CURS 2 ANATO

SENSIBILITATILE EXTEROCEPTIVE
1. TERMOALGEZICA

Receptori
o Temperatura:
clasic: rece Krause, cald Ruffini
modern: se mai adauga si TNL
o Durere
TNL amielinici, tip c sau slab mielinizate tip a3.
Fb tip a3 intra in cadrul unitatilor receptoare nociceptive cu prag
inalt, raspund la stimuli mecanici si transmit durerea acuta .
Fb tip c sunt nociceptive polinodale si raspund la stimuli
mecanici, dar si chimici si transmit durerea lenta difuza, asa
numita durere nevralgica.

Protoneuronul
In ggl spinal pe radacina post a nv spinal, in canalul vetebral
Neuron pseudounipolar
Prelungirea periferica merge la Receptor, cea centrala la
deutoneuron;
Prelungirile de tip c merg la unitatile receptoare tot pe calea
radacinii posterioare, trecand prin partea laterala a radacinii post.
Imediat sub ele se aseaza fb de tip a3. In plus, aceste fb de tip a3
au ca mediator chimic alfa glutamatul.
Prelungirea centrala merge tot prin radacina post, tot prin partea
laterala a nv spinal, pana la intrarea in mdva spinarii.
Toate fb din aceasta prelungire se impart intr-o ramura
ascendenta / descendenta care urca/coboara 1-2 segmente in
partea periferica a mdvei spinarii in zona lui Lisauer, apoi ajung la
cornul posterior.

Deutoneuronul
Se afla in cornul posterior; sinapsa intre proto si deuto se relizeaza
printr-un glomerul sinaptic la care mai participa un interneuron din
lama REXE 2. Acesti interneuroni sunt de 2 feluri: unii inhibitori si
altii excitatori.
Mecanismul prin care se transmit info nociceptive sunt de 2 feluri:
Segmentare :
Au la baza acest glomerul sinaptic cu cele 2 tipuri de interneuroni:
inhib si excit
Acesti glomeruli pot determina blocarea transmisiei info dureroase
prin intermd n inhib, acestia inhiband n cordonali din lama REXE 4/5 ai
caror axoni formeaza ulterior fasciculul spinotalamic lateral.

Aceasta inhibitie are un efect de ecluza, reprezentand substratul

anatomic in transmiterea unei dureri mai diminuate la locul unde se
realizeaza masarea acestei regiuni.
Se mai realizeaza si exagerarea transmisiei unei dureri dupa
activarea repetata a fb nociceptive de talie mica, astfel incat creste
intensitatea informatiei respective. Este durerea care apare in cazul
leziunilor nervoase sau a regenerarii nervoase pe care o intalnim in
sectionarea acestor fibre.
Suprasegmentare:
Includ segmente nervoase cu care sunt interconectate si care
realizeaza un sistem analgetic descendent. Acest sistem analgetic pp
existenta urmatoarelor componente:
Subst cenusie periapeductala
o Stimuleaza neuronii din nucleii rafeului prin intermd unor subst
de tip opiacee endogene; stimularea nucleilor serotoninergici
(nucleii rafeului) sau nucleii noradrenergici (L.C.).
o Au un traiect descendent, urca in maduva in fasciculul dorsolateral al cornului post si stim n inhibitori.
Implicarea subst reticulate bulbo-pontine in nucleii rafeului sau din
Locus Coeuleus (L.C.)
Cornul posterior medular.

Deutoneuronul este localizat in lamele REXET 1,4,5 in cordnul medular

posterior. Axonii deuton. incruciseaza linia mediana la nivelul comisurii albe
anterioare, trec in cordonul lateral de parte opusa si la acest nivel formeaza
fasciculul spino-talamic lateral.
La toate sensibilitatile, recepetorul, protoneuronul si deutoneuronul se
gasesc de aceeasi parte. Axonul deutoneuronului poate merge de aceeasi
parte sau de parte opusa.
Fascic spino-talamic lateral este asezat medial fata de fascic spinocerebelos ventral si post de fascic spino-tectal, dar anterior de fascic corticospinal incrucisat.
In cadrul fascic spino-talamic lateral exista o somatotopie in ceea ce
priveste dispozitia fibrelor si anume: fb care conduc info din partea inferioara
a corpului se gasesc superficial, spre lateral, iar apoi dispozitia fb catre
profunzime pastreaza un aspect care se mentine si la etajele superioare.
Fascic sp lateral continua traiectul asc catre bulbul rahidian al TC. La
nivelul decusatiei motorii, fascic spinotalamic se gaseste medial de f. spinocerebelos ventral, dupa care intra in alcatuirea lemniscului spinal.
Acest lemnisc spinal este format din intricarea fb care formeaza f. spinotalamic lat si
f. spino-talamic ant. Tot in bulb, el trece post si lat de nucleul
olivar principal, cel care formeaza oliva bulbara.
In punte deja se formeaza lemniscul lateral, fiind asezat in tecmentul
pontin, lateral de lemniscul medial si lemniscul trigeminal si antero-medial
fata de lemniscul lateral.
Lemniscul spinal se gaseste post de subst neagra, lateral de nucleul rosu,
post de lemniscul medial si cel lateral. Lemniscul spinal sufera o usoara rotatie

