UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE Suceava

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Specializarea Finante si Banci

Referat la disciplina
Finante publice

Student,

Profesor coordonator,

Sainiuc Eduard Filip

lect. Dr. Ichim Cristinel

Tema proiect:
Executia Bugetului de Stat

2 | Page

Cuprins

1.
2.
3.
4.
5.

Executia bugetului de stat

Executia veniturilor bugetului de stat
Executia cheltuilelilor bugetului de stat
Organizarea execuiei de cas a bugetului de stat
nchiderea execuiei bugetare

3 | Page

Executia bugetului de stat

Punerea in aplicare a prevederilor bugetului de stat aprobat se realizeaza prin intermediul

procesului de executie bugetara. Acesta are loc de-alungul intregului an financiar si semnifica
autorizarea guvernului de a realiza venituri si de a efectua cheltuieli. Intocmirea bugetului si
respectarea cifrelor inscrise impune anumite restrictii libertatii financiare a executivului si pentru
administratorii fondurilor publice, pe baza obligativitatii realizarii veniturilor si a efectuarii
cheltuielilor aprobate. In general, se considera ca nivelul veniturilor inscrise in buget reprezinta o
sarcina minima de realizat (cu exceptia veniturilor din imprumuturi care nu sunt obligatorii de
contractat la nivelul prevazut), iar cheltuielile reprezinta sarcini maxime ce pot fi efectuate si
numai pe destinatiile aprobate.
Execuia bugetului nseamn ncasarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor potrivit
legii bugetului, ca limit minim n ceea ce privete veniturile i ca limit maxim n ceea ce
privete cheltuielile. La execuia bugetului particip Ministerul Finanelor, Trezoreria Statului (ca
instituie specializat a Ministerului Finanelor i subordonat acestuia; n unele state nu exist
aceast instituie), toate instituiile bugetare (n calitate de ordonatori de credite bugetare),
unitile administrativ-teritoriale, bnci angajate n operaiunile bugetare, organisme
internaionale angajate n transferuri monetare cu bugetul. Ministerul Finanelor, respectiv
Trezoreria Statului au ca obiectiv s cunoasc i s urmreasc permanent starea ncasrii i
cheltuirii resurselor bugetare, ca i echilibrul bugetar, s efectueze ncasrile i plile bugetare.
Dac nu exist instituia trezoreriei, atunci ncasrile i plile se fac printr-o banc comercial
sau printr-un grup de bnci n baza unui contract de service ncheiat de aceasta/acestea cu
Ministerul Finanelor.
Bugetul devine operaional numai dup publicarea sa n Monitorul oficial. Execuia
bugetului ncepe din prima zi a anului bugetar care n Romnia este 1 ianuarie. n msura n care
legea bugetului nu este aprobat cu cel puin 3 zile nainte de nceputul anului bugetar, atunci,
potrivit Legii finanelor publice, Guvernul poate ncasa venituri i le poate cheltui, pn la
aprobarea noului buget, n conformitate cu prevederile legii bugetului pe anul anterior.
Ministerul Finanelor sau Trezoreria Statului au c obiectiv s cunoasc i a urmreasc
permanent starea ncasrii i cheltuirii resurselor bugetare, c i echilibrul bugetar, s efectueze
ncasrile i plile bugetare. Dac nu exist instituia trezoreriei, atunci ncasrile i plile se fac
printr-o banc comercial sau printr-un grup de bnci n baz unui contract de service ncheiat de
aceast/acestea cu Ministerul Finanelor
Deoarece problematica executiei bugetare este unul dintre subiectele cele mai sensibile
ale stiintei finantelor, literatura de specialitate consacra putine pagini dezbaterii ei. In realitate,
executia bugetara este o chestiune de natura administrativa, nu decizionala, motiv pentru care
teoria moderna a bugetului public pune un accent tot mai mare pe eficienta gestionarii serviciilor
publice, fara a abandona ideea clasica a realizarii bugetului la un cost cat mai redus.

