Sunteți pe pagina 1din 367

ISTOHIA DONEE

EISERICII CRESTINE 0111-11IME DE ILIEARIT

ID MI

DIMITRIE G. BOROIANU

LICENTIAT IN TEOLOGIE.

.1S>1--<

4-

BUCURESCI

TIPO-LITOGRAFIA ED. WIEGAND & C.

1893.

C. SAVOIU, STRADA COYACI, 14.

www.dacoromanica.ro

agate

fgrea

qat:)-coi-ty

efattitlzdfd

eAtropclit at

624ro-- 9)Zz/tzei Xthrtitor 9a/ e-

Jai-ea

inci"rder:

eigZ

.0.

ogactet,

grepecdinie

ra ?bat at Mo-

at effintuLi

eqiettaat Okedett

Ca, offtvii4 JC adia

nNyect

acSices aciaci (aczarc

www.dacoromanica.ro

'Domnului Dimitrie Boroianu,

Lucrarea Domniei Vdstre intitulata clstoria Dogmelor

Bisericel crestine ortodoxe de re-sarib find de neapa rata

trebuinra, pentru timpul de fate, Bisericei ndstre na-

tionole si mai cu sezna Seminariilor *i celor-l-alte scoli in

care se propun aceste inalte inveya turi,estrase din Santa

Scripture si din tesaurele Santilor Pa rinfi, o primim

cu bucurie duhovnicesca si dam voe de a Ni se dedica,

conform dorin(ei ce exprimaci.

Pentru incuragiarea vdstre pe viitor pentru asemenea

lucrari, ve trimit cu dragoste archipa storesca N6stra

.bine-cuvintare.

Mitropat Primat, Ghenadie Fetrescu.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Istoria Dogmelor iFi are o mare insemna,tate pentru

acel ce studieza teologia, intru cat ea ne arata ori-

gins si determinarea dogmelor si ca atare in ea sa-

resuma aka esenta doctrine! bisericil crestine. Condus

de acesta ,insemna tate, orn cautat a respunde prin lu-

crarea -de fara,pe cat posibil,necesitarii de a avea

si in limbo, romans un manual de Istoria Dogmelor,

asupra ca ruia remane ca cei in drept sa se pronunee,

ca asupra prime! incerca ri de acest fel in limbo, romans.

Lucrarea acesta am dedicat-o malt Prea Sancitului

Arbi-Episcop si Mitropolit Prirnat, pentru ca prin

inalta posi(iune de Primat al Ron2a,niel, este Stalpul

neclintit al pastra ril neolterate a Dogmelor in biserica

ndstra.

rS>S

:V%<.,3,-,

www.dacoromanica.ro

DEFINITIUNEA ISTORIEI DOGIVIELOR

---

Considerand cunoscuta definitiunea si ideea despre

1ogme, putem sa, determinAm aceea ce inlelegem prin is-

toria dogmelor. In crestinism, in invetAtura Divinulul

Mantuitor sä. coprind dogmele, pe care hiserica

stabilit in limp. Desvoltarea crestinismulul a adus cu

el fixarea si determinarea dogmelor ; in acesta desvol-

tare si fixare v6m gasi definitiunea istoriei dogmelor.

Deci o espunere sciinrifica a faselor prin care

a trecut desvoltarea si fixarea doctrinei cres-

tine de la origina sa, afara de pa,- rerile isolate

ale unora, si altora, constitue aceea ce numim istoria

dogmelor.

Din naraliunea evenimentelor petrecute cu ocasiunea

esplicarei in SinOde a dogmelor reese 114elegerea acestei cestiuni Prin urmare, nu o espunere curat a doctrinel bi4e-

ricei ortodoxe, formeza istoria dogmelor, cum far6, temPiu

unii vroesc a afirma, cad atuncl ar fi un curs de teo-

logia dogmatics; ci, in o espunere sistematicb.' a istoriei

dogmelor, plecand de la doctrina Lui Iisus si a A-

postolilor, vom urma.' ri tote fasele prin care aiil trecut

dogmele, pin5, la determinarea for in cele 7 sin6de

le-a

ecumenice. Neaparat ca intru acesta ne vom folosi

www.dacoromanica.ro

10

de datele istoriel bisericesci, cart ne pun la Indemana

elementele de care avem necesitate. Din acest punct

de vedere stabilind definitiunea

istoriei

dogmelor, sa

vedem ce importanta are studiul care ne preocupa.

Insemnatatea

Omul in diferite timpurl a cautat s. a reCunOsca pe

Dumnecleil si ca atare a fault sforterI destul de marl

pentru a gasi esplicarea lucrurilor ce'l preocupa, re-

lativ la principiul malt al causalitatil lucrurilor si la In-

sasi cunoscinta lumel si a lucrurilor din ea. In tOte

acesta tendinta nobila a omulul, imperfectiunea sa a

fost dovedita, asa ca numal religiunea revelata si man-

tuitOre a crestinismului a putut sa-1 scOta din starea

in care se gasia. Dar doctrina primitiva a crestinis-

mului, dupe cum am Os mal sus, s'a desvoltat in timp,

si ca atare not avem nevoe a cun6sce intru cit acesta

desvoltare represinta cu fidelitate doctrina primitiva.

Prin istoria dogmelor not dobandim acesta cunoscinta

si putem arata celor de alte rituri ca In ortocloxism s'a

pastrat nealterata invetatura lui Iisus Christos. Inarmatl

cu cunoscinta el suntem in stare a inlatura diferitele

acusatiunl ce ni se aduc

spre neplacerea de bung

sema a crestinilor fugill din sinul bisericil ortodoxeca cu adeverat in biserica nOstra dogmele represinta pu-

ritatea doctrinel crestine.

Dace dar Prin acest studiu capatam cunoscinta clara si

precis& a fixarel si determinariT dogmelor In biserica

nOstra, cum si fasele prin care au trecut, nu mai remane

indoiala ca el are o mare insemnatate pentru teologia.

www.dacoromanica.ro

11

ScriitoriT Insemnati pe terenul acesta.

Materialul dat de unit scriitori la inceput a fost ca

un corolaria al istoriel bisericesci, intru eta fie-care secol

era urmat

de o espunere a doctrinel bisericil.

In

urma bArb41 insemnatt, fie-care dupa vederile lor, ail

pus temelia si ad desvoltat studiul istoriel dogmelor.

Ceea ce n'a reusit s'a.' fad. monofisitul Gobar Stefan

in suta VI-a, obtin in urma Daniel Chamier (t 1621.)

si J. Forbesius (t1648) a caror scrierl dati studiulut

istoriel dogmelor nu pulin'a. insemnatate. Cestul din urm.a

datorim opera «Instructiones historico-theologicae de

doctrina christiana> lucrare specia15, pentru istoria dog-

melor.

Cato licit opun si el opere insemnate reformatorilor,

atunct cand acestia emit pe punctul de ale lua tere-

nul, in ceea ce privesce puritatea doctrinei crestine. A-

cestia nu puteati suferi cu nici un chip ca s5. se (pca cum ca doctrina esentiala a bisericil a primit schim- bari in -limp si a numal la reformatori s'ar gAsi ade-

_verurile bisericet primitive, cad cu acesta se lovia di-

rect in insast fiinta bisericel lor. De aceea Dion.

tavii (01652) in «Opus de theologicis dogmatibus))

L. Thomassin (1- 1695) in a:Dogmata theologica», in-

terprettmd pe sf. parintl, arata ca fondul dogmelor este

nealterat, de si modul sub care ele s'a.0 formulat pare

ca ne-ar presinta un fel de schimbare, care inse nu este

all -ceva decit o esplicare, pentru lesniciOsa lor pricepere.

Cu desvoltarea istoriel dogmelor se separ6, studiul

si

Pe-

acesta cu totul de istoria bisericesa si

lucrarile in-

www.dacoromanica.ro

12

cepute pe acest teren cu seculul

al XVIII-lea, ni se

presinta ca nisce lucran puse pe terenul criticei si

sub auspiciile unul spirit liber de cercetare, care alu-

fled, totusl in urma pe terenul subiectivitatil

si al par-

tialitAtil. Insemnag in acest timp sunt Gottfried Ar-

nold, protestant, (t 1714) prin lucrarea sa »Unparteiischer

Kirchen and Ketzerhistorie« (Inpartiala istorie a bisericil

si a eresielor). Apoi I. A. Ernesti (t 1781) si C. W. F. Walch

(t 1784). Pe urmele for merse I. Solomon Semler

(j- 1.791) care sa sill se dovediasca cä invelAtura crestina

a suferit modificari, luand in sprijinul seu faptul c& omul

se desvolta inereu, c& fie-care timp isi are ideile sale, ca

dar teologia r a putut fi scutita de desvoltarea natu-

rals, la care suntem supusi. In secolul a1 XIXlea, a-

vem pe C. F. Rifis ler, I. G. Lange (t 1832) T. C. F. Wun-

demann, L. W. Wittich, Ch. D. Beck, (t 1832) V. En-

gelhardt, Baumgarten-Crusius (f 1843), F. K. Meier, I.

C. L. Giese ler, Neander (f 1850) Hagenbach, protestantl,

H. Klee, catolic, (t1840) Haag, protestant, etc.

Impartirea.

Materialul istoriei dogmelor 1-am impArtit in doue

parti principale : partea general& si partea specials. In partea general& vom arata tine este intemeetorul doc-

trinei crestine, incercarile contrarilor de a preface de-

positul sacra dat de Mtintuitorul intr'un

fel de re-

ligiune personals, reit intelesa, in care elemental u-

man sa alba partea decisiva, cum si respunsul ce

.dati phrintil bisericesci incerarilor acestora. In par-

www.dacoromanica.ro

13

tea special' ne vom ocupa de fie-care

cestiune doc-

trinal',

nOstre, si vom arata discutiunile ce au urmat asupra

care are

o insemnatate hotaritOre in biserica

el, oprindu-ne la decisiunile SinOdelor ecumenice.

La urma, intr'un apendice, vom expune pe scurt dis- cutiunile si opiniunile emise in acesta privinta de dire-

ritele confesiuni din Occident si chiar de rationalistl.

www.dacoromanica.ro

PARTEA GENERALA

Mantuitorul Christos si doctrina sa.

Iisus Christos, plinirea Legii si a Profetilor"

,grin invetatura sa, a mftntuit lumea. Se

inlelege

cg

aceea ce asteptau Iudeil nu s'a realisat nici in per-

sona nici In doctrina sa.

Crestinismul n'a fost si nu

este al Iudeilor sau al Elenilor, el este al tuturor. Lumea

judaica insa, in timpurile

venires

lui Iisus

Christos,

astepta reinoirea ebraismului, astepta eliberarea de sub

jugul Romanilor, ba chiar intemeiarea unel impa'rMil a

nemului lui Israel. Invetatura si faptele Mantuitorului,

le-ail dat desmintire si doctrina mesianica schimba mer-

sul lumel decaclute. Mantuitorul este adevArat ca n'a

stricat Legea, ci a indeplinit-o ; dar, in acesta indeplinire,

nu se vede esclusivismul judaic, nici nu se urm'aresce

lumesca imparatie la care aspira judaismul. In noua

doctrinA iubirea catre Durnnezell si apropele sunt

-partile

adeveratul

monoteism si nu lash loc inchinhtorilor in afara de Dum- necleil. Spre incredintare despre puterea si autoritatea sa,

Iisus Christos descopere ca este consubstantial si egal cu

esentiale. Crestinismul restabilesce

Dumnezeil Tathl (bin 10, 30 ; 14, 9-10) ;

ce va face cele prescrise de el, ii promite resplata

iar

celui

ce-

www.dacoromanica.ro

rest

15

: cscc esista, o Provide*, care plzesce si recompen-

sers tote in lume. Part" principale in crestinism stint

-mai departe buna tatea si misericordia diving si

cu acestea crestinismul merge in fruntea desvoltaril pe

care o ea lumea nou6 in opositie cu eronatele

parti

dogmatice si doctrinare ale vechiei inveikturi a Juda-

ismului. Din bite *Mss reese evident c5. Iisus Christos era

salvatorul promis; dar el era Dunmegeu si om, fsrs ca

in el sa se vads realisata asteptarea Judeilor. In cres-

tinism lumea este opera lui Dumnecleti care o guverneza

prin Legea sa diving, Iisus Christos este vestitorul noului

regat

al lui Dumnecleti, in care vole.

lui Dumnegeu

este si a fie-cAruia in parte si a tuturor in societatea

crestinasi care nu se putea intemeia decit in inima

celor ce faceau parte din el si cari la un loc, dupe in-

vierea cea de apoi, vor forma impArMia, in care vor

fi ca ingeril lui Dumnecleil din Cer. (Math. 22,30).

