Gheorghe IGNEA

Rudolf DERCZENI

CONSTRUCII FORESTIERE

2008 2009
REPROGRAFIA UNIVERSITII TRANSILVANIA DIN BRAOV

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

Tema proiectului
S se ntocmeasc proiectul tehnic de execuie a unei construcii avnd destinaia locuin personal
amplasat n localitatea ........................, judeul .............., dup modelul din figur.

n care:
N indicele grupei
n numrul de ordine din grup
Regimul de construcie: Parter.
Adncimea de nghe: hi= 1,10 m
Teren de fundare cu presiunea limit pe talpa fundaie: 250 kPa

Continutul proiectului
A. Piese scrise
MEMORIU TECHNIC
38

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA

3.1. Structura verticala
3.2. Structura orizontala
CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA
4. Calculul sarpantei
4.1. Actiunea zapezii asupra constructiilor
4.2. Actiunea vantului asupra constructiilor
4.3. Calculul cpriorilor
4.4. Calculul panelor
4.3. Calculul planseelor
4.4. Calculul zidurilor
4.5. Calculul fundatiei

B. Piese desenate
1. Plan parter
2. Plan arpant
3. Plan armare
4. Plan seciune vertical
5. Plan faad
6. Plan fundaie

Memoriu tehnic
Proiectarea constructiei se executa cu luarea in considerare a urmatoarelor normative :
- STAS 1 84 Formate in desenele de constructii
- STAS 2 82 Scari in desenele de constructii
- STAS 1434 43 Linii de cotare , de reprezentare , indicatoare in desenul de constructie
- STAS 855 79 Desenul pentru constructii din beton armat
- STAS 1019/1 82 Calcule si alcatuirea constructiilor din zidarie
- STAS 10107/0 76 Calcule si alcatuirea constructiilor din beton armat
- STAS 856 71 Calculul constructiilor din lemn
- STAS 10107/112 77 Plansee din beton armat
- STAS 3303/0 77 Panele acoperisurilor
- STAS 2965 79 Scari interioare
- STAS 6221/ 2 83 Iluminatul natural al constructiilor
- STAS 4670 82 Golurile pentru usi , ferestre la constructiile civile
- STAS 6094 77 Adancimi de inghet
- STAS 8316 77 Calculul fundatiilor
- STAS 1110/1 77 Zonarea seismica

CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA

4. Calculul sarpantei
Tipurile de arpante mai uzuale sunt prezentate in figura 1.
39

Figura 1. Tipuri de arpante

4.1. Actiunea zapezii asupra constructiilor

Zapada face parte din categoria actiuniilor temporale variabile. Este un fenomen climatic
(meteorologic) si consta in umiditatea din aerul atmosferic transformate in cristale care se depun pe
pamant si pe cladiri. Actiunea zapezii se manifesta prin sisteme de forte exterioare uniform distribuite,
actionand static asupra elementelor de constructie expuse.

4.1.1 Intensitatea normata a zapezii

p zn c z g z c e
gz =greutatea de referin a stratului de zpad (Figura 2 i tabelul1)
gz =1,2 -pentru zona B, greutatea de referinta a stratului de zapada pentru o perioada de revenire de
10 ani
ce =coeficient care ia n considerare condiia de expunere a construciei
ce =1,0
cz =coeficient care tine seama de de aglomerarea de zpad pe suprafaa expus a construciei
czi

1 if 0 30
60
30

if 30 60

0 if 60

= 350
cz =0,83
p zn = 1 kN/m2

4.2.1. Intensitatea de calcul

F = 1,3 coeficient de sigurant
Pz= F x p zn
Pz= 1,3 kN/m2

40

Figura 2.
Tabelul 1

4.2. Actiunea vantului asupra constructiilor

Vantul ca si zapada face parte din categoria actiuniilor temporale variabile, este un fenomen
climatic, reprezinta miscarea maselor de aer la suprafata p amantului.La contactul cu constructiile, energia
cinetica a maselor de aer se transforma in energie potentiala. Din aceasta cauza caracteristica principala
care influenteaza marimea actiunii vantului, este viteza acestuia.
41

