Sunteți pe pagina 1din 37

UNIVERSITATEA TEHNICA Gh.

Asachi IASI -Facultatea de Arhitectura


Curs Marketing in arhitectura si urbanism- An V

Curs 1
Concept complex- abordari
proces - economic
-comercial
-social
activitate practica
atitudine fata de client
instrument social
tehnologie managerial
functiune a intereprinderii/organizatiei
structura de institutii

Definitii

clasice : Marketingul este procesul care dirijeza fluxul de la producator la


consumator
orientat spre vanzare vinde ce produci
moderne: Marketingul proces economico-social care se transpune in practica prin:
produci numai ceea ce se poate vinde
Definitia Philip Kotler
Marketingul - Procesul prin care indivizi si grupurile obtin ceea ce au nevoie
si doresc prin
crearea
oferirea
si schimbul liber de produse cu altii

Identificarea nevoilor si dorintelor consumatorilor in vederea satiafacerii lor, mai


eficient decat concurenta, in conditii de profit
Marketingul- Procesul de planifiacre si executare a conceptiei, pretului,promovarii si distributiei de
idei, marfuri, si servicii pentru a crea schimburi care satisfac obiectivele individuale si organizationale.
Scopul Marketingului- sa descopere necesitati neacoperite si sa pregateasca solutii
satisfacatoare
Nucleul conceptelor primare ale Marketingului
Nevoi
Schimburi
Dorinte
Produse
_
Negociere
_
Tranzactii
_ Piata
Cerere
Servicii
Relatii

A.Denner-->Marketing =Satisfacerea cererii + Profitul


Marketing- trei dimensiuni: A. filizofica
B. procesuala
C. metodologica
A. Dimensiunea filosofica
1

gandirea organizatiei intr-o atitudine orientata spre client avand obiectiv esential:
-obtinerea beneficiilor numai daca satisface dorintele
consumatorului mai bine si mai eficient decat concurenta
filosofia organizatiei - focalizarea asupra consumatorului pentru a cunoaste si intelege nevoile si
dorintele sale
- clientul este punctul de plecare in actiunile de marketing (in cazul nostru
client) -consumatorul de arhitectura (constructii), urbanism;
In cazul arhitectului client - persoane fizice
- persoane juridice
- administratia publica
- O.N.G.
- fundatii , etc.
Conceptia de Marketing a unei organizatii de proiectare (B.I.A., S.R.L., S.A., etc)
a privi aceasta organizatie - prin ochii consumatorului de constructii si urbanism
- din punctul de vedere al exigentelor si dorintelor clientului
- cercetarea nevoilor, dorintelor individuale,colective - socio-grup
- societate
- urmarirea produsului (constructii, urbanism) in timpul consumuluiexploatarii
- urmarirea gradului in care ele satisfac nevoile si dorintele
consumatorului - individ
- colectiv
Nou-comportament al proiectantului- proiecteaza functie de cerintele beneficiarului (individual
si colectiv) sub aspectul:
cunoasterii mediului social -economic;
adaptarea permanenta la schimbarile si evolutia acestuia;
B. Dimensiunea procesuala
Marketingul
un proces social si managerial prin care se asigura orientarea organizatiei catre
-nevoile pietei
- mecanismele de satisfacere ale acestora
procesul de satisfacere a dorintelor si necesitatilor prin schimbul de bunuri si servicii sau
valori (idei, concepte) intre grupuri si persoane;
Obiectul activitatii practice de marketing.
Transpunerea conceptului de Marketing in realitate in: -actiuni
-programe
-rezolvari;
Complex de activitati avand drept finalitate:
- eficienta maxima economica si sociala prin folosirea unor resurse limitate
- pentru satisfacerea nevoilor consumatorului, nevoi: - mereu in crestere
- diversificate ca structura si calitate;
Ca proces, Marketingul: adoptarea unor serii de decizii strategice care asigura satisfacerea
optima a clientului;
Marketingul -proces de planificare si concepere a unor idei, bunuri si servicii de:
2

stabilirea pretului acestora


promovarea acestora
distribuirea,
astfel incat sa satisfaca cerintele : -individuale
-de grup
-sociale.
Marketingul functiunea organizatiei de proiectare orientata catre :
-nevoile clientului
satisfacerea acestora prin implementarea unui sistem - promovare
- dirijare
- control
stabilirea obiectivelor, politicilor si strategiilor de Marketing
organizarea structurii organizatiei conform acestor aspecte;
C. Dimensiunea metodologica
Rezida in faptul ca :
-gandirea si actiunea practica implica utilizarea unui instrumentor de Marketing
ansamblu de metode, procedee si tehnici de -cercetare
-actiune
-analiza
-organizare
- control
care sa asigure informatii in urma studierii pietei
sa promoveze
sa distribuie bunurile si serviciile;
Marketing ( intr-o organizatie)
principalul instrument care sta la baza elaborarii srategiilor pe termen scurt, mediu si lung, si
adaptarea tacticilor corespunzatoare implementarii strategiilor

Functiile Marketingului
Functii fundamentale
1) functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum;
2) functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient;
Functii derivate
3) functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime;
4) functia de maximizare a eficientei economice;
1) Functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum
investigarea mediului socio-economic
obtinerea informatiilor referitoare la:
pietele efective
pietele potentiale
ansamblul necesitatilor de consum
comportamentul clientului / consumatorului ;
2) Functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient
3

functie ce asigura realizarea obiectivelor strategice de organizare prin:


cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor - materiale
- financiare
- umane
adaptarea operativa a activitatatii la cererile pietii si consumatorului;
3) Functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime
prin aceasta functie se mizeaza:
producerea si oferirea numai a acelor bunuri, prosuse si servicii necesare consumului;
realizarea corelarii intre nevoile societatii si resursele de care aceasta dispune;
recunoasterea sociala a activitatii organizatiei;
4) Functia de maximizare a eficientei economice
maximizarea eficientei economice/ sociale prin optimizarea profitului care asigura existenta si
dezvoltarea organizatiei;
maximizare profit pe termen lung consecinte dezastruoase;
deteriorarea imaginii organizatiei;
Fazele procesului de Marketing
cercetarea si identificarea necesitatilor de consum orientarile lor;
proiectarea viitoarelor produse / servicii;
testarea prototipului;
concluziile privind perspectiva produsului / serviciului;
stabilirea politicii de preturi;
pregatirea pietei;
lansarea produsului / serviciului;
organizarea rationala a procesului de vanzare;
studierea gradului de satisfacere a nevoilor;
sintetizarea principalelor elemente privind imbunatatirea produsului / serviciilor;
Tipologia Marketingului

dupa scopul activitatii


Marketingul afacerilor :
bunurilor de consum;
industrial;
agricol
serviciilor ( de proiectare)
Marketingul non-profit
social
ecologic
educational
sanatatii
cultural si sportiv
contabil
urban

dupa nivelul de aplicare


Micromarketingul

activitate individuala a unei organizatii


obiectivele
anticiparea nevoilor consumator / client;
directionare flux de bunuri / servicii
catre consumator satisfacere;
Macromarketingul
proces social prin care se dirijeaza un
flux economoc de bunuri si servicii de
la producator la consumator pentru
indeplinirea obiectivelor societatii;

dupa sarcinile ce-i revin


Marketingului ca urmare a situatiei
cererii
M. Stimulativ pentru o cerere inexistenta ce
trebuie creata
M. Conversional pentru o cerere repulsiva
ce trebuie modificata
M. Dezvoltarii pentru o cerere lenta;
4