Deosebirea invetaturilor crestine de cele ju-

daice.Dogmaticesce invelaturile crestine se deosebesc

de celejudaice'). MOrtea pe truce a lui Iisus Christos face

ca in scurt timp judeil si pAganil

sa'si

parAsiasca religiu-

nee. for si ss intre in crestinism, cad in Iisus Christos

vedeati pe Salvatorul. Si apol invetatura lui Iisus Christos

era superiOra, cum am Os. Aceste invelAturi erau mai

inalte, natura for mai temelnica si intfun spirit atit de

deosebit de ale timpulul in cit Apostolii, Omeni simpli,

nu puteati a le pricepa la inceput ; ei nu arare-ori

cer explicarea Invetatorului. Dar divinile invetAturi tre-

buiati se'si lea zborul, spre a dovedi puterea lor. Din

') Sit se vadit raportul dintre legea veche si legea noue, asa

.dupe cum este stabilit in Teologia dogmaticA.

www.dacoromanica.ro

46

Judeea crestinismul se duce peste hotare si in scurt, spre

uimirea chiar a vrajmasilor, strebate 'Jana la marginile

lumei, pretutindenea facend credinciosi. Paganit cu idel

liberale trec in rindurile crestinilor Si atunci veni schisma

intre Sinagoga si biserica.

Pentru

tot

Prin

Paul si actul mAntuiril ()maim:

Apostolil

respandirea crestinismulul lucreza

devotamentttl,

chiar pana la

cu

sacrificiul

vietei.

metoda sa dialectics,

Paul apara partea eshatologica

a crestinismulul si'l respandesce printre pag'ani. Fara

a asculta de cineva ci numal prin puterea lumina

de sus intelege pe Iisus Christos. Apostolul ginte- lor fu un fariseil convins si facea parte din acel ce

observaii cu stricteta

legea. Prin minune fu conver-

tit. De atunci nu'l

intrecu nimeni in aperarea cresti-,

nismului.

Fortificarea

spiritulul ca

si renascerea sa

se datoresc mortel lui Iisus Christos, care ni le-a dat pe

acestea prin suferinta de pe cruce. Omul avea in na-

tura sa ceva prin care lucra nedreptatea si vitiul si prin

mOrtea sa Iisus Christos 1-a eliberat de ele. Actul man-

tuirei find destul de mare nu putea fi efectuat decit de

Fiul luY Dumnecleu, pe care Paul ni-1 represinta ca pe

primul nascut, imagina si din insasi natura lui Dum-

necleu Tatal, singurul in putinta de a aduce reabilita-

rea omului. In imparatia lui Dumnecleu, nu se mai mentine

esclusivismul judaic ; aci nu era vorba de elen sau

pagan; dar de toll citi '1 primiati si '1 marturisiatl. In re-

latiunile pamintene , invelatura cresting predica lu- birea reciproca, iubire care excluclea larasi on ce esclu- sivism ; ba merge mai departe, cad nutresce lubirea chlar

www.dacoromanica.ro

17

dire aces -ce ne fac rele. Mantuitorul Christos s'a silit sa

desbrace pe judel de credintele for pline de erori, pe

care le castigase in timp, readucend un monoteism

caret WV principale

curat si cu noua sa lege, ale

le-am expus mai sus, pune lumea pe calea progresu7

lui, intru cit doctrina sa era superiOra tuturor religi-

unilor. In

adever ca principiele

crestine au fost si

sunt mai pre sus de on ce conceptiune omeniasca, ele

erau date de Salvatorul promis, de Dumnegeul si omul

Christos.

In noua doctrina Iubirea este temeinica in rapor-

turile dintre om si Dumnecieu, indispensabila pentru man-

tuire. Din causa invetaturilor sale Mantuitorul n'a fost

bine primit de judel ; tot ast-fel si apostolul Gintelor.

Si aveau dreptate. Judea nu vedeati realisandu-se in

persOna lui Christos acele aspiratiunl materialiste la

care tindeau , el ultasera ca se aflail sub greutatea pa-

catului original si de si supusi si umiliti, nu cugetau

cleat la glorie viitOre,in care exclusivismul for nu vedea

ca si mai inaintedecat popOre nimicite sau cel putin

supuse, far el avend in main carma intregulul univers.

Superioritatea crestinismukl fap cu On-

dirile omenesci de a-I altera. Dar inimicil din

interior

ca

si

tend inletura

cel

de afara ai crestinismului nepur

silesc al

puterea nouel

doctrine,

se

opune diferite interpretari" ;

insa incercarea for

pro-

duce pulina confusiune. pang. lumea se desmeticesce,

ca in urma sa arunce la

o parte nepiOsele

for in-

cercarl.

Doctrina

diving.,

prin natura

si origina

sa,

nu

putea

fi

supusa la

capriciile

unor

slabe

ale-

2

www.dacoromanica.ro

tiuni ale

48

cugetaril omenesci, nu putea suferi nicl o

alterare omeniasca. Sbuciumarea mintil umane trebui

sa cedeze slabita puteril neinvinse a lui Dumnecleu, doc-

trinel crestine care era superirera acelora a diferiti- lor invetati si in acelast timp cea mai accesibila tu-

turor inteligentilor. Si apot noua doctrina resolva tete cestiunile cu care lumea se ocupase si se ocupa : ori-

gina lumet, a omului, cestiunea nemuririi sufletulul,

viala viitere. 0 ast-fel de doctrina, putu ga.si multl

aderenti ; in serviciul ei si pentru o mai mare des-

voltare si respandire a el se pun o suma de barbatl

nu de putina valere,_ cari incercasera sistemele filoso-

fice si remasera nemultumiti cu chipul cum ele des-

legall problemele marl, pe care cu atata intelepciune

si in chip positiv le deslega crestinismul. Si Ind nu

se putea alt-fel, cared ne gandim ca spiritul uman cu

trite sbuciumkile sale n'a putut sa renunte de a ceda

crestinismului si a'l constata evident insaranatatea sa.

Timpurile critice n'au fost pentru el decat o otelire mat

mull si o asigurare mai terneinica. InveVatura lui Chris-

tos era o morala curata si

sincera pe care inimicil

vechi al sea n'o pot opri in mersul seu, pe care ateil

vecurilor n'au putut'o desconsidera, de si negati

di-

continea o morala curata

vinitatea lui Christos, caci,

in care

dragostea

lui

Dumnecleti ,

puritatea

inimil

si a vietil, pacienta aceluia ce sufere si astepta man-

tuirea cu resignatiune,

iubirea de emeni fara deo-

sebire de nem, ba chiar iubirea catre vrajmasi, tote

sunt atatea principil inalte a carora aplicatiune se g6.-

www.dacoromanica.ro

19

sesce in divina invetAtura a lui Christos, a ariea tints

principals este a restabili unirea omulul cu Dumnecleu.

Inimicii creOnismului

Cu WM sublimitatea Invetaturilor crestine, ele n'au putut fi crutate, de aceia ce nu vedeau In ele realisarea

aspiratiunilor lor. Lasand la o parte paganismul, pentru

care noua doctrina nu putea fi suferita., nici judaismul nu se Impa.ca cu Mantuitorul si invelatura sa. Si lucru

firesc. Christos nu era ImpAratul lumesc al lor ; El nu ve-

nise sa cuceresca popOrele, ca sa re supuna la piciarele

fiilor lui Israel, cati «imparatia sa nu era din lumea acesta . Decl n'aveau pentru ce Carturarii si invelaliT poporuluT se

isi lase puterea din mains, pentru ca °data cu per-

derea el sa vada.' ca le lipsesc beneficiile materiale cum

.si Inlaturarea for din fruntea poporulul, pe care-1 es-

ploatase pin. acum ca nisce falsi Interprell

at

Legit

carora

«fil

de

Mantuitorul le

na.'parca

Tata

dice

«morminte varuite)

si

de ce

crestinismul avea sa,

Intempine obstacole in respAndirea sa de la inimicl,

cart nu se invoesc cu principiile

mirare deci ca

atat

poporul ales,

sale. Nu este de

rein

condus de

Befit

set,

cal

si paganil sa Mite a'si da socotela

de

situatiunea tor, sa, nu se Ingrijiasa a petrunde salva-

tOrele doctrine ale nouel religiunl, ci cu toil coalizall sa

dea asalt pentru a birui pe inimicul poftelor si gresitelor

for aspiraOunT. Inimicilia aceasta insa.' este vremelnica.

.si opresiunea for trebue sa inceteze atunci cttnd gan-

clirea ese din

politic

cercul strimt al intereselor de partid

sau religios si multi au inceput sa pricepa,

www.dacoromanica.ro

20

rolul adev6ratului Mesia. Atuncl

crestinismul apare

asa dupre cum el este, ca singura doctrina in stare

de a conrespunde cu omul si cu adeveratul seu stop.

sunt cu furie indreptate

Para atuncl ins5.

atacurile

contra sa ; dar curajul si bArbatia discipolilor luT Chris-

tos le dovedesc ca sunt neputinciosT. in secolul alt -lea,.

plecand din nevoea de a apara credinta crestina, cum

si .de a pune la dispositia bArbatilor culti, cart treceati

la crestinism, o teorie teologick ca astfel doctrina cre-

stink s5. fie mai cu inlestiire pusa in evidenta, gAsim

ca in adever aceste nevol aduc pe crestini in positiune

ca s'a respundk dupe cum erati provocatT prin scri-

erile

diferitilor

for

vrajmasi si

astfel

lesca o teorie teologick in

care gasiati

s'a'

se

stabi-

respuns

si

acel dintre crestini, ce socotiati ca le este permis de a

da o alta esplicare religiunil ce imbratisasea. Dar cum

religiunea crestina. n'a putut fi

ferita, de atacurile

a-

celora ce purtail numele el, este de nevoe a arata cum, ,

acesti nuol invetatori esplicail crestinismul, pentru ca

apoi sa ne dam socote15, de chipul cum biserica a

luat apArarea doctrinei sale

si cum apol s'au stabilit

dogmele in biserica ortodoxk Se intelege ca suntem

silill a da numaT in resumat cursul istoric al faptelor, asa dupre cum ele s'au petrecut in timp, araland cum_

si unde s'au hota."rit dogmele.

www.dacoromanica.ro

21

ERETICIP)

De indata ce crestinismul a fost interpretat reti de unit

crestini, cari din interese se siliail a-'1. da o alt&- forma.

scriitoril Noulul Testament indemna, ba chiar oblig&

pe crestinl de a inceta cu acestia on -ce prietenl, ori- ce raporturi de legaturA religiOs& Ignatiu sfatuesce

pe credinciosi a se pagi de «lupil imbracall in Ode de

45ie.)- Irineu, Tertulian, Ipolit, prin scriirile lor, com-

bat cu inversunare pe eretici. Cu Marele Constantin

ereticil sunt supusi la pedepse temporale, pe Mg&

escomunicarea bisericii, ca ast-fel teoriele periculose

si care nelinisteau biserica, se nu peitA fiir4a. Se vede

Ins& ca biserica n'a lost de acord cu .puterea civil&

in acesta privint'a. Barbali ca Atanasiu, Ilariu de Poi-

tiers si alp arata ca puterea secular& nu trebue s& se

amestece in discutiunile dogmatice. Lucrurile nu s'aii

marginit ins& aci. Statul a continuat a-'sI avea vede-

rile sale si a aplica felul de guvernamint cum it in-

Ielegea, 'Wand m6surl pentru ca linistea sa domniasca,

jar pe de alta biserica apusana a luat in urmA asu-

pra sa aplicarea pedepselor temporale, ceea ce a In-

josit fiinca sa si a stabilit un punct negru in istoria

desvoltaril sale.

Eresia ca o deteriorare a doctrinei crestine, provo-

1) Cuvintul capwctxm vine de la atpsaK care insamna un object

de studiu, un lucru, o doctrini si chiar o scolit

Asupra acestui subject aunt de consultat ; Irineu (Adv. haeres.)

chret, ch. XI, La gnose au second

Ipolit (Refut. omn. haeres.) Epiphaniu (Panaria) Augustin (De

haeres). Duchesne, orig.

siecle si Hist. du dogne cathol. pend.les trois premieres siecles et

jusqu'au concile de Nicee, 1865.

www.dacoromanica.ro

22

cats, de ludel sail de pagarA, a avut timpul set'. Este

deci neaparat necesar ca sa vedem, dupe cum am

spus in § precedent, care au fost eresiile si ereticil ce au nelinistit biserica.

P rintil bisericesci priviau ca patriarh al ereticilor

pe Simon Magul ca unul care este cel mai vechiii

Mimic al crestinismului si de care se vorbesce in Fap-

tele Apostolilor VIII 9, originar din Samaria si bo-

tezat in religia crestina de diaconul Filip. Totusi nix

to

se invoesc asupra acestui lucru, suatinend cu drept

cuvint ca Simon Magul era discipol al lui Dositeffi

contimporan cu Mantuitorul, care se d'a

pe sine de

Mesia

fa'gaduit

in cap.

1,8,

1.8

al

Deuteronomului.

Ca WO dovediasca, mai mult misiunea sa s'a in-

this intfo caverna si acolo a murit de fOme, la.-

sand urmasi, cart se sustinura Inca pan6 iri suta a.