4.2.1. Intensitatea normata a componentei normale(P nn), este considerata distribuita

pe suprafata expusa vantului
p nn c ni c h z g v F
=1.6 coeficient de rafala
gv = presiunea dinamic de baza (figura 3 si tabelu2l)
gv= 0,42
F =a 1.05 pentru zona B de amplasare
ch(z) = coeficient de variaia presiunii dinamice de baz n raport cu nlimea z deasupra terenului liber.
0.44

z
c h z 0.65 0.65
10
z=8,7=inaltimea
ch(z) =0.611
cn=coeficient aerodinamic(tabelul 3)
Tabelul 3

pnn =0,164 kN/m2

4.2.2. Intensitatea de calcul

p n c ni c h z g v F

F = 1,2 coeficient de sigurant

Pn= F x p zn
Pn= 0,164 kN/m2

42

4.2.3 Incarcarile permanente

Nr
.

Denumire material

Grosi
me cm

Greut.
Normat/m 2

Coef.
n

Greut.
de
calcul/m

Unitate
de
msur

nvelitoare igl
solzi
Total

85

1,1

0,85

94

daN/m2

0,94

kN/m2

Pn = 0.94 kN/m2

4.2.4 Incarcarea de montaj

3 = 1,2 coeficient de sigurant
P= 3 x p zn
P= 0,164 kN/m2

4.3. Elemente dimensionale

dc distanta dintre capriori (70 90cm)
lc lungimea de calcul a capriorilor = distana dintre pane (3,00 4,00m)
lp lungimea de calcul a panelor = distanta dintre scaune (3,5 4,5m)

4.5.Calculul cpriorilor

Sectiuni de la 8x12 la 15x25 cm2.

cprior
pan intermediar
cosoroab

lc = 2.38m

dp= 2.85m
dc distanta dintre capriori
lc lungimea capriorilor
bc latimea capriorilor
hc inaltimea capriorilor

43

Se propune o sectiune cu baza:

bc 0.12

lc 2.38 m
dc 0.81

m
2

McI

Pg dc a lc
Pz dc a lc

8
8

McI 1.052

hc1

cos

kNm

6 McI
bc

hc1 7.254

cm
2

McIII

Pg dc a lc
P a lc

8
4

McIII 1.026

hc3

6 McIII
bc

hc3 7.164

McII

kNm

cm

Pg dc a lc
8

McII 0.823

hc2

Pz dc a lc
16

Pv a dc lc
8

kNm

6 McII
bc

hc2 6.414

cm

Sectiune transversala recomandata a capriorilor, este

8 cm x 12cm

44

4.6 Calculul panelor

Panele se reazema in cazul nostru pe popi si colecteaza incarcari din lateral de pe 1/2 in deschiderile
adiacente. Sectiuni de la 10x12 la 15x 25 cm2.

75
75

2.90
bp latimea panelor
hp inaltimea panelor
lp 2.90

lca 2.9

bp 0.12 m

Ipoteza I.
2

MpI

Pg lc a lca
Pz lc a lca

8
8

MpI 4.591

hp1

kNm

6 MpI
bp

hp1 15.151 cm

Ipoteza II.
2

MpII

MpII 3.59

hp2

Pg lc a lca
Pz lc a lca
Pv a lc lca

8
16
8

kNm

6 MpII
bp

hp2 13.397 cm

45

Ipoteza III .
2

Pg lc a lca
P a lca

8
8

MpIII

MpIII 2.283 kNm

6 MpIII
bp

hp3

hp3 10.684cm

Se accepta ca panele sa fie executate din lemn de rasinoase cu

sectiunea transversala de 12 cm x 14 cm.

4.2.7 Calculul popilor

lpo- inaltimea popului
i raza de giratie
I moment de inertie
A aria popului
b latimea popului
h inaltimea popului
coeficient de zveltete
coeficient de flambaj
Popul este supus la compresiune centrica si colecteaza incarcarile de pe
suprafata lp x lc.
Ipoteza I.
NI lp lc Pg P
NI 7.688 kN

b 0.12
h 0.12

NII lp lc ( Pz Pg)
NII 15.46

kN

bh
12

I 1.728 10

A b h

I
A
i 0.035
li 0.53 lc
i

li 1.261

46

li
i

36.413

3100

if 75

100

1 0.8

if 75

0.894
ef

NII
A

ef 1.201 10

ef 10000

KN
m

Sectiunea folosita la realizarea popilor, este de

2.50 m .

