreodata. — Bine, 1-am zis incercand si-nu pastrez calniul vocu si och larg deschisi, asa incat sa nu-nu dea lacrinule. Ai de gand si mia dai afara? — Nu! Nu! exclama el, parca si mai infuriat. Nu vreau sa te pierd! In acel moment mi apuci strins de umeri, mi zgaltai usor $1, privindu-ma intens cu och sai albastri, mari $i scante1etori, ami simetit deodati din partea lui un val de caildura. Contactul fizic inu accelereazi handicapul si 1nu inpune efectiv si ascult gandurile persoanei de langa nune. Am privit fix In ochu sai $i, umediat ce m-am dez- meticit, ni-am) tras brusc inapoi si Sain si-a lasat bratele in jos. M-ami rasucit indata pe calcaie si am parasit tulburata magazia. Aflaseni doud lucruri destul de interesante: Sam, 11a dorea; si, in al doilea rand, nu-i puteam auzi gandurile la fel de clar ca in cazul celorlalte persoane. Captaseni unde, valuri de sentimente si nmpresii, dar nu si ganduri. Era ca si cum as ft receptionat numiai tonul telefonului, nu s1 faxul mult asteptat. Ce-ani facut asadar in privinta celor dou4 uiforniati? Absolut ninie. MORTI PANA LA APUS 51] Nu-l privisem niciodaté pe Sani ca pe un posibil iubit — sau, cel putin, nu unul care sa nu se potriveascd — si asta din mai multe motive: cel mai sinaplu dintre toate find acela cd nu ma uitan la nimeni in acest mod, insd nu pentru ca as fi dus lipsi de hormoni — numai eu stiu cat de navalnic ini este fluxul hormonal —, ci pen- tru ci tncerc permanent si-1 controlez, fiindca, in ceea ce ma priveste, sexul este un real dezastru. Isi poate inlagina cineva cum $-ar siniti si-i cunoasca toate gandurile persoanei cu care isi inuparte patul? Exact ce spuneam! Ceva de genul: Duninezeule, ce aluniti... fata asta are fundul putin cam mare... nu-ar fi placut sd stea un pic imai la dreapta... de ce nu pricepe odata aluzia si...2” Nu-i greu de inteles. Credeti-imi, astfel de ganduri iti paralizeazi pur $i simplu senti- inentele. Si, in timpul sexului, este realniente inposibil si-ti menti activa bariera mental. Un alt motiv il reprezinta acela ci mu place de Sam ca sef si tin la slujba mea, activitate care i tine Ocupatd si imi aduce un castig, asa incat si nu nid transforui in singuratica de care se teme bunica mea. Imi este foarte greu si lucrez intr-un birou, iar colegiul a reprezentat o sarcina imiposibila, datorita concentrarii istovitoare care mi se cerea. Dup& numiai cateva Incercari, am fost pur si siniplu extenuata. Asa ca, 1 momientul de fata, voian si reflec- tez la dorinta puternicd pe care o simtisem din partea lui. N-as simatit sa fi dorit sd-nu faca o5? Charlaine Harris declaratie in acest sens, or sd incerce sa ma tava- leasca pe podeaua magaziei1. [-ani perceput scntimentele 1, daca doream, putcam foarte bine si le ignor. Ins icam acceptat rafinaimentul de care a dat dovad’ si m-am intrebat dacd Sani mi atin- sese dinadins si daca stia cine eran. cu adevarat. Ami incercat si evit s4 mai ramian simgura im preajma lui, desi, trebuie s4 recunosc, in seara aceea ii-ain suutit destul de tuiburata. Urniatoarele doud nopti au decurs mai bine s1 am revenit la vechea si confortabila noastra rela- tie. M&A simteam usurata si dezaniigita, totodata. De asetnenea, nu nu-ain vazut capul de treburi, intrucat uciderea