Remarketing pentru o cerere excesiva ce


cererea este neregulata si trebuie sincronizata
trebuie redusa

in functie de aria teritoriala


Contramarketing pentru o cerere ce se
Marketingul intern piata interna
impune sa fie franata
Marketingul international se refera la
Marketingul pentru Sincronizare cand
schimb de bunuri si servicii cu alte state
Achizitionare bunuri/ servicii
Decizia de cumparare/ achizitionare
- act constient care urmareste satisfacerea in conditii de rationalitate a unei nevoi/necesitati/aspiratii
Etapele procesului decizitional
Identificarea problemei
Cautarea informatiei

--------------

Criteriile deciziilor

Evaluarea alternativelor
Alegerea
Evaluarea

Curs 3
Mediul de afaceri
Strategiile de Marketing
Subieci
actori
Condiii externe

Fore

Mediu de Marketing

Condiii interne

MANAGER

Relaii cu clienii

Mediul de Marketing intern al organizaiei


Totalitatea activitilor i conditiile de desfasurare a acestor activitati n
care segmentul de marketing al organizeiei actioneaza, precum i
raporturile pe care le ntreine cu celelalte compartimente ale organizaiei.
ORGANIZAIA DE PROIECTARE

MANAGER

Compartiment
proiectare

ALT SPECIALITATE

Compartiment
economic

Compartiment
marketing

ARHITECT

PRODUS
PROIECT

PIATA
CLIENTUL

Componente ale Mediului de Marketing intern variabile controlabile


-

conducerea i stilul de conducere al organizaiei


resursele materiale i umane
variabilele mixului de marketing
Mixul de marketing concept ce reprezint setul de instrumente de marketing pe care
organizaia le utilizeaz pentru a-i atinge obiectivele (Ph. Kotler)
Dac strategia de marketing explica ceea ce trebuie facut
Mixul de marketing arat
cum trebuie facut
Mixul de marketing nsumeaz proprietile caracteristice ale
organizaiei pe care aceasta le utilizeaz pentru influenarea cererii
pentru produsele (proiectele) realizate de aceasta exprimate n
urmtoarele variabile controlabile cei 4 P

Produs Proiect

Plasament

Varietate tipologica
Calitate - arhitectural
funional
constructiv
estetica
Design prezentare
Caracteristici tehnic-ec.
Ambalare - legare
- marketing
Dimensiuni
Servicii incluse - corecturi
- urmrire
- completri
Garanii de proiectare

Canale de distributie i proiect


Acoperire tipologic
funciuni
Variante - funcionale
- spaial volumetrice
Amplasare poziie organizaie
Proiecte tip (stocuri)

PIAA
INT

Mod de livrare proiect

Pre

Promovare

Pre conform norme de


proiectare
Rabaturi reduceri

Reclama produselor proectelor


Aciuni promoionale:
conferine
simpozioane
concursuri
Publicitatea org. de proiectare
Relaii cu publicul clientul
Promovare
Fora de vnzare proiecte

Facilitati - deplasare teren


schimbare soluii
analize
Perioada de plat proiect

Mediul de marketing extern Totalitatea forelor necontrolabile la care organizaia


trebuie s-i adapteze politica menegeriala i de marketing
A micromediul perticipanii din mediul apropiat organizaiei cunoscuti
in general influeneaz politica organizaiei

B macromediul fore cu raz mare de aciune ce acioneaz asupra


tuturor componentelor micromediului organizaiei

A. Micromediul organizaiei de proiectare


Furnizori - de echipamente
- de materiale
- servicii de avizare
Subproiectare pe specialitate
Intermediarii cei ce aduc clienii
Clienii (beneficiarii) componenta cea mai important
7

Concurena celelalte organizaii de proiectare


Administraia pubic - central
- local
- Factori de avizare
Organisme financiare - bnci
- finanatori
- fonduri structurale
Instituii mass-media - reviste
- ziare
- radio
- TV
- internet
Asociaii profesinale - RUR
- Ordinul Arhitecilor
- UAR
Asociaii ale cetenilor - ONG
- Fundaii,etc
Atitudinea publica fa de organizaia de proiectare

B. Macromediul organizaiei de proiectare


-mediul stabil moment de scurta durata (exceprie cand perioada de crestre
economica este constatnta)
-mediul schimbator permanente modificari, in general previzibile, necesita o
viziune de perspecticva
- mediul turbulent schimbari accentuate, frecvente, bruste, imprevizibile.
Organizatia de proiectare are nevoie de : flexibilitate si elasticitatea structurii interne)
adaptarea arhitecturii la mediul turbulent schimbator -un exemplu de program social
iniiat ntr-un cadru universitar: pentru a extinde studiul arhitecturii ntr-un context responsabil
social1, Samuel Mockbee nfiineaz n 1993, la Universitatea Arkansas, atelierul studenesc Rural
Studio, orientat ctre practica social i constructiv a arhitecturii. Acesta realizeaz, n acelai an, un
program de locuinele ieftine pentru populaia srac din regiunea Hale County, Alabama, deczut
economic odat cu prbuirea pieei bumbacului.
Dispunnd de materiale de construcii reciclate i de fonduri reduse obinute din sponsorizri,
Rural Studio a proiectat i construit cteva locuine pentru familii nevoiae din Hale County. Proiectele
studenilor nu au fost doar experimente mentale, ci procese reale cu finalitate, bazate pe lucrul n teren,
pe dialogul permanent cu beneficiarii i pe contactul cu materialele i metodele de construcie. Au
rezultat soluii simple, economice i ecologice, inspirate din arhitectura regional. n articolul intitulat
Rural Studio sau bunul sim n arhitectur, Horia Marinescu apreciaz inventivitatea realizrilor din
acest experiment social, calitile arhitecturale i mai ales pe cele umane: o arhitectur care are ntradevr omul n centrul preocuprilor, omul cu problemele, nevoile i aspiraiile lui reale2.

1 Philip Jodidio - Architecture now!, Editura Taschen, Hong Kong, 2002, p.232
2 Horia Marinescu Rural Studio sau bunul sim n arhitectur
(http://www.horia-marinescu.net/texte.php?lang=ro&text=33)

La finalizarea cu succes a programului social pentru Hale County, Samuel Mockbee afirm:
"Marea ntrebare care se pune n profesia noastr, indiferent dac suntem arhiteci n sudul rural
american sau altundeva n lume, este cum s evitm s ne lsm furai de puterea tehnologiei moderne
i de abundena economic, astfel nct s nu pierdem din vedere faptul c oamenii i locul primeaz...
Pentru mine, aceste mici proiecte au n ele esena arhitectural necesar pentru a ne ncnta, a ne
inspira, i, n final, a nnobila profesia noastr. Dar, i mai important, ele ne amintesc despre ceea ce
nseamn a avea o arhitectur american decent i fr pretenii. Ele ne amintesc c simplitatea ne
poate impresiona n aceeai msur ca i complexitatea, i, dac suntem ateni, aceasta ne va oferi o
impresie din ceea ce e esenial pentru viitorul arhitecturii americane: onestitatea ei" 3 (The Everyday and
Architecture, publicat n Architectural Design, 1998).