4.3.

12cm x 12 cm , cu lungimi de

Calculul planeelor

Dup STAS 10107/0-76, STAS 10107/1-76, STAS 10107/2-77, stas 9167/72 (protecie
antiseismic).
Pentru construcii cu perei portani cu distribuie celular (5-6 m) se recomand construirea
planeelor simple, rezemate direct pe zidria portant. Pot fi executate n sistem monolit, prefabricat
sau mixt.
Plcile vor fi prinse de zidurile portante prin intermediul unor centuri.
n general, pentru elemente din beton armat, se prevd verificri att la stri limit ultime,
(rupere obinuit la solicitri statice, rupere prin oboseal), ct i la limit ale exploatrii normale
(fisurare, deformare).Armarea plcilor se poate face pe dou direcii dac
singur direcie dac

lmax
2 i pe o
lmin

lmax
2
lmin

4.3.1. Calculul plcilor

La proiectarea i verificarea planeelor, ncrcrile, coeficienii ncrcrilor precum i modul de
grupare a ncrcrilor se fac n conformitate cu prevederile cuprinse n STAS 10101 /0-75, STAS
10101/1-75, STAS 10101/2-75.
Solicitrile produse de ncrcrile de calcul, n seciunile ce alctuiesc planeele, pot fi
determinate printr-un calcul static:
n domeniul elastic la planeele de toate tipurile;
n domeniul plastic la planeele din beton armat, pentru stabilirea limitelor ultime.
ncrcri
Sunt de dou tipuri: permanente i temporare
ncrcri permanente normate STAS 10-101/78
din greutate proprie g np 2500 N / m 2
din pardoseal - parchet gnp 650N / m 2
47

- mozaic gp 940N / m
ncrcri temporare normate STAS 10-101/2A-78
pentru spaii de locuit n:
- ncperi
qn = 1.500 N/m
- spaii de acces
qn = 3.000 N/m
pentru ncperi, birouri n:
- ncperi
qn = 2.000 N/m
- spaii de acces
qn = 3.000 N/m
- ncperi aglomerate qn = 400 N/m
Coeficientul ncrcrilor STAS 10-101/OA-77
pentru ncrcri permanente din:
greutatea proprie ng = 1,1
pardoseal
ngp = 1,2
pentru ncrcri temporare
np = 1,4 pentru pn 2 kN/m2
np = 1,3 pentru pn = 2-5 kN/m2
np = 1,2 pentru pn 5 kN/m2
ncrcri din calcul
P = ngbhp + gbn + nggn N/m2
P ncrcarea total de calcul pe unitatea de suprafa.
Rezistena de calcul se face conform STAS 10107/0-77
n funcie de marca betonului avem:
Pentru B250 RC = 11,5 N/m2
RT = 0,9 N/m2
n funcie de armtur avem:
- din oel beton OB37
Ra = 210 N/m2
- din oel slab aliat PC52 Ra = 290 N/m2
Prevederi constructive pentru plci
Grosimea plcilor armate pe o singur direcie:

1 l
- pentru rezemare simpl
min
30
1 l
- pentru ncastrare elastic
min
35
Grosimea plcilor armate pe 2 direcii:

1 l
- pentru rezemare simpl
min
40
1 l
- pentru ncastrare elastic
min
45
Distana dintre armturile de rezisten se va lua:
- cel puin 70 mm numr maxim de bare 14 b/m
- cel mult 200 mm numr maxim de bare 5 b/m
Armturile de rezisten sunt:
- bare drepte
- bare ridicate pe reazeme
- clrei
Calculul plcilor (planeelor) simple alctuite numai din plci
Ppachet = 1,1 x 250 x 10 + 1,2 x 650 + 1,4 x 1500 = 5630 N/m2 (spaiu locuit)
Pmozaic = 1,1 x 250 x 10 + 1,2 x 940 + 1,4 x 1500 = 5978 N/m2 (spaiu locuit)
Pmozaic = 1,1 x 2750 x 940 + 1,3 x 3000 = 7684 N/m2
(spaiu acces)
Calculul plcilor armate pe 2 direcii
48