4 | Page

Executia veniturilor bugetului de stat

Executia veniturilor bugetului de stat este activitatea de incasare a impozitelor, taxelor,
contributiilor si a altor venituri cuvenite acestui buget.
Colectarea creanelor bugetare Ministerul Finanelor Publice administreaz veniturilor
statului, ceea ce presupune administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor sociale i a altor
venituri bugetare potrivit legii, prin intermediul procedurilor de gestiune, colectare, control
fiscal, soluionare a contestaiilor i de dezvoltare a unor relaii de parteneriat cu contribuabilii,
inclusiv prin acordarea de servicii de asisten, conform competenelor.
Un rol nsemnat l are Agenia Naional de Administrare Fiscal, aceasta avnd printre
obiectivele principale colectarea veniturilor bugetului de stat (impozite, taxe i alte venituri ale bugetului
de stat, conform competenelor), precum i a veniturilor bugetului asigurrilor sociale de s stat
(contribuia de asigurri sociale), bugetului asigurrilor pentru omaj (contribuia de asigurri pentru
omaj), bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate (contribuia pentru asigurri
sociale de sntate, contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale) datorate de
pltitori, persoane juridice i persoane fizice. Agenia Naional de Administrare Fiscal este autorizat s
aplice, prin organele abilitate, modalitile de executare silit i msurile asigurtorii, n condiiile legii,
pentru a cror colectare este competent potrivit legii.
Evidena creanelor i plilor efectuate se face pe pltitori. n cazul persoanelor fizice, pltitorii
romni sunt evideniai dup codul numeric personal (CNP), iar cei strini dup NIF. Persoanele juridice
sunt identificate dup codul unic de identificare (CUI). ncasarea veniturilor la bugetul de stat se poate
realiza prin urmtoarele procedee:
1.calcularea si plata direct de ctre subiecii impozitelor;
2.calcularea, reinerea i vrsarea la bugetul de stat a impozitului datorat de ctre o ter persoan;
3.impunerea i debitarea de ctre organele fiscale;
4.utilizarea timbrelor fiscale

Principiile ce stau la baza executiei veniturilor bugetare sunt:

nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si
incasate, daca acestea nu au fost stabilite prin lege;
legea bugetara anuala aproba, pentru fiecare an, lipsa impozitelor, taxelor si a cotelor
acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa;
este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau
indirecte in afara celor stabilite prin lege.
5 | Page

Execuia veniturilor se face prin operaiuni specifice, adesea diferite dup tipul de venit:
impozit direct, impozit pe consum, tax vamal, venit nefiscal, mprumuturi .a. Pentru
impozitele directe, execuia se realizeaz prin:
Cum categoriile de venituri ale statului sunt variate, rezulta o multitudine de operatiuni
implicate in executarea lor in comparatie cu executia cheltuielilor. De asemenea, riscul fraudelor
si a delapidarilor este mai putin frecvent decat in cazul cheltuielilor, ceea ce face ca separarea
dintre ordonatori si contabili sa fie mai putin riguroasa.
Operatiunile privind executia veniturilor necesita parcurgerea urmatoarelor petru etape:
1.Asezarea veniturilor, in special a impozitelor, ca venituri bugetare principale,
urmareste identificarea materiei impozabile care poate constitui o baza pentru perceperea de
venituri la bugetul statului si determinarea marimii acesteia.
2.Lichidarea reprezinta, in cadrul operatiunilor bugetare, stabilirea cuantumului aferent
materiei impozabile pe baza cotelor si a altor elemente prevazute de lege. In materie de impozite
se deschide cate o pozitie in registrul de rol pentru fiecare persoana fizica sau juridica inscriinduse suma datorata ca impozit in debitul acesteia.
3.Emiterea titlului de percepere consta in inscrierea cuantumului venitului intr-un act
pe baza caruia se autorizeaza perceperea unui anumit venit in contul bugetului. Titlul de
percepere imbraca variate forme in functie de modalitatea concreta de incasare.
Din punct de vedere juridic, problemele cele mai importante sunt puse de procedurile de
emitere a titlurilor. Astfel, una dintre formele comune ale documentelor este titlul de incasare,
corespunzator situatiei in care contribuabilul achita spontan datoria sa fata de bugetul statului.
Atunci cand debitorii nu inteleg sa plateasca sumele datorate se emite un ordin de
incasare(sau titlu executoriu). Acest document poate fi emis de catre stat care, in virtutea
prerogativelor sale, nu are nevoie sa se adreseze unui tribunal in vederea executarii silite a
debitorilor sai. Ca o consecinta directa a emiterii titlului executoriu de catre un ministru, prefect,
primar, sau o alta persoana abilitata sa intocmeasca un asemenea titlu, pozitia debitorilor se
inverseaza cu pozitia creditorilor. Conform procedurilor de drept comun, creditorul se poate
adresa unei instante judecatoresti in vederea executarii fortate. In acest caz, initiativa juridica ii
apartine. Atunci cand creditorul declanseaza direct executarea fortata, debitorul este cel care
poate intenta actiune in justitie opozabila titlului executoriu.
Declansarea procedurii de opozitie intrerupe actiunea de executare silita pana la stabilirea
rezultatelor juridice.
4.Perceperea reprezinta incasarea efectiva a sumei datorate bugetului de stat. Perceperea
poate fi realizata, fie prin actiune benevola prin plata sumelor datorate de catre contribuabil, fie
prin executare silita si eventual ipotecarea bunurilor debitorului.
In executia veniturilor, nerespectarea obligatiilor ce revin platitorilor poate imbraca forma:

6 | Page

Nerespectarii termenelor de plata

Sustragerii de la plata a impozitului a unei parti din obiectivul impozabil sau prin
calcularea gresista a impozitului, fenomen purtand denumirea de evaziune fiscal

Pentru nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate bugetului de stat, se aplica

sanctiuni, sub forma calcularii si incasarii dobanzilor pentru intarziere prevazute de lege.

Executia cheltuielilor bugetului de stat

Execuia cheltuielilor bugetului de stat reprezint activitatea de efectuare a cheltuielilor

prevzute i aprobate prin acest buget
Execuia cheltuielilor bugetare se bazeaz pe urmtoarele principii:
creditele bugetare sunt nerambursabile i nepurttoare de dobnd, ele viznd finanarea
bugetar definitiv i gratuit;
creditele bugetare aprobate sunt autorizate pentru tot anul bugetar; creditele bugetare aprobate
nu pot fi majorate fr a se preciza sursele de finanare; excepie fac alocaiile pentru cheltuielile de
personal, aprobate pe ordonatori principali de credite i, n cadrul acestora, pe capitole, ce nu pot fi
majorate; de asemenea, aceste alocaii nu pot fi virate i utilizate la alte articole de cheltuieli;
creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate i utilizate
pentru finanarea altui ordonator principal de credite;
creditele bugetare aprobate pentru un capitol nu pot fi utilizate pentru finanarea altui capitol;
virrile de credite bugetare ntre subdiviziunile clasificaiei bugetare sunt n competena
ordonatorilor principali de credite, pentru bugetul propriu i bugetele instituiilor subordonate, i se pot
efectua, ncepnd cu trimestrul al III-lea al anului bugetar, n limita a 10% din prevederile capitolului
bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmeaz, ns, a se suplimenta cu cel puin o
lun nainte de angajarea cheltuielilor;
virrile justificate de credite bugetare de la un capitol la altul al clasificaiei bugetare, precum i
ntre programe sunt n competena ordonatorilor principali de credite, pentru bugetul propriu i bugetele
instituiilor subordonate, i se pot efectua cu acordul Ministerului Finanelor Publice, ncepnd cu
trimestrul al III-lea al anului bugetar, n limita a 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul
ordonatorului principal de credite, i, respectiv, 5% din prevederile programului, care urmeaz, ns, a se
suplimenta cu cel puin o lun nainte de angajarea cheltuielilor;
nu se pot realiza virri de credite bugetare de la capitole care au fost majorate din fondurile de
rezerv bugetar i de intervenie la dispoziia Guvernului;

7 | Page

 situaia virrilor de credite bugetare este transmis lunar Ministerului Finanelor de ctre
ordonatorii principali de credite bugetare, n termen de 5 zile de la sfritul lunii; meninerea unor
credite bugetare este analizat lunar de ctre ordonatorii principali de credite care pot formula propuneri
de anulare a acestora dac se constat c nu sunt necesare. Creditele bugetare anulate la ordonatorii
principali de credite, finanai din bugetul de stat, majoreaz Fondul de rezerv bugetar la dispoziia
Guvernului prevzut n bugetul de stat.
creditele bugetare aprobate i care nu au fost utilizate pn la sfritul exerciiului bugetar sunt
anulate.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate realiza prin: numerar, virament din iniiativa instituiilor
publice