Factorii exogeni care influenteaza organizatiile de proiectare:


Mediul economic - definit de raporturile n societate priviind necesitatea, dinamica,
evoluia sectorului de construcii
- caracteristici piaa interna
piaa extern
prghii economico-financiare
- prghii economico-financiare - cerere
- ofert
- concuren
st la baza elaborrii strategiei de proiectare a organizaiei
Mediu tehnic i tehnologic - influeneaz - direct
- puternic organizaiile de proiectare
- materiale de construcii
- tehnologii noi
- produse i concepte noi
- calitatea tehnologii
- orientarea fondurilor
- cercetarea tehnico-tiinific
- invenii i inovaii
- nivelul de dotare a organizaiei
-nvmntul de specialitate
Mediul demografic - variabil cu puternice implicaii n strategiile organizaiei de
proiectare
- populaia beneficiar a serviciilor de proiectare
-dinamica populaiei
- structura populaiei
- repartizarea teritorial
- repartiia - mediu urban
- mediu rural
- prognozele demografice
Mediul socio-cultural i educaional modelul cultural
totalitatea- factorilor
- condiiilor
- relatiilor
3 ibidem

- instituiilor care vizaz sistemul de - valori


- obiceiuri
- tradiii
- credine
- norme
care modeleaz societatea i reglementeaz comportamentul - indivizilor
- socio-grupurilor
mediul socio-cultural i educaional influeneaz direct i nemijlocit
organizaiile de proiectare:
- educaia societii priviind activitile de construcii
- valori tradiionale n - abordarea funcional
- materiale
- tehnici
utilizate pentru realizarea construciilor
- tradiii meteugreti, materiale locale
- credine
- norme sociale
- modificari psihologice
- modificarea stil via - orientare spre consum
- confort
- modificare trenduri, mode inclusiv n arhitectur curente de
arhitectur
- factori educaionali i nvmntul de specialitate coli zonale
de arhitectur
- creterea nivelului cultural
- creterea mobilitii beneficiarilor
Petronas Tower din Kuala Lumpur, proiectat de arhitectul Caesar Pelli, la momentul construirii
cea mai nalt cldire din lume, utilizeaz simboluri inspirate din motenirea cultural local, dar i
simboluri ce anun ascensiunea economic i cultural a oraului. Compoziia geometric simetric
este inspirat din motive ale culturii islamice i malayeziene (dou ptrate compuse simboliznd cele
patru puncte cardinale i raiul cu cele patru ruri), iar turnurile, simbol al nzuinei perpetue a fiinei
umane ctre cer i ctre eternitate, au proporii elegante i sunt conectate printr-o pasarel genernd
forma dramatic a unei pori a cerului deschise ctre ora.

Piaa component a mediului de marketing


Definiie modern - Suma de vnztori i cumprtori care tranzacioneaz un produs,
serviciu sau o clas de produse
-Piaa presupune ncheierea unor nelegeri ntre oameni n urma crora
fiecare are ceva de ctigat
Poi obine un lucru - furnd
- mprumutnd
- cerind
- dnd ceva n schimb
Utilizarea schimbului e piatra de temelie a marketingului
PIAA - construcie teoretica
- cadru de desfurare a activitilor economice
10

- stare normativ a economiei


- sistem complex de intercondiionare

Tipologia pieelor
-

piaa potenial este o previziune a posibilitii ca un serviciu, bun s fie


solicitat
Ex. Posibilitatea s apar o pia a locuinelor ecologice
piaa disponibil format din beneficiari ce dispun de
resurse i manifest interes pentru achiziionarea de bunuri i
servicii
piaa disponibil calificat consumatori dispui s
cumpere sau s achiziioneze bunuri i servicii i care au
interes
- venituri - suficiente
- accesibile
piaa deservit ex. Organizaia de proiectare i face o
strategie de marketing adresat unui segment de beneficiari
dispui i cu venituri suficiente care s achiziioneze vile de
lux
piaa penetrat - Piaa constituit din consumatori care au
achiziionat bunul sau serviciul realizatt
Elementele componente ale pieei
- cerere
ofert
concuren
pre
Cerere

Concuren

PIAA

Pre

Ofert

11

CEREREA
Atetri

BUNURI

BENEFICIARI

Pre alte
produse,
servicii

CERERE
CLIENI

influene

CONSUMAORI

venituri
influene

Factori
demografici
psihosociali

SERVICII

CANTITATE

PRE

TIMP DAT

Tipologia cererii
cerere negativ - respingerea produsului, serviciului
- organizaia de proiectare nu primete nici o comand
absena cererii - piaa manifest indiferen pentru c nu cunoate - produsul
- serviciul
- ex. Nu s-a format o pia pentru locuine ecologic
cerere latent - pe pia sunt ateptri diferite dect cele oferite de produsele i
serviciile existente
n acest sens trebuie concepute produse i servicii de proiectare noi ex.
Locuine de dimensiuni mici, cabane de vacan
cerere n scdere piaa are o vitez de absorbie n scdere fa de un produs sau
serviciul ex. n perioada de scdere a ritmului de dezvoltare
economic scade piaa vilelor de lux
cerere neregulat exist pe pia fluctuaii temporare din varii motive
Ex. - moda sau curent in arhitectura
- lipsa unor materiale
cerere continu piaa absoarbe produsul sau serviciul estimat
12

cerere excesiv supraabundena cererii pe piaa n perioada de dup 1990 cererea


accentuat a proiectelor de locuine individuale pe lot
cerere nedorit necesitatea eliminrii unui produs excesiv utilizat ex. producia de
balutri

OFERTA

Cantitatea de bunuri i servicii care se poate vinde pe pia la un pre


perioada dat
Oferta depinde de - preul produselor si serviciilor
- preul altor produse si servicii asemntoare
- numr ofertani
- tehnologie
- perspectivele pieii
- costuri de realizare
- nivel taxe
- condiii naturale

ntr-o

CERERE DE
PRODUCTOR

CERERE

ECHILIBRU

OFERIT DE
PRODUCTOR

PRE

OFERT

CARACTERISTICILE PIEEI

SOLICITANT

ORGANIZATIA
DE PROIECTARE

OFERTANT

Locul pe pia - organizaia de proiectare ofer servicii alturi de ali ofertani pe pia
- organizaia de proiectare se confrunt cu cererea formulat de
consumatori
- organizaia de proiectare se confrunt cu alte organizaii de proiectare
furnizoare ale aceluliai tip de serviciu
- Tipologia, matricea solicitantului
n raport cu aceti factori, organizaia de proiectare se poate situa pe pia in diverse
ipostaze:
13

situaia de monopol este singura care furnizeaz un anumit serviciu de


proiectare ex. hale industriale
- situaie de oligopol organizatia de proiectare este o component a
ofertanilor existenti pe piata
Profilul pieei - tipuri de pia
- piaa productoare de bunuri materiale
- piaa organizaiei prestatoare de servicii
este piaa organizatiilor de proiectare acestea au o dubla vocaie
- produc servicii de proiectare
- comercializeaz, vnd servicii de proiectare
- piaa organizaiei distributoare comercial
Dimensiunile pieei depind de o serie de parametri:
- capacitatea pieei maximum de serviciu de proiectare pe care organizaia
le poate desface pe pia
- indicatori de capacitate
volumul cererii
volumul ofertei
volumul tranzaciilor n acest caz se poate
cuantifica prin numrul de autorizaii de construire
(nu e un indicator foarte exact)
cota pe pia reprezin ponderea deiut de
organizaia de proiectare pe piaa unui produs,
serviciu sau grup de servicii i se calculeaz n
raport cu numrul de servicii de proiectare totale
simultan- pe o pia dat, ntr-un anumit interval de
timp
nr. de proiecte similare / unitatea de timp (an)
- cota de pia 1 lider unic
- cota egal cu alt organizaie de proiectare colider
- locul secund challenger
- locul 3 specialist