VI-a observand ceremonialul judaic in privinta cir-

cumcisiunil si poste' riguros Sambata. El a avut de

urmas pe Simon Magul. Acesta este care a cerut apos-

tolului Petru, Gaud venise in Samaria cu I6n, ca

sal

vinda puterea de a face minuni. Invetatura acestuia

cuprinde teoria emanatiunil cu care esplica creatiunea

si el nu este decit o manifestare a divinitatil. In Noul

Testament nu gasim alte date decat cele aratate la

Fapt. Ap. 8, 9.1)

0 Cum se vede din scrierile patriarhului Alexandriei Eulogize

(-I- 608).

Multi pun la indoiala esistenta lui Simon-Magul, ca Baur,

Vofkmar, etc. Altil ca Reuss, Nicolas §i chiar Renan Bustin

ca in adever a esistat. De la el a remas numele de simonia

sand se vinde sail se cumpar& ceva spiritual cu haul. Voluntas

studiosa vendendi aut emend aliquid

spirituale, vel spirituali

annexum". (Vecri Gregoriu C. M., Leon IX qi Gregoriu VII.)

www.dacoromanica.ro

23

Principiile lul sunt : Un Dumnecleu suprem care nasce

prin emanare Ennoia (cugetarea) si apol acesta O.

nascere altor spirite, care nasc lumea si care trimit in

materia cugetarea ca intr'un

esil si devine muma a

tot ce esista. Cugetarea este 6ea cea perduta din Evan-

gelia'. (Mat. 18, 12) care in cele din urma era representata

in Elena de Tir, tovar4a lul. Mantuitorul lumil este el,

care ca Tata a venit in Samaria, ca Spirit Sant la nemurY.

NumaT cel ce crede in el si Elena se mantuesce, ca o

gratis a sa, iar nu ca o recompense a faptelor bune.

Traditiunea a pastrat amintirea lul Simon, ba Ince

ce se pareau

ca lipsesc, punend numele lul alaturi cu al lul Juda

Iscariotenul. Inscriptia gasita in o insula a Tibrului

a cautat sa complecteze unele lucrurl,

Semoni Deo Sanco, pe care Tustin Martirul l) a des-

cifrato : Simoni,- Deo Sancto, n'are nimic de co-

mun cu Simon Magul, raportandu-se la Semo San-

cus, un cleu sabin, cum s'a dovedit In urma sub papa

Gregoriu XIII') (1.572-1.585) din familia Buncompagni,

,si reformatorul calendarulul Iulian. Dupe Philosophu-

mena lul Jpolit, Simon s'ar fi inchis intr'un

mor-

mint, spunend ca va invia a III-a 0, ca ast-fel sa-'si

arate mai bine rolul sell de plagiator al crestinismulul,

c el a remas acolo ,pina.

asta-41., Dupe Constitutiile Apostolice VI, 2 Simon a

dar, dupe cum spune Jpolit

1) Justini martirys. Apol. II, p. 69.

') In 1574 s'a gasit o inscriptie, care de bung sem6. BA fi fost

in vechime inteles& reit' de

Justin, §i care este cea urmetore :

Semoni Sango Deo Fidio Sacrum.

www.dacoromanica.ro

24

spus ca. se va ridica in aer, ceea ce si face, prin mij-

lOcele sale magice, dar rugaciunea lul Petru '1 face ca

sA cad' jos si

mOra la piciOrele lul Neron.1)

Poporul it numia, H StSvogitc To5 ()soul) p.eydal si pe

Dumnecleti p(CoNla TOv acov (Theodoretus, Heretic. fa-

bul, lib. 1. p. 192.) care produce asa numitele 21u-

tiitcct,

ce se

consider' ca origine a tot

ce esisa.

(gat) si anume :

votes

si

entvoccc,

cpthwri

si gvvexce,

Ac-

Tcap.6c si 6.05wriatc.

Discipol

al

lul Simon Magul si adeve'ratul

scOlei fu Menandru, ntiscut in Samaria, si

sef al

care se

pare sa.'s1 fi facut catT-va partisanl in Antiohia si prin

Imprejurimile el. De si nu se da pe sine de Dumnecleti,

totusl Menandru invela cä el este adeve'ratul mAntui-

tor, vent din Cer ca sä mantuiasca pe om. Adep-

Vlor set, cari primiau botezul seu, Menandru le pro-

mitea ca nu vor imbetrani nici vor muri. Inve-plura

lul Simon Magul si Menandru s'a continuat pan' in

suta a IV-a e erel crestine (Irineu 1, 23).

Nazarel si Ebioniti

Judeo-crestinil se

despart in do6 tabere : Unil mal

')

Sectele Cleobienilor, Masbateenilor, Dositeenilor Gortte-

4i

Adrianitilor dispar Ara a avea vre-o insemnatate.

Cot.

Ephiph,

Hae-

i Cipryanus, de bapt.

nienilor

Vedi Constit. Apost. VT, c. 16 p. 345 ed.

res. 13; Tertulian. De prescript. c. 45

beret.

Asupra lui Simon Magul sa se vada

Dieterlen.

i La these" de M. Pierre

www.dacoromanica.ro

25

moderall si

can

purtaii

numele de Nazaren si

altil cunosc4 sub numele de Ebionicl 2). Nazareii

iaiz

tra-

ca si Ebionitil in Berea, Ccele-Syria, Decapole, Pe la

Batanea, etc. El credeau ca noua doctrina a lul Iisus

Christos este cea adeverata, fara a se uni cu masa

mare a crestinilor, pe cata vreme Ebionitil nu vedeati

orl-ce pompa,

puneati

putere, bogaila, se purtail cu resignaOune si

pe Iisus Christos alaturea cu Omenil, deosebit numal

in ea decat b institatia judaica,

uratil

prin faptul ca a fost un profet

distins.

Eusebiu, Iri-

neu si Ipolit nu cunoscea deosebirea partidulul ju-

deo-crestin

privindu-1 ca unul

si

acelasl :

partidul

ebionitic. Judeo-crestinl separ4 in moderall si ultra

(8LTT61 xal 'Epu.oveito0 se gAsesc la Origen, Epifaniu si

Ieronim. Deosebirea intre el se vede dupe espulsarea

Iudeilor din Ierusalim sub Adrian. Ebionitil nu re-

cunosceat

valifIrea lul

Paul, privindu-1 ca pe un a-

postat, nu primiail decat evangelia asa numita Evan- gelium secundum Hebrwos, negau nascerea prin mi-

nune a lul Iisus

Christos si -peat' la rigorismul ju-

9 Nazareif eraii cretini dintre judei

si

numele acestora ser-

via pentru a desemna pe acetia in timpul lui Tertulian Uncle

et ipso nomine Nazaraeo Judi Nazarwos appellant. -Adv -Marc.

4, 8. El nu renuntaii la judaism, dar credeau in Iisus Christos

ca in Mesia cel fagaduit. (Ieronim, Epist. 89 ad August). Ieronim

dice ca ar fi gasit in Berea la el textul evangeliei lui

Mateiii.

2) Ebionitif combatuti de Justin Martirul in Dialog, C. 47.,Nu-

inele for de la tIV;tt saraci, Origen (Philocalia 1, 17 ; Euse-

biu, Hist. eccl. HI, 37. PArintii bisericesci vor sd dea de fondator

al sectei pe un ore -care Ebion, cum face Tertulian in De

prEescriptione" XXXIII, 35 ; Irineu, adv. hares. 1,

26. Ambele

partide admiteaii hiliasmul.

Din partidul ebionitic faceail parte Theodosiu, Simaca

Qi

A-

quila, eel 3 autori al versiunilor Scripturei Vechiului: Testament.

www.dacoromanica.ro

26

daic, cum am v6clut mai sus ; pe cand Nazareir

nu cereau de la paganl observarea ceremonialului Le-

gil vechi, si admiteati pe Iisus Christos ca adeve'ra-

tul salvator.

Literatura for s'a perdut cu totul si acesta perdere

este intru cat-va de regretat.

Elkesaitii i).

Tot din partidul ebionit faceall parte si Elkesaifir

cart, dupa cum sunt descrisi de Ipolit 2) aveati o

doctrina in care se susOnea ca spiritul lul Dumneget s'a

incorporat in pers6nele insemnate ale Vechiului Testament,

In Adam, Enoch, Noe, Abraam, Isaac, Iacob, Moise si In

cele din urma in Iisus Christos. Ca regula de credinta

el ail legea mosaics, din care nu primesc sacrificiile,

In schimb cred insa In magic si astrologic. Din faptul ca

adorau s6rele purtati numele de Sa,mpseenn si ru-

gaciunea o faceati intorsl cu tap. spre Ierusalim. Elke- saip nu primiat scrierile Apostolului Paul, tineau mull

la casatoria, reprimiati pe acel ce abjurail crediAa in

de la mancarea

timpul persecutiunilor si carnil de animale.

se opriati

Locuinca for era pe tang Marea MOrta.

Gnosticii.

Un adversar nu puffin puternic al partil dogmatice

1) Eusebiu, VI, 38 ; Epiphaniu (IlEer I, Ill, XIX, XXX). Acesta

crede ca numele sectei vine de la un ore-care Elxai, care ins6.,

ins6mna putere ascunsi, spiritul lui Dumne4eit.

2) Philosophumena, IX, 13;

8) De la qemeq-sore ; `11XLcotot

www.dacoromanica.ro

27

a crestinismulul a fost Gnosticismul,.care, dupa cum vom

vedea, avea ca tinta de a se arata ca este mat superior

crestinismulut pe care voia a'l preface inteo cosmo-

logia dualista si inteun paganism subtil

Germenit

acestui sistem de invetatura se gasesc in secolul apos-

tolic si primesc fixarea for in sistem pe timpul Impe-

ratorului Adrian. Apostolul Paul vorbesee de o asa

numita gnosa, (I Tim. 6, 20 ; Luca 11, 52) fara insa

a ne arata prin acesta ca esista un partid al Gnosti-

cilor, dar inIelegend prin acest euvint cunOscerea te-

meinica a revelaOunii (I.

vedesce ca Gnosticismul pana sa se formeze in o sector deosebita a esistat in o stare latenta ; ba Inca, dupa cum

se incerca a dovedi d. E. de Pressense 2) a esistat inainte de crestinism. In adever cuventul yvokiLG Il gasim la

Erodot, Demostene, Aristot, Lucian si Plaf on.

Ca o contemplare a spiritului etern, gasim intrebu-

intata espresiunea acesta la Pitagora, care numesce

partea

In Gnosticism se resimt teoriele rilatonice. Platon deja

in opera sa «Republica* o numesce ca si Pitagora,

Cor. 13, 2), ceea ce ne do-

transeedentala a filosofiei, yvio9K Taw 6eccov2).

Tv6iatc

twv dX710Cov

xca 3vrco 6vvey4). Emanarea spiritelor din

divinitate cum si pedepsirea for prin Incorporare, pana

sa reinfre iarasi in divinitate, sunt aceleasi lucrurl, care se ved in Phedon al MI Platon. In Alexandria

Gnosticismul represinta o sciinta. Aci Aristobul si Fi-

Ion eras i

versali in cunoscintele orientale ca si in a-

Gieseler, trad. Bruch et Flobert p. 38.

2) Enciclop. St. relig. de Lichtemberger. T. 5. 8) Diog. Laertius, lib. 8, Pythagora.

)

Cartea a VI-a.

www.dacoromanica.ro

28

stele ale Grecilor. Aristobul, contimporan cu, Ptolometi

Everghetul II,

cautand a dovedi puterea de viata.' a

judaismului, admite metoda alegoricA ca sistem de in-

terpretare a Santei Scripturi, celor ce voiati sa loviasa

in el,

alaturl cu filosofia Greciel.

Filon In opera sa Cherubimil declath ea urmeza

scOla lui Eremia, pe care '1 privia ca sef al celor ini-

Vali, de si se

initiase in mistere prin Lege.

Pentru

el spiritul suprem este lumina, din care au emanat

razele nenume'rate, care lumineza spiritele. Din spiritul

suprem, care este eggvyrcoG xca &cam a esit X6yog, i), prin

care lucreza, Dumnedeti in lume, far5. a fi lumina cu-

rate 2). Lumea materia15, s'a nAscut din intelepciunea sa, care s'a unit cu cocp(ce comunickidu-I puterea cre-

atrice 13), nedandu-I insa consciinta de starea sa ante-

in

riOr5

Filon admitea

creatiunea lumil

invisibile

prima di, de atre spiritul infinit, care este unul

si nu se pOte defini, si apol, dupe tipul acestei lumi

ideale, a treat prin X6yoc lumea materials. Omul, a-

vend in sine materie, packtuesce si descinderea in ma-

terie, formezA caderea sufletulul (Plotin, Ennead. 3, 8 9,)

locpict xca otyyfAXot del spiritelor mijlOcele prin

care

pot a se curali de intinaciunile pacatului. In regiunea

eterica, adaoge el mai departe, nu este un desert i-

mens, ci un oras populat de cetgen1 numerosl si cart

ail suflet nemuritor. D'aci descind ele pentru a se in-:

corpora, cum spune Platon in «De Somniis», p. 586.