Execuia bugetului, la partea de cheltuieli, n limita sumelor aprobate ce se pun la

dispoziia beneficiarilor de alocaii (credite) bugetare, presupune, la rndul su, o procedur
specific, cu operaiuni corespunztoare urmtoarelor etape distinctive (n cadrul procesului de
execuie a unei cheltuieli), i anume: angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata.
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizeaz prin actul (contract,
comand, decizie, lege) n baza cruia o entitate public i asum obligaia de a plti o sum de
bani ctre o alt persoan juridic sau fizic, n condiiile prevzute de lege. Ea poate avea loc ca
rezultat al unei decizii proprii, luate n mod autonom i exprimat prin ntocmirea unui act de
voin (contract) ntre instituia respectiv i beneficiarul sumei, n care se prevd drepturi i
obligaii reciproce. De asemenea, ea poate decurge din norme sau acte legale, emise de organe
ale puterii i administraiei de stat i executate de instituiile publice implicate n realizarea
aciunilor la care se refer normele sau actele respective.
Forme ale angajamentului sunt:
Angajamentul legal : faza in procesul executiei bugetare reprezentand orice act juridic din care
rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.
Caracteristicile angajamentului legal:

trebuie sa se prezinte sub forma scrisa si sa fie semnate de ordonatorul de credite;

ia forma unui contract de achizitie publica, comanda conventie, contract de
munca, acte de control, acord de imprumut, etc., ce reprezinta proiecte de
angajamente legale, care sunt aprobate de catre ordonatorul de credite doar dupa
ce acestea au primit viza de control financiar preventiv propriu sau delegat. In
vederea primirii vizei de control preventiv, proiectul de angajamente legal este
insotit de o propunere de angajare a unei cheltuieli bugetare.
trebuie sa respecte principiile unei bune gestiuni financiare, ale economicitatii si
eficientei cheltuielilor bugetare;
se efectueaza in tot cursul anului bugetar astfel incat sa existe certitudinea ca
bunurile si serviciile, ce fac obiectul angajamentelor, vor fi livrate si se vor plati
in exercitiul bugetar respectiv;

8 | Page

se semneaza de catre ordonatorul de credite si transmis compartimentului de

contabilitate pentru inregistrare.

Anagajamentul bugetar : orice act prin care o autoritate competenta afecteaza fonduri
publice unor anumite destinatii in limita creditelor bugetare aprobate.
Caracteristicile angajamentului bugetar:

este necesara punerea in rezerva a creditelor bugetare angajate, astfel incat toate
angajamentele legale incheiate in cursul unui exercitiu bugetar sau in exercitiile
precedente de ordonatorul de credite sau de alte persoane imputernicite sa poata fi
platite in cursul exercitiului bugetar respectiv, in limita creditelor bugetare
aprobate; pentru respectarea acestei cerinte, angajamentul bugetar prin care au
fost rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare
aprobate, preceda angajamentul legal;
ordonatorii de credite nu pot aproba angajamentele legale fara a verifica daca au
fost rezervate fonduri publice necesare platii acestora in exercitiul bugetar, cu
exceptia actiunilor multianuale;
valoarea angajamentelor bugetare nu trebuie sa fie depasita de valoarea
angajamentelor legale si nu trebuie sa fie mai mare decat creditele bugetare
aprobate, cu exceptia actiunilor multianuale.

Individual: angajamentul specific unei anumite operatiuni noi care urmeaza sa se

efectueze.
Caracteristicile angajamentului bugetar individual:

se prezinta la viza persoanei imputernicite sa exercite controlul financiar preventiv in

acelasi timp cu proiectul angajamentului legal individual.

