UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I

MEDICIN VETERINAR BUCURETI

FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR
SPECIALIZAREA: CONTROLUL SI EXPERTIZA
PRODUSELOR ALIMENTARE

Disciplina: Management

PLAN MANAGERIAL PRIVIND INFIINTAREA SI

DEZVOLTAREA UNEI FERME ZOOTEHNICE IN
SISTEM EXTENSIBIL/ECOLOGIC PENTRU
EXPLOATAREA RASEI DE SUINE IN VEDEREA
SELECTIEI, CRESTERII SI OBTINERII
PRODUSELOR DIN CARNE

STUDENTI: LAZAR CRISTIANA

SI SACALIU CALIN
GRUPA:
4403

Splaiul Independenei Nr. 105, sector 5, Cod postal: 050097, BUCURETI, ROMNIA
Tel.: +40/21.318.0469; Fax: +40/21.318.0498
Website: www.fmvb.ro; E-mail: info@fmvb.ro

CATEDRA STIINTE PRECLINICE

MANAGEMENT AGRO-ALIMENTAR

E-mail: disciplina.management@gmail.com

Page 1 of 14

CUPRINS:

1.1.

Descrierea investitiilor;

1.2.

Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei;

1.2.1. Necesitatea investitiei;
1.2.2. Sistem intensive/extensiv;

1.3.

Obiectivele investitiei/prioritati;
1.3.1. Obiectiv general;
1.3.2. Obiective specifice;
1.3.3. Obiective operationale;
1.3.4. Obiective de ordin economico-financiar;
1.3.5. Obiective de mediu;

2.1. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru

valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului Politica de
aprovizionare. Potentiali furnizori de materii prime.
3.1. Descrierea fluxului tehnologic;

Page 2 of 14

INTRODUCERE

Scopul Planului Managerial privind INFIINTAREA SI DEZVOLTAREA UNEI FERME

ZOOTEHNICE IN SISTEM EXTENSIBIL/ECOLOGIC PENTRU EXPLOATAREA RASEI DE
SUINE IN VEDEREA SELECTIE, CRESTERII SI OBTINERII PRODUSELOR DE CARNE
este de a propune, pe baza aspectelor pozitive i negative constatate n urma analizei realizate n
teritoriu, un model integrat de ferm de selectie, cretere i obtinerii produselor din carne.
IPOTEZA de lucru de la care am pornit se refer la faptul c pn n prezent nu au fost pe deplin
contientizate problemele cu care se confrunt sectorul de cretere i exploatare a suinelor.
Informaia de la care am plecat in redactarea acestui proiect, n primul rnd pe cercetrile efectuate
n zona analizat de ctre specialitii din domeniu creterii i exploatrii porcinelor precum i a
valorificrii produselor acestora, apoi pe cercetrile efectuate de mine n cadrul contractelor de
cercetare i nu n ultimul rnd pe informaiile obinute prin mijloacele obinuite prin care
operatorii i fac cunoscute situaiile n care se afl i problemele cu care se confrunt (buletine
informative, anuare statistice, breviare statistice), Literatura de specialitate a inclus, n primul
rnd, cri de specialitate n domeniul selectiei, creterii i exploatrii suinelor, un mare numr de
articole de specialitate, un numr de documente oficiale i site-uri de pe Internet. Metodele
utilizate n redactarea prezentului eseu au inclus att abordarea analitic, critic a materialului
bibliografic pe care l prezentm dintr-o perspectiv comparativ, ct i identificarea punctelor
tari i punctelor slabe ale sectorului de cretere i exploatare a suinelor, precum i propunerea unui
model de ferm de cretere i exploatare a suinelor cu circuit nchis. Rezultatele cercetrii fcute
sunt puse n valoare cu ajutorul unui bogat material vizual. Discutarea rezultatelor cercetrii
fcute, evaluarea rezultatelor cercetrii, interpretarea rezultatelor cercetrii i evidenierea
rezultatelor relevante sunt fcute n Concluzii.
Page 3 of 14

1.1. Descrierea investitiilor

Proiectul vizeaza infiintarea unei ferme de crestere, selectiei si obtinerii produselor din carne.