lu1 Maudette a deteriunat unzyplerea barului cu chentt. In Bon Temps circulau tot felul de zvonuri, iar echipa de politie din Shreveport n-a descoperit mare lucru in pri- vinta morti ingrozitoare a lui Maudette Pickens. Desi nu am participat la funeralule e1, bunica s-a dus si mii-a zis ca biserica a fost plina ochi. Sar- tana Maudette, umflats si cu coapsele niuscate, cra mal interesanta mioarta decat fusese vreodata WW vata. Urina sa-1i iau dou’ zile libere $1 114 temream cA voi pierde legatura cu vanipirul meu, Bill, nai ales ca trebuia sa duc la indeplinire dorinta buni- cu. Bill nu mai venise la bar $i chiar m4 tntrebam daca il voi mai vedea vreodata. Mack si Denise nu-si mai facusera aparitia 1n bar, insd Rene Lemer si Hoyt Fortenberry ini Mor ti PANA LA APUS 53 spusesera CA mi-au amenimtat cu tot felul de lucruri oribile. Nu pot spune cd m-am simut serios alarmati. Gunoaie criminale precum Sobolanii pot fi gasite prin toate campingurile $1 autostrazile Americii, indivizi care nu sunt in stare si se aseze la casele lor si si ducd o viata linistita. Dupi cum vad eu, nu vor lasa o am- prent& pozitiva asupra lumi $1 nu vor conta nici cit negru sub unghie. Asa ci n-am bagat de seaind avertismentele lui Rene. Insi nu puteam spune cd nu-i facea plicere sa le transmiti. Rene Lenier era la fel de scund ca $1 Sam, dar, spre deosebire de 5am, care era blond si bronzat, Rene era brunet $i avea un par negru stufos, aspru si usor carunt. Rene venea deseorl la bar si bea o bere si si se intretind cu Arlene, deoarece, dintre cele trei femei cu care fusese cAsitorit — dupi cum fi plicea sd le spuna tuturor —, Arlene era preferata lui. Hoyt Fortenberry este mai greu de descris decat Rene, intrucat nu e nici inalt si nici scund, nici brunet si nici blond; pare intotdeauna foarte binedispus, lasi mereu bacsisurl multunitoare $1, in opinia mea, il admura pe fratele meu mult mia mult decat ar fi meritat Jason. M-am bucurat si vid ci Rene si Hoyt nu venisera la bar in seara cand revenise vampirul. Bill se asezase la aceeasi masa. Avandu-l pe vampir chiar in fata mea, m-aim simtit usor intimidat% si mii-am dat seama cA-1 uitasem strilucirea aproape imperceptibila a pielii.54 Charlaine Harris La prima intalnire exagerasem in aprecierea sta- turil $1 conturului pronuntat al buzelor. — Ce vrei s4 servesti? l-am tntrebat. Sica ridicat privirea spre mine si, in acel tnoment, mi-ani dat seama c3-i uitasem $l pro- funzimea ochilor. Nu-mi zamibi si nu clipi; sedea perfect umobil si, pentru a doua oari, m-am relaxat in tacerea lui. De fiecare dati cand inu las garda jos, simt cum mi se relaxeazi chipul si am o senzatie la fel de plicuta ca si cum as merge la o sala de mnasay. — Ce anumie esti tu? intreba el, dorind pen- tru a doua oar sa afle rispunsul. —~ Sunt chelnerita, i-am spus, ristalnuicindu-i inca o data intrebarea si simtind cum zinibetul revine spontan la locul lui, dizolvand instantaneu faraima de liniste ce mi se cuibirise in suflet. — Vin rosu, inu ceru el, pe un ton in care puteam citi dezainigire. — Imediat, 1-am zis. De-abia nmidine soseste transportul de sange sintetic. Ce zici, putem dis- cuta putin dupa ce termin munca? As vrea si te rog ceva. —- Bineinteles. Iti sunt incd dator, consimti