Global : angajamentul bugetar aferent angajamentului legal provizoriu care priveste

cheltuielile curente de natura administrativa (exemplu: cheltuielile de deplasare, protocol, de
intretinere si gospodaroire, cu asigurarile, cu chiriile, cu abonamentele la reviste, buletine lunare,
etc.) ce se efectueaza in mod repetat pe parcursul aceluiasi exercitiu bugetar.
Caracteristicile angajamentului bugetar global:

se prezinta la viza persoanei imputernicite sa exercite controlul financiar preventiv in

acelasi timp cu proiectul angajamentului legal provizoriu.

Angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea unui document scris privind

angajamentul bugetar individual si global, prin care se certifica existenta unor credite bugetare
disponibile si se pun in rezerva (se blocheaza) creditele aferente unei cheltuieli, respectandu-se
destinatia stabilita in buget.
9 | Page

Deciziile, prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare, pot fi luate numai de ctre
persoanele care au, prin lege, competena de a angaja pli din resursele financiare publice, n
limitele competentelor acordate i a sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoane sunt, n
mod obinuit, conductorii entitilor publice (minitri, directori) sau ali salariai, de regul, cu
funcii de rspundere n instituia respectiv, ei fiind cunoscui i sub denumirea de ordonatori de
credite bugetare.
Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea ndeplinirii condiiilor
legale sau a obligaiilor care reveneau beneficiarului sumei (ce urmeaz a se plti), de ctre o
entitate public, prin persoane autorizate s o reprezinte pe aceasta. Ea se ntemeiaz, att pe
constatri faptice privind serviciile prestate, bunurile livrate i recepionate, lucrrile executate,
ct i pe acte justificative legal ntocmite i prezentate instituiei publice, (care urmeaz s decid
i s efectueze plata), cum sunt: procese verbale de recepie, deconturi sau facturi.
Ordonanarea cheltuielii publice bugetare se concretizeaz prin emiterea unei dispoziii,
de ctre instituia public, pentru efectuarea plii sumei datorate, echivalnd cu a se da un ordin
de plat n favoarea persoanei fizice sau juridice ndreptite s o ncaseze.
Plata propriu-zis este operaiunea care finalizeaz o cheltuial public bugetar i
presupune transmiterea efectiv a sumei de bani datorate de o entitate public ctre persoana
creia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament n contul beneficiarului, deschis la o
banc, fie n numerar, prin casieria instituiei publice respective.
Prin coninutul lor, primele trei tipuri de operaiuni privitoare la execuia cheltuielilor
bugetare (angajarea, lichidarea i ordonanarea) sunt de competena ordonatorilor de credite
bugetare, reprezentai prin conductorii entitilor publice sau mputerniciii acestora. Spre
deosebire, plata propriu-zis poate fi efectuat numai de ctre gestionarii (mnuitorii) de bani
publici, care ndeplinesc funcii de casieri sau contabili pltitori, asigurndu-se o delimitare a
competenelor, necesar pentru prevenirea unor operaiuni nelegale sau frauduloase.
Etapele intermediare executiei cheltuielilor bugetare
Repartizarea trimestriala a creditelor bugetare - Este operatiunea de distribuire
trimestriala a sumelor aprobate prin buget atat pentru cheltuieli proprii, cat si pentru institutiile
din subordine (ordonatori secundari si tertiari de credite). Repartizarea creditelor bugetare este
aprobata de Ministerul Finantelor Publice (pe capitole de cheltuieli, si in cadrul acestora pe
titluri; pentru transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale la propunerea ordonatorilor
principali de credite); ordonatorii principali de credite); ordonatorii principali de credite sau
secundari, atat pentru bugetele proprii cat si pentru bugetele ordonatorilor din subordine.
Deschiderea creditelor bugetare - Este opreatiunea efectuata la cererea ordonatorilor de
credite ce consta in alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finantelor Publice a conturilor
deschise pe seama ordonatorilor de credite la trezoreriile publice. Acordarea fondurilor se
efectueaza in limita creditelor bugetare aprobate, potrivit destinatiei si in raport cu gradul de
folosire a resurselor puse la dispozitie anterior, in conformitate cu prevederile dispozitiile legale

10 | P a g e

care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. deschiderea creditelor bugetare

declanseaza procesul de folosire a acestora pentru realizarea obiectivelor aprobate.