1.2. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

1.2.1. Necesitatea investitiei: In Romania carnea de porc este cel mai important tip de carne,
detinand circa jumatate din productia totala de carne, cresterea porcinelor fiind sectorul cu cea mai
mare pondere in zootehnie. Pentru consumatorii romani consumul de carne de porc constituie o
traditie si reprezinta aproximativ 50% din consumul anual de carne. Dupa anul 1989, in Romania
efectivele totale de porcine, precum si cele de scroafe matca s-au diminuat permanent. Abia in
ultimii ani a inceput sa se simta o usoara crestere a efectivelor, in special in gospodaria populatiei.
Scaderea efectivelor de porci a determinat scaderi semnificative ale productiei de carne de porc.
Ca urmare a investitiilor realizate cu sprijin financiar acordat in perioada de pre-aderare,
exploatatiile agricole comerciale nu au reusit decat intr-o mica masura sa se adapteze nevoilor
actuale ale pietei. Se impune astfel, imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, in special a celor
de semi-subzistenta care, prin investitii in capital fix si prin introducerea tehnologiilor noi si
performante vor conduce la transformarea unui numar mare de astfel de ferme in exploatatii
agricole viabile. Conform datelor Patronatului Roman al Carnii, consumul anual de carne de porc
se ridica la 700.000 tone, din care circa 350.000 tone reprezinta piata organizata. Potrivit balantei
comerciale cu produse agroalimentare, in 2012, cele mai importante importuri realizate de
Romania au fost cele de carne de porc proaspata, refrigerata sau congelata, fiind aduse in tara
astfel de produse in valoare de peste 350 milioane euro. De asemenea, potrivit datelor Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, efectivele de porcine au scazut in anul 2011 cu aproape 22%, de
la 5,38 milioane capete in 2010 la 4.15 milioane capete in 2011. Pentru a diminua efectul negativ
al importului de carne asupra producatorilor romani si pentru folosirea fortei de munca bine
calificate din sectorul cresterii animalelor, este necesara refacerea efectivelor de porcine si
relansarea productiei de carne de porc. In prezent, pentru sectorul carnii de porc se intrevad sanse
mai ales din partea marilor companii si dinspre fermierii care au reusit sa creeze o retea zootehnica
cu certitudini sigure de dezvoltare. Se constata un interes aparte al crescatorilor de porci spre
ferme comerciale mici, de sub 2.000 de capete, care se pot adapta mai usor perturbatiilor ce apar
pe piata. Aproximativ 70% din efectivul total de porci crescuti in Romania, este localizat in
gospodariile populatiei si reprezinta, in general, autoconsumul populatiei rurale. Aparitia unor noi
agenti economici si cresterea efectivelor readuc aceasta industrie pe linia de plutire. Un semn al
Page 4 of 14

revigorarii acestei industrii este cresterea efectivelor din fermele comerciale si complexele
specializate. Astfel, se impun infiintari si modernizari de ferme zootehnice, avand in vedere
importanta economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei
agriculturi competitive si durabile, in conformitate cu cerintele de ecoconditionalitate. Toate
aspectele mentionate anterior stau la baza fundamentarii necesitatii realizarii proiectului de
investitie al Intreprinderii Familiale Popescu Dan. Intreprinderea si-a propus alinierea politicii
investitionale la cerintele de piata in paralel cu respectarea standardelor nationale si europene in
domeniul cresterii porcilor ca o conditie a dezvoltarii durabile astfel incat sa fie asigurata existenta
pe termen lung a fermei. Investitia propusa urmareste realizarea unei crescatorii de porci cu circuit
inchis, realizandu-se un numar stabilit de monte, fatari, intarcari, ingrasari si livrari. La baza
acestui sistem de crestere se gaseste principiul reproductiei continue, care porneste de la
necesitatea producerii purceilor in corelatie cu timpul de stationare in fiecare faza tehnologica.
Fluxul tehnologic impune o corelare permanenta a efectivelor pe faze de productie si grup de stari
fiziologice cu spatiul din diferitele sectoare de activitate.
Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii ultramoderne de
exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatiuni sau faze ce se desfasoara
intr-o anumita ordine si corelare (flux tehnologic) respectand anumite conditii si folosind o gama
de instalatii si echipamente care se refera la furajare, adapare si asigurare microclimat. Studiu de
fezabilitate Ferma de crestere si ingrasare porci ferma cu circuit inchis Pagina 12/71 Tehnologia
de exploatare urmareste valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a
furajelor si utilajelor din dotarea halelor si a fortei de munca in scopul realizarii unei productii
ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs. Ferma va fi utilita
conform unei tehnologii moderne de crestere a porcilor in sistem intensiv. Adoptarea acestui
sistem este incurajata atat de legislatia europeana, cat si de avantajele pe care le are comparativ cu
sistemul extensiv.
1.2.2.Criteriu analizat Sistem intensiv Sistem extensiv
Spatiile de cazare Adaposturi cu sectoare delimitate pentru asigurarea principiului totul gol totul
plin, in vederea executarii dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei. Adaposturile sunt
incalzite artificial, pentru asigurarea unui climat optim pentru fiecare categorie de
porci. Adaposturi simple, pe asternut de paie, fara dotare tehnica. Adaposturile nu sunt incalzite,
singura sursa de incalzire fiind cea naturala. Productia de carne Performante zootehnice
excelente, cu productie la intervale de timp regulate. Performante zootehnice slabe, cu un
pronuntat caracter sezonier Nr. cicluri/an 2.26 cicluri pe an 1 ciclu pe an Nr. de purcei/fatare 1011 purcei/fatare/scroafa 8-9 purcei/fatare/scroafa Varsta de intarcare a purceilor 3 saptamani 8
saptamani Sporul mediu de crestere 790g/zi380g/zi Greutatea de sacrificare a animalelor 110-120
kg, procentul de carcasa depasind 55%, iar stratul de grasime nu depaseste 18mm 120-180 kg,
procentul de carcasa fiind sub 50%, iar stratul de grasime depaseste 30mm.