el deloc fericit. — Nuc pentru mine! i-aim raéspuns indignati. i pentru bunica mea. Dacd rezisti pani cand ternun tura —- $1, ei bine, cred ci nu e nici o problema pentru tine —, la ora unu si jumitate, vrei te rog sd ne intalnina th fata usii angajatilor, 1 spatele barului? MORTI PANA LA APUS 55 Cand 1-aiu indicat din cap spre usd, parul meu prins In coada se balansa pe umeri si el G1 urmiari nuscarea. — M1-ar face deosebita plaicere. Nu nai-am dat seania dac4 manifesta politetea despre care Buni spunea c4 reprezenta un stan- dard in vremiurile de mult trecute, ori nu ficea altceva decat s4 ma 1a in deradere. Am rezistat tentatier de a scoate limba, ori de a mia stramba la el, asa cd m-ami intors pe calcaie $1 ail pormit inapoi spre bar. Dupa ce 1-am adus vinui, nui-a ldsat douazeci la suti din contrava- loarea notei de plata. Nu peste mult tmp, cand ail privit din nou spre masa lui, am observat ca disparuse si mi-am intrebat daca isi va tine oare proniisiunea. Arlene si Dawn, dintr-un motiv sau altul, au plecat Inainte s& nia pregatesc $1 eu de plecare — insd intarzierea s-a datorat in principal datorita faptulu1 ci, 1n sectorul meu, suporturile pentru servetele erau pe juniitate goale. Odata ce mi-am luat poseta din dulapul aflat in biroul lui Sam, acolo unde o tin incuiata pe tot parcursul turei, l-ai strigat sefului la revedere si l-am auzit zdranganind in toaleta barbatilor, unde incerca probabil si repare o chiuveta defecta. Am intrat pentru cateva clipe in toaleta pentru femei, unde Wui-all aranjat parul si machiayul. Cand ani iesit afara, ani observat ca Sam stin- sese deja luniunile din parcarea rezervata clien- tilor, lar parcarea angajatilor era lununata doar de56 Charlaine Harris becul stalpului de electricitate din fata rulotei sale. Spre amuzamentul colegelor mele, Arlene si Dawn, Sani amenajase in fata rulotei un miic spatiu verde iniprejmiuit de merisori si fetele 7 tachinau mereu pe seama aliniamentului gardului sau Viu. | Mie chiar tii placea. Ca de obicei, camioneta lui Sam era pozitio- ata in fata rulotei, iar in parcare nu mai rinvisese decat masina mea. Mi-am intins gatul si am privit intr-o parte si alta. Nici una de vampir. Surprinzitor, m-ani sunut totusi dezanwigiti. Ma asteptasem si fie putwiz mai curtenitor, chiar daca nu-l lisa intima (oare avea asa Ccva?). Zaiibind, ni-aini gandit ci poate imi va aparea in fata sarmid dintr-un copac, ori mi se va arita Invesmiantat intr-o pelerind neagr’ cu caAptuseali rosie. Dar niniuc din toate acestea. Asa ci mi-am indreptat tncet spre miasina. Sperasenl ci voi avea parte de o surpriza, dar nicidecui de cea pe care amo trait-o. Mack Rattray sari din spatele miasinii mele si, din doi pasi, se apropie suficient cat si mA poc- neéasca puternic, direct in falcid. Nu si-a domolit catusi de putin forta loviturii si m-am prabusit pe prundis la fel de greoaie ca un sac de ciment. Ani (ipat in momentul caiderii, insi pietrisul miu-a tdiat rasuflarea si nu-a julit pielea, obligandu-mi3 sA rdnian tacuta, inerta $i neayutorata — asta pana in clipa imediat urmatoare, cand am vazut-o pe MOoRTI PANA LA APUS 57 Denise pendulandu-si in spate piciorul incaltat cu o gheat’ butucinoasi, avertisment suficient de serios cat si