gradul de stauraie al pieei cu un anumit serviciu de


proiectare ex. locuinte individuale, chiocuri
rata de cretere reflect ritmul evoluiei vnzrilor
serviciilor de proiectare
relatiile de pia ansamblul relaiilor de vnzare cumprare prin care
organizaia de proiectare i asigur resursele
- materiale
- umane
- financiare
- informaionale
- tehnologice
relaii de concuren un ansamblu de interaciuni n care intr organizaia
de proiectare pentru:
- crearea
- meninerea
- mrirea ponderii organizaiei n raport cu :
celelalte organizaii
clienii
14

concurena propriuzis ntre organizaii de proiectare, n demersul


dobndirii ntietii n racolarea, dobndirea comanditarilor prin
satisfacerea necesitilor, cerinelor i ateptrilor acestora cu
maxim eficien
Mijloace - calitatea proiectelor
- originalitate, valoare arhitectural i funcional
- preuri accesibile
- prezentare profesional i explicit, accesibil
beneficiarului
- promovare etc
concuren direct ntre organizaii de proiectare care
promoveau acelai produs - ex B.I.A. - locuinte individuale pe lot
concuren loial concuren desfurat prin respectare unor
reguli scrise i nescrise, n cadru legal admis i pe baza principiilor de
deontologie profesionala
- concurenta neloiala
Ex. - semnturi de complezen
- preuri de dumping
- lucrri incomplete de slab calitate

Modaliti uzuale n concurena neloial in proiectare


-

denigrarea - vehicularea n diverse medii sociale, n mass-media


a unor inexactiti, neadevruri, cu privire la un alt urbanist,
arhitect sau organizaie de proiectare
concurena parazitar creerea confuziilor prin utilizarea unor
- soluii
- modalitate de prezentare utilizate de alte organizaii de
proiectare
semntura de complezan transpunerea semnturii i
tampilei pe un produs, serviciu de proiectare, proiect realizat
de persoane sau organizaii necalificate i lipsite de dreptul
de realizare al proiectului. Aceasta n scopul reducerii
costurilor de proiectare, n dauna calitii
dumping practicarea unor preuri de proiectare mai reduse
dect costurile reale de proiectare prin diverse metode
- scderea calitii
- semntur de complezen
- utilizarea muncii la negru
- fora de proiectare necalificat
concuren ilicit scderea preurilor de proiectare prin
fraud fiscal, evitarea impozitrii, obinerea de profituri n
dauna concurenei

PIAA DE ARHITECTUR
Piaa de arhitectur este segmentat valoric: - valoare economic
- valoare cultural
- valoare profesional
- valoare social etc
15

Aceast pia poate fi analizat din perspectiva:


- clienilor, beneficiarilor
- serviciilor de proiectare

Piaa clienilor, beneficiarilor


Criterii de analiz a pieei beneficiarilor de produse arhitecturale:
structura demografica determin
- evoluia localitilor necesarul cantitativ de funciuni urbane:
- locuine
- coli
- grdinie
- spaii comerciale
- servicii
- industrie
- cultur etc
- elemente demografice - numr locuitori
- sex
- vrst
- profesie
aceste elemente demografice determin:
- structura i cantitatea funciunilor
- componenta funcional
- dimensiunea
- gruparea n cadrul localitaii
- aceast structur se analizeaz prin studii specializate realizate de instituii
specializate
- beneficiarii studiilor - administraiile publice
- proiectanii de specialitate
- elaboratorii strategiilor si programelor de dezvoltare
- structura demografic se regsete n propunerile PUG + RLU, PAT
Piaa clienilor depinde n mare msur de acest parametri
ex. proiectarea de locuine - numrul i dotarea locuinelor
- dotri sociale n zon
- parametri cantitativi, calitativi ai locuinelor
determinate de:
- numrul membrilor de familie
- sex
- vrst
- nivel cultural
- nivel de educaie
- pregtire profesional
structura socio-economic a segmentelor de pia genereaza:
- elemente urbanistice cu caracter social
- criterii socio-economice bazate pe - venit
- categorie social
- pozitie social
determin, de exemplu, categoriile de locuine ntr-o anumit zon
- locuine sociale
- locuine de lux
16

cunoaterea structurii socio-economic este necesar


instituiilor publice
proiectanilor
n domeniunl organizrii i dezvoltrii spaiale
stabilirea cantitii de construcii
stabilirea calitii conceptuale a arhitecturii ce urmeaz a fi
promovate
organizarea geoclimatic a clienilor
- criterii definitorii pentru arhitecii care pot aciona n - ara de origine
- ri cu condiii
geoclimatice diferite
- arhiteci locali
o proiecteaz pentru clieni locali
o proiecteaz pentru clieni provenii din alte ri
- mentalitate
- comportamente
- matrice spiritual i arhitectural specific
- condiiile geoclimatice genereaz arhitectura locului
o Arhitectura vernacular
o Arhitectura adecvat condiiilor microclimatice utiliznd tehnici,
echipamente i materiale locale
- Genereaz civilizaii istorice si culturale
- calitatea i originalitatea arhitecturii depinde i de locul i condiiile n care a
fost realizat :
- matricea sa cultural
- (modelul cultural) - format i relevat prin culturi tradiionale, religioase
avnd i o component geoclimatic
- structureaz segmente ale populaiei inclusiv pe piaa
construciilor i arhitecturii
- matricea cultural se manifest pe planuri diverse
- creaia artistic
- literatura
- muzica
- dans
- arte plastice
- arhitectura
- stil de trai
Acestor planuri le corespund realizri funcionale constructive de tip:
- programe de arhitectura: teatre, biblioteci, sli concerte etc; dar i adaptri
n plan conceptual, spaial, volumetric, decorativ etc
- tradiia component a matricii culturale genereaz conduit cultural
n arhitectur se manifest prin:
- mod de locuire
- relaia cu natura
- simbolistica spaial i volumetric
- decoraie etc

17

Piaa proiectanilor
Criterii de clasificare a organizaiilor de proiectare pe pia:
- experiena proiectanilor ntr-un domeniu conceptual
- specializarea pe activitati - arhitectural
- urbanism
- amenajri interioare
- restaurare etc
sau pe subactivitati - locuine - colective
- individuale
- spaii industriale
- spaii de birouri
- capacitatea conceptual a construciilor din punct de vedere
o conceptual
o volumetric
o estetic
- capacitatea inovativ originalitate i fantezie n realizarea arhitectural i
constructiv
- adecvarea concepiei structurale
-lucrul in echipa-colaborare si parteneriat cu alte firme si furnizori de materiale si
servicii
- respectarea termenelor de elaborare i predare a lucrrilor n concordan cu
o nevoile
o ateptrile
o cerinele beneficiarilor
- gradul de ocupare a organizaiilor de proiectare cu comenzi neglijarea
aspectelor calitative a procesului de proiectare
Criterii de clasificare a pieei proiectanilor deriva din:
- valoarea resurselor umane
- experiena i specializarea
- calitatea instituiilor formative
- nivelul calitativ al cererilor pe pia
Criterii profesionale:
diversitatea abordrii conceptuale - ale aceleiai teme
- teme diferite
nivelul profesional al grupelor de proiectani
- nivel teoretiv
- nivel practic
- calitatea profesional - cadre proprii
- colaboratori - permanenti
- ocazionali
eficien n proiectare
- conceptie
18