1.3. Obiectivele investitiei/prioritati

Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de crestere si ingrasare porci in
circuit inchis, cu o capacitate de 100 de capete/ciclu.
Investitia consta in:

Page 5 of 14

-construirea unei hale pentru porcine, in sistem de crestere pe asternut permanent. Cladirea va
include spatiul propriu-zis de productie si spatii pentru depozitare stocuri de materiale
consumabile, precum si filtru sanitar pentru personal;
-dotarea spatiilor de productie cu echipamente care sa asigure conditii bune de furajare, adapare,
microclimat si evacuarea dejectiilor;
-asigurarea utilitatilor necesare functionarii fermei: constructie put forat, fosa septica, racord la
reteaua de energie electrica;
-construirea unei platforme pentru depozitarea dejectiilor uscate;
-construirea unui bazin ingropat pentru dejectii lichide.
Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concondanta cu obiectivele Masurii 121,
astfel:
1.3.1.Obiectiv general
In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern, de tip intensiv de exploatare a porcilor
caracterizat prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a suinelor care necesita un consum
minim de munca si costuri mici de exploatare. Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice
si utilizarea unor tehnologii performante de crestere a porcilor, cu monitorizarea permanenta a
calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si bunastare a suinelor asigura atingerea unui
nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma in raport cu exploatatii similare din alte tari ale
Uniunii Europene. Ferma va respecta cerintele nationale si europene privind protectia mediului
inconjurator, in acest scop, se va construi o platforma acoperita pentru depozitarea dejectiilor
provenite de la porci si fosa septica pentru colectarea apelor provenite de la spalarea halei de
productie. In ceea ce priveste normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar, ferma
intreprinderii familiale va respecta standardele pentru protectia animalelor din crescatorii. De
asemenea, proiectul propus de Popescu Dan Intreprindere Familiala va conduce la indeplinirea
obiectivelor specifice ale Masurii 121, dupa cum urmeaza:
1.3.2.Obiective specifice:
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea
profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei. Tehnologia de crestere a porcilor
folosita in cadrul fermei prezinta un grad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilor din
fluxul de productie. Hala de productie va fi dotata cu instalatii care permit furajarea, adaparea,
mentinerea si reglarea microclimatului din hale. Tehnologia utilizata va permite o productivitate
ridicata a muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o productie mare de carne in viu, cat si un
potential de productie marit, favorizat de supravegherea in permanenta a factorilor de microclimat.
Avand in vederea deficitul de carne de porc produsa anual la nivel national, comparativ cu
necesarul de consum al populatiei, investitia propusa de beneficiar va contribui la cresterea
cantitatii de carne de porc de calitate oferita la preturi competitive. Asigurarea de catre Popescu
Dan Intreprindere Familiala a unor produse de calitate va fi garantata de conditiile de crestere si
salubritate a porcilor, de tehnologia de ingrasare utilizata, inclusiv de sistemul de nutritie.
Adaptarea exploatatiilor la standarde comunitare. Investitia va respecta legislatia romaneasca
armonizata cu normele europene, respectiv: Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18
decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protectie a porcinelor; Ordinul ANSVSA nr.
202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru
protectia porcinelor. Achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt
nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul
Page 6 of 14

sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul
integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol.
Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole. Implementarea proiectului va insemna pentru
Intreprinderea Familiala Popescu Dan obtinerea unor venituri de aprox. 253 mii lei anual din
comercializarea porcilor in viu, in conditiile in care produsele raspund unei cereri in crestere
identificate pe piata pentru acest tip de carne. Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati
certe de carne de porc in viu, de calitate certificata, la preturi competitive va asigura succesul
afacerii, contribuind la obtinerea unor venituri constante.
Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau a altor forme asociative in vederea
incurajarii fenomenului de asociere. Realizarea proiectului de investitii necesita participarea la
procesul de productie a cel putin unei persoane din randul membrilor familiei, ceea ce va permite
asigurarea unei surse de venituri constante pentru membrii formei asociative. In plus, profitul
inregistrat din activitatea de crestere a porcilor va fi folosit pentru dezvoltarea intreprinderii
familiale si implicit a nivelului de trai al membrilor acesteia. Dupa implementarea investitiei,
intreprinderea familiala isi va imbunatati performantele prin indeplinirea obiectivelor operationale.