Organizarea execuiei de cas a bugetului de stat

Derularea fluxurilor bugetare de ncasri (venituri) i pli (cheltuieli) ntr-un cadru
organizatoric adecvat i efectuarea operaiunilor respective, fie prin viramente ntre conturi
deschise la instituii financiar bancare, fie n numerar, constituie o component a activitii
bugetare denumit generic, execuia de cas a bugetului.
Organizarea judicioas a execuiei de cas trebuie s asigure, pe lng efectuarea
operaiunilor i cunoaterea permanent a evoluiei ncasrilor i plilor bugetare, respectiv a
msurii n care se realizeaz sincronizarea acestora.Acest lucru permite gestiunea soldului
operaiunilor de cas, inclusiv analiza comparativ fa de prevederi, n scopul stabilirii
abaterilor i cauzelor lor, respectiv lurii unor decizii viznd mbuntirea acesteia.
Opiunile asupra organizrii execuiei de cas a bugetului, inclusiv a finanrii deficitului,
difer n timp i spaiu, dar teoria i practica bugetar au conturat doua sisteme reprezentative, i
anume: prin intermediul sistemului bancar sau prin sistemul de trezorerie (propriu).
Execuia de cas prin intermediul sistemului bancar presupune deschiderea de conturi
la bnci pentru instituiile publice implicate n realizarea operaiunilor bugetare, urmnd ca
ncasrile i plile s se efectueze n numele statului de ctre unitile bancare. n aceste condiii,
o anumit banc, de regul, banca central este mputernicit, de ctre stat, n execuia de cas a
bugetului, iar aceasta organizeaz i coordoneaz derularea fluxurilor de ncasri i pli, inclusiv
a celor legate de finanarea deficitului bugetar (plasarea mprumutului de stat sau amortizarea
datoriei publice). Dei, n acest caz, operaiunile de cas se realizeaz prin intermediul bncilor,
este posibil ca organele financiare ale statului s dispun i de casierii proprii pentru a efectua,
mai ales, ncasri de impozite de la ageni economici care nu au conturi deschise la bnci.

Folosirea sistemului bancar are un avantaj important oferit prin logistica asigurat de
reeaua larg a instituiilor bancare, care faciliteaz efectuarea multitudinii de operaiuni
privitoare la execuia de cas a bugetului. n acelai timp, ns, acest sistem apare deficitar
sub mai multe aspecte, care constau n:
neconcordane ntre sistemul informaional bancar i cel decizional al autoritilor de stat.
Adesea, informaiile necesare unor decizii privind execuia bugetar nu sunt asigurate de
ctre bnci, n mod operativ i corespunztor cerinelor;
ntrzieri n raportarea datelor privind execuia bugetar i, implicit, n analiza acesteia de
ctre autoritile publice, cu impact negativ asupra posibilitilor de sincronizarea a
operaiunilor de ncasri cu cele de pli i cu efectele propagate pe care le antreneaz
necorelarea lor;
posibila imobilizare a unor resurse bugetare disponibile n conturile anumitor instituii
(ntreprinderi) publice, concomitent cu neacoperirea nevoilor, la nivelul altora. Deoarece
nu poate opera redistribuirea ntre acestea, nu este exclus ca statul s apeleze la
mprumuturi mai mari dect s-ar justifica, n cazul folosirii eventualelor disponibiliti ale
unor entiti publice pentru efectuarea plilor;
11 | P a g e

nevoia organizrii unor structuri separate de supraveghere, control i decizie din partea
autoritii publice, n vederea rezolvrii unor probleme specifice execuiei de cas a
bugetului (deschiderea creditelor bugetare, contractarea de mprumuturi).

