Legea periodicitatii

J. Mendeleev (1869) - proprietatile elementelor depind de masa lor atomica.

Asezand elementele in ordine crescatoare a maselor atomice, constata ca dupa un numar
oarecare de elemente exista un nou element cu proprietati asemanatoare.
Emite legea periodicitatii proprietatile elementelor chimice sunt functii periodice ale
maselor lor atomice
Mendeleev a asezat cele 63 de elemente in ordine crescatoare a maselor atomice,
obtinand:
- siruri orizontale perioade, cuprind elementele dintre doua gaze rare succesive.
- sirurile verticale grupe sau familii, contin elemente cu proprietati fizice si
chimice asemanatoare, care au aceeasi configuratie electronica n stratul de
valenta.
- a plasat gazele rare intr-o grupa separat
- a prevazut proprietatile unor elemente necunoscute in acel moment
Tabelul lui Mendeleev- forma scurta, publicat in 1871 contine 7 perioade si 9
grupe, pe care le-a impartit in principale si secundare.
Werner elaboreaza forma lunga a sistemului periodic (in concordanta cu
structura invelisului electronic).
- inscrie grupele secundare intre grupa a II-a si a XIII-a serii de cate 10
elemente
- separa lantanidele si actinidele in doua siruri orizontale de cate 14
elemente fiecare.
Arata existenta a 4 blocuri de elemente:
blocul s (grupele I,II) - contine elementele ns1-2
blocul p (grupele XIII, XVIII) - contine elementele ns2np1-6
blocul d (grupele III,XII) - contine elementele (n-1)d1-10ns2
blocul f (lantanide si actinide) - contine elementele (n-2)f 1-14(n-1)d0ns2
Mosley determina numerele atomice - lungimilor de unda ale spectrelor de raze
X
Numarul atomic devine numar de ordine in sistemul periodic ceea ce determina ca
aceasta clasificare sa devina una naturala, fireasca.
Legea periodicitatii - proprietatile elementelor depind de configuratia
electronica a atomilor si variaza periodic cu numarul atomic Z.
Corelatia intre sistemul periodic si structura atomilor
- Fiecare perioada incepe cu completarea cu electroni a unui orbital ns.
- Ocuparea completa a orbitalilor ns si np este caracteristica unui gaz rar.
- Numarul perioadei in care se afla un element este egal cu numarul
nivelelor energetice din invelisul electronic (ocupate sau in curs de ocupare).
- Numarul atomic Z este egal cu numarul electronilor din invelisul
electronic.
- Repetarea periodica a proprietatilor este determinata de repetarea
configuratiei electronice.

- Proprietatile chimice sunt influentate de structura electronica a stratului

exterior, mai putin de a penultimului (substrat de tip d in completare) si mai putin de a
antepenultimului (substrat de tip f in completare) strat electronic.
- Elementele aceleeasi grupe au proprietati asemanatoare.
- Periodicitate accentuata a proprietatilor elementelor din perioadele
scurte.
- Periodicitate mai putin accentuata a proprietatilor elementelor din
perioadele foarte lungi.
- Proprietati foarte asemanatoare pentru lantanide si actinide.
Proprietatile periodice fizice
- Raza atomica
- Volumul atomic
- Raza ionica
- Energia de ionizare
- Afinitatea pentru electron
- Potentialul redox
- Proprietatile magnetice
- Densitatea
- Temperatura de topire si de fierbere
-Conductibilitatea electrica si termica
Proprietatile periodice chimice
Caracterul electropozitiv manifestat prin tendinta elementelor din
blocul s de a pierde electroni si a forma ioni pozitivi = cationic. Electropozitivitatea scade
in perioada de la dreapta la stanga iar in grupa de sus in jos
Caracterul electronegativ manifestat prin tendinta elementelor din
blocul p de a accepta electroni si a forma ioni negativi = anioni. Electronegativitatea
scade in perioada de la stanga la dreapta iar in grupa de jos in sus.
Elementele blocului d tranzitionale - au proprietati asemanatoare,
prezinta stari de oxidare variabile, tendinta de a forma combinatii complexe
Elementele blocului f lantanide si actinide au structura exterioara
identical, prezinta proprietati foarte asemanatoare, se separa foarte greu
Caracterul oxido-reducator: proces de oxidare = cedare de electroni iar
process de reducere = acceptare de electroni.