1.3.3.Obiective operationale
Obiective de ordin tehnic Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic, cat si cele
necesare pentru asigurarea utilitatilor vor asigura desfasurarea procesului de crestere si ingrasare a
porcilor in conditii optime, tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea unor produse
de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In
acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor conditii
bune de munca pentru membrii familiei. Solutia constructiva aleasa pentru ferma din comuna Islaz
permite asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor la ingrasat si eficienta exploatarii. Constructia
si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la cresterea suinelor in
sistem intensiv. Astfel: o hala va fi executata pe structura metalica, cu invelitori din panouri de
tabla cu spuma poliuretanica (sandwich). Peretii, acoperisul si pardoselile sunt realizate din
materiale de constructie care asigura o buna izolare termica; o hala va fi prevazuta cu instalatii
eficiente de climatizare si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care
sa ofere un microclimat optim pe tot parcursul anului; o echipamentele care asigura frontul de
alimentatie si adapare respecta normele tehnologice si biologice; o accesul in spatiul de productie
se face prin intermediul unor vestiare filtru; o dejectiile rezultate de la porci sunt colectate si
preluate printr-un sistem de canalizare inclusiv statie de pompare aferente, iar apoi sunt stocate in
bazinul de stocare dejectii. o accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia
autovehiculelor. Productia obtinuta de Popescu Dan Intreprindere Familiala in urma implementarii
investitiei vine in completarea ofertei autohtone de carne de porc produsa in conditii de siguranta
alimentara.
1.3.4.Obiective de ordin economico-financiar Principala preocupare a Intreprinderii Familiale
Popescu Dan va fi mentinerea costurilor de productie la un nivel care sa ii permita sa concureze
atat cu produsele realizate cu celelate firme existente in regiune, cat si cu cele importate.
Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati
economice ridicate sunt: o sistemul automatizat de adapare va permite utilizarea eficienta a
consumului de apa. De asemenea, prin hranirea conform unor retete specifice fiecarei categorii de
suine se va evita risipa de furaje; o optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea
unor conditii specifice de microclimat prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu
Page 7 of 14

(temperatura, umiditate, lumina etc); o controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de

contaminare a apei de la un porc la altul reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea
unei productii constante si de calitate; o efortului uman fizic redus pentru asigurarea activitatilor
specifice fermei si asigurarea unei productivitati a muncii ridicate prin dotarea fermei cu
echipamente specifice pentru hrana animalelor, instalatii pentru alimentarea cu apa si adapatul
animalelor, echipamente pentru asigurarea factorilor de microclimat.
1.3.5.Obiective de mediu Datorita tehnologiei de ultima generatie care va fi adoptata, activitatea
fermei din comuna Islaz va avea impact minim asupra factorilor de mediu. Ventilatia automatizata
asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din hala si astfel reducand semnificativ
umiditatea, mirosul si emisiile de NH3. Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in
care va fi implementat. Conform Studiului pentru determinarea zonelor cu potential, a zonelor
geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul Masurii 3.1 Investitii in
exploatatii agricole din Programul SAPARD, elaborat de ASAS-ICPA si ICDEA, 2004 ,
comuna Islaz, judetul Teleorman are potential ridicat pentru cresterea porcilor. Mai mult, avand in
vedere sistemul intensiv de crestere utilizat in cadrul fermei si echipamentele ce vor fi
achizitionate pentru dotarea halelor care permit un control foarte riguros al conditiilor de crestere
al porcilor la ingrasat, se estimeaza ca productiile obtinute vor fi superioare celor inregistrate la
nivel regional.

2.1. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi

aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin
implementarea proiectului Politica de aprovizionare. Potentiali furnizori de
materii prime.
Principalele materii prime ce vor fi achizitionate pentru functionarea optima a procesul de
crestere si obtinere a produselor din carne sunt: materialul biologic, paiele pentru asternut,
cerealele pentru hrana porcilor, premixuri si medicamente.
Scrofitele de 28 de saptamani se vor achizitiona de la societati specializate in reproductie si
crestere, producatorii de material biologic. Posibilii furzinizori de materiale biologice sunt: S.C.
Pig S.R.L. din Alexandria, S.C. Suine de reproductie S.R.L. Din Giurgiu.
Paiele pentru asternut se achizitioneaza numai cand este cazul de la diverse societati agricole.
Nu se fac depozitari in ferma. Necesarul de paie pentru asternut este in medie de 2kg/zi/cap. Va
rezulta un necesar de asternut anual de 66 tone. Posibili furnizori pentru asternutul animalelor vor
fi societatile agricole din regiune: S.C. Spicul S.R.L., din jud. Teleorman, S.C. Graul S.R.L. din
jud. Teleorman.
Cerealele pentru hrana porcilor se vor achizitiona de la producatorii agricoli din zona.
Nutreturile combinate au in compozitie orz, porumb, grau, srot de soia si mazare. Posibili furnizori
ar putea fi fabricile de nutreturi si furaje din zona: S.C. Nutreturi si Furaje S.R.L. din Jud
Teleorman.
Medicatia Vaccinurile, medicamentele si vitaminele se achizitioneaza de la furnizori, ex. SC
Medicamente pentru porci SRL, jud. Teleorman, SC Farmacia Veterinara SRL, jud. Teleorman.
Vaccinurile si vitaminele se vor administra prin apa de de baut sau injectabil. Antibiotice se
administreaza doar la indicatiile medicului, in caz de necesitate. Procurarea medicamentelor se
face periodic, iar stocarea se face sub anumite conditii de temperatura intr-un spatiu special
amenajat.
Page 8 of 14