1) Logos sail lumea

ideilor ; x6ap.oc vovb;.

612.

9) De Vita Mosis 1, p.

8) De Temulentia, p. 244.

www.dacoromanica.ro

2a

Spiritele cele mai curate sunt ministril lui Dumneqeti

in lume. Filon, in espunerea teoriel sale,

se servesce

de elementele ce a gasit la Zoroastru, Platon, Pita-

gora, Moise si in traditiunile misteribse ale Greciei si

Egiptului, pe care le modificA si le da, un caracter not'.

Cine doresce a gasi caracteristica Gnosticismului, neaparat trebue sa alba in vedere vechile institutiuni

general din O-

rient. Doctrine le persane, aduse in Alexandria de judei,

stint basele Gnosticismulut In Zend-Avesta spiritul su-

judaice luate din Egipt, Arabia si in

prem era Timpul fafa margine. 4)

Din el prima, ema-

natiune a fost Ormuzd, care crea, cele 6 genii (ams- haspanqi), ce se afla in jurul seil, serrind ca mijloci-

tori intre Dumnecleti si om. Genii le. acestea sunt de

doue feluri : masculine si feinenine. Dupa ele yin asa

numitil izedl, 28 la nume'r, al caror set este Mithra ;

apoi alte spirite; infinit de numerOse

Al doilea nascut

din eternitate fu Ahriman, care pentru mandria sa

fu condamnat a trai 12 mii de ani in spatiile intu-

necOse. Ahriman crea pe asa numtil Dewi, care um-

plura

lumea.

arhidewi,

iar

Celor 7 amshaspanqi

izedilor

li

se

opuneali

erati

dewil.

opusi

7

Acestia

awl de doue feluri si unul dintre cel mai puternici

se numea Aschmogh 2). Din lupta dintre spiritele bune

si cele rele va esi triumrator Ormuzd si atunci tots

Omenil vor fi fericiti si vor canta laude spiritului su-

Intre Magi si Haldeeni, cele 2

prem cu Sosiosch 3).

1) Zernone akerene.

I) Zend-Avesta, vol. I, part. 2, p. 110.

3) Id. t. II, p. 278.

www.dacoromanica.ro

30

secte ale preotilor din Babilon,, nu putea fi impacare.

Judeil au facut cunoscinta cu ei pe timpul sederei for

in Babilon. Zoroastru, de si combatea idolatria, totusi

.servea ca sef al Magilor.

Gnosticil in formularea doctrinelor lor, au luat multe

din, India si China').

Precursoril Gnosticismului de ordinar se pun Simon

Cerint, persone mitice,

Magul, Nicolau, Menandru si

mai mutt obscure si care se del de novatori in materie

de religiune, de si all in partea practicain morala

totul desaprobate de morala,

for nisce directiuni cu

ba chiar inmorale 2). Pe Cerint 'I combate evangelistul

Idn; el nu a fost un precursor al evangelistulul cum

voesce a sustinea Busswurm in Iohannes der Don-

nerer p. 17. Irineu, care avea relatarile date de Poli-

carp, discipolul lui Ion, sustine espres acest lucru in

Adversus Hwreses lib. 3 p. 318. ed. Grabe. Idem Lucke

in «Comentaril asupra lui Idn», vol. 1. p. 226.

In epistola lui Barnaba 3) se vorbesce de yvthotg

,ca de o interpretare alegorica a Vechiulul Testament.

.Eusebiu 4) amintesce de o

scriere a lui

Serapion,

episcop din Antiohia, in care se

face mentiune de

Doceri, secta in care principiul era ca reul se afla

in corp si de aceea inv6tati ca. Fiul lui Dumnecleil nu

putea avea decat un corp aparent, pentru a nu pu-

tea sa imprumute un corp din materia conrupta. Asa

9 Abel Remusat, Melanges asiatiques, vol. I, 94-96. 21 Irineu, Adv. hwrer lib. I c. 26 ; Eusebiu, Hist. Eccles, lib.

II, c. 13.

.1 2, 9.

4) Hist. eccles, 47, 12.

www.dacoromanica.ro

31

d1tt nascerea, viata si suferintele lul Iisus Christos e-

rail numal patute. El admiseserA teoria emanaciunii,

pentru ca sa respunda intrebaril cum s'a putut din-

tr'un spirit infinit sa iasa ceva finit si material. Aveail

si Dualismul, luat din Asia, pentru ca s5. impace

1.6111 din lume cu ideia spiritulul perfect, cu Dumneclea.

In secolul al VI'lea doctrina acesta reapare cu Eutichie

in Monofisitism f). Docetil ail fost combatut.I, de evan-

gelistul IOn 2),

si de o multime de parintl bisericescl.

In special Irineu dovedesce eronatele lor invetaturi 3).

Numele de DocetI se da in general la tote sectele

gnostice, care preferad principiile de mal sus,

ele se deosebiait prin unele particularitgl

ale

lor. Am amintit aci despre el Intru cat gh'sim parintl

sectel

de si

bisericescl, cars sustin ca

el erau nu o sectA, ci o

opiniune respandita intre Gnosticl. 4)

Gnosticil nu erati lipsitl de egoism. 5) El sustineati

ea poseda

dupa credinta lor, intelegend prin ea sciinta adeverata

a lucrurilor.

tOta." sciinta si ca atare esplicau religiunea

In general vorbind Gnosticil puneati mal mare pret

pe tnetafisick si inlaturaii elementul moral. Ca atare el

I) De aci inainte se intrebuinteze pentru ei espresiunile de aph-

tardoceti, fantasiasti si alte numiri.

1) 1, 1.

3) Adv. hares 1

III c. 22, 1 v. c. 2.

4) Philastru, episcop de Brescia, mort la 387 si 1nsemnat pentru cartea sa Liber de haaresibus. Epiphaniu episcop de

Constantia pe la 310, insemnat prin opera sa, in care trateza

80 eresii, din care 20 inainte de crestinism.

5) Phil. 5, 8, singuri, cliceau aderentii sectei, cunoscem miste-

rele negraite."

www.dacoromanica.ro

32

nu cautati sa esplice cum a cadut omul, nici cum s'a

15utea reabilita,

ci sa dovediasca care sunt raportu-

rile dintre finit si infinit. Finitul era o slabire a infi-

nitului si on ce lucru finit se confunda cu materia,

iar acesta cu re'ul din lume. Se intelege ca atunci Gnos-

ticil alerge la teoria

emanatiunii, ca una ce presenta

spiritele esite din Dumnedeti, care spirite prin emandri

succesive au degenerat,

dar se resOumpera si revin

iarasi in sinul lui Dumnedel Dimiurgul crease lumear

pe care avea s'o

rescumpere eonul

Iisus

Christos.

Basa. Gnosticismului nu era credinta,

Parintil numiati :

ci pe aceea ce

c1suSwvuµos Tv@gtg, mai apoi Gnosti-

cismul. Din Dumnedea ese prin emanatiune (Tcp0(30X-)

emanari prin

descoperirea spiritului divin se produce o impreunare

o suma de eoni 1) si in cursul acestel

a luminei ercXpnloc) cu materia

fiX1.

Cum se vede fie-care eon este un fel de Inger ca

o fiinta cu totul metafisica. Simbolica Gnosticismului

se resume in astrologia, antropomorfism, combinatinni

numerice si istoria

religiOsa a judeilor

Dupe teoriele gnostice razele luminel

si

crestinilor.

eraii

inchise

in materia; ca sa scape de acesta inchisOre vine sco-

pul creatiunii, care pare a fi un fel de rescumperare

Mantuirea nu se face decdt in urma vestiril ce face lumel de un eon din eel mai apropiati de divi-

nitate, acesta le arata care este Dumnedeul adeverat.

Eonul acesta este in aparenta imbracat cu corp uman

se

1) Gregoriu de Nazianz, Orat. 23 si 44 spune c6. pleroma sail

plenitudinea inteligentilor

Ilvetip.cc §i 'AlOstoz, X6-10

§i

se compune din 8 eoni: 6o&oc §i

Z&,

ay.D.pconoc

§i ExxXlvacc

£qt.

www.dacoromanica.ro

:33

Nu respund chiema'ril decat Ornenil spirituall (Gnosti-

cii), call se mantuesc, pe cand cel corporall sunt con-

damnati la mOrte, fara a avea vre-o speranta de man-

tuire. Intre spirituall si corporall eraa credinciosil (psi-

high). Ca practica el aveau un ascetism sever, care se

impaca cu teoria for asupra materiii.

Gnosticif maT insemnati.

In Siria istoricesce se dovedesce, ca au esistat in diferite

timpurl diferite doctrine, a caror lupta se caracteriseza

printr'un insemnat sincretism sati inpacare a acelor doc-

trine, pe care le primise din Persia si Chaldea, Egiptul

antic si Egiptul grec, Palestina judaica si cea crestina.

Principalil gnosticl al Siriel si Asia Mica Ina : Saturnin,

Bardesane, Cerdon, Marcion si Marcionitil; iar,

acel din Egipt fura: Basilide, Basilzclii, Valentin,

()Bpi si Carpocrat.

Saturnin, pe care Irineu

'1 pune intre gnosticil

propria gio., a trait sub imperatorul Adrian, in Antiohia.

El a fost discipol al lul Menandru. Sistemul sett plea

de la principiul esistentei in lume a dou6 principii, pe

care el le admitea din causa faptelor bune si rele ce

sunt in lume. De aci lumea divisata in dou6 clase : a

celor buni si a celor pacAtogl, ambele gasindu-se

intfo neintelegere si certa continua. Tata al principiului

binelui era PArintele necunoscut2), iar al celul r6ti

Satan. Lumea era o creatiune facuta tot pe calea ema-

Irineu 1,22 edit. Grabe.

2) liccrilp eCVCOOTOc.

3

www.dacoromanica.ro

3'i

natiunil,

caci acesta nu putea lipsi dintr'un sistem gnostic.

Saturnin este calauclit de principiile lul Zoroastru, pe

care le reduce la un dualism temporar. In lupta celor

dou6 principii, reii sunt aparall de demons, iar cei bunt

de Christos, mantuitorul. Cele sapte spirite siderale') au

facut lumea si pe om din materia eternk pe care o

conduce, fara insa ca omul sa aiba in el de cat o tu-

n oscinta slabs a Creatorulul si pe care o maresce din

observarea lucrurilor facute de el. Pentru Saturnin cele

siderale emu ingeril, si triveta cum ca.

septe

spirite

Judeil n'ati cunoscut pe adeveratul Dumnecleil, ci n.umal

pe cel septe ingerI, earl au creat lumea vizibila, unul

din el era Dumnecjeul national al for si acesta de si

nu era perfect, totusi nu era rara pdcat. Satan apare

in sistemul lul si ca spirit si ca materia, cu alte cu-

vinte principiul r6u din lumea spirituals si materials.

Cum fuse s'a creat lumea, not nu cundcem cu cla-

ritate,

dup6 cele ce ne spun cel vechl. Teodoret

ne comunica cum ca. Saturnin admitea ca au esistat la

inceput doul Omeni: unul bun si altulpacatos. Mantuirea

omului s'a facut de Tatal necunoscut, in urma avisului

celor mai de aprOpe puteri ale sale, trimitend in lume pe

suprema sa putere, spiritul fara forms. real* care apare

sub forme omenesci si care avea sa purifice lumea,

inlocuind prin invei.aturile ce avea sa dea. pe acelea

ale capiteniii ingerilor, dand puterea Omenilor de a -'sl

"A.TraAot xoavoxpocopac, pe care i-a ga_sit in Zend-Avesta sail

Kabala.

') Haeref. fabul. vol. IV, p. 194.

Ayavvnvoc, dcathweroc, ecvitasoc

www.dacoromanica.ro

35

intari raza de lumina, care ail dobandit-o la creMiune.

Pentru mantuirea sa, omulul i se cere

si conlucrare

din parte-i. Saturnin ca om religios, ca crestin, intru cat se alipea

de principiile crestine mal mult ca de judaism, pe care '1

inlatura, nu putea sa vada vre un raport intre legea

veche si cea noue, ba Inca le credea inimice una alteia.

In practice Saturnin era fOrte sever si cerea o corn-

latere a II-Latent, pe orl-ce tale. El nu permitea decat

o vial, contemplativa si cu totul

ascetica. Se ridica

cu

taria

contra

mancariI de came, contra

casa-

toriiI, pe care le interclicea celor alesI1).

Si avea cu-

vintele sale. Carnea era sediul reulul; casatoria era

stability de Satan, ca sa continue cu adeplil seI; deci 0-

menil neorbitI de Satan, cart aveati in el o raza de lu-

mina, trebuiail sa fuga de ademenirile spiritulul rel.