Constructiv se adopt o grosime a plcii de hp = 10 cm. Din ipoteza calculului simplificat placa
apare ca o sum de plci unitare ortogonale.
a1) ncrcarea ce revine dup cele 2 direcii
l max
qx = b-1 P qy = b-2 P
b-1, b-2 sunt f ( min ) (tabelul 4)
l

l1 (lx)

qx

Mry

l2 (ly)

Mry
qy
Mrx

Mrx
Mcx

Momente n cazul plcii

Mc1 = 6-1 P l12
Mc2 = 6-2 P l22
Momente de reazeme exterioare
2
Mrx = 1 q x l x

12

2
Mry = 1 q y l y

12

Momente interioare
2
Mrx = 1 q x l x

10

2
Mry = 1 q y l y

10

Pentru plci armate pe o singur direcie

2
Mc = 1 Pl1

11

2
Mr = 1 Pl 2

14

49

a2) Dimensionarea armrii

se calculeaz coeficientul pentru fiecare direcie
=

Mc1r
bh 0R c

hc = hp - 2 nlimea util a plcii

hp grosimea plcii
Rc rezistena la compresiune a betonului
- se calculeaz coeficientul

= 1 1 2 cr

1/ 2

- se calculeaz aria necesarului de armtur A = ho

Rc
cm2
Ra

Distribuia de rezisten pe metru trebuie s conin minim 5 bare/m i maxim 14 bare/m.

dac A < 5 bare/m se adopt constructiv 5 bare/m
minim 1/3 din aceste bare i cel puin 3 bare/m vor rmne continue n cmp.
Calculul planeului 1: garaj.
Cu ajutorul coeficientului =

lx
se determin coeficienii b-1, b-2, b-1, b-2, innd cont de
ly

legtura dintre zid i planeu.

lx = 5 m
ly = 3,75 m
P=
7684 N/m2
=
1,33

b-1 = 0,0467
b-2 = 0,0127
b-1 = 0,8772
b-2 = 0,1228

Cu ajutorul acestor 4 coeficieni se vor determina

Momente n cmp
Momente pe reazeme
2
Mrx = 1 b1Pl x = -21063,76 Nm

Mcx b1Pl 2x 8971,07Nm

y
c

2
y

M b 2Pl 1372,3144 Nm

Mry

12
1
=
b 2 Pl 2y = -1658,36 Nm
12

Cu ajutorul momentelor se calculeaz coeficientul pentru fiecare direcie, cu formula cr =

Mc ,r
(b - limea de calcul 1m, R c - rezistena la compresiune a betonului ) i coeficientul ,
bh 0R c
specific fiecrui coeficient , cu formula = 1- 1 2
cx = 0,12189
cx = 0,13039
y
c = 0,01864
cy = 0,03728
rx = 0,28618
rx = 0,34605
ry = 0,2253
ry = 0,02278
Determinarea ariei necesarului de armtur se realizeaz cu formula:

bh 0R c
Ra
Aacx = 4,13
Aarx = 10,97
Aacy = 1,18
Aary =0,72
Determinarea numrului de bare
Aacx = 4,13 n = 5 10
se adopt
se adopt

3 10 -continue n cmp
5 10 -ridicate pe reazem
50

Aacy = 1,18
Aarx =10,97
Aary = 0,72

n=38
n = 14 10
n=28

se adopt
se adopt
se adopt

3 8 -continue n cmp
12 10 -clrei
2 8 clrei

4.3.2. Planul de armare al placilor

Pentru placile obisnuite planul de armare se intocmeste impreuna cu planul de cofraj. Fiecare
tip de armatura primeste un numar de ordine cunoscut pentru denumirea de marca. Pentru fiecare
marca se precizeaza numarul de bare, cotele partiale de fasonare si lungimes toatala. Lungimea totala
rezulta prin insunmarea lungimilor partiale de fasonare la care se adauga 10 ... 15 cm pentru ciocurile
terminale de ancorare. Pentru cotarea armaturii se folosesc datele precizate in tabelul 7.

51

Plan parter

Plan acoperis
52

Plan armare

53