Alte materiale consumabile: detergenti si dezinfectanti pentru spalarea/igienizarea halelor; alte

consumabile pentru activitatea administrativa.
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
SC Pig SRL Alexandria, Strada Unirii, nr 14, Jud Teleorman Scrofite 28 saptamani 3 buc 3.900
3,20%
SC Spicul SRL Islaz, Str Marin Preda, nr 1720 jud Teleorman asternut 62 tone 15.441 12,68%
SC Nutreturi si furaje SRL Islaz, Str Dunarii, nr 6, Jud Teleorman nutret 86 tone 85.334 70,09%
SC Medicamente pentru porci SRL Turnu Magurele, Str General Praporgescu, nr 38, Jud
Teleorman Medicamente Vitamine 474 doze 6.873 5,65%
SC Materiale dezinfecie SRL Alexandria, str Bucuresti, nr 53, jud Teleorman Solutii dezinfectie
25 l 900 0,74%
Total 121.750 100%

Piata carnii de porc constituie cel mai semnificativ segment al productiei de carne, care
este amplificat prin traditia in consumul si cresterea acestei specii.In functie de directia de
valorificare a porcinelor dupa sacrificare, aproape in toate tarile cu efective mari de porcine si cu
zootehnie avansata, s-au conturat doua directii principale de exploatare, si anume: una pentru
productia de carne si alta pentru productia de carne si grasime. Din acest punct de vedere este
cunoscuta si ingrasarea pentru grasime. Asemenea preocupare nu mai este frecventa deoarece
grasimea si in special cea de origine animala nu mai este solicitata in prezent de consumatori.
Valorificarea porcinelor pentru carne are la baza existenta unor rase specializate in productia de
carne, conform cererii consumatorilor. La cresterea in sistem intensiv, greutatea economica de
valorificare este de 110-120 kg. Abatorizarea porcinelor si procesarea carnii de porc a reprezentat
cca. 25% din valoarea adaugata bruta in industria alimentara din Romania. Gunoiul de
grajd reprezinta productia secundara a fermei.

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

1 SC Abator SRL, Alexandria, str. Banului, nr. 4, judetul Teleorman 77.800 26,03%
2 SC Supermarket SRL, Alexandria, str. Florilor, Nr. 5, judetul Teleorman 35.200 11,77%
3 SC Unitatea de alimentatie SRL, Turnu Magurele, str. Politehnica nr. 9, judetul Teleorman
45.000 15,05%
4 Sc Restaurant SRL, Giurgiu, str. Viilor, Nr. 5, judetul Giurgiu 45.000 15,05%
5 SC Abatorul SRL, Corabia, str. Scolii Nr. 3, judetul Olt 50.000 16,73%
6 SC Ferma vegetala SRL, str. Pajistei, comuna Islaz, judetul Teleorman 15.093 5,05%
7 Subventii acordate de Ministerul Agriculturii 30.848 10,32%
Total vanzari 298.941 100,00%
Analiza concurentei Intrarea in Uniunea Europeana a provocat o mai mare concurenta intre
producatori. Concurenta din partea companiilor europene a fortat fermierii romani sa fie mai
Page 9 of 14

eficienti si multe ferme au disparut. Productia a scazut dramatic, crescand importurile. In prezent,
Romania are aproximativ 130.000 de unitati de productie, 50.000 dintre ele fiind detinute de
Smithfield, care a luat locul Comtim.
Cele mai importante ferme de crestere a porcilor din Romania sunt:
Smithfield Ferme SRL - Smithfield Ferme S.R.L este o societate romaneasca, membra a
companiei Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume cu
venituri de peste 12 miliarde de dolari in anul fiscal 2011.
Vegetal Trading SRL Braila: - Locul 1 in Top Profit Romania pentru domeniul 0146: Cresterea
porcinelor
Nutricom SA: - Cu sediul in orasul Oltenita, judetul Calarasi, la doar 60 km de capitala,
Bucuresti, este unul dintre cei mai importanti producatori de nutreturi combinate din Romania.
Compania detine ferme si abatoare de pui si porci.