Bardesa,ne2) de Edesa, barbat celebru in Gnosticism

traia prin a doa jumetate a secol. II (1.72) si mOre la

la 225. Cam neconsecinte cu el insusi, Cate odata com-

batend gnosticismul; pe care all& data

it apara, Bar-

desane este autorul mal multor open teologice, dupe

credintele sale, care insa n'ail ajuns pana la not, decat in mid fragmente. Crestin de la inceput, dupe cum isl

primise educOunea, susVnend crestinismul cu mull&

convingere si aria, in urma cade in eresia, din dorinio:

ce avea ca sa pOta gasi soluOunea cestiunilor, asupra

carora i se parea ca crestinismul este mut. Amator al

1) Numai cu acestia era sever de tot; nu cerea acesta si de

la multime, caci simtia el ca nu 'si va putea vulgarise invetaturile. 1). Hilgenfeld, Bardesanes, 1864.

www.dacoromanica.ro

36

studiilor grece, versat in astrologie, Bardesane apare urt

om estul de cult al timpulul sea. Sub Marcia. Aureliu

si Lucius Verus, el isi arata tot talentul sea in arta

inducliunilor, aparand crestinismul cu mult curaj

si

sciinVa in fa4a acestor inimicl al set

Tata sistema doctrinara a lui Bardesane.

Mal intairi stabilesce ca si Saturnin, doue principii:

unul al binelul si altul al _reului. Principiul binelul

avea pe Taal necunoscut la origina sa, iar .cel at

reului, materia eterna, isvorul a tot ce este reti, far.

forma si inert. Lumea este creata de lisus Christos si

Sf. Spirit, cu ajutorul a doue perechi de eoni, Maio si

Tabs° (genii ale pamintulul si apel), Nurol) si Bucho

(genii ale foculul si ale

el si call avend conducerea de capetenia, incredinteza

administrapunea la cele 7 genii siderale, sub care se

afla supusa lumea si cu ea omul, ca parte materials;

cad intru cat privesce partea spirituala, apol acesta find nascuta din Spirit, se bucura de o libertate de-

plina, fara insa a fi scutita de tentarile Jul Satan. Prhnul eon 2) nascut din Tatal necunoscut fu oguyoc, tovarasa

sa si apol mum. lift Iisus Christos, a Piulul lui Dum-

necleu celui via, iar ca tovaras al sea avu pe Sophia-

aerulul), earl' as emanat din

Achamoth, resultatul unel emanaliunt mat inferiOre

dar care este conduse la formarea materiii de catre Di-

miurg. Acesta avea sa rescumpere pe omul caqut, care-

n'avea cunoscinla de de origina sa ceresca. In acest stop

1 'Aciov egal cu siriacul Ithio.

2) Ephraem. Syrus, Hymn. 55.

www.dacoromanica.ro

el lua un corp ceresc ')

37

sevarsi opera sa si se reintOrse in

pleroma. Sf. Spirit in urma lul Iisus Christos si fu sora si

sotia

sa, muma vietel

(11

&al) yaysaucupy6u). Dupa

le acestia creara lumea, cum s'a dis mai sus, lucre-

dintara conducerea el altor puteri mai inferiOre a cAror

sediti era cele Opte planete si cele 12 semne ale zo

diaculul,

taxcivoc. Cum Bardesane era crestin, recunoscea pe Dum-

sub

care erail

alte 36 inteligente astrale-

necleti, pe care-1 numea Tata si despre care dice in un

fragment, ce ni s'a conservat de Eusebiu 2). «Totul pOte

sa se faca cu p15.cerea lui Dumnecleti, nimic nu se pOte

evita din aceea ce voesce, caci nimeni nu pOte resista

vointei sale. Ceea ce se pare ca

resista se face prin

lunatatea sa, care acorda fie arida aceea ce

este propriu naturil sale si voin(ii sale inde-

pendente., Neconsecinte cu el insusi, une -orl sus-

tine a tot ce cade sub sensurl atarna de destinul si-

deral, pentru ca in alte locuri sa se ridice contra as-

trologilor, aparand liberul

arbitru. Omul este o crea-

tura deosebita in lumea inteligentelor, nascut cu suflet

din eons. prin crux

'TCVsup.cacm) aclut prin gresala, pus

ca

sa-'s1

espieze pacatele in corp omenesc, care decl

pentru el este o temnita., o inchisOre espiatOre. Partea

nemuritOre din om este sufletul, care depinde de

in-

mea intelectuala. Iata ce dice el despre om. Omul

nasce, se nutresce, ciesce, se reproduce, ma-

nanca, bea, clorme, lmbatrAnesce si more ;

a-

')

2(5pcc oupdvlov

iar nu crag, combittend pe Evangelistul kit

,,Cuventul corp s'a Scut".

') Eusebiu, Hist. eccles. lib. IV c. 30.

www.dacoromanica.ro

38

cesta e scopul comun on carui animal, care n'are.

ratiune (clAoyov Ccbov). Cu tote acestea

cele-l'alte

ani --

male, care n'ail deck principiul vital (4 )uxix& 6v-c1) se

reproduc prin generatiune si pier prin loviturile -na-

tureil.-Dar Omenii, cars singuri ail ceva deosebit, inte-

ligenta

(voila),

emanata

din

inteligenta suprema, se

bucura de prerogativele acestui spirit, la care

se

ali-

pesc si nu sunt supusi legilor naturii. i) Dupe mOrte

nu admitea invierea corpurilor, dar vorbia de inso-

sufletul va

tirile ce se fac in eternitate si credea ce,

lua un corp spiritual, ceresc, tact materia, isvor de

rele, trebue sa se nimicesca. Bardesane a scris urmetOrele opere :

Comentarif

asupra Inctiel, Dialogurl asupra destinulul, di-

ferite Apologii2) etc. Eusebiu ne-a pAstrat un frag-

ment din

c rcept ecp.ocpplvil 3)».

Tot el a scris si 110

imne eretice la care a respuns Efrem Sirul prin «im-

nele ortodoxe 4)».

Cerdon5).Putin cunoscut, Cerdon a fost originar

din Siria, de unde pleca ca sa scape de aceia ce vro-

si se

jail sa dea un caracter judaisant crestinismului

duse in

Italia. De si nu doria sä formeze ,o secta.,

totusi pentru ca doctrina sa era contrary

mului, Cerdon fu escomunicat din Roma.

crestinis-

T) Eusebiu, Hist. ecles. p. 273 ed. Colon.

a)

a)

Porphyrius, De abstinentia IV. Despre Destin, Praeparat. evang.

4) HiIgenfeld, Bardesanes, 1864.

VI, 10.

&) Irineu Lib. I, c. 28; Eusebiu, Lib. IV, c. 10; Epiphaniup

Haeresis, 41 ; Theodoret, Fabul. haeret. I. c. 24; Tertulian, De

prescript. 51 ; Cyprian, Epistol a LXXIV ad Pompeium.

www.dacoromanica.ro

39

Putinele cunoscinte ce avem despre doctrina sa, nu

ne da posibilitatea de a ne putea da sema desevEz-

sita despre sistemill sea

cloctrinar. Mal bine inveVa-

turile sale se ved la Marcion, cu care fu in prietena si care si-a propus de a le da o desvoltare.

Aspru catre sine insusi, el fu aspru in

doctrinele

sale ; de aceea nu se imphca cu blandeta

cresting,

caria II opunea judaismul 1). Lumea acesta, plina de

imperfectiunl, nu putea fi opera lul Dumnecleil, biblia

nu pOte fi cu totul inspirata, cacl in ea se gasesc lu-

crurI care lovesc in legile moralel;

Iisus Christos n'a.

fost n'a* scut din FeciOra Maria, decl neavend corp, nu

putea nicl sg sufere in corp ; scrierile la

care tinea

el, er' ale lul Luca

i Paul, dar si

acestea alterate

Marcion 2) nascut in Sinope, la inceputul sutel a

doua a erel crestine si alungat de aci s'a dus la Roma,

uncle a imprumutat de la Cerdon, unele principil

si

formule gnostice, de si Marcion nu pOte fi privit ca un

gnostic propria cjis, intru cat el nu vorbesce de eons,

nicI nu intrebuintezA alegoriile acelora. Despre el ne

del sciinte Irineu 1), Justin Martirul 2), Clement al Alec-

sandrieI 3),

Origen 4),

Epifaniu6), Theodoret 6),

Efre4n7)

Tertulian8), un fragment al lui Esnick, episcop armen,

despre distrugerea eresiilor. etc.

Zelos crestin in junet5., Marcion nu lipsi de a avea

ura contra judaismului ca si contra celor- l'alte religiunl

1) VeclI Jacques Matter, Hist, critique du Gnost. T. I.

I) Vigourox, les livres saints et la critique.

1) Adv. haeres. 1,27; 2) Apol. 1,35; 2) Stromat. 3 p. 425; 4) Contra

Celsum ; 5) Contra haeres. 42; 8) De haereticae fabul 1.24; 7)

Imnele sale; 9Contra Marcionem 5.17,21; De Prescript. haeret. 51.

www.dacoromanica.ro

40

In care nu gasia nimic de comun cu crestinismul ; ha merse pana a inv6ta ea Dumnecleul crestin este altul

cleat al judeilor. De felul sell iute, cade lesne in estreme.

Inclinat la ascetism, el Imparte bunurile sale Bisericiit)

La Roma is1 formula doctrina sa. Servindu-se de Inter-

pretarea literala, putu lesne sa capete ura contra scrie-

rilor biblice, care ast-fel luate, i se panel pline de

antropomorfisme. De aci rolul set" era ca sa redea bise-

rich scrierile, asa cum ele aparusera, desbracate de fal-

sificarile ce luasera in timp. Sa dice ca el fu escomunicat

din Roma, dupa cererea tatalui sell, ceea ce insa nu

se pOte dovedi cu certitudine. La Roma, apa'rand cres-

tinismul, luptand contra judaismului, se folosia de cu-

vintele evangelistulul Mateiu 2). cNu se pune vinul nou

in vase vechl). Din ciocnirea ideilor sale cu ale celor

din Roma, resulta imposibilitatea de a mal sta aci.

Dupa cum se scie, el era adversar al bisericil, Cind

Policarp veni la Roma, pentru ca acesta '1 numesce

c Primul nascut al Jul Satan 2)).

In doctrina sa, Marcion recunoscea si primea Irel.

principil necreate (tipxat 4) si anume : Dumnecleul bun.

(Ms dyce&W sail suprem ;

Creatorul cel drept sail

Dimiurgul (arktut):;i6c Sr.xatog) si materia inert& si eterna

1) Tertulian, De prescript. 30.

') Mateiti, IX, 17.

1 Eusebiu H. E. IV, 14.

4) In gnosticism eraii numai doue: pentru arum ipotesa acesta

apare. Totu§i Dimiurgul nu pare a fi de cat o emanatiune, aqa

ca tot doue principii roman tiii anume: principiul binelui Eii prin-

cipiul reuluI. Veal' Baur, Christi. gnosis. p. 276. Tertulian, Do Praescript. adv. haeret. 34, complinesce ideia cu Apelles, suc-

cesorul lui Marcion ; Eusebiu, Hist. Ecles. V, 13.

www.dacoromanica.ro

41

(5X1). Fara a stabili rap orturile metafisice dintre el, Marcion

pune pe Diavol (6 Mpo Xoc) ca stapan al materiii sa i

pe Vicleanul si r6u1 (& novv6g). Omul si Lumea, creaturi

ale Dimiurgulul, erat formate din materia pacatOsa care

a trebuit sa greslasca si pentru care au avut nevoe

de rescurnp6rare.

Christos, trimis pe pamInt, avu misiunea de a ridica

pe tot1 la Dumnecleu si el apare ca mantuitorul anuntat

Judeilor

fara.' a avea un corp real, cad atuncl 1-ar

puteril

Dimiurgulul, ci numal parut, (Phantasma vindicans Chris-

t= non erat quod videbatur ; caro nec caro, homo nec

homo), d'aci combatand ca si Cerdon nascerea sa din

FeciOra Maria. Locul unde descinse fara de veste (Subito

Christus), dupe ce traversa cerurile, locuintele Dimiurgulul

11 luat din materia

si

ast-fel

s'ar

fi

supus

fu Capernaum,.in care predica noua sa invetatura man-

tuitOre si prin care aducea Omenilor cunoscinta Dum-

necleului celul bun si necunoscut

si de aci Incepe

stapania dragostel care lug. locul aceleia a dreptatii,

probe ca Mantuitorul se sacrifice pe el pentru omenire,

ridicand mainile pe truce, pe cand Moise cerea mOrte

inimicilor lui Israel. Ca sa pOta reusi in misiunea sa

trimisul lui Dumnezeti, facu minuni, chiema tote popOrele

alese

-Omenl streinl de Orl care din vechile institutiunl. Marcion

la mantuire, aduse o noua societate morale si

1) Tertul. Adv. Marc. III, 15 : Ut per solemn apud Iudaeoe

et familiare nomen in eorum fidem irreperet.

1) Christos era manifestarea lui Dumneclefi, cad Marcion nu ad-

mitea de cat un singur Dumnecleil; era un fel de,personificare a

ideii despre rescumparare.

www.dacoromanica.ro

42

fagaduia tuturor acelora ce vor duce o viata ascetica 1),

santa, o recompense cereasca, fericirea desavarsita, iar

celor neascultatorl, pedepsa eterna.