spre lateral si posterior, astfel incat fb din partea inf, cele sacrate-de la mb inf,
se pozitioneaza ant, urmeaza apoi fb lombare, toracale si cervicale.
De la nivelul TC, lemniscul spinal se indreapta spre talamus, dar pana sa
ajunga la talamus, din el se desprind fb colaterale, astfel incat vor rezulta 2
componente:
Paleo-spino-talamica: se duce la subst reticulata de la TC
Neo-spino-talamica: urca la talamus
In talamus se gaseste al treilea neuron.

Tritoneuronul
In nucleul ventral postero-lateral (VPL) sau aria talamica post.
Axonii neuronilor din VPL trec prin bratul post al capsulei interne, dupa
care se proiecteaza in aria somestezica primara, campurile 3,1,2, la niv
girusurului postcentral, unde se proiecteaza homuncusul senzitiv.
Mai poate fi in aria talamica posterioara. Axonii neuronilor din aceasta arie
trec si ei prin bratul posterior al capsulei interne, dupa care se proiecteaza in
aria somestezica secundara de pe peretele superior al santului lateral.
Fibrele care provin din fractiunea paleo-spino-talamica, adica cele care trec
prin substanta reticulata, ajung la nucleii nespecifici talamici care se gasesc in
nucleii intralaminari talamici. Axonii de la acest nivel se proiecteaza difuz la
nivelul corticalei.
Alaturi de fractiunea p-s-t, mai exista inca 2 cai indirecte, care sunt
importante pt componenta afectiva a durerii:
fasc. Spino-reticular,
fasc. Spino-mezencefalic/tectal
Impulsurile care merg pe cele 2 fascicule ajung tot in nucleii intralaminari,
insa proiectia se face la nivelul sistemului limbic. Sunt implicate in
comportamentul afectiv al durerii.

2. PROTOPATICA / TACTILA GROSIERA

Receptori
mecanoR: Meissner, Pacini
TNL
R. peritrihiali.

Protoneuronul
In ggl spinal
N pseudounipolar
Prelungirile sunt de tip a3 si a2.

 Prelungirea periferica merge la R prin radacina post a nv spinal, apoi

prin trunchiul nv spinal, apoi prin ramura ventrala sau cea dorsala.
Prelungirea centrala merge tot prin radacina post a nv spinal, dar
ocupa partea mijlocie. Ajung apoi la nivel medular.
La intrare in mdv, toate fb se bifurca, dupa care urca/coboare 2-3
segmente. Acest traseu de urcare/coborare se face in cadrul f. dorsolateral, dupa care se indreapta spre deutoneuron.

Deutoneuronul
Se afla in lama REXET 1,4,5.
Axonii deuton incruciseaza linia mediana, trecand prin comisura alba
anterioara, dupa care se indreapta in cordonul anterior, formand f.
spino-talamic anterior.
In cadrul acestui f. spino-talamic ant avem o somatotopie a fb: fb care
provin de la mb inf (sacrate) sunt ventral, urmeaza apoi lombare, toracale si in
final cele cervicale.
F. spino-talamic ant este situat lateral de f. piramidal direct si in raport
direct cu f. vestibulo-spinal lateral, dupa care acest f. ajunge in partea inf a
bulbului, in vecinatatea decusatiei motorii, initial se aseaza ant de f. spinocerebelos ventral, apoi ant de f. spino-talamic lateral, dupa care fb se intrica si
impreuna formeaza lemniscul spinal.
Traiectul este acelasi cu calea precedenta. Fb in traiectul asc trimit
colaterale catre subst reticulata a TC, formeaza fractiunea paleo-spinotalamica, fiind o cale multisinaptica, trecand prin subst reticulata a TC, ajung
in nucleii intra-laminari talamici dupa care se proiecteaza difuz.
Cea de-a doua fractiune: neo-spino-talamica merge direct spre talamus

Tritoneuronul
In aria talamica post sau VPL
Proiectia aceleasi regiuni corticale ca si calea precedenta.