Analiza cererii La nivel international, carnea de porc este cel mai consumat tip de carne, cei mai
mari consumatori sunt europenii, Rusia si SUA. In Romania, carnea de porc este foarte populara,
majoritatea preparatelor traditionale au in compozitie carnea de porc, multe dintre ele fiind
asociate cu sarbatorile de iarna. Pentru carnea de porc bun consumabil de larg consum,
consumatorii au urmatoarele caracteristici: Nu exista o diferenta semnificativa cu privire la
structura consumatorilor din punct de vedere al varstei, sexului sau clasei sociale, ci doar cu
privire la cultura (obiceiurile alimentare ale diferitor popoare) si nivel social (populatia saraca
consuma mai putin decat are nevoie), orice crestere a nivelului social determinand in principiu o
crestere a consumului acestor produse; Fiind bun de alimentatie necesitatea este bine
identificata, motivatia de cumparare primara si constienta bine definita, motivatia secundara cu
privire la alegerea marcii putand fi un punct pe care societatea noastra sa actioneze prin atragerea
consumatorului catre produsele sale; In privinta perceptiei si atitudinii consumatorii actuali au o
orientare catre produse proaspete, eventual ecologice, stimulata si de noile reglementari legislative
care impun marcarea mai multor informatii cu privire la produsele alimentare; alta componenta
importanta care influenteaza decizia de cumparare este pretul, deoarece produsele diferitor
companii sunt greu identificabile, singurele diferente majore sunt calitatea carnii de porc si
prospetimea.
Competitivitatea solicitantului si strategia de piata Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei
piete din ce in ce mai concurentiale, Intreprinderea Familiala Popescu Dan are in vedere un proiect
de investitie major care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii
permita sa devina unul dintre cei mai mari furnizori regionali. In ceea ce priveste avantajele
fermei in comparatie cu fermele concurente, putem evidentia: utilizarea unei tehnologii de ultima
generatie pentru cresterea porcilor; dotarea unitatii cu echipamente moderne in vederea ingrasarii
porcilor in conditii corespunzatoare la preturi avantajoase.

Page 10 of 14

Politica de pret Politica de pret a companiei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel
mediu comparativ cu cele practicate de catre concurenta pentru produse similare. In absenta unei
diferentieri accentuate intre produsele oferite, cei mai multi dintre cumparatori aleg marfa cu
pretul cel mai scazut. In cazul porcilor, pretul este unul din elementele principale care face
diferenta intre producatori. Concurenta puternica care exista pe piata carnii de porc limiteaza
trendul de crestere a preturilor care poate fi usor sesizat in cazul altor produse alimentare. In cazul
unitatilor de crestere a porcilor, tendinta este de crestere lenta si in unele perioade chiar de scadere
a preturilor, in detrimentul marjei de profit. Pentru a mentine un nivel cat mai scazut al preturilor,
Intreprinderea Familiala Popescu Dan va incerca sa-si reduca permanent costurile unitare, atat prin
utilizarea unei tehnologii competitive, cat si prin cresterea productivitatii muncii. In stabilirea si
modificarea nivelului preturilor, intreprinderea va lua in calcul o serie de factori, dintre care cei
mai importanti sunt: - costul de productie si de comercializare; clasa de greutate in care se
incadreaza; preturile practicate pe piata la produsele similare; starea concurentei; conjunctura
economica existenta la momentul respectiv; legislatia in vigoare; etc

3.1. Descrierea fluxului tehnologic

Etapele fluxului tehnologic in ferma sunt: aprovizionarea cu scroafe; aprovizionarea cu
furaje; aprovizionarea cu premixuri si medicamente; organizarea si efectuarea procesului de
monta; asistarea procesului de nastere; crestere (ingrijire zilnica animale: supraveghere activitate
curenta bucatarie furajera; hranire/Administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de
dezvoltare a animalelor; adapare; supraveghere starea generala de sanatate a animalelor;
administrare medicamente curative / preventive ; supraveghere sistem ventilatie hala); pregatire
depopulare hala; pregatire hala pentru un nou ciclu de productie (evacuare dejectii; curatare ,
decontaminare, verificare functionare instalatii). In ferma va fi acordata o atentie deosebita
utilizarii corecte a tehnologiei de crestere si ingrasare porci astfel incat sa se realizeze maximum
de spor in greutate cu un consum minim de furaje.
In cadrul fermei, spatiul de cazare va fi format din 3 compartimente:
- 1 spatiu pentru maternitate,
- 1 compartiment pentru grasuni, porci intre 15 si 60kg;
- 1 compartiment pentru grasi, porci intre 60 si 110 kg.
Scroafele vor fi aduse in ferma cu mijloace de transport specializate. Prima populare a fermei se
va face cu 10 scrofite, urmand ca anual, efectivul de animale sa se reinoiasca cu 3 animale,
scroafele reforma fiind scoase din Animalele din maternitate vor fi cazate in boxe individuale. O
boxa va fi in permanenta libera pentru cazurile de urgenta (imbolnavirea unui animal, spor mediu
zilnic mai mic decat celalalte animale). Boxele individuale pentru scroafe vor avea o suprafata de
7.54mp(2.9mx2.6m). Animalele sunt cazate in ferma circa 4 saptamani, inainte de a intra in ciclul
de reproductie, perioada numita si perioada de carantina.