redactare
prezentare - grafica
- narativ

nscrierea n tendinele, curentele contemporane de plastica arhitecturala


capacitatea de rspuns la necesitile clienilor
gradele profesionale recunoscute oficieal
- specializri
- titluri - universitare
- academice
- realizri teoretice publicaii
- participri i premii la concursuri
- recunoaterea profesional
fora de proiectare
- claritatea, calitatea i eficiena ideilor de concepere a produsului de
arhitectur
- capacitatea de a satisface necesitile, dorinele i nevoile beneficiarilor
- adecvarea soluiilor tehnice
- promovarea concepiilor novative
- diversificarea activitilor de proiectare
Criterii manageriale:
mrimea grupelor de proiectare - asigurarea cu toate specialitile
- eficiena n proiectare
- dotare tehnic
diversitatea activitilor ofertate depind de:
- posibiliti profesionale
- aptitudini imaginative
- experien
procesul de marketing al organizaiei
- metode
- tehnici
- strategii
- mix de marketing al organizaiei
prezena organizaiei la manifestri profesionale i de mass-media
- expoziii
- publicaii
- simpozioane etc
postutilizarea n proiectare - urmrire pe antier
- completri
- adecvri etc
numrul de solicitri anuale numr de proiecte
activiti n parteneriat
- proiectant subproiectant
- proiectant constructor
- proiectant furnizor
- proiectant piaa imobiliar
- proiectant organizaii profesionale
19

proiectant administraie
proiectant public
proiectant instituii de formare, perfecionare
proiectant public, ONG

Criterii comportamentale:
comportament i grad de onorare a comenzilor
calitatea relaiilor interumane - clieni
- furnizori
- constructori etc

Caracteristicile pieei clienilor pentru produsele de arhitectur


A. Caracteristici structurale cu rol n particularizarea utilizatorilor - necunoscui
- cunoscui
Omogenitatea - unor segmente de populaie se caracterizeaz prin
parametri - socio-economici
- profesionali
- venituri etc
- segmentele de populaie depind ca numr de:
*stadiul de dezvoltare al societii
*concepia politic a entitii statale
ex. societatea socialist considera toi oamenii egali
- ca drepturi
- venituri
- necesiti
rezultat - proiectarea se rezuma la condiii fizice cuantificabile
- omogenitatea cantitativ - vrst grupuri de vrst
- componenta familial
- venituri financiare
- structura familial
- cultura motenit
- structura profesional
- structura intelectual
Eterogenitatea diversitatea segmentelor de populaie
- depinde de - matrice cultural (model cultural) - informaii
- pregtire
- instruire profesional
- venituri - de baz
- suplimentare
B. Caracteristici psihologice ale unui segment de populaie rezult din trsturi
comportamentale ale individului sub influena stimulilor interni
- externi
mod de via - relaii sociale i interpersonale
- temperament familial
- dinamismul vieii de familie
- poate fi - impus ex. locuirea la bloc,in locuinte colective
- ales
personalitatea individului ex. diferene n mod i stil de locuire
implicarea consumatorilor de arhitectur n luarea deciziilor privitoare la
20

serviciile de proiectare

UNIVERSITATEA TEHNICA Gh.Asachi IASI -Facultatea de Arhitectura


Curs Marketing in arhitectura si urbanism-an universitar An V
Curs 9

Managementul organizatiei de proiectare


Management = proces de folosire a resurselor unei organizatii pentru atingerea unui scop
prcis prin utilizarea functiunilor de planificare
- organizare
- conducere
- control
Proces = o suita de actiuni cu legaturi logice intre ele
Organizatie = grupare de persoane, indivizi ce isi definesc impreuna un obiectiv
Organizatie de proiectare = grupare de persoane specializate pe domenii (principale si
conexe)cu implicatii directe sau indirecte in procesul de proiectare al constructiilor (cladiri etc.) care isi
definesc impreuna obiectivul de a proiecta, in conditii de calitate, lucrari de arhitectura, constructii,
instalatii, etc. cu scopul de a obtine profit.
Organizatiile pot fi orientate astfel: - spre profit ex. Organizatia de proiectare
- non profit
- din sfera administratiei publice

21

I. Functia de planificare
- este cea mai importanta intr-o organizatie organizatie de proiectare
- prin Functia de Planificare se stabilesc:
A. obiectivele si actiunile
B. ordonarea in timp a actiunilor
C. alocarea resurselor pentru desfasurarea actiunilor
D. crearea mecanismelor de control
Exemplu: Organizatia de proiectare
A. Obiectiv penetrarea pe piata proiectarii de locuinte colective
Actiuni cunoasterea functiunii
- analiza pietei
- analiza concurentei
- analiza personalului necesar
- atragere de comenzi
B. Ordonarea actiunilor in timp
- analizez piata
- concurenta
- pregatesc personalul in stiinta rezolvarii functiunii
- atrag comenzi
- desfasor procesul de proiectare propriuzis
C. Alocare resurse
- umane specialisti pe: - arhitectura
- structura
- instalatii
- drumuri etc.
- materiale material documentar
- asigurare spatiu
- achizitionare hard
- financiare alocare sume pentru toate tipurile de actiuni
- tehnologice soft-uri specializate
- pregatire personal
- cursuri, seminarii
- din punct de vedere managerial functia de planificare se manifesta pe doua paliere:
- planificare strategica
- planificare operationala
Strategia este arta combinarii actiunilor in vederea atingrerii unui scopdeterminat prcis.
Strategia se bazeaza pe un demers anticipatorin vederea indeplinirii unui obiectiv,alegerea
actiunilor,punerea lor in opera si coordonarea acestora in vederea atingerii scopului propus.
Planificarea strategica analizeaza
-

organizatia de proiectare in ansamblu


evolutia organizatiei de proiectare pe termen mediu
- lung
defineste in principal:
o stabilirea obiectivelor majore
22

o identificarea si alocarea resurselor pe mari categorii nu se detaliaza

ex. Procent din profit pentru: - pregatire personal


- achizitionare de hard si soft
- investitii (cladire), mobilier etc.
- publicatii etc.
o stabilirea structurii si relatiilor intre compartimente si specialitati ,optime pentru
atingerea obiectivelor
ex. La proiecte de drumuri poduri este necesar un compartiment de
drumuri care genereaza teme de proiectare architect, structurist etc.
o etapele majore , in timp, ale atelierului de proiectare
- Recrutare si formare personal
- Achizionare soft + hard
- Cercetare piata si atragere comenzi
- Proiectare
- Livrare vanzare proiecte
- Profit
- Componentele planificarii strategice
o Aceste componente definesc o relatie complexa ciclica cu bucle de feed-back
activitati si actiuni paralele cu momente de plecare defazate si corectate ciclic
- Organizatia de proiectare sistem = elemente + relatii; sistemul de relatii = structura
- sistem cu relatii intre membri cu scopul atingerii unui obiectiv
comun

- Organizatia de proiectare
- Mediu intern elemente sistem

- manager
- compartiment marketing
- compartiment economic
acestia
- specialitati de proiectare etc.