ma facd sd ma strang ghem, chiar inainte ca Sobolanii si inceapa s4 ma loveasca fara nila. Durerea se mianifesti unediat, intensd si ne- crutitoare. Mi-ani acoperit instinctiv fata cu niainile, receptionand loviturile numai in ante- brate, picioare $1 spate. Pe parcursul primelor lovituri eran convinsa ci se vor opri in scurt timp, dupa care vor continua si mi injure si si md ameninte, lasan- du-mi apoi mn voia sortil. Ins& fii auintesc exact mionientul cand ani inteles clar cad vor sa i ucida. Puteam bine mersi si raiman incovrigata $1 sa accept bataia, dar in nici un caz nu aveam de eind sd stau pasiva si si fiu omorata. In momentul in care se n3pusti asupra mea un picior, m-am intins brusc, l-ami instacat $1 l-ana tinut strans. Am tncercat sd-l muse si sd-] in- senmez pe unul dintre ei, dar nici mdcar nu eram sigura pe cine prinsese. Apoi, din spatele meu, am auzit un miarait. Oh, au adus si-un caine, am gandit. Maraiala era evident ostili. Daca as fi stat mai prost cu nervu, cu siguranti mi s-ar fi ficut parul maciuca. Am mai primiit un sut direct in coloana, dupa care bataia a incetat. Ultima lovitura a avut un efect teribil asupra miea. Inui auzeani clar respiratia, grea $1 precipitata,58 Charlaine Harrts aconipaniata de un sfarait ce parea si vind direct de la planiani. — Ce naibda-1 asta? intreba Mack Rattray, al carui glas li trada clar groaza lkuntric3. Maraitul se auzi din nou, de aceast% dati maj aproape, chiar langa mine. Jar dintr-o alti di- rectie ani auzi un fel de mornidit. Denise incepu unediat si siniorciie, Mack alesese inst varianta injuraturii. Denise isi smulse piciorul din stran— soarea bratelor mele. Forta cu care fi strangeam piciorul slibise serios si mainile mi se pribusir’ merte. Simteam ci nu le mai pot controla. Desi vederea mii se incetosase, ami observat totusi ci aveai bratul drept rupt. lini suteanz chipul ued $i Inui era teamd sd-mi evaluez si celelalte ran. | Mack incepu deodata s& urle, dupi care fl urna s1 Denise, iar in jurul meu se isci multi agitatie, asta In timp ce eu nu mid puteam misca deloc. Tot ceea ce puteai vedea era bratul rupt, genunchii zdrobiti $i intunericul de sub masina mea. Putin mat tarziu se instali linistea. In spatele micu scheuna un caine. Nasul rece al patrupe- dului inu adulmeci urechea, dupa care am simtit atingerea calda a linbii. Am tneercat sX-mi ridic nana si si-l mangai pe catelul care mi-a salvat Viata, dar n-am fost tn stare. M-ani auzit oftand, dar suspinul parea si vini de la foarte mare depirtare. In fata acestei realititi, n-any nai reusit decat sa articulez ,,Mor” — posibilitate care devenea MOoRTI PANA LA APUS 59 pentru mine din ce in ce mai certd. Greierii $1 broscutele, care concertaseria pand atunci fara intrerupere, amutiserd tn urma zgomotelor $1 eiliciei din parcare, asa ci vocea mea sleita risuni clar in noapte si se pierdu in bezna. | La scurt tinap dup4 aceea, destul de ciudat, am auzit doud voci si am zarit In apropiere doi ge- nunchi acoperiti de blugi albastri iInsangeratt. Vanipirul Bill se apleci deasupra mea, asa Incat si-i pot vedea chipul. Gura ti era manjita cu sange, iar caninii coborati scanteiau albi deasupra buzei infertoare. Ani Incercat si-i zambesc, dar muschii fetei nu pireau