Page 11 of 14

Sugarii vor fi cazati in maternitate timp de 3-4 saptamani impreuna cu scroafele in boxele
individuale, cat se va realiza lactatia. Efectivul mediu de animale pentru aceasta categorie va fi de
10 capete de scroafe/ciclu si 100 de sugari/ciclu, iar intr-un an vor fi 2,26 cicluri. In total, efectivul
anual de sugari este de 230 animale.
Grasunii vor fi cazati in al doilea compartiment cu 4 boxe comune, fiecare boxa avand o suprafata
de 22.23mp (3.9x5.7m). Aici vor fi cazati pentru o perioada de 63 de zile. Dupa cele 63 de zile
petrecute in compatimentul pentru grasuni, animalele vor fi mutate in compartimentul pentru porci
grasi.
Porcii grasi vor fi cazati in cel de-al treilea compartiment al cladirii timp de 63 de zile, pana ajung
la greutatea de 110-120 kg. Vor fi cazati in 4 boxe comune, fiecare avand o suprafata de 30.42mp
(3.9x7.8m). In ferma distribuirea apei se executa automatizat, iar hranirea animalelor va fi facuta
de catre personalul fermei cu ajutorul unui transpalet. Sarcina personalului din ferma este ca
zilnic, sa controleze fiecare boxa, starea de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de
adapare, distribuirea hranei, inchiderea usilor de la boxe, controlul functionarii corecte a
instalatiilor de ventilatie, incalzire, etc. Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor
animale bolnave va fi insotita de masuri corespunzatoare si imediate. Depopularea halelor se face
conform cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in compatimentele pentru
maternitate, grasuni sau grasi si cand porcii au atins varsta si greutatea planificata. Depopularea se
face pentru tot compartimentul, deoarece conform fluxului tehnologic - dupa perioada in care se
va curata, se dezinfecteaza spatiile respective si se vor verifica instalatiile aferente, hala urmeaza
sa fie repopulata cu o noua serie de suine.
Depopularea compartimentului se va face in 2 - 4 zile.
Hranirea suinelor Furajele necesare pentru hranirea efectivului de animale vor fi achizitionate de
la FNC-uri din apropierea fermei si vor fi depozitate in cele 3 silozuri achizitionate prin proiect.
Porcii vor fi alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire
permanenta. In alimentatia efectivului de scroafe se vor utiliza nutreturi combinate, tinand cont de
regimul de folosire la monta si greutate corporala, realizandu-se un consum zilnic de 2,8 kg nutret
combinat in perioadele de asteptare si de gestatie. Pentru scroafele lactante se va utiliza o
furajare la discretie, consumul la aceasta categorie de animale fiind de aprox. 10 kg de nutret
combinat pe zi. Tot la discretie va fi asigurat si consumul zilnic de apa, necesar metabolismului
crescut precum si in procesul de producere a laptelui. In prima parte a vietii, purcelul
sugar valorifica foarte bine hrana si are un ritm de crestere accelerat, sporindusi masa corporala
de la nastere de circa 5 ori pana la varsta de o luna si de 1012 ori pana la varsta de doua luni. In
primele 3 saptamani de viata, purceii vor primi doar lapte matern. La varsta de 3 saptamani,
purceii vor fi intarcati. Alimentatia grasunilor si a grasilor se va face in concordanta cu greutatea
lor corporala, in sistemul de hranire permanenta. Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de
varsta si starea fiziologica a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de
alta parte de calitatea ratiei, volumul si densitatea ratiei. Porcii din categoria 15-60 kg in finisare
consuma 2 kg furaje pe zi, iar porcii din categoria 60-120 kg consuma 3 kg de furaje pe zi.
Adaparea suinelor Accesul liber si asigurarea in permenenta cu apa se recomanda pentru toate
categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Ferma este dotata cu gospodarie de apa
compusa din: puturi de adancime medie, pompe submersibile, bazine de stocare si bazin hidrofor
pentru asigurarea presiunii in hala. Presiunea in adapatori va asigura un debit de 0.5-0.8l/min.
Page 12 of 14