Ca sa arate ca vederile sale sunt adeverate, in ceea

ce privesce modul cum judeca Vechiul si Noul Testa-

ment, Marcion formula o serie de antitese ce clicea

ea sunt intre ele. Scrierea acesta ins& s'a perdut.

El lepada scrierile apostolice si nu primia deck 1.0

epistole ale lui Paul si Evangelia Domnulul, pe care o confunda cu a lui Luca, suprimand din acesta par-

tile neconforme cu principiile sale.

Discipolil lui Mar-

cion er' impartitl in auditori si catehumenl; ne

este insa necunoscuta deosebirea dintre aceste doue

clase. El au avut episcop0) si temple ; 3),

ba in

Siria,

s'ati gasit ruinile unel sinagoge marcinnite. Printre dis- cipolii sel putem cita pe Marcu, Lucian, Apelles ; apor

pe Prepon, Sineros, Pitton si Patitus. Acestia modi-

ficara sistemul confus al Jul Marcion si cu deosebire Appele, care a stabilit esistenta unul singur principiti

Dumnecjeule suprem si perfect, care creaza lumea ,prin

Iisus Christos, Ingerul Focului,

si

acesta in scopul

salvaril nemulul man, pentru care veni pe paminty

lua cu imprumut un corp material de la elemente si

it inapoi la urcarea sa in

ceritl

Apelles se credea

') Ei se abtineaii de apa, lapte, pftine, mere

i uleia ; despre-

tuiaa placerile ochilor ;

erail contra casatoriel, punend intre ca-

tehumeni pe acei ce nu se puteaa abtinea ; aruncaa misterile; la.

botez primiaa ca el sa fie efectuat §i de femel.

') Vecli E. de Prewnse.

*) D-nul W. Waddington, Inscriptions grecques et latines

Paris, 1871, Inscript. 2518.)

www.dacoromanica.ro

43

inspirat sad cel putin luminat prin descoperirile uneF

femel numitA Filumena (Elena lul Simeon Magul).

Morcionitil traesc Ind prin secolul al V lea. Din acest

timp unit revin la ortodoxia, f) altil sufer asprimea legilor

civile contra ereticilor (legile bizantine.)

Basilide.Basilide este unul dintre gnosticiI insem-

natl, care prin felul cum esplica diferitele teoril, trece ca

un gnostic sistematic. Locul nasceril sale era Alexan-

dria, 2) iar nu Persia, 3) pecare a visitat'o iasa. El traia in.

Egipt

pe la 125 si aci incerca injghebarea sistemu-

lui set Tinta urmarita de el era ca sa Impace pe

Aristot si Stoicl cu noua religiunel Ca s'a. ()Mina re-

sultatele dorite de el, Basilide nu perde din vedere

a

el nu va aduce ceva

stabili Ind de la inceput ca

strein, nu va face inovatiunl ;

doctrina crestina, inlkturand erorile

din contra va restabili

si

falsificarile,

a-

jutat la acesta de marturiile Jul Glaucias, pe care el

it numesce interpretul Santului Petru.

Dupa, el DumnecNal, venascut si fara mime. s)

negrait avea in sine plenitudinea perfectiunilor si din

el ail esit alte esistente, asenanetOre lul, eonl ce im-

preuna cu el formati ogdoada

regiunea supra-

')

sail

1)

Euqebiu, Hist. eccles. V, 13.

2) Foucher, Mem. de 1'Acad. des inscript. XXXI, p. 448.

') Actele disputei lui Manes cu Arhelaus. (Acta disputations

Archelai cum Manete, Hippolyt).

Hippolyt, Philosophumena VII, 20-27.

4)

6) Ed. de Pressense, in Lichtemberg.

6) Dupaespresia sa @sag appyrog.

7) Primul, 7cporc6yovoc, fu vou, din el emana x614, apoi din a-

cesta cpp6vnacG §i as,a mai departe =put tlycqug, thxacocrovl,

Si scplvn

www.dacoromanica.ro

7unara,.2) Din acestea es

44

alte emanatiunl si tot asa

scale 7 pans la cifra de 365, cart la un loc formeza

lumele inteiectuale, (6upconc) esprimate prin litere grece

in cuvintul Abraxas, 3) a carul insemnatate a dat

nascere la o serie de discutiunl, unele mat departate

de adever decal altele. Confusiunea in lumea intelec-

tuala fu adusa de principiul reului, care face incur-

siune in ea. Si atunci se creaza omul prin eonul sad

Dumnedeul Judeilor si eoniT s61, cu putere intelectuala

si materials ce avea si el.

Separatiunea (MxpEacc) a luminel de intunerec sa

facu prin botarirea spiritulul suprem de a trimite prima

inteligenta (vo%) ca sa fats rescump6rarea omulul. A-

esta se uni cu omul Tisus la botez in Jordan, de

and incepe opera de rescumparare. Mantuitorul, in

care inteligenta divine, units cu omul Tisus, a suferit

in viata si s'a supus mortiI ca om si a suferit nu

pentru alOT, ci pentru el, cad a suferi pentru altif era

contra dreptalii luT Dumnedett. Iisus ca om dar a su-

ferit

0)

aceea ce merits, nu pentru ca.' a pacatuit ceva

acum, dar in esistentele de mat inainte. Basilide dar presenta pe Iisus Christos ca pe Arhonul care a ser-

2) Basilide admitea 3 regiuni: supra-lunara (ogdoada) interme-

et

eea de jos. Cele done ail conducOtor cilte

dial% (hebdomada)

un eon (arhon).

Irineu,

1,23. D -nul Minter intelege prin acesta espresie

d. Bellerman, cuvint sacrat. Veal asupra

cuvint nod, iar

acestui cuvint Wendalin, Miscellanea chifletiana, vol. VI, Antro.

1853 ; asemeni Le Pois, Discours sur lee medailles, Middleton,

germane antiquitatis monumenta ; Baronnius, Annales ecclesias-

lici t. II p. 72, ed, Colon. etc.

4) Irineu 1,24.

9 Clement Alex., Strom. V. 506

www.dacoromanica.ro

45

vit tie instrument in mana hit Dumnecleii. Scopul res-

cumpararil era ca sa arate omulut origina sa si sa-1

faca de a reveni la ea prin credinca, care era o

stare intelectuala si morala, in virtutea careia omul

se putea pune in raport cu lumea superiOra. Omul este indepartat de la acesta tendinta prin faptul ca_

este Impins la acesta de cpurli rcpcaput aXoycg contra-

rul hat tpux-i) -Aor-,t-, 11 care yin apot imaginile (ELS,tacc)i

In privinta morala, Basilicie nu este riguros de tot.

El nu este in contra martirulut, continentel.

celibatu-

lig, dar nict nu le recomanda dealt atunci cand prin

ele obtinem resultate bune. Fiul seri

Isidor admitea.

chiar casatoria, cam, gicea el, feresce de multe rele.')

Basiligil s'ati respandit- in Alexandria si Egipt, ba chiar.

in Ispania.2) Causa perderil for dupa anul 400 a fost decade* moravurilor.

Valentin 3) este unul clintre gnosticii insemnatt, ba

despre el se 'Ate dice c'a fost marele teorecian al

gnosel '). Pe el Irineu '1 pune in fruntea gnosticilor,

cad el reuni teoriele acestora, facu un sistem parti-

cular si inseinnat prin invetaturile ce sustinea. Probabil

Valentin era de loc din Alexandria, de acolo sa se fi

dus la Cipru 5) si d'aci la Roma 6), uncle muri, dupe'

o sedere de doe -sleet de ant (160). Cunoscend teoriele-

1) Irineu, contra haeres. 1,23; Clement Alex. 11. ') Epipbaniu, Haeres. 24 ; Theodoret, Haeret. fab. 1,5.

8) Despre el ne dail sciintt Irineu, Clement al Alexandrief,. Origen, Theodoret, Epiphaniu, Tertulian, etc.

4) E. de Pressensd.

8) Tertulian, Ad.vets. Valentin. c. 4.

a) Aci fu de 3 on escomunicat.

www.dacoromanica.ro

46

-si doctrina Jul Basilide, Valentin, sub influenta filoso-

fiei lui' Platon, isi croi directiunea sistemului seu, in-

cepend a se face cunoscut de pe la 136 si

cautand

a descoperi ingenios doctrina Eonilor 1) cari in siste-

mul seu sunt de tot inmultiti. Admitend canonul in-

treg al cartilor sf. Scripturi, el nu intdmpind opositiune,

,de si pretinde a in doctrina sa residd adeverata doe-

trind crestind, lucru care in urind a fortiori it

pune

suspect inaintea Bisericil. Este cu greu a ne da sema

despre sistemul doctrinar al acestul gnostic 2), cad in

multe parti adaosurile discipulilor sel, s'ail

atribuit si

se atribuesc acestuia. Voth incerca totusl, a ardta li- niamentele lui dupe fragmentele ce ne sunt remase

din scrierile sale si din cele ce ne raporteza parintil

bisericesci despre invetaturile WV) Principiul absolut,

pe care nimeni nu-1 pcite intelege. este abisul BO*,

Har0 care nu va peri nici odatd, cad este plenitudinea perfectiunilor, care a dat nascere lumilor intelectuale,

In manifestarea sa, dupe secole de liniste, BuNc, se folosi

de Cugetarea, care esista in el si care a fost muma crea-

tiunii. Ea pOrta numele de xcipcc si acrl sail ag yrov11). Inte-

lige* fu prima manifestare a Cugetaril ; acesta fu unicul

el nascut (p.cvoyev*), cel intdill eon si de la el incep bite

lucrurile. CeI-rati eons sunt inferiorl, si de ambele sexe,

9 Teodoret in.trebuintez& expresiunea zenril pentru cugetare.

2) Este drept ca termenul nu e no& ; dar el presint& un bogat

sistem si o teorie complect& a eonilor.

2) Acesta este isponecuop, nelmail

4) Tertulian. adv. Valent. c. 1 spune c6, recta acesta era cea

mai numerosk si cea mai fanatic& din Gnosticism; iar in c. 11

spune ca singurul discipol ce remase fidel invetaturilor

Axionicus.

sale fu

www.dacoromanica.ro

47

pentru a Linea sema de teoria generatiunii, in

care

eonil ce se nasc sunt chipul unirii dintre BuOog si

Tvvoecc si impreuna formeza pleroma lul BuO4c, in care

se represinta cercul inalt al vietii

superkire, bine in-

1.eles in gall de Bt4cg. Tovarasul Inteligentl fu AX0ata

care cu Btkog si 'Evvoccc formeza prima tetrada, isvo-

rul tuturor lucrurilor 2); apoi din acestea se nasce X6yog .

xcd Coll si din acestia Avaptorcog xat ExxXlcta, in fie-care

manifestare find un eon masculin si

altul femenin

Tetrada a doua cu cea I-iii constitue o ogdoada. Ma-

nifesta'rile eonilor si nascerile for unil. din 41 se fa-

cea prin sizigil (auCuy(oc). Din a doua sizigie Valen-

tin, derogand de la principiile

sale, forma o decada

si din a treia o dodecada, cu tote

constituind ceea

ce am cps maI sus, pleroma care era opusa materiel,

causatdre a reulul, si careia II da numele de Kenoma.

(Kbcolicc, ax6Toc).

Cel din urmk' dintre eons fu Sophia (Eop(cc), un eon

esilat din pleroma, care din dorinta de a se reuni cu

spiritul absolut, de unde fusese isgonit, dadu nascere

la un spirit imperfect, care continua martirul mumel

sale, pang ce a putut reintra in pleroma, prin ajutorul lul

Christos. Acest spirit imperfect (iptivo loci:(a, Axcep.0.4)

caclut in haos, dadu materiil puterea de viata si asa

se nascu Dimiurgul, (pantocrator), in care se Oa o

natura fisica si alta divina si un alt eon, care purta

numele de cosmocrator.

In

ajptorul

Sofiei

caclute,

2) Jacques Matter, op. cit,

9 Proverbe, IX. Se spun de Ilinrr;

www.dacoromanica.ro

48

cum si in scopul restabiliril armoniel turburata in ple-

roma din causa acelel caderl, Spiritul infinit trimite pe

eonul Horus '), care incepe actul rescumpararel si pen-

tru a-1 termina Ncfic nasce pe XpLat6g %at TEVE511.CC Si acesta

noue sizigie explica eonilor celor-l-alp misterul desvol-

tarilor spiritulul suprem, pe care nu-1 putem cun6sce

de cat prin manifestarile sale cu deosebire prin Mo-

voyeytc. De aci eonif se impaca, revin la

idel pacinice

si armonia fu restabilita. Ca sa 's1. arate recunoscinta

catre Buadc si in acelasI limp pentru glorificarea acestuia

el, din tot ce era mai perfect in natura lor, nasc pe

eonul /isus, care in lumea din afara de pleroma era

ceea ce fusese Christos acolo.

lisus Christos ca primul nascut al creapmil, avend

in el germenil

vielil

divine, pe care trebuia s'o dis-

tribue in fiinIele din afara de Pleroma2) in lumea ce

era opera Dimiurgulul. Acum Sofia separa cele

principil, create de ea 3) adica unul pneumatic, altul

psihic si altul hylic si apol se dete nascere celor sese

lumi sail regiunl planetare avend fie-care cate un eon

pentru conducere. In ele luate a6ste luml represen-

tail lumea superiOra. Dar dimiurgul n'a voit sa faca pe

om de cat dupa chipul sea, pentru care si omul sa

trel

ia'aitoa

de

cat natura hilica.