Execuia de cas prin sistemul de trezorerie se bazeaz pe crearea de ctre stat a unei
instituii financiare proprii, specializat n efectuarea operaiunilor corespunztoare, numit
trezorerie public. Aceast instituie este structurat asemntor bncilor, avnd o unitate
central (trezoreria central), subordonat Ministerului Finanelor i uniti teritoriale (trezorerii
teritoriale), amplasate n funcie de structur administrativteritorial a rii. Organizarea intern a
activitii unei trezorerii teritoriale corespunde desfurrii principalelor tipuri de lucrri: de
casierie (ncasri i pli), de control, de eviden a veniturilor (ncasate) i a cheltuielilor
(efectuate), de furnizare a informaiilor necesare elaborrii rapoartelor periodice i conturilor
privind execuia bugetar. n principiu, trezoreria public poate ndeplini dou funcii specifice:
funcia de casier public i funcia de bancher al statului.

nchiderea execuiei bugetare

Potrivit reglementrilor romneti, execuia bugetar se ncheie la 31 decembrie,

aplicndu-se deci sistemul de gestiune", care presupune:

orice venit ncasat i orice cheltuial angajat, lichidat i ordonanat n cadrul

prevederilor bugetare, dar nepltit pn la 31 decembrie, se va ncasa sau se va plti,
dup caz, n contul bugetului pe anul viitor. n acest context, creditele bugetare neutilizate
pentru exerciiul curent i pierd valabilitatea;
disponibilitile din mijloacele extrabugetare existente n conturi la 31 decembrie se vor
regulariza cu bugetul din care este finanat acea instituie, n limita subveniilor primite
din acel buget, iar disponibilitile rmase se vor reporta pentru anul urmtor, dac legea
special care le reglementeaz nu prevede altfel;
eventualele excedente ale bugetului asigurrilor sociale de stat i ale bugetelor fondurilor
speciale, care au fost echilibrate n cursul anului prin transferuri consolidate de la bugetul
de stat, se vor regulariza de asemenea cu bugetul statului n limita transferurilor acordate;
de asemenea, disponibilitile fondurilor externe nerambursabile, sosite prin anumite
programe, precum i disponibilitile din fondurile publice destinate cofinanrii
contribuiei financiare a Comunitii Europene se reporteaz pentru anul urmtor.

Aa cum s-a mai artat, referindu-ne la etapa execuiei de cas a sistemului bugetar,
aceasta se nfptuiete prin intermediul Trezoreriei statului, care ntocmete i documentele de
nchidere a exerciiului bugetar, printre care: contul general anual de execuie a bugetului de stat,
a bugetului asigurrilor sociale de stat, conturile anuale de execuie a bugetelor fondurilor
speciale (sntate i omaj) i contul general anual al datoriei publice. Prevederile acestor
conturi, ntocmite de Ministerul Finanelor Publice, se nsuesc de guvern i se supun adoptrii
parlamentului.

12 | P a g e

nainte ca parlamentul s-i exprime opinia n legtur cu aceste conturi, proiectele lor
sunt naintate Curii de Conturi, care procedeaz la analizarea datelor evideniate n acestea, n
special pe baza controalelor pe care le efectueaz la majoritatea instituiilor publice centrale i
locale care realizeaz i folosesc fonduri publice. Verificarea efectuat de Curtea de Conturi
asupra conturilor generale privind execuia componentelor bugetului general consolidat are n
vedere respectarea legalitii, a oportunitii i a necesitii acestor cheltuieli. Totodat, acestea
verific dac aceste cheltuieli s-au efectuat n condiii corespunztoare de eficien social, n
fapt, cu prilejul verificrii execuiei bugetare, Curtea de Conturi urmrete calitatea gestionrii
banilor publici din multe puncte de vedere la nivelul fiecrei instituii publice, precum i pe
ansamblul bugetelor.
Pe baza raportului Curii de Conturi cu privire la conturile generale de execuie a bugetelor
i pe baza sintezei guvernului cu privire la evoluia economico-financiar a economiei, cu luarea
n considerare a opiniei comisiilor permanente parlamentare reunite, de buget-finane, conturile
generale privind execuia bugetelor se supun dezbaterii parlamentului, pentru a fi adoptate.
Dup adoptare, conturile generale de execuie a bugetului de stat i a bugetului asigurrilor
sociale de stat se promulg de preedintele rii i se public n Monitorul Oficial.

13 | P a g e

Bibliografie

Irina-Stefania Cibotariu, Finante, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 2010

http://www.scritub.com/economie/finante/Executia-veniturilor-bugetului91524.php
http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/FB/FB_III_BTP.pdf
http://www.qreferat.com/referate/economie/Executia-bugetului-de-stat654.php

14 | P a g e