- relatiile
dintre

- Mediu extern - social


- economic
- politic
- piata cerere oferta etc.
23

Elementele sistemului actioneaza pentru Analize

A. Cunoasterea resurselor si oportunitatilor factori de mediu extern


Mediu extern: - Riscuri factori din mediul extern ce primejduiesc atingerea scopului,
obiectivelor
- Oportunitati factori din mediul extern ce favorizeaza atingerea
scopului, obiectivelor
B. Identificarea slabiciunilor si calitatilor organizatiei
Mediu intern: Slabiciuni factori - care impiedica atingerea scopului
- care fac organizatia vulnerabila in
raport cu mediul
Calitati factori ce favorizeaza organizatia in actiunile de atingere a
scopului
- Organizatiile de proiectare in acest sens trebuie sa fie:
-

Sisteme dinamice in evolutie pentru a rezista


Sistem cu capacitate de adaptare este necesara constientizarea si cunoasterea
acestei capacitati

- Detectarea slabiciunilor si calitatilor se face printr-o activitate de AUDIT


- AUDIT = proces de identificare
- evaluare
a sistemului
- diagnosticare
unei organizatii
- AUDIT general pentru organizatie in ansamblu
- de specialitate pe tipuri de resurse umane
materiale
financiare
tehnologice
- Analizele A si B formeaza tipul de analiza SWOT
SWOT - Organiz. de proiectare - calitati
- slabiciuni
- oportunitati
- riscuri
amenintari

24

ANALIZA SWOT

C. Definirea misiunii (viziunii) organizatiei de proiectare


-

Reprezinta formularea concisa a obiectivului general al organizatiei


Ex: - cifra de afaceri anuala
- penetrarea unui segment de piata
- Formularea misiunii
o ce isi propune organizatia
o cum intentioneaza sa ajunga acolo
o crearea conditiilor de evaluare a posibilitatii atingerii scopului
o formulare specifica individualitatea organizatiei- specificitatea
o caracter mobilizator, percutanta in mediu intern si extern
- Misiunea nu poate fi real definita fara analiza SWOT
- Reprezinta cea mai sintetica exprimare a obiectivului major al organizatiei
de proiectare
D. Stabilirea obiectivelor pe termen lung
Obiective - set de tinte (obiective sectoriale, specifice)
- trebuie sa fie - clare, concise
- realizabile
- specifice
- corelate
- delimitate in timp
- cuantificabile
25

- acceptate de mediul intern sistemul organizatiei


- ierarhizate
E. Componenta optiunilor strategice
-

Obiectivele, tintele propuse nu pot fi atinse toate intr-o etapa din cauza unor
variabile interne / externe.
Trebuie optat pentru cele mai importante si indispensabile, care genereaza conditii
pentru realizarea celorlalte

F. Construirea strategiei organizatiei de proiectare


Strategia va raspunde unor deziderate:
- ce vrem sa obtinem profit
- notorietate
- recunoastere specifica etc.
- ce trebuie facut
- care sunt resursele necesare umane
- materiale
- financiare
- tehnologice
- cum putem optimiza actiunile
- care e forma de organizare optima
- cu cine realizam obiectivele
- ierarhizarea proceselor in timp
- modalitati de control
G. Elaborarea planurilor operationale
-

pe componente

obiectiv
- subiectiv
Aceasta etapa poate influenta etapele C,D,E,F.
Planurile operationala pot fi:
- refolosibile
o politici
o metode
o proceduri
o reguli
- unicat
o programe
o bugete
o proiecte
H. Implementarea propriu-zisa a planurilor operationale monitorizare si control
- Monitorizare urmarirea unui proces de implementare
- Control cu scopul adaptarii planurilor la modificarile aparute din conditii obiective /
subiective

26

Activitatile de Amenajare a Teritoriului si Urbanism trebuie sa faca obiectul


planificarii strategice datorita:
- complexitatii
- diversitatii
- interdisciplinaritatii

II. Functia de organizare


- se ocupa cu stabilirea actiunilor propriu-zise de organizare a muncii privitor la:
- volumul de munca
- grupare de activitati
- relatii interne / externe
- raportul temporal
- aceasta functie creaza structurile organizatorice ce vor efectua munca, activitatile
- in cadrul acestei functii se realizeaza:
- recrutare personal
- formare personal
- evaluare pregatire personal

III. Functia de conducere


-

instituire si elaborare comportamnete si relatii cu scopul centralizarii in organizatie la


maximum a tuturor capacitatilor
misiune conducator crearea cadrului organizatoric
- stil de conducere care sa determine orice perioada sa vrea sa dea
maxim

IV. Functia de control


- aceasta functie este eficienta daca cuprinde 3 paliere
1. stabilirea standardelor (cum se controleaza)
Ex. Verificare proiecte conform norme, normative, legi
2. compararea in diverse etape ale elaborarii a realitatii proiectate cu standardele
- constatarea decalajelor
27

- explicarea motivelor
3. modificarea planurilor, proiectelor pentru ca discordanta sa fie anulata

MANAGEMENT URBAN
Planificare si dezvoltare urbana
Un oras, o asezare umana se dezvolta pe baza unor decizii politice, dupa care mai multe
specialitati, meserii sunt chemate sa dea forma acestei decizii.
Proiectare urbana = un proces ce are ca finalitate un produs tridimensional (ex.o casa)
Planificare urbana = proces de realizare a unui produs (harta, plan) care nu este static, ci
inglobeaza o viziune proiectata in viitor
Dezvoltare urbana = presupune intr-un sistem de competitie intre orase un management urban
eficient
- trebuie conceputa ca o politica sectoriala in cadrul dezvoltarii generale si trebuie sa se
bazeze pe programul de dezvoltare economico-sociala a localitatii
- Localitatea e ca o organizatie cu resurse pe care vrea sa le valorifice
Management urban
o Presupune coordonarea intre multitudinea actorilor urbani si diverse meserii,
uneori in contradictie, pentru rezolvarea problemelor si dezvoltarea urbana
o Un oras trebuie gestionat ca o intreprindere
o Trebuie sa dezvolte o strategie integratoare luand in consideratie relatiile dintre
cererea de servicii si functiunile urbane:
Planificarea locuintelor
Birouri
Zone industriale
Centre comerciale
Infrastructura
concomitent cu decizia finantarii acestor necesitati urbane
- O activitate de integrare si coordonare a tuturor activitatilor publice si private la
nivel urban
- Este un proces de dezvoltare
- executie
- coordonare
- evaluare
-a strategiilor integrate:
- cu ajutorul actorilor urbani relevanti
- in concordanta cu interesul public si privat
- in cadrul politicilor nationale
-cu scopul de a identifica
- crea

potentialul urban
28

- exploata
-in vederea unei dezvoltari economice durabile (Bramezza, van Klink 1994)

- este o activitate prin care se mobilizeaza totalitatea resurselor urbane pentru a le face
sa coopereze in domeniul
planificarii
- programarii
- finantarii bugetare
in scopul atingerii obiectivelor
- exploatarii
de dezvoltare a orasului (Davidson 1996)
- intretinerii
Instrumentele managementului urban
1.Marketingul urban
2. Planificare strategica
3. Finantarea avansata
1. Marketing urban
- reprezinta alinierea politicilor urbane
- la cererile factorilor existenti in economia locala
- sperantele si asteptarile celor din afara economiei locale
cu scopul promovarii economiei locale (Corsico 1994)
De fapt: stiinta de a-ti vinde cat mai bine orasul in scopul dezvoltarii economice durabile
- Promovarea orasului
- Plinierea politicilor de dezvoltare urbana la - cerintele factorilor economici locali
- asteptarile factorilor externi
- Reorganizarea administratiei locale in sensul orientarii planificarii asupra clientilor ( factori
economici locali sau factori economici externi)
- Rezultatele planificarii depind de:
- satisfacerea clientilor
- calitatea si cantitatea serviciilor
urbane
- prin negociere si comunicare
intre actorii urbani

Marketing urban instrument al competitie la scara - regionala


- nationala
orase

intre
29

- europeana
- proiectare oras spre nivele teritoriale superioare pentru a atrage actori ai dezvoltarii
locale
- competitia intre orase se bazeaza pe resursele oraselor aspecte specifice
baza economica
Orasele care genereaza comfort urban pentru locuitori pot atrage factori economici
externi