Sofia cu tote acestea

i-a comunicat o infima particica din lumina, prin care

el era superior insult Dimurgulul si pentru care omul

2) Didascal. oriental. in opp. Clem. Alex. ed. Sy lb.

2) Jacques Matter,

Hist.

de Gnost. Eug. Haag, Hist. des

Dogmes Chret.

') Theodoret, HEeret. fabul.

www.dacoromanica.ro

19

fu alungat din rain pe pamint 4-) unde sufletul seu fu

imbracat cu un principiii material, ceea ce it face sa fie

supus lul Satan, decl spiritelor materiale. Omenil er'

impartitl de el in trel clase:pneumaticl, corporall si psi-

hid, si

separarea acestor trel principil fu scopul operei

de mantuire a lul Iisus Christos. Lumea dupa Valen-

tin

era

divisata

in trel clase: Judd:

si crestinil de

rind, earl er' sub imperiul Demiurgulul, paganil sub al

lul Satan, si crestinil superiori, cu deosebire Gnosticii, er'

pneumaticI, adaogind el mal departe a tote natiunile

si-ail

avut Omenil for pneumaticl. Demiurgul trimite

pe Mesia, avend Corp

ca eliberator al poporulul

sell

din elemente

eterice si prevegut cu puterl

psihice

ell care se uni la botez eonul Iisus Christos, avendu-1

in ajutor pin& la patima, mal inainte de judecata lul

Pilat, de cand it parasesce 3). Mesia savarsesce minunl

pentru ca se, daVediasca Judeilor origina sa; crestinil pneumaticl 'i se supun prin credinta.

crestinil curioscetorl per-

Efectuata rescumperal ea,

fecti al gnosel, vor urma pe Mantuitorul, care va aduce

restabilirea tuturor lucrurilor si va conduce in pleroma

--pe Sofia \hamot, uncle se va uni cu Mantuitorul, iar

crestinil cu ingeril; pe cand materia va fi arsa si cu

ea Omenil materiall. Locul intermediar (T6 :-me ilaa6-tIttog)

va fi

ocupat de demiurg si psihic0). Armonia resta-

bilita, linistea va domni in Turner)).

1) Clem Alex., Stromat.

2) Irineu, 2, 5. ed. cit.

. 3) Origen, opp. t. YI § 23

Irineu, 1-7.

4) Diction. of Christ. Biography et Smith Enid Wac. s. v. Valentinus.

4) Valentin, fragm, in opp. IrinEei.

4

www.dacoromanica.ro

50

Discipolil lul Valentin, cari all modificat insa inve-

taturile lui, fura Secundus, Ptolomeu, care a sim-

plificat

teoria

eonilor, Epifaniu, Marcu, Isidor,

Calobarsus, Teodot, Eraclion, si Alexandru 1).

Ar fi interesant a vedea Intru cat urmasii lui Va-

lentin prefac doctrina invelatorului for ; totusi cred ca

aceste amanuntimi ar ingreuia cadrul lucraril de fats.

si de aceea le lasam la o parte.

Of.4/12).Secta

OfiOlor

are multa asemanare cu

doctrina lui Valentin. Ea face esceplia cand este vorba

de materie, cariea it da o esistenta eterna.

numele for de la rolul ce it jOca. sar-

pele (3ffcc) in invetaturile for si pe care am putea

dice ca it adorati chiar.

Ofitil

isl

bats

Cuventul

o fi

)

este sinonimul lui Naas (tiri21), care

evreesce insemna sarpe.

Cunoscintele ce le avem asupra acestel secte ni be

del parintil si istoricil bisericesci. In timpurile din urma

cele mai multe date s'all luat din Philosophumena lui Ipolit.

Dupe aceste cunoscinte, Ofitil nu puneau pre mare pe

Vechiul Testament ; iar despre Noul Testament cliceati

ca era alterat de urmasii Mintuitorulul, call nu s'ail

putut urea cu judecata papa a pricepe invetaturile

date de el. Ocupaiia

for

principala era

teosofia, cu-

a) SA se vada asupra acestora Irineu, Tertulian, Origen, Au-

fals. doctr.Origen. contr. Cels. (diagramma

gustin, Epiphaniu, Theodoret.

') Irineu Refut.

ophitilor) Epiphaniu, Panar.Augustin, De Gen. contra Ma-

nich. 11,39. Theodoret, Haeret. fabul. 1. 14 ; I. Damascen, opera

t, 1.Assem

biblioth.

orient.Coteler, monument. eccles. graec.

Not. ad. torn I.Mg. par Giraud, ophitae, 1884.Baxmann, Nied-

ners Zeitschr. 1860.Zeller, Theol., Iahrbiicher, 1853.

www.dacoromanica.ro

51

vint pentru care la el ca si la cef-l'alt Gnostici nu

gasim teologi sat moralist.

Ofitil

admiteau un spirit suprem, infinit si neco-

prinsibil. «130.6p a caruia prima emangiune fu

cu-

getarea ("Evvoia) sail concepliunea universulul, numita

si Ecr), din care es& primul om, numit de

el al

doilea om sail fiul omulul cu sfantul spirit (muma ce-

lor

vii,

il &go

oocp(ct

sail

irfitylp td-)v

Citivtop) Din a-

'cestea emana Iisus Christos, perfect ca Spirit

prem, mantuitorul a tot ce este de la bumnecleil si

Sofia Ahamot, imperfecta, care nu posed& decat

su-

fOrte putin din lumina divina

-tOrea si protectOrea esistentelor

si care este conduce-

materiale. Ca si Va-

lentin, dar intr'un mod mal simplu, OW arata cum

Sofia Ahamot cacluta In

haos, dadu nascere De-

miurgulul

laldabaot 1) sail creatorulul

lumil.

Ialda-

baot dadu nascere unul anger, care era dupe chi-

pul seu,

acesta

facu numerul

altuia

de 6 2)

si asa mal departe pana se

cart

locuiati

In diferite

re-

giuni

si

cu ajutorul for face pe om, pe care'l Insu-

fieli din principiul pneumatic ce avea de la muma sa

si ajutat de geniile create de el,

care nu putura sa

faca decat o masa inert& si _pe care n'o insufiell de-

cat Ialdabaot, cum s'a

cfis. Omul acesta

era

ima-

,gina lul Dumneciett, era un spirit superior, pe care

privindu-1 Demiurgul, se infuria, privirile

sale se dile

1) Ialdabaoth sail fiul intunerecului de la ri-rim N1(74

i) Tao. Sabaot, Adonai, Eloi, Oraios

iti

Astaphaios, din care

patru trase din limba religiose, a evreilor §i doue grecesci, cel

putin prin terminatiune.

www.dacoromanica.ro

52

pana in fundul materiil, reflecteza imagina sa si ma-

teria se transforms inteun

spirit On de ura si de.

reutate,

in Satan

(byt.61.Lop;:cg),

chipul

creatorulul

si

creatorul insust copiat atunci cand vederile sale it

aratara in imperiul seu un spirit asa de superior, cum

fu omul treat de Ialdabaot. Porunca lul Jaldabaot data

omulul a fost ca el sa nu manance din arborul sciin-

teL Sofia, care vroia sa dejOce planurile lul Ialdabaot

si folosindu-se de ura ce era Intre

el si Ofiomorfos,.

trimese pe sarpe

porunca, pentru care fu aruncat pe pamint si

(6:Fcc)

careil facu pe om sa calce

supus.

la o multime de rele. Sofia inse nu l'a dat cu totul

uitariI pe om. Din timp in timp

Ii

trimite profetl,.

cari

se'l

ridice

si

dea sperante in

viitor ; mat

cea rea.

mult, a pOtrat o parte din fume de la viata

si

a format partidul

din urma.

compatimirea mumeI sale asupra

alesilor

si

in

cele

invoca ajutorul si

acestora. Spiritul suprem, in fata insistentelor acestora.

trimise pe Christos, care se uni cu lisus la botez in

lordan cu scopul de a nimici imparatia lul Ialdabaot.

Acesta ca

sa'O

resbune ridica pe ludel contra lut

Cliristos si 'I facu ca

se'l

restigniasca. Omul lisus

dar Christos cu sora sa se urca la Cer, de unde apoI

reanimara pe lisus, dandu-I un corp aerian, (ceea ce facu ca nici discipolil s6I sä nu-1 rem-16s*, mai re-

manend Inca 1.8 luni pe pamint, de unde se urca la

Ceria si sade la drepta creatorulul. Dumnerleul Iu-

deilor cadu in adancimile materiii, pe and Sofia Im-

preuna cu Omenil spiritual) infra in pleroma si rescum-

pararea este indeplinita.

www.dacoromanica.ro

In privinta

53

cultului, Ofitil aveat multe mistere, pe

care nu le cunosceati deck cel initiall. Patria for se

crede a fi Asia. Origen 1) spune ca el nu erati crestini.

El erau fOrte bogati in literature, aveati cke-va dill

din Noul Testament, cantArl, imne, evangeliile castre Egip-

teni si Toma si alte apocrife.

El esistati Ina in suta a VP; slAbill,

in cele din

urm5., se impart in mai multe secte, dintre care cele

mai principale sunt ale Setitilor si Cainitilor.

In privinta morala ca si in cea. doctrinara el sunt

impartiti. Unit laxi, altiT severl, pRnA a fi contra casa-

toriii ca sä nu perda seminta luminii prin actul pro-

creatiunil 2).

In suta a IV -B Efrem Sirul a combatut fOrte mult,

pe Ofiti. El erati si afarg. de Siria, in Bitinia, unde epis-

copil Theocrit de Calcedona si Evandru de Nicomidia au avut conferinte publice cu el. Imperatoril Theodosiu, Va- lentinian si Justinian 3) au luat diferite mesuri contra lor.

Carpocrate 4). Contimporan cu Basilide, Valentin si

fiul

sell

Epifaniu, Carpocrat din Alexandria

fu un

platonician ca si acestia. El traia in timpul imperato-

-torului Adrian. Scdla lui combate tote legile si

inter-

pretand fals epistola Iul Paul dire Romani VII, 7. nu

recundsce de at ?ucl mile raiuriY, de uride i s'a

1) Origen, contr: Cels, lib. VI.

2) Cod. Iustinian, I. v. Minter, Od. gnost. Salom. trib. theb. et

4) Irineu, adv. haer. 1,25. Clement Alex., Strom. HI, p. 521 ;

'EXeixog

VII, 32 ; Epiphaniu, Haeres. 27; Tertulian, D.e

lat., Hafniae, 1812, p. 12. Fuldner, De Ophitis.

8) Epiphaniu, Haeres., 26,13.

Hippolyt

Script, 48; Eusebiu, 14,8; Gesenius, De inscript. phaenic-grec

in

Cyrenaica super reper.

ad. Carpocr. haeres. pert. Halm, 1825

www.dacoromanica.ro

54

dat numele de eclectics. Ea credea in preesistenta spi-

ritelor, iar ideile le considerall ca reminisce* a uner

alte esistente. Dupa doctrina sa, Monada era Dumnedeul

necunoscut (p.(x aprj, Tcartip awv, natip arcocrroc) din

care a esit totul si in care va reintra totul; deci spiri-

tele au esistat din eternitate in Monada. Lumea era creata

prin eon' de o ordine inferiOra (kyeAXot xoap.onotot), cars

s'ati desfacut de unirea cu spiritul suprem, find de

Ikea for

ambitiosl

si

orgoliosi.

Acel ce reman sub

influinta puterilor inferiOre, sunt pedepsitl a merge din

corp in corp si din planet& in planeta ; pe cand acel.

ce se unesc cu Monada, dobandesc fericirea in ea. Ne-

admitend caderea omuThl, nu primiau nicl ideia res-

cumpararil. Pentru el Iisus

Christos era un om ca

tot' cei-l-alti, nascut din Josef si Maria, deosebit numal

prin

calitatile

sale

de virtute

si

dragoste, avea

o,

putere mal mare de suflet si 's1 reamintia mai bine

despre esistenta sa anteriOra, ajutat de divinitate, cad

Monada la botez i-a trimis puterea de a invinge pe

Demiurgi si asa a putut sä vestiasca lumil o alta imp aratia.

Cati-va intelepti al lumil (Platon, Moise, Pitagora, Isaia,

Zoroastru si Aristot) au putut cu tOta opositia angerilor

creatorl sa se intOrca. in Monada, ca si Iisus Christos.