Inaltimea de amplasare a adapatorilor tip cupa va fi de 20-35cm. Numarul dispozitivelor de

adapare va trebui sa permita porcilor sa-si satisfaca setea fara sa se lupte cu alti indivizi la accesul
de apa. Boxele individuale vor avea fiecare cate o adapatoare, iar in boxele comune, cate 3
adapatoare/boxa pentru grasuni si 4 adapatoare/boxa pentru grasi. Calitatea apei va fi identica cu
cea a apei pentru consumul uman. Consumul zilnic mediu de apa in perioada in care ferma este
populata este de cca. 106.55 mc/an.
Iluminatul adapostului pentru suine Cerintele de lumina ale porcilor sunt stabilite de Directiva
91/630/EEC, unde se precizeaza ca animalele nu trebuie tinute permanent in intuneric, ele avand
nevoie de lumina comparabila cu cea naturala din orele de zi. Lumina trebuie sa fie disponibila
pentru controlarea animalelor, ea neavand nici o influenta negativa asupra productiei porcilor. Sunt
utilizate diferite lampi, fiecare avand propriile cerinte de energie. Instalatiilepentru iluminat
trebuie sa respecte standardele privind operarea in siguranta si sa fie rezistente la apa. Sursele de
lumina vor fi instalate astfel incat sa se asigure un nivel de lumina care sa permita desfasurarea
operatiunilor necesare de intretinere si control al activitatii in hala. Ferma urmeaza a beneficia de
doua tipuri de iluminat: - iluminat natural prin faptul ca lateralele grajdului sunt prevazute cu guri
de ventilatie rabatabile, care la temperaturi ridicate se coboara; - iluminat artificial ambiental
suficient pentru asigurarea operatiunilor de intretinere a echipamentelor din hala chiar si in timpul
noptii.

Dejectiile animaliere Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite
cantitatii, structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei
mediului, balegarul este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea anuala
de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu categoria de productie,
continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferitele stadii de
productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de dezvoltare, cu atat sunt
mai ridicate cantitatile de dejectii. Dejectiile animaliere se scurg in canalele amplasate sub
gratarele de beton ale halei, pardoseala avand o inclinatie de 10%. Aceste dejectii se colecteaza in
acest spatiu, sub un pat de apa, toata perioada sederii animalelor in hala, dupa care dupa fiecare
ciclu - aceste dejectii sunt eliminate din bazinul amplasat sub hala si transportate la bazinul de
stocare dejectii. Halele vor fi spalate, dezinfectate si pregatite pentru un nou ciclu dupa livrarea
fiecarei serii catre abatoare, inainte de repopulare.
Gestionarea dejectiilor Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de
grajd, namolul de la porci,etc.) vor fi vandute catre fermele vegetale pentru a fi folosite ca
ingrasamant organic.
Asistenta veterinara Serviciul de asistenta veterinara va fi asigurat de catre persoanalul
specializat din cadrul fermei.
Vidul sanitar Fiecare ciclu de productie este urmat de o perioada de 3 saptamani in care se
efectueaza decontaminarea fermei Tehnica efectuarii decontaminarii curente se desfasoara in
modul urmator: se evacueaza animalele din boxe; se scoate de sub tensiune reteaua electrica a
adapostului; se umezeste intreaga suprafata decontaminabila cu apa; suprafata decontaminabila se
curata atent de resturile organice aderente, cu ajutorul unui jet de apa sub presiune, al aerului
Page 13 of 14

comprimat, al periilor, al maturilor sau al unor solutii decapante; se efectueaza reparatiile

curente necesare reluarii procesului de productie, in conformitate cu tehnologia de crestere si cu
prevederile programului sanitar- veterinar; se face curatenia mecanica; se aplica decontaminantul.
Serviciul de decontaminare va fi asigurat de personalul din cadrul fermei.
Mortalitatea animalelor Animalele moarte vor fi transportate la un incinerator de pe raza
judetului. Pentru perioada cat sunt stocate in ferma, cadavrele animalelor vor fi depozitate intr-un
spatiu special destinat acestui scop.
Durata de realizare (luni) si etape principale Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric
pe luni si activitati. Durata de implementare a proiectului de investitii este de 2 ani (24 luni
calendaristice). In realizarea graficului fizic si financiar a proiectului s-a tinut seama ca in perioada
lunilor cu temperaturi scazute (decembrie-ianuarie) nu se vor realiza lucrari de constructii.
Beneficiarul solicita primirea ajutorului FEADR in 3 transe de plata, esalonate pe durata de
executie a proiectului proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate. Se estimeaza ca
ajutorul FEADR va fi primit in termen de 90 de zile de la depunerea Cererilor de plata.

Page 14 of 14