Astfel, marketingul urban ajunge la cei 4 P mixul de marketing


Produs oras functiuni si servicii existente in oras
Pozitie ,plasament oras - client cum ajunge acesta la servicii si functiuni
urbane
Pret oras pretul serviciilor
- distributia serviciilor si functiunilor
- accesibilitatea pentru toate socio-grupurile
Promovare oras publicitate relatii cu publicul comunicare - competitie
2. Planificare strategica
- proces managerial care are drept scop dezvoltarea si mentinerea concordantei reale intre
obiectivele orasului
- resursele orasului (Corsico 1994)
- Dezvoltarea unui plan pe termen lung sau mediu
- pentru a atinge obiectivele strategice stabilite de
actorii implicati
- include aspecte fizice
- financiare
- institutionale
3. Finantare avansata
- mecanisme de management financiar care sa asigure implementarea programelor si
proiectelor de dezvoltare urbana
- finantatori:
o bugete locale pe programe de dezvoltare
o credite municipale
o fonduri internationale
30

o parteneriat public privat


Orice proiect de dezvoltare urbana, oricat ar fi de bun, daca nu are componenta de
finantare, resursa financiara, este sortit esecului.

PARCELA
Procesul incepe cu imobilul cu parcela certificat de urbanism, autorizatie de construire ,
impunerea fiscala e pe parcela. Parcela este un imobil.
Elemente ce caracterizeaza parcela 1 elemente de identitate
2 elemente geometrice
3 elemente urbanistice
4 elemente economice
5 elemente juridice
6 elemente tehnice
1 Elemente de identitate a) identificarea parcelei inseamna
numar cadastral
adresa(unde este adresa) nu toate parcelele au adresa
teritoriu administrativ in care se inscrie parcela
proprietarul
Parcela e o suprafata de teren cu sau fara limite vizibile pe teren care are un numar
cadastral , eventual o adresa, unul sau mai multi proprietari si e inscrisa intr-un teritoriu administrativ.
b) limitela parcelei care sunt de fapt si juridice

aliniament limita cadru catre domeniu public al unei parcele

limite laterale

limita de fund sau din spate(Lf)


Domeniu public strada
Parc
cimitir
cazarma etc
2 Elemente geometrice dimensiunile parcelei

lungimea aliniamentului (La)

lungimea laturii din fund(Lf)

adancimea(A)
Dimensiunile geometrice intereseaza din punct de vedere al construibilitatii- capacitatea
terenului de a primi constructii pe suprafata.
Terenuri construibile
neconstruibile - dimensiune mica
Limita construibilitatii- regulamentul de constructii e o lege secundara care stabileste
modul cum se construieste intr-o localitate.
Regulamentul spune ca incaperile principale de locuit: camera de zi, dormitor, birou se
31

orienteaza catre strada sau fundul curtii. Incaperile auxiliare :scara, wc etc se orienteaza catre vecini,
acolo unde nu e calcan.
Ce e sub 9 m(parcela) nu e construibil.
Adancimea laturilor 5 m ca sa se cunoasca cu vecinul si sa fie 10m- intre camerele de
locuit(cu vedere) trebuie sa fie o inaltime de cam 10 m deci un minim de parcela construibil a 13 m
adancime.
Suprafata parcelei
Raportul intre cladire si teren deci POT( Max de POT ) i rezulta un minim de parcela de
150mp

3 Elemente urbanistic
accesul in strada
relieful
unghiurile intre laturile parcelei.

Accesul in strada se face prin aliniament ,accesul se face pe o strada de mai mica
importanta
si aceasta influenteaza modul cum se face casa.
La parcelele insiruite acces grupat sa usureze accesul pe strada, pericol pentru pietoni,
bordura care se teseste.
Relief panta si compozitia terenului(conditii geotehnice) o parcela cu declinitate
piuternica e o mare problema.
Unghiul dintre laturi nu se poate utiliza parcela pentru construire cind aceastea depasesc
parcela e greu de valorificat, aproape neconstruibila.
4 Elemente economice (aceste elemente fac pretul parcelei)
- folosinta utilizarea actuala cand se face constatarea
- destinatia utilizarea conform planurilor de urbanism aprobate
- pretul terenului ce deriva si din impozitele ce se platesc
pe parcela
5 Elemente juridice - proprietarul sau proprietarii
- limitele parcelei
- locatia unor drepturi:

32

CURS 14
Lucrarea de dizertatie
1. Elemente introductive
In Romania, invatamantul de Arhitectura are o durata de 6 ani, fiind un sistem integrat de invatamant
Licenta +Master
Finalizarea studiilor de arhitectura se realizeaza prin intermediul triadei prediploma dizertatie
diploma.
Zona studiilor de nivel masterat se finalizeaza cu o lucrare de cercetare, numita dizertatie.
Scopul acestei lucrari :
-dezertatia trebuie sa demonstreze cunoasterea stiintifica a temei abordate
-sa evidentieze stadiul cunoasterii in domeniul studiat
-sa cuprinda elemente de cercetare stiintifica originala a temei abordate
-sa cuprinda modalitati concrete de validare a elementelor de cercetare prin studiul de caz
-sa reprezinte fundamentarea stiintifica a abordarii proiectului de diploma prin perspectiva
temei cercetate
Dezertatia trebuie sa reflecte capacitatea absolventului de cunoastere aprofundata a
domeniului abordat, capacitate dublata de calitate referitoare la analiza, sintetizarea, structurarea si
raportarea critica la lucrarile teoretice si realizarile practice de arhitectura, urbanism si dezvoltare
spatiala.
Dezertatia presupune doua fatete esentiale, si anume componenta de elaborare si
componenta de argumentare si subliniere a elementelor teoretice si practice analizate prin studiul
de caz, dar si a propriilor propuneri in legatura cu problematica abordata, precum si consecintele
studiului in definirea conceptuala a proiectului de diploma.
Dimensiunea participativa a dizertatiei consta in doua paliere esentiale:
-lucrarea se intocmeste sub indrumarea unui cadru didactic (de obicei cadrul didactic este si
indrumator al proiectului de diploma)
-tema lucrarii de dizertatie se stabileste impreuna cu indrumatorul si este acceptata de
comisia de dizertatie
-dezertatia este sustinuta public, in fata unei comisii de dizertatie si a asistentei
2. Conceptele necesare intocmirii unei lucrari de dizertatie
Prin intermediul lucrarii de dizertatie, candidatul trebuie sa demonstreze stapanirea
urmatoarelor competente
-cunoasterea problematicii generale (teoretice si realizari practice si lucrari executate) a
problematicii generale careia ii este circumscrisa tema de cercetare proprie dizertatiei
-capacitatea de a elabora propriul demers de analiza si cercetare a temei din domeniul ales
-capacitatea de a sustine o teorie, teza, enunt stiinfitic, printr-o argumentare coerenta sau un
demers metodologic adecvat, rezultat al obiectivului major propus prin studiu
-capacitatea de sinteza a domeniului si de extragere si structurare a principalelor rezultate,
tendinte, stiluri sau evolutii posibile ale domeniului studiat, astfel incat aceste rezultate sa se constituie
33