s4-mi raspunda comenzii. — © s3 te ridic incet, tnai zise cali Bill. » — © si mor daca faci asta, 1-ain soptit. Ma privi cu atentie. — Deocanidata nu vei pati nimiuc, Ini spuse el dupa ce ma exaimin. Curios lucru, dar vorbele lui m_-au_ Iiistit putin; desi era greu de spus cati raniti Ingriise la viata lu. | — Te va durea insi putin, m-a avertizat. Greu de crezut ci ar fi existat ceva care sa nu-nii provoace durere. Inainte si apuc si mid imupacientez, isi strecura bratele pe sub mine $i am tipat, dar fara un rezul- tat concludent. ---- Hai, grabeste-te, se auzi o voce. —- Vom merge in padure, unde nu ne va putea vedea nimeni, spuse Bull, c4randu-nu cor- pul ca si cum ar fi fost lipsit de greutate.60 Charlaine Harris Oare avea de gand si ma ingroape acolo, dupa ce mia salvase din ghearele Sobolanilor? Dar aproape Ca nu-nil mai pasa. Cand mi-a asezat in bezna pAdurii pe un covoras format din ace de pin, ami simitit doar o usoard senzatie de alinare. Vedeam in departare strijucirea luminii din parcare. Simteam o suviti de sange scurgandu-se printre firele de par, precui si durerea bratului rupt si agonia julitu- rilor adanci, dar cel mai mult m4 speria ceea ce nu simteani. Nu-mii simteam deloc picioarele. Abdomenul imi era umflat si greoi, iar in vartejul gandurilor apareau tot niai des cuvintele , emoragie intern” — Daca nu faci ce-ti spun, o sx wor, imu zise Bill. -— Inu pare rau, dar nu vreau si devin vaipir, 1-a raspuns pe un glas firav si sl3bit. — Nu, nici nu vei fi nevoiti, imi spuse el tandru. O sa te faci bine. Si chiar foarte repede. Ain gasit o solutie, dar trebuie si fii si tu de acord. —— Atunci vindecd-ui odati, ani ingximat. Sunt cd nu niai rezist, i-ain soptit, impotrivindu-niA presiunit pe care neantul o exercita asupra mea. O nucad portiune a mintii continua si recep- tioneze semmnale din lumiea exterioary si l-am putut astfel auzi pe Bill gemand, ca si cum s-ar fi rant. Apoi, deodata, imi ap&si ceva pe buze. — Bea, zise el. Morti pANA LA APUS 61 Ami incercat si deschid putin gura si am reusit in cele din urma. Bill sangera si isi strangea incheietura, fortand fluxul de sange spre buzele mele. M~ani inecat, insd doreanai sa trdiesc. M-ain striduit si inghit — si, apoi, incd o data. In cdteva clipe, singele mi se piru chiar eustos, sdrat si insufletitor. Bratul care tnu raind- sese intact se ridicd parca de la sine si palma se tn- clesti pe incheietura vampirului, pozitlonand-o cat mai aproape de gura. Cu fiecare inghititura m3 simiteam din ce in ce mai bine. Dupa aproxi- iativ un munut, am lesinat. Cand m-am trezit ma aflani tot In padure, intinsd in continuare pe pamant. Langa mune nial era cineva: Bill. li vedeam clar strilucirea pielii si il simiteam lingandu-nu rana de la cap. In nici un caz nu l-as fi putut nvidia. — Am cumva un gust diferit de celelalte persoane? l-am intrebat. -— Da, raspunse el ragusit. Ce esti tu? Era a treia oari cand 13 intreba, iar a trela oard apare si farmecul, dupa cum spunea Buni. —— Ffei, uite ci n-ani imurit, i-am Z1s, anun- tindu-nui brusc ci m4 asteptasem sd-mi inchei definitiv socotelile cu viata. Mi-am miscat usor bratul rupt si i simiteam inca slabit, dar nu-niu miai era flasc. Lai suitean picioarele, asa ci le-am miscat usor