Alaturi cu busturile deilor si ale inteleptilor areciel, era

icOna lul Iisus Christos, care diceati ca este din timpul

lui Pilat 4.). In privinta practica el nu admiteau faptele

bune ca ceva folositor, ci ca ceva indiferent si chiar

rugaciunea ; iar

dreptatea

consta in

credinta si ca-

ritate. Omul remane sub influinta

puterilor inferiOre_

1) Clement Alex., Strom., Ill. 521.

www.dacoromanica.ro

55

in totul el practicatt cel mat mare dispret pentru legile

morale ')

si

totul era

in comun :

si femet, toti supunandu-se

legilor

painant

bunurl,

comunitatil,

desi

irineu dice 2) 4Nu pot sa me conving ca se fac la et

lucrurl asa ireligiOse, imoralex. Insula Cefalonia ajunse

templul de cinste al 1111 Epifaniu, fiur lul Carpocrat, care

mOre in etate de 17 ant si cardia aderentit set ii facura

onoruri divine.

Mcintanismul

Acesta seeta judeo-crestina ist are inceputul in Frigia,

catre mijlocul secolului al II-1", (la 1.56 dupe Epifaniu si

la 1.72 dupe Eusebiu) acomodandu-se sectantil cu insusi

felul -(61'0 de a fi aplicati catre lucruri escentrice in

materil de religiune. Secta combatea clericalismul si se

ivi tocmal atuncl cand incepuse lupta intre Roma si repre- senta.41 liberalismulut3). Intemeietorul sectei fu Montan,

un crestin din Frigia care pretindea ca in estasurile

sale primesce revelatiunt de la st. Spiri,t 4), care acum

stralucesce in biserich ca in timpurile primare, apostolice5)

iar paracletul, care conduce biserica la etatea sa virila

si care a fost promis de Mantuitorul apostolilor set, este

el. Centrul de activitate al iluminatilor era Pepuza, cum

spune Epifaniu si aci, nu la Ierusalim, trebuia sa in-

cepa imparatia de o mie de ant a lut Iisus Christos.

1) Combatea pe Moise a ill Decalog a oprit sub pedepsa adul-

terul 4i furtul.

') Irineu, Adv. haer. 25. 1.

8) Ed. de Pressense, Hist. des trois premiers siecles de 1'Eglise.

4) Tertulian, De anima, 9.

6) Tertulian, adv. Prax.

www.dacoromanica.ro

56

Organele de capetenie ale lui Montan erati doue femel

Maximilla si Priscilla.

Doctrina sever& a lui Montan, nefiind sprijinita pe Evangelic, a gasit contrary in episcopil Claudiu Apo-

linarid 1), episcop de la

Ierapole si

Clement Alexan-

drianul. 2) cum si in Miltiade 3). La Roma intalnesce ase-

menia mare oposicia, in urma revelatiunilor lul Praxea 4)

de si aci se afla un partid contra tenth-L.010r ierarhice

ale Rome'. In Galia,cu osebire la Lion,Montanismul

ar fi gasit un teren prea favorabil, dad. Irineu n'ar fi

devenit cel may mare vrajmas al lor, in urma calatoriii

ce Meuse la Roma, spre a lua ordine in acesta privinte)

Succesul for a fost ma' mare in Africa proconsulara. 6)

Slabirea

discipline' in biserica si o exagerare peste

mesura a puteril episcopale, facura pe Tertulian 7)

sa

tea in randurile Montanistilor, suparat pe lasitatea

episcopulul Rohe'

Zefirin,

care permitea

episcopi-

lor de a erta pacatele mortale; in cele din urma a reintrat in sinul bisericil, de si unil ar voi, basati

pe Augustin, sa desmin0. acesta. 8)

Montanistil, dup.&

') Eusebiu, Hist. eccles. IV, 27.

') Clement Alex., Stromat. IV, 13, 15.

8) Eusebiu, Hist. eccles, V, 17, vorbesce despre acesta Eii '1 dil

ca autor al scrierii Profetia estatica,".

) Tertul., ad. Prax. 1, Eusebiu V, 16.

') Eusebiu, Hist. eccl., V. 3,20.

8) Acta Perpetuae et Felicit. probezh, cii ideile montaniste ail gasit aderenti devotati pan& la martiriti.

7) Tertulian (Quintus Septimus Florius) neiscut in Cartagena

la 160, avu o culture, forte vastg, scria grecesce si latinesce si

fu cel mai elocuent scriitor in Occident in timpurile acestea. El

a murit in 240.

8) Augustin, De haeres. 86.

www.dacoromanica.ro

57

cum ne afirma. Epifaniu i) admiteau Trinitatea si in-

vierea mortilor 2) si

recunosceati agile

Vechiului si

Noulul Testament, luptand mult contra Gnosticilor. 0-

menirea trecuse, dupe el, prin trei virste:

a legit

si

proktilor (copilAria), a lui Iisus Christos si Apostolildr

(juneta) si a paracletulul (virila). ComMtend organisatia

episcopalA., Montanitil invetati ca biserica nu este cons-

tituita pe numerul episcopilor 3).

Ca viat& practicA Montanistil preferau

o mare se-

veritate, erail de tot austerl, postiati mult 4)

cunoscut

acest post sub numele de

xirofagia

si

erati

fOrte

aspri cu acel ce adeail in gresale. El opriati a doua

casatorie, 5) pretuiati mult celibatul 6) si martirul. 7) dand

afarA din sinul for pe ucidetorI si idolatri

si invelaa

6, tot ceea ce nu este permis, este oprit cu riguro-

sitate. 8)

Montanismul pe terenul vietel practice se contradi-

cea cu principiile teoretice, punend sub o aspra re-

gulamentare viata crestinului, cu tote ca cerea liber-

tatea si esirea lul de sub autoritatea opresiva, a ie-

rarhil, cum dicea Montan. El oprea

bisericil dreptul

de a erta pe aceia ce s'ati

lipsit de castitate

si nu

1) Epiphaniu, Haeres. 48.

2) Tertul.,

contra Marc. HI, 24: Confitemur

regnum repromissum in mine annos.

8) Tertul., De pudicit., 21.

unum Deum."

4) Ibid. De Monogamia ; De jejun 17. Busebiu,

6)

Tertul. De monog. Unum matrimonium

6) Ibid., De Exhortat ad. castit. 9.

7) Ibid., De fuga, 9.

8) Tertul., De coron., 2.

in terra nobis

H, eccl., V. 18.

novimus sicut

www.dacoromanica.ro

58

facea deosebire intre ordinele sail poruncile evangelice

si intre sfaturile evangelice. Dupa organisatia for tre-

buiati aderentil sk postiasca. doue se'pfamani pe an, afara.

de Sambata si Dumineca, in care timp sa nu manance

cleat paine si legume. In timpul persecutiunilor era

oprit Montanistilor de a se ascunde

1).

Numirea ce'si luau era de pneumaficl in loc de psi-

hid, cum se numiail crestinii-ortodoxl.

0 doctrina ca aceea a Montanistilor in care, dupk cum am veclut, crestinismul este degenerat; in care

omul trebuia sa traiasca in afara de familia, decl

contraria

legilor

inerente

naturil

sale,

o asemenea

doctrina, de si apara crestinismul contra Gnosticismu-

lui,

totusl

'1

facea mult ref' grin rigorismul exagerat.

2)

Montanistil dispar la finele secolulub III-lea.

NovalieniT.

In suta a III-a a erel crestine, biserica avu de lup-

tat contra teoriilor exagerate a Novatienilor. Intemee-

torul sectel fu Novatian, un filosof convertit la cres-

tinism,' despre care nu avem multe date positive, ba

Inca in gall de

scrierile inimicilor teoriiI sale, n'a-

vem nimic care sk ne clarifice doctrina ce profesa.

Durk neintelegerile ivite sub papa Callist, biserica

fu turburata de o nou6 schismA sub Novatian. Moti-

vul si acumca si atuncln'a fost decat chipul cum

se intelegeail drepturile bisericil in misterul penitentel_

1 Tertulian. De fuga in perqecutione" qi De pudicitia".

2) Cunoscuti ca Pepuzieni

4i Catafrigieni el traesc pan& in

suta a VI-a (Codex. Theodos. lib. I tit. VII,) In Occident s'ail men-

tinut cu mai Inuit& uqurintii ca in Orient.

www.dacoromanica.ro

59

Discutiunea asupra acestel cestiunl fu inceputa1) atuncY

cand o parte dintre credinciosil Romei aleg papa .pe-

Novatian, opunendu-1 lug Corneliu, ales de majoritatea

credinciosilor (251-253), asa ca interesele personale,

de la inceput, aduc pe terenul discutiunii

doctrinara asupra penitentel. Si find ca fostul preot

Corneliu, papa acum, promitea ertare tuturor celor ca- duti (apostati), Novatian, contrarid vederilor acestuia,

in rigorismul sell nu acorda ertarea nici acelora ce-

murisera deja; 2) cad, qicea el,

apostasia este un pa-

cat mortal. Novatian vecl'end ca alegerea lug Cornelia

cestiunea

s'a

unit cu parte din Montanisti si asa secta se mentine dupl

a fost recunoscuta ca bana de cele-l-alte

biserici

unit pana In suta a VI-a, dupa altii pana in a VII-a

formand o biserica aparte, care purta numele de bi-

setica sad comunitatea santilor (xccOvep6c). Novatian nu se

impaca cu disciplina bisericil

privinta inspiratiunil cartilor sante.3)

si

avea alte parerl in

Novatienii primiad pe aceia ce parasiad biserica si

le impunea un al

doilea

botez, combatead a doua

nunta si tindead a restaura biserica pe bazele pe care-

fusese intemeata la inceput. In suta a VI-a multe Si-

n6de, cu osebire sinodul din Elvira (Spania) luara de-

cisiuni severe contra celor ce parasiad doctrina cres-

tina. (lapsi), influentati de vederile Novatienilor. Bise-

1) Eusebiu, Hist. eccl. 3 VI, 43.

2) Epist. cler. rom. inter Cypr. ep. 30,8. 3) Novatian, De Trinitate, Oxon, 1724 c. 29.

www.dacoromanica.ro

rid novatiene au fost in

60

Frigia, Bitinia,

Galia, Ale-

xandria, Spania, Constantinopol, etc.

Felicissim i si Meletiu

Biserica Cartagenel in suta a III-a a fost turburata.

de Felicissim diacon sag presbiter din ,Cartagena, care

-a combblut pe Ciprian in alegerea de episcop al a-

-cestel cet4.11, cerend de la to

a-1 urma pe el, sub pe-

Felicissim era contrariu lui

Ciprian in privinta penitentei si a celor ciguti si pri-

mia in sinul bisericil pe acel ce clideati in apostasia.

In timpul persecutiunilor, pe and Ciprian le invoia

retntOrcerea, numal dad. arAtaii si faceati. e adev6rat5. pe-

nile*. Felicissim representa partidul presbiteral-sinodal.

Unit cu Novatus ') si Fortunatus, Felicissim adun'a un

sinod in Cartagena la 251, care depune pe Ciprian si pune

in locu-I pe presbiterul Fortunatus. Motivul care 1-a luat

-drept ocasiune decisiv5. pentru a incepe opositiunea

-contra lul Ciprian a fost o epistola a acestuia dtre

.confesorl, in care le punea in vedere a nu -acorda cu

depsa de anatemisare. 3)

9 Cyprian, Epistolae. Tillemont, Memoires, Fechtrup, Der. hl.

Annales.Peters, Der hl. Cypr. 1877. Valch,

Cypr. 1878. Baron.,

Ketzerhistorie II

2) Epiphaniu, Haeres, 68. Athanas, Apologia contra Arian,

Scipion Maffei, observ. let-

-59.Hefele, Hist. des conciles I.

terarie. Verona, 1738.Maffei s'a nitscut la 1 Iuniu 1675 la Ye-- rona si muri la 1755. 8) Majoritatea '1 -a ales ins, pe Ciprian si se auclia in mul-

time cu acesta ocasiune Aut Cyprianus aut nullus" de si el

declinase acesta onOre.

4) In urmg. Novatus s'a dus la Roma.

www.dacoromanica.ro

61

usurinta apostalilor (lapsi) reintrarea in sinul bisericir

(libelli pacis).1)

Meletiu.In timpul cand Cartagena era turburata

de schisma lu Felicissim, Egiptul nu fu criAat de o alta schisma, cunoscuth sub numele de schisms

lul Meletiu, episcop de Licopolis, in Tebaida, care- tinu pans la finele secolulul V. Ceea ce a ocasionat

acesta turburare in biserica este sail neintelegerea din-

tre el si episcopul seu Petru de Alexandria, in pri-

:

vinta penitenleI

si a

crestinilor

apostap, dupe cum

spune Epifaniu, sail

din causa.

ca.

Meletiu usurpase-

drepturl, pe care nu le avea, si in consecinta hiroto-

Ma pre0 in afara de diecesa sa, dupe cum ne re-

lat6za alte documente aflate la Atanasiu, Socrat, So-

zomen si Teodoret, in special o scrisOre a 4 episcopt

din Egipt catre Meletiu. data de Maffei

asemenI se ea ca motiv faptul ca

Scipion. De

Meletiu