ca un fundament conceptual pentru alte lucrari specifice domeniului (in general pentru lucrarea de
diploma)
Aceste capacitati de analiza si cercetare trebuie sa sintetizeze raspunsuri ale autorului
referitoare la intrebari de urmatorul tip:
-ce stiu despre domeniul specific al temei abordate si ce stim despre ce am analizat si ce au
scris altii in acest domeniu?
-care sunt principalele elemente de evidentiat ale problematicii abordate prin studiu?
-cum pot extrage elemente de sinteza, tendinte de evolutie si fundamentare teoretice pentru
structurarea teoretica si spatial volumetrica a lucrarii de diploma?
3. Alegerea temei de dizertatie
Aspecte principale care determina alegerea unei teme de dizertatie:
-existenta unei preocupari anterioare (institutionalizata sau personala) pentru domeniul si
problematica avuta in vedere la alegerea temei
-cunoasterea terminologiei, codului, instrumentelor metodologice si a bagajului teoretic
aplicat problemei alese spre cercetare
-capacitatea temei de a starni interesul, actualitattea, modernitatea, tendinte actuale precum
si capacitatea temei pentru o cercetare de perspectiva (eventual un alt masteerat, doctorat, etc)
-capacitatea coordonatorului de dizertatie de a coordona tema respectiva
-actualitatea temei in contextul socio-politic si cultural actual, precum si relevanta acesteia
pentru publicul absent si pentru societate in general
-capacitatea proprie de cercetare si timpul real de lucru ce poate fi acordat
-recomandarile cadrului didactic coordonator
-recomandarile comisiei de dizertatie
4. Alegerea titlului lucrarii
Avand in vedere specificul facultatii, de arhitectura, precum si disciplina de baza si disciplinele
adiacente(urbanism, restauraare, peisagistica, design, mobilier, etc), titlul lucrarii de dezertaite
trebuie sa exprime:
-tema centrala
-delimitarea stricta a temei centrale
-directia de cercetare
(ex: Arhitectura gradinilor zoologice)
Caracteristici ale textului lucrarii de dizertatie:
-claritate
-precizie
-sugestivitate
-simplitate
Termenii cheie ai dimeniului studiat nu trebuie sa fie cuprinsi in titlu, ei trebuie explicati in
continutul lucrarii (introducere)
Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:
-restrangerea domeniului de cercetare
Ex.: NU: Arhitectura parcurilor si gradinilor tema de prea mare generalitate
DA: Arhitectura gradinilor zoologice delimitarea tematica a studiului si restrangerea
domeniului
5. Dimensiunea lucrarii de dizertatie
Limitarea dimensiunilor lucrarii este dictata de regulile impuse in genral de revistele de
specialitate (de cercetare) care solicita anumite dimensiuni ale textelor publicabile
34

Conform unor prevederi ale diverselor metodologii de intocmire a dezertatiilor marimea,


intinderea lucrarilor de dizertatie trebuie sa fie intre 40 si 80 de pagini.
6. Reguli de redactare si formatul de prezentare
-de obicei, formatul lucrarii este A4.
-textul va fi scris cu marimea 12, in general fontul ales este Times New Roman
7. Planul lucrarii de dizertatie
Principalele sectiuni ale unei lucrari de dizertatie:
-importanta si semnificatia temei
-ipoteze de cercetare, formulari obiective
-evolutia istorica a domeniului, curente, tendinte, repere ale evolutiei
-cadrul legal al domeniului cercetat
-studiu de caz
-prezentarea concluziilor si si raportarea lor la cercetari similare
-revolutia si limitele problematicii rezultatelor obtinute
-concluzii si directii principale structurante pentru urmatoarele dezvoltari de cercetare
(diploma, doctorat, etc)
8. Etapele lucrarii de dizertatie
A. Documentarea
documentarea prealabila: se vor evidentia:
-documentele relevante (teoretice si practice) din domeniul tematicii
alese
-cadrul de referinta pentru definirea si prezentarea temei
-principalele concepte care fundamenteaza domeniul specific
A1-Documentarea teoretica
A2-Documentarea aplicativa lucrari, proiecte, schite, planuri
Documentarea ocupa pana la 50% din timpul acordat lucrarii
A3-Identificarea principalelor directii de abordare a temei alese
Identificarea principalilor reprezentanti ((autori) teorie si activitate practica
A4-Analiza termenilor cuvintelor cheie
A5-Dimensiunea istorica a evolutiei problemei studiate
B. Elaborarea demersului de investigatie
-formularea propriilor teze de cercetare si argumentarea lor
-formularea clara a obiectivelor studiului
-prezentarea conceptelor cu care se opereaza si descrierea acestora in raport cu sursele
bibliografice
-stabilirea unei metode de elaborare a temei de cercetare
- abordarea explorativa acest model este ales in situatia in care sunt putine
date si informatii
-abordarea descriptiva presupune descrierea unui fenomen, curent, tendinta,
functiuni, etc. pe baza unor instrumente metodologice complexe. Se utilizeaza date si
metode cantitative si calitative, observatii asupra fenomenului studiat
-aboradare comparativa asemanari si diferente ale fenomenului studiat
-abordare istorica contextul evolutiei in referinte temporale si spatiale ale
fenomenului, devenirea acestuia

35

-abordarea interpretativa tratarea fenomenelor studiate din perspectiva


semnificatiilor. Cunoasterea modelului cultural, al practicilor si intelesurilor
fenomenului
Planul lucrarii de dizertatie se intocmeste de catre student impreuna cu coordonatorul
lucrarii.
Intocmirea calendarului lucrarii
-perioada de documentare
-perioada de elaborare
-finalizarea lucrarii (evitarea crizei de timp)
-conlucrarea permanenta cu coordonatorul lucrarii de licenta
9. Principalele capitole ale lucrarii de dizertatie
Cap I Introducere
Cap II Generalitate
-argument
-analiza evolutiei istorice a fenomenului studiat
Cap III Tendinte si solutii contemporane si de viitor
Cap IV Cadrul legal
Cap V Studiu de caz (nationale si internationale)
Cap VI Concluzii
Bibliografie, abrevieri utilizate
Anexe tabele, chestionare, grafice, diagrame,planuri,proiecte
-anexe fisiere fotografice complexe
Structura formala a lucrarii de dizertatie
-coperta
- numele lucrarii
-numele institutiei universitare
-numele si prenumele autorului
-numele si prenumele coordonatorului lucrarii
-titlul lucrarii
-pagina de titlu practic aceeasi informatie
-lista abrevierilor utilizate
-sumarul lucrarii
-cuprinsul continutul lucrarii
-bibliografia
-anexele
10. Bibliografia
-se prezinta pe doua paliere: - materiale tiparite

carte
-volume conferinte
-reviste
-articole, etc
-surse electronice

Metode de citare
Exista mai multe sisteme de citare dintre care doua mai raspandite: Chicago si Harvard
-Sistemul Harvard sursele bibliografice sunt ordonate alfabetic dupa autor si
cronologic la nivelul referintelor aceluiasi autor
- tipologie: autor / anul publicarii, titlu lucrarii,
editura
36

Ex: Referinte la o carte: Sarbu, Catalin, 2005, Habitatul urban in expansiunea


periurbana, Ed. Univ Ion Mincu, Bucuresti
Referinte la un articol: Stan, Angelica, 2011, Orasul ca poezie, Urbanismul,
serie noua, 9, 66-67
Referintele bibliografice din textul lucrarii trebuie sa se regaseasca si in bibliografia
finala.
Sursele de pe internet sursele web se ordoneaza alfabetic dupa adresa. Se mentioneaza in
paranteze rotunde data accesarii
Tema: Redactati schematic continutul unei lucrari de dizertatie pe o tema aleasa de un colectiv de 2
studenti detaliate capitolele importante.

37