si pe ele. Am inspirat $i expirat precauté $1 nu mi-a deranryjat deloc durerea slabai pe care am resimitit-o. M-am fortat si ma ridic — intentie care imi necesita un6? Charlaine Harris efort considerabil, dar nu unposibil. Era ca in pri- ma zi cand mia lasase febra, cdnd m3 mbolniviseni de pneumonie in copilirie. Desi erani foarte plapand4, ma simteam in al noudlea cer — fiindci sani ca supravietuisem unui lucru ingrozitor. Inainte s4 apuc sd-mi indrept spatele, Bill ma spryimi cu bratele si ma apropie usor de el, dupi care sé spryjmi cu spatele de trunchiul unui copac. Ma sumteam foarte confortabil tinandu-mi capul pe pieptul lui. ~~ Adevarul e ci am calitati telepatice, i-am raspuns. Pot sa ascult gandurile oanienilor. — Char si pe ale mele? intreba el curios. —— Nu. Tocmiai de aceea te si plac, i-am zis, plutind pe oceanul roz al linistii, fark s%-mi fac erijl cd trebuie si-mu ascund g4ndurile. Pieptul i se zgaltdi usor in clipa in care incepu sa radi horciit. —— Pe tine nu te pot auzi deloc, i-am trinc3nit miai departe visdtoare. Nici nu-ti poti da seamia cat este de placut. Dupa ce-am auzit toat& viata o multine de prostii, este minunat si nu mai auzi absolut ninuic. —— $1 cum te descurci cu barbatii? Pentru ci baietii de varsta ta nu vor decat si le ajungi cat inai repede in pat. — Ei bine, nu ma descurc tn nici un fel. Si, sincer vorbind, indiferent de varsti, cred ci singurul tel al barbatilor este si se culce cu fiecare femeie care le iese in cale. Asa ci nu ana un iubit. Stu, chiar daca ma cred toti nebund, nu le pot MOorTI PANA LA APUS 63 dezvilui adevirul —— si anume, faptul cd ma duc la exasperare gandurile celor din jurul meu. Cand am inceput si lucrez la bar, mu-am dat cAteva Intalniri cu biieti care nu m4 cunosteau $1 care nu auziserd niniic despre nine. Ins& am patit mereu la fel. Nu te poti simti bine in preajma unui tip si in nici un caz nu poti sd te exciti cand ii auzi intrebandu-se tn sinea lor daca iti vopsesti parul, ori isi spun cd nu ai un fund senzual sau viseaz4 si-ti pipdie sanil. In acel moment, am devenit brusc constient4 de faptul c4 ii dezvaluisem can. multe lucruri acelei creaturl. — Scuzi-mii, i-amn zis. Nu vreau si te inpo- virez cu problemele mele. Iti nultumesc fnsd ci m-ai salvat de Sobolani. — A fost greseala mea ci au reusit sa ajungs la tine, raspunse el calm, desi observasemi furia ce-i miocnea in spatele tonului linistit al vocu. Daci as fi avut bunul-simnt si ajung la timp, nu s-ar fi intanplat asa ceva. Dar acum ti-am daruit putin din sangele meu si te-am vindecat. — Sunt morti? am intrebat pe un ton, spre rusinea mea, destul de gatuit. — Ah, normal. Am inghitit in sec. Desi nu regretam faptul c4 lumea scdpase de niste nemernici de teapa Sobo- lanilor, am simtit imboldul sd-1 privesc mai atenta chipul, fiindci nu puteam ignora ideea ca stiteam lang’ un criminal. Si totusi, imbratisata la pieptul lui, ma simteami fericita.64 Charlaine Harris —~ Ar trebui si fiu ingrijorat’, dar nu mk intereseazd, i-am zis, inainte si-~ni dau seania ce ura sa-1 spun, moment In care 1-aim sinitit incd o data rasul hodorogit. — Sookie, de ce ai vrut si vorbesti cu mine In seara asta? M-am straduit ceva pand si realizez sensul intrebarii. Desi imi revenisem tn mod nuiraculos din punct de vedere fizic, efectele bitdii adnainis- trate continuau sa persiste la nivel mental. —~ Bunica mea vrea neapirat si afle ce varst3 ai, i-ami raspuns sovdind, fari si stiu cit de personala 1 se parea unui vampir o asemenea intrebare, in timp ce vampirul in cauzi nu inangaia pe spate de parca ar fi alintat o pisicuti. — Am devenit vanipir in anul 1870, iar pe atuncl aveam treizeci de ani, ca fiinti umani. L-ani privit din nou: chipul strilucitor ti era complet impasibil, iar globii oculari la fel de negri ca $1 bezna padurii. ~—— Ai luptat in razboi? — Da. — Simit eu cd o sa te cam superi, dar ai face-o foarte fericita pe bunica si pe ceilalti membri ai clubului, daca le-ai povesti putin despre perioada razboiului s1 despre cum au fost vremurile de atuncl. — Ce clube —~ Face parte din Descendentii Mortilor Glo~ r1Osl. — Morti Gloriosi. Mori PANA LA APUS 65 Desi vocea ti fusese immpenetrabila, mi-am dat totusi seama ca nu era deloc multumit. — Stai putin, nu trebuie si le povestesti despre cadavrele in care colcdiau viermiu, ori intrate in putrefactie si nici despre molimele $1 foametea de atunci. Cunosc si e1 cate ceva despre rizboi si, chiar daca nu sunt complet ignoranti —— fiindcd au mai trecut si prin alte razboaie — ar dori $4 stie mai multe despre oamenti din acele vremuri, despre uniformele pe care le purtau $1 tactica trupelor. —— Banalicati. Ami tras adanc aer in piept. — Da. | —- Ai fi fericita daca accept? — Ce importanta are? Buni ar fi multumiuta si, din moment ce ai ajuns in Bon Temps si, din cate se pare, doresti si locuiesti aici, ar fi Intelept din partea ta si te dai bine pe Langa localnici. —- Te-ar face fericita? Nu era genul de bairbat pe care s4-l poti duce cu vorba. | ~~ Fi bine, da. — Atunci accept. — Buni te roagi totusi si ninanci pe saturate inainte sd vii la intalnire. | J-am auzit din nou rasul neobisnuit, de aceasta data mai puternic. — De-abia astept sd o Intalnesc. Vrei sa ne vedem intr-una din urmiatoarele noptie66 Charlaine Harris —— Ah, bineinteles. Mai lucrez doar mAine-seari, iar dupa aceea sunt libera dou zile, asa ca, joi noapte ar fi perfect. Mhi-am ridicat bratul si ma uit la ceas. Nu se stricase, dar cadranul era acoperit cu sange tnchegat. — Ihh, ani exclamat ingretosati, umezin- du-mu degetul in gur4 $i stergand apoi cadranul, dupa care am apdsat butonasul ce ilumina Acele, sumtind in acel moment ci mi se taie risuflarea la vederea orei foarte inaintate. —~ Vai, trebuie si ajung cat mai repede acasi. Sper ca Buni sa fi adormit deja. —~ Si-a facut probabil o multime de eriji ci ai intarziat atat de nuult, remarci Bill tntru citva dezaprobator. | Si se fi gAndir oare la Maudette? In acel mio- ment, Mi-a cuprins un puternic sentiment de neliniste $1 m~-am intrebat daci Bill o cunoscuse cu adevarat s1 daca il invitase la ea acasi. Am respins insd imediat o asemenea posibilitate, pen- tru c4 nu doreaim sub nici o forma s4 insist asupra circumstantelor triste si destul de ciudate in care a trait $1 a murit Maudette; nu voiam si permit acestel ororl sd-m1i umbreasca farama de fericire pe care 0 traiam in acel moment. — Asta mi-e slujba, i-am raspuns tafnoasi. N-am incotro si, oricum, nu lucrez tot tinypul de noapte. Dar atunci cand ma simt in stare, nu zic nu. — De ce intreba vampirul, punandu-mi pe picioare, dupa care se ridici si el foarte usor de la pamant. MonrtTi PANA LA APUS 67 — Findci primesc bacsisuri substantiale. Mun- cesc mai mult si nu mai ain tunp sa stau prea mult pe ganduri. —— Dar noaptea e si mult mai periculos, inn zise el dezaprobator, stiind cu siguranta ce spune. —— Eh, acum sA nu incepi si tu ca bunicai-mea, l-ani maustrat prieteneste, in clipa cand ne apro- piasem deja de parcare. — Sunt totusi niult niai in varsta decat bunica ta, ini reamiunti el, nioment in care se si incheie conversatia noastra. lesind din spatele copacilor, m-am oprit $1 aim privit in fata: luustea $1 curdtenia parcarit erau atat de profunde incat nu ldsau sd se vada ninuc di ce se petrecuse acolo mai devreime, nu tradau cu ninuc lupta pe viata si pe moarte ce avusese loc cu nunmiai un ceas In urma, pe acel petic de prundis unde Sobolanit au avut parte de-un sfarsit sangeros. | Lumiunile barului si cele din rulota lui Sam erau stinse. Caldaraimul era umed, dar nu $1 insangerat. Poseta astepta pe capota miasinit. — De unde a aparut $1 cainele ala? am intre- bat, ttorcandu-nia spre salvatorul meu. El tsa nu mai era langd mine.A DOUA ZI ni-ani trezit foarte tarziu, ceea ce nu era deloc surprinzator. Buni dormiea cand am ajuns acasd4 $1, spre usurarea mea, ai reusit si mi furisez in pat fara s4 o trezesc. In timp ce st%team la masa din bucatirie si imi beam cafeaua, iar Buni stergea mieticuloasi dula- pul, telefonul tarai prelung. Buni se aseza pe tabu- retul de langa bufet, acolo unde obisnuia. si stea cocotata de fiecare data cand vorbea la telefon. — Alo, da? raspunse ea. Dintr-un motiv sau altul, tntotdeauna pirea iritata cand raspundea, de parca un apel telefonic era ultiniul lucru pe care si l-ar fi dorit. Eu insi stiami cu certitudine ca nici vorb3 de asa ceva. ~~ Buna, Everlee. Ah, nu, stateam pe aici si vorbeami cu Sookic, fitndcei de-abia s-a_ trezit. MORTI PANA LA APUS 69 Nu, n-ani auzit nici o stire azi. Nu, nu m-a sunat nimeni. Cum? Ce tornada? Seara trecuta a fost senin. La Four Tracks Corner? Chiar asae Nu se poate! Nu-mii vine sa cred! Serios? Amandoi? Fi, ca sa vezi. Ce-a zis Mike Spencer? Mike Spencer era medic legist $i judecator de instructie in districtul nostru. Simiteami ci incep si mi treacd floru, asa ci, dupa ce nu-am ter- minat cafeaua, mi-am mai turnat o cana, fiundca banuiam cd o sd am nevoie de ea. Buni a inchis un nunut mai tarziu. — Sookie, n-o si-ti vind si crezi ce s-a in- tamplat! Eram1 convinsa ca nu ma va surprinde cu nine. —- Ce e? am intrebat, cdutand si nu-mi tridez emotia. — [ndiferent cat de frumoasi a fost vremea _seara trecutd, se pare ci in Four ‘Tracks Corner s-a iscat din senin o tornada, care a spulberat rulota $i tot ce mai era In poienita! Sotii care locuiau acolo au murit am4ndoi striviti, faicuti terci sub rulota. Mike spune ca n-a vazut in viata lui asa ceva. — Are de gand sa trinuta cadavrele la autopsie? —~ Cred ca va fi nevoit si o facd, desi cauza mlortli este cat se poate de clara, dupa spusele Stellei. Rulota se rasturnase intr-o parte, masina era pe jumitate cizuti deasupra rulotei $1 tot copacii din gradina